Forostna, Noua Suliță
Forostna (în ucraineană Форосна, transliterat Forosna, în rusă Форосна) este un sat reşedinţă de comună în raionul Noua Suliţă din regiunea Cernăuţi (Ucraina). Are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).
Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliţă.
Istorie
Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înfiinţare din Ţinutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se iniţial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră [1].
Prin Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat Ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) şi transformându-l într-o gubernie împărţită în zece ţinuturi (Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chişinău[2]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autorităţile ţariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ţinutului Hotin [3].
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Forostna a făcut parte din componenţa României, în Plasa Lipcani a judeţului Hotin. Pe atunci, majoritatea populaţiei era formată din români, aici neexistând ucraineni.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (judeţele româneşti Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuţi, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia [4].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 şi integrate în componenţa RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi.
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliţă al regiunii Cernăuţi din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populaţie [5]. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni.
Populaţie
- 1930: 1.158 (recensământ)[6]
- 1989: 1.043 (recensământ)
- 2007: 987 (estimare)
Note
- ^ Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iaşi)
- ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940), p. 563
- ^ Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru (articol de T. Porucic)
- ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002), p.340-353
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populaţia românofonă din Regiunea Cernăuţi la sfârşitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi Ţinutul Herţei)
- ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
Legături externe
- Datele generale ale recensământului din 2001
- Date detaliate privitoare la numărul românilor
- Românii din Cernăuţi
| |||||||||||||
