Mănăstirea Cârța

Mănăstirea Cârța
Mănăstirea Cârța
Poziționare
Mănăstirea Cârța
Coordonate	45°47′31.55″N 24°34′08.02″E ({{PAGENAME}}) / 45.7920972°N 24.5688944°E
Localitate	Cârța
Județ	Sibiu
Țara	România
Adresa	Satul Cârța, Sibiu, nr.111
Edificare
Gotic	Romanic târziu
Tip	Fortificată
Data începerii construcției	1202
Înălțime	8-10m
Materiale	Construcție de piatră
Ordo Cisterciensis	Andrei al II-lea
Clasificare
COD LMI	SB-II-a-A-12348
Modifică date / text

Mănăstirea Cârța a fost în Evul Mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului, filie a Abației Igriș. Mănăstirea de la Cârța a fost înființată de monahi proveniți de la abația cisterciană din Igriș, la rândul lor originiari din regatul francez, de la abația - mamă Pontigny. Ordinul cistercian era un ordin exempt și depindea doar de papa de la Roma. Ulterior, regele Andrei al II -lea, vasal al Sfântului Scaun a prevăzut anumite privilegii pentru acest așezământ. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea la data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu.

În catalogul Janauschek are numărul de ordine 539.

Nava bisericii se află în stare de ruină, dar corul bisericii este folosit până în prezent de comunitatea evanghelică săsească. Mănăstirea Cârța a fost cea mai estică abație cisterciană a Creștinătății, a deținut un rol major atât în istoria Transilvaniei medievale, cât și în introducerea și diseminarea artei gotice în regiune.

Ansamblul arhitectonic figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, cod LMI SB-II-a-A-12348, cu următoarele obiective:

• cod LMI SB-II-m-A-12348.01 - Biserica evanghelică, secolul al XIV-lea, secolul al XIII-lea, transformată în secolul al XV-lea;
• cod LMI SB-II-m-A-12348.02 - Fațada vestică a bisericii fostei mănăstiri, începutul secolului al XIV-lea - a doua jumătate a secolului al XV-lea;
• cod LMI SB-II-m-A-12348.03 - Cloașter (parțial și în substrucțiile casei parohiale evanghelice), secolul XIII-XVI.

Mănăstirea Cârța (în latină monasterium beatae Mariae virginis in Candelis de Kerch) a fost fondată la începutul secolului al XIII-lea de către călugării cistercieni. Apariția cistercienilor la Cârța este legată de căsătoriile regilor arpadieni. În timpul domniei lui Geza al II-lea a fost înființată în Ungaria Abația Cikádor, apoi, în 1179, cea de la Igriș. Spre deosebire de Abația Igriș, mănăstirea cisterciană de la Cârța a reușit să se refacă după marea invazie a tătarilor din 1241, însă a fost desființată prin decizia regelui Matia Corvin, la data de 27 februarie 1474.

Datarea exactă a întemeierii acestei mănăstiri cisterciene este facilitată de izvoare scrise din intervalul secolelor al XIII-lea - al XV-lea. Din textul acestei documente, provenite din ambianța ordinului cistercian - adunate și prelucrate de Leopold Janauschek -, datează actul fondării abației Cârța în anul 1202, timpul regelui Emeric. Papa Honorius al III-lea a menționat mănăstirea într-un document emis în anul 1225.^[1]

Din diploma emisă de cancelaria regală maghiară în anul 1223 rezultă că teritoriul pe care a fost fondată și construită abația Cârța, teritoriu delimitat de râul Olt la nord, râul Arpaș la est, râul Cârțișoara la vest, iar Munții Făgăraș la sud, a fost donat de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), pentru mântuirea sufletului său, prin intermediul lui Benedict, pe când acesta era voievod al Transilvaniei (pro remedio animae nostre per fidelem ac dilectum nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes). Acest Benedict a fost voievod al Transilvaniei între anii 1202-1206 și 1208-1209. Constatarea permite datarea întemeierii între anii 1202-1209. Intervalul de timp în care s-a putut consuma actul fondării mănăstirii poate fi restrâns si mai mult pe baza unei informații oferite de statutul 21 al Capitulului General al ordinului cistercian din anul 1206. Cu această ocazie este confirmată prezența unui abate cistercian de Cârța (abbas ultra Sylvas in Hungaria, filius abbatis de Egris) la Abația Cîteaux, în Burgundia, abația-mamă a ordinului cistercian. La data de 14 septembrie 1206, au început lucrările Capitulului General al ordinului cistercian, cand este atestat documentar primul abate de Cârța. Conventul colonizator stabilit la Cârța a provenit de la abația-mamă Igriș, din Câmpia Banatului. Raporturile de filiație între cele două mănăstiri sunt atestate documentar în anii 1206, 1368 și 1430.

Un document emis la Konstanz, la 17 aprilie 1418, de regele Sigismund I al Ungariei (1387-1437) amintește că abația a fost întemeiată, construită și dotată cu drepturi și privilegii de către predecesorii săi. Calitatea de ctitorie regală maghiară rezultă și din actul desființării sale, la 27 februarie 1474, efectuată „ex auctoritate juris patronatus regii” de Matia Corvin (1458-1490).

Primele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate, potrivit cutumelor ordinului cistercian, din materiale perisabile, probabil din lemn. Acestea pot fi datate cu relativă siguranță între anii 1205-1206. Câțiva ani mai târziu, între ca. 1210-1215, în imediata vecinătate a clărilor provizorii de lemn a fost construită o capelă de piatră, așa-numitul oratoriu. Fundațiile acestei capele, cu dimensiuni reduse (ca. 8-10m) și ziduri masive, au fost scoase la lumină în primăvara anului 1927, prin cercetările arheologice întreprinse de istoricul de artă și arheologul Victor Roth. Prezența lor a fost confirmată prin cercetările arheologice întreprinse între anii 1983-1985.

Construcția în piatră a mănăstirii a debutat ceva mai târziu, în anii '20 ai secolului al XIII-lea, cel mai târziu în jurul anului 1230. Edificarea mănăstirii s-a realizat în două faze principale de execuție, intercalate cronologic de marea invazie tătară din anul 1241. În prima fază de construcție, care etalează trăsături stilistice tributare romanicului târziu, s-a trasat planul general al mănăstirii, zidurile care delimitau curtea sa interioară fiind ridicate până la o înălțime de ca 3-4m deasupra nivelului contemporan de călcare. Din punct de vedere stilistic construcția arată înrudirea cu Mănăstirea Walkenried din Saxonia Inferioară și cu Mănăstirea Pannonhalma din Ungaria^[2] (amândouă pe lista UNESCO a patrimoniului mondial).

În anul 1260, după cezura provocată de invazia mongolă din primăvara anului 1241, lucrările de construcție vor fi reluate sub conducerea unui nou arhitect, format în ambianța goticului matur, și cu aportul unui atelier de pietrari cu o structură eclectică. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatră, pe ale cărui fundații au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele și, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica și aripa estică a mănăstirii Cârța erau deja terminate, lucrările de finisare si de construcție a aripei sudice a abației continuând încă aproximativ două decenii.

Arhitectul și atelierul de pietrari, activi la Cârța după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuție majoră în diseminarea spiritului și a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport considerabil în evoluția acestui proces l-au avut însă și atelierele cisterciene de pietrari, trimise în Transilvania probabil din inițiativa Capitlului General al ordinului cistercian, căruia ii erau aservite încă din anul 1240 o serie de așezări din Țara Bârsei. Această influența stilistică sincretică poate fi surprinsă la o serie de monumente contemporane, situate în sudul Transilvaniei, de pildă la bisericile evanghelice din Sebeș-Alba, Prejmer, Bartolomeu, Hărman, Cristian, Capela Sf. Ecaterina din Brașov la Biserica evanghelică-luterană din Hălmeag, dar și în nordul Transilvaniei la biserica mănăstirii minorite din Bistrița sau la biserica reformată din Sic.

Un document emis la 29 ianuarie 1322 de regele italian Carlo Roberto al Ungariei (1308-1342) informează că mănăstirii cisterciene Cârța îi erau aservite zece așezări: Cârța (Kerch), Criț (Cruz), Meșendorf (Messendorf), Cloașterf (villa Nicholai), Apoș (villa Abbatis), Cisnădioara (monte sancti Michaelis), Feldioara (Feldwar), Colun (Colonia), Glâmboaca (Honrabah) și Cârța Românească (Kercz Olachorum). După jumătatea secolului al XIII-lea, în imediata sa apropiere, pe malul drept al Oltului, mănăstirea cisterciană a fondat așezarea Cârța (germ. Kerz), cunoscută și sub vechea denumire de Cârța Săsească, iar pe Valea Hârtibaciului, lângă Agnita, a întemeiat localitatea Apoș (germ. Abtsdorf, Satul Abatelui). Ambele așezări au fost populate cu sași. Abația Cârța a așezat la cumpăna secolelor XIII-XIV coloniști germani și pe teritoriul fostului Scaun de Sighișoara, respectiv în localitățile Criț (germ. Deutsch-Kreuz; magh. Szászkeresztúr), Meșendorf (germ. Meschendorf; ung. Mese) și Cloașterf (germ. Klosterdorf; ung. Miklóstelke), precum și în localitățile Colun (germ. Kolun; ung. Kellen) și Glâmboaca (germ. Hühnerbach; ung. Glimboka) , pe teritoriul actual al județului Sibiu, precum și Feldioara (germ. Marienburg; ung. Földvár), pe teritoriul actual al județului Brașov, toate situate pe malul drept al Oltului.

• 
  Zid cu poartă biforă în ruinele Abației Cisterciene
• 
  Poartă biforă în ruinele Abației Cisterciene
• 
  Poartă biforă
• 
  Corul bisericii (vedere din exterior)
• 
  Corul bisericii (vedere din interior)
• 
  Bolta corului

• Alán Baumgartner, A kerci apátság a középkorban, Budapest, 1915.
• Vasile Drăguț, Arta gotică în România, București, 1979, p. 10-19.
• Géza Entz, Le chantier cistercien de Kerc (Cîrța), în: Acta Historiae Artium, tom. IX, fasc. 1-2, Budapest, 1963, p. 3-38.
• Dan Nicolae Busuioc von Hasselbach, Țara Făgărașului în secolul al XIII-lea. Mănăstirea cisterciană Cârța, 2 volume, Cluj, 2000 (vol. I: p. 53-170 și vol. II: p. 119-217).
• Leopold Janauschek, Originum Cisterciensium tomus I, Vindobonae 1877, p. 208-209.
• Ernö Marosi, Die Anfänge der Gotik in Ungarn. Esztergom in der Kunst des 12.-13. Jahrhunderts, Budapest, 1984, p. 126 și passim.
• Thomas Nägler, Martin Rill, Monumentul cistercian de la Cârța, în: Materiale și Cercetări Arheologice 17, 1983, pag. 489-493.
• Ludwig Reissenberger, Die Kerzer Abtei, Hermannstadt, 1894.
• Flóris Rómer, Kirándulás a kertzi apátsághoz Erdélyben, în: Archaeologiai Közlemények, Budapest, 1877, p. 4 și urm.
• Heinz R. Rosemann , Kerz. Ehemalige Zisterzienser Abtei, în: Die Deutsche Kunst in Siebenbürgen, Berlin, 1934, p. 82-85.
• Victor Roth, Raport despre săpăturile făcute la mănăstirea din Cârța săsească, în: Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania, 1929, pag. 224-227.
• Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în Țările Române, vol. I, București, 1959, p. 98-105 și passim.

Materiale media legate de Mănăstirea Cârța la Wikimedia Commons

• Fișă monument
• Abația cisterciană de la Cârța Arhivat în 24 septembrie 2015, la Wayback Machine. - text final, bibliografia sitului, planul sitului, imagini de arhiva și fotografii vechi, reconstituire, fotografii contemporane (2004-2005)
• Mănăstirea cisterciană de la Cârța - istoric, date de contact, localizare, poze actuale^{[nefuncțională]}
• Cîrța în Repertoriul arheologic Sibiu 2003
• Manastirea Cisterciana de la Carta, 28 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Opt secole în istoria Abației de la Cârța^{[nefuncțională]}, 21 februarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
• Opt secole zbuciumate: Abația Cisterciană (Mănăstirea) de la Cârța, 14 mai 2014, Fede.ro

v • d • m Bisericile sașilor din Transilvania   Județul Alba Bălcaciu • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Gârbova • Jidvei • Mănărade • Pianu de Jos • Petrești • Reciu • Șona • Tătârlaua • Valea Lungă • Veseuș • Vingard   Județul Bistrița-Năsăud Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara   Județul Brașov Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Județul Hunedoara Orăștie • Romos   Județul Mureș Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr   Județul Sibiu Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna

v • d • m Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania   Județul Alba Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • Bărăbanț • Benic • Bucerdea Grânoasă • Cetatea de Baltă • Ciumbrud • Cricău • Ighiu • Lopadea Nouă • Ocna Mureș • Petrisat • Rădești • Rimetea • Roșia Montană • Sâncrai • Sânmiclăuș I • Sânmiclăuș II • Sântimbru • Sebeș • Șard • Teiuș I • Teiuș II • Tiur • Valea Lungă • Vințu de Jos • Vurpăr   Județul Bihor Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd   Județul Bistrița-Năsăud Beclean • Bozieș • Comlod • Delureni • Fântânele • Fântânița • Malin • Matei • Nușeni • Reteag • Săsarm • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Uriu • Vița   Județul Brașov Apața • Brașov • Cobor • Făgăraș I • Făgăraș II • Grânari • Hoghiz • Ionești • Jimbor I • Jimbor II • Racoș • Satu Nou   Județul Cluj Aghireșu • Aiton • Aluniș • Alunișu • Bădeni • Bădești • Băgara • Bicălatu • Bonțida • Boteni • Cămărașu • Căpușu Mare • Căpușu Mic • Cătina • Câmpia Turzii • Chesău • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Ciumăfaia • Cluj I • Cluj II • Cornești • Cubleșu Someșan • Cuzdrioara • Dârja • Dej I • Dej II • Dăbâca • Diviciorii Mari • Dorolțu • Dumbrava • Feldioara • Fizeșu Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Crișului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • Mănăstireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovenești • Năsal • Nima • Nireș • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • Pălatca • Plăiești • Răscruci • Săndulești • Sâncraiu • Sic I • Sic II • Stejeriș • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Unguraș • Vaida-Cămăraș • Văleni • Viișoara • Viștea • Vlaha   Județul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ojdula • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan   Județul Harghita Armășeni • Atia • Atid • Avrămești • Bisericani • Bodogaia • Brădești • Cârța • Ciucsângeorgiu • Corund • Cozmeni • Crăciunel • Crișeni • Cristuru Secuiesc • Cușmed • Daia • Dârjiu • Dealu • Delnița • Ditrău I • Ditrău II • Eliseni • Feliceni • Filiaș • Firtănuș • Forțeni • Gheorgheni • Inlăceni • Joseni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Lupeni • Lutița • Mătișeni • Medișoru Mare • Mihăileni I • Mihăileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Polonița • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rugănești • Satu Mic • Satu Nou • Sândominic • Sânmartin I • Sânmartin II • Sântimbru • Secuieni • Șimonești • Șumuleu Ciuc • Tărcești • Tăureni • Târnovița • Teleac • Turdeni • Ulieș • Valea Strâmbă • Văleni • Zetea   Județul Hunedoara Baia de Criș • Deva • Mintia • Orăștie I • Orăștie II • Peșteana • Rapoltu Mare • Râu Alb • Turdaș   Județul Maramureș Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Câmpulung la Tisa • Coștiui I • Coștiui II • Coștiui III • Sighetu Marmației • Someș-Uileac • Tăuții de Sus • Vișeu de Sus   Județul Mureș Abud • Acățari • Adămuș • Agrișteu • Albești • Apalina • Bahnea • Band • Bâra • Berghia • Bordoșiu • Brâncovenești • Breaza • Budiu Mic • Călimănești • Călugăreni • Călușeri • Cându • Ceuașu de Câmpie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cipău • Cornești • Cotuș • Crăiești • Cuci • Cuieșd • Culpiu • Dămieni • Deaj • Deleni • Dumbrăvioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Filpișu Mic • Gălățeni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghinești • Glăjărie • Gogan-Varolea • Goreni • Gornești • Hărănglab • Hărțău • Hodoșa • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • Mădăraș • Măgherani • Mătrici • Mitrești • Moșuni • Mureni • Nicolești •Papiu Ilarian • Pănet • Păcureni • Păsăreni I • Păsăreni II • Pădureni • Periș • Petrilaca de Mureș • Rigmani • Roteni • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș I • Sâncraiu de Mureș II • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sânsimion • Sântana de Mureș • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeriș • Suplac • Suseni • Târgu Mureș • Târnăveni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • Vălenii • Vălenii de Mureș • Vețca • Vânători • Voivodeni   Județul Satu Mare Acâș • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • Tășnad   Județul Sălaj Băbiu • Borla • Cehu Silvaniei • Coșeiu • Crasna • Cristur-Crișeni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Meseșenii de Jos • Mineu • Nușfalău • Petrindu • Recea • Sălățig • Sfăraș • Șimleu Silvaniei • Tetișu • Uileacu Șimleului • Zalău • Zimbor   Județul Sibiu Alma • Copșa Mică I • Copșa Mică II • Dumbrăveni • Mediaș • Micăsasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • Săcădate •Sibiu

• Abația Pontigny