Agnita

Agnetheln
Szentágota

— oraș —

Stemă

Agnita

Agnita (România)

Localizarea orașului pe harta României

Agnita

Agnita (Județul Sibiu)

Localizarea orașului pe harta județului Sibiu

Coordonate: 45°58′28″N 24°37′24″E / 45.97444°N 24.62333°E

Atestare documentară

Numit după

Reședință

Agnita[*]

Componență

Agnita[*], Coveș, Ruja

Guvernare

- Primar

Alin-Ciprian Schiau-Gull[*]^[1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

96,22 km²

Altitudine maximă

497 m.d.m.

Altitudine minimă

442 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

7.564 locuitori

- Densitate

112,92 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Localizarea în cadrul județului

Agnita (în germană Agnetheln, în maghiară Szentágota, în traducere „Sfânta Agata”, alternativ Szászágota, „Agata Săsească”, colocvial Ágota) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Agnita (reședința), Coveș și Ruja.

Istoric

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un târg cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele săsești de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.^[2]

La Agnita se află una din cele mai vechi fortificații săsești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evanghelică cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV, în preajma anului 1409).^[3]) La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc fondat de Erhard Andrée în perioada stalinismului, dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei Ludovic de Anjou conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte două târguri.^[2]

În 1466 regele a acordat localității Agnita dreptul de „ius gladii”, adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

În 1945 populația săsească a căzut victimă deportărilor în Uniunea Sovietică. În 1948 populația a pierdut o mare parte a averii în urma legii naționalizării, ale cărei urmări se resimt până astăzi. Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde).^[4] Până în 1992, populația săsească (germană) a emigrat în Germania și mai puțin în Austria ca urmare a presiunilor de asimilare continue. După 1990, majoritatea locurilor de munca in Agnita la cele 3 fabrici mari FIPA, IMIX si 9.Mai au dispărut din cauza lichidării acestora. Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România. Construcția ei s-a efectuat pe vremea imperiului austriac și regatul maghiar. A fost în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002.

Demografie

Componența etnică a orașului Agnita

Români (81,03%)

Maghiari (1,82%)

Alte etnii (1,3%)

Necunoscută (15,85%)

Componența confesională a orașului Agnita

Ortodocși (79,35%)

Reformați (1,04%)

Alte religii (3,11%)

Necunoscută (16,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Agnita se ridică la 7.564 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.732 de locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,03%), cu o minoritate de maghiari (1,82%), iar pentru 15,85% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,35%), cu o minoritate de reformați (1,04%), iar pentru 16,5% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%).^[8] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a.^[9]

Agnita - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Agnita este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Alin-Ciprian Schiau-Gull[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	11
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Anghel Bogdan-Gheorghe	1
	Cioca Ioan	1

Primarii orașului

1996^[11] - 2000 - Florița Emil, Independent
2000^[12] - 2004 - Rotar Laurențiu-Ioan, de la APR
2004^[13] - 2008 - Curcean Marius-Radu, de la Acțiunea Populară
2008^[14] - 2012 - Curcean Marius Radu, de la PDL
2012^[15] - 2016 - Dragoman Ioan, de la USL
2016^[16] - 2020 - Dragoman Ioan, de la PSD
2020^[17] - 2024 - Șchiau Gull Alin Ciprian, de la PNL

Monumente

Personalități

Georg Daniel Teutsch (1817–1893), episcop evanghelic, istoric și politician
Franz Friedrich Fronius (1829–1886), pastor evanghelic, profesor, biolog și etnolog
Christian Friedrich Maurer (1847–1902), istoric și dramaturg
Trude Schullerus (1889–1981), pictoriță
Erhardt Andree (1911–1972), istoric
Otto Tellmann (1927-2013), handbalist, laureat cu aur la Campionatul Mondial din 1961
Ioan Gyuri Pascu (1961-2016), muzician și actor
Elena Cârstea (n. 1962), solistă de muzică pop și compozitoare
Bernd Fabritius (n. 1965), deputat în Bundestag din partea CSU (din 2013)
Ioan Suciu (n. 1948), scriitor

Transportul public

Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș.

La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu.

Până în anul 1965 Agnita a fost legată feroviar de Sighișoara și Sibiu, iar până în anul 2001 numai de Sibiu, prin calea ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara.

Imagini

Agnita pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
1826 - Dangă săsească pentru însemnarea animalelor
Intrarea în localitate
Agnita
Biserica Evanghelică Fortificată
Turnul de poartă
Râul Hârtibaciu
Muzeul văii Hârtibaciului
Poarta
Școala generală nr.1

Referințe

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ ^a ^b „Însemne meșteșugărești din Agnita”. Arhivat din original la 12 martie 2016. Accesat în 8 august 2013.
^ Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura Tehnică 1985, p. 126,
^ Carte familială de localitate Agnetheln
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 438
^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 740
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
^ REZULTATE ALEGERI LOCALE 27 SEPTEMBRIE 2020

Bibliografie

Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agnita

Fuga Lolelor - Site-ul oficial al județului Sibiu Arhivat în 28 ianuarie 2018, la Wayback Machine.
Agnita (informații si fotografii)^{[nefuncțională – arhivă]}
Biserica fortificată din Agnita
Site-ul oficial al orașului Agnita
Un agnitean departe de casă Arhivat în 15 octombrie 2004, la Wayback Machine.
Site-ul agnitenilor de pretutindeni Arhivat în 27 noiembrie 2004, la Wayback Machine.
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
Informații despre cetatea din localitate^{[nefuncțională – arhivă]}

Vezi și

Biserici fortificate din Transilvania

[ea689e573019272abc7a93ef84e308ae-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[Însemne_meșteșugărești_din_Agnita-2] „Însemne meșteșugărești din Agnita”. Arhivat din original la 12 martie 2016. Accesat în 8 august 2013.

[gheorghiu-3] Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura Tehnică 1985, p. 126,

[4] Carte familială de localitate Agnetheln

[insse_2011_nat-5] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[8] Recensământul din 1930, vol. II, pag. 438

[9] Recensământul din 1930, vol. II, pag. 740

[10] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[11] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996

[12] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000

[13] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004

[14] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008

[15] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012

[16] Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016

[17] REZULTATE ALEGERI LOCALE 27 SEPTEMBRIE 2020

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]