Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Forostna, Noua Suliță: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m a redenumit Forostna, Noua Suliţă în Forostna, Noua Suliță înlocuind redirecţionarea: Robot: Mută Forostna, Noua Suliţă pentru Wikipedia:corectarea diacriticelor
m Robot: Înlocuire diacritice pentru corectarea diacriticelor
Linia 7: Linia 7:
|imagine = <!-- Fără prefixul „Imagine” -->
|imagine = <!-- Fără prefixul „Imagine” -->
|legendă = <!-- Legendă sau descriere pentru imagine -->
|legendă = <!-- Legendă sau descriere pentru imagine -->
|regiune = [[Regiunea Cernăuţi|Cernăuţi]]
|regiune = [[Regiunea Cernăuți|Cernăuți]]
|raion = [[Raionul Noua Suliţă|Noua Suliţă]]
|raion = [[Raionul Noua Suliță|Noua Suliță]]
|atestare =
|atestare =
|primar =
|primar =
|suprafaţă =
|suprafață =
|populaţie = 987
|populație = 987
|recensământ = 2007
|recensământ = 2007
|densitate =
|densitate =
|altitudine = 203
|altitudine = 203
|prefix telefonic = +380 3733
|prefix telefonic = +380 3733
|cod poştal = 60341
|cod poștal = 60341
|web =
|web =
|hartă =
|hartă =
Linia 24: Linia 24:
}}
}}


'''Forostna''' (în {{uk|Форосна}}, transliterat Forosna, în {{ru|Форосна}}) este un sat reşedinţă de comună în [[raionul Noua Suliţă]] din [[regiunea Cernăuţi]] ([[Ucraina]]). Are {{formatnum:987}} locuitori, preponderent [[moldoveni]] ([[români]]).
'''Forostna''' (în {{uk|Форосна}}, transliterat Forosna, în {{ru|Форосна}}) este un sat reședință de comună în [[raionul Noua Suliță]] din [[regiunea Cernăuți]] ([[Ucraina]]). Are {{formatnum:987}} locuitori, preponderent [[moldoveni]] ([[români]]).


Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliţă.
Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.


==Istorie==
==Istorie==


Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înfiinţare din Ţinutul Hotinului a regiunii istorice [[Basarabia]] a [[Moldova|Principatului Moldovei]], nimundu-se iniţial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Biserici de lemn'' (articol de Petre Constantinescu-Iaşi)]</ref>.
Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice [[Basarabia]] a [[Moldova|Principatului Moldovei]], nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Biserici de lemn'' (articol de Petre Constantinescu-Iași)]</ref>.


Prin [[Tratatul de la Bucureşti (1812)|Tratatul de pace de la Bucureşti]], semnat pe [[28 mai|16/28 mai]] [[1812]], între [[Imperiul Rus]] şi [[Imperiul Otoman]], la încheierea [[războiul ruso-turc (1806-1812)|războiului ruso-turc]] din [[1806]] – [[1812]], [[Rusia]] a ocupat teritoriul de est al [[Moldova|Moldovei]] dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat Ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul ''[[Basarabia]]'' (în 1813) şi transformându-l într-o ''gubernie'' împărţită în zece ţinuturi ([[Hotin]], [[Soroca]], [[Bălţi]], [[Orhei]], [[Lăpuşna]], [[Tighina]], [[Cahul]], [[Bolgrad]], [[Chilia]] şi [[Cetatea Albă]], capitala guberniei fiind stabilită la [[Chişinău]]<ref>[[Lucian Predescu]] - ''Enciclopedia României'' (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940), p. 563 </ref>).
Prin [[Tratatul de la București (1812)|Tratatul de pace de la București]], semnat pe [[28 mai|16/28 mai]] [[1812]], între [[Imperiul Rus]] și [[Imperiul Otoman]], la încheierea [[războiul ruso-turc (1806-1812)|războiului ruso-turc]] din [[1806]] – [[1812]], [[Rusia]] a ocupat teritoriul de est al [[Moldova|Moldovei]] dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul ''[[Basarabia]]'' (în 1813) și transformându-l într-o ''gubernie'' împărțită în zece ținuturi ([[Hotin]], [[Soroca]], [[Bălți]], [[Orhei]], [[Lăpușna]], [[Tighina]], [[Cahul]], [[Bolgrad]], [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]], capitala guberniei fiind stabilită la [[Chișinău]]<ref>[[Lucian Predescu]] - ''Enciclopedia României'' (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 </ref>).


La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autorităţile ţariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a [[Ţinutul Hotin|Ţinutului Hotin]] <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru'' (articol de T. Porucic)]</ref>.
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a [[Ținutul Hotin|Ținutului Hotin]] <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Regiunile naturale dintre Prut și Nistru'' (articol de T. Porucic)]</ref>.


După [[Unirea Basarabiei cu România]] la [[27 martie]] [[1918]], satul Forostna a făcut parte din componenţa [[România|României]], în Plasa Lipcani a [[judeţul Hotin (interbelic)|judeţului Hotin]]. Pe atunci, majoritatea populaţiei era formată din români, aici neexistând ucraineni.
După [[Unirea Basarabiei cu România]] la [[27 martie]] [[1918]], satul Forostna a făcut parte din componența [[România|României]], în Plasa Lipcani a [[județul Hotin (interbelic)|județului Hotin]]. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni.


Ca urmare a [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Pactului Ribbentrop-Molotov]] (1939), [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord]] şi [[Ţinutul Herţa]] au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, [[Stalin]] a dezmembrat-o în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată [[RSS Moldovenească]], iar părţile de sud (judeţele româneşti Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]]. La 7 august 1940, a fost creată [[regiunea Cernăuţi]], prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia <ref>Florin Constantiniu - ''O istorie sinceră a poporului român'' (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002), p.340-353</ref>.
Ca urmare a [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Pactului Ribbentrop-Molotov]] (1939), [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord]] și [[Ținutul Herța]] au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, [[Stalin]] a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată [[RSS Moldovenească]], iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]]. La 7 august 1940, a fost creată [[regiunea Cernăuți]], prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia <ref>Florin Constantiniu - ''O istorie sinceră a poporului român'' (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353</ref>.


În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul [[1944]] şi integrate în componenţa [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]], conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi.
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul [[1944]] și integrate în componența [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]], conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.


Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din [[raionul Noua Suliţă]] al [[regiunea Cernăuţi|regiunii Cernăuţi]] din cadrul [[Ucraina|Ucrainei]] independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populaţie <ref>[http://www.romanimea.com/pdf/Romanii%20_din_Bucovina_sud_maramures.pdf Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populaţia românofonă din Regiunea Cernăuţi la sfârşitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi Ţinutul Herţei)]</ref>. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent [[moldoveni]].
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din [[raionul Noua Suliță]] al [[regiunea Cernăuți|regiunii Cernăuți]] din cadrul [[Ucraina|Ucrainei]] independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație <ref>[http://www.romanimea.com/pdf/Romanii%20_din_Bucovina_sud_maramures.pdf Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)]</ref>. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent [[moldoveni]].


==Populaţie==
==Populație==


:1930: 1.158 (recensământ)<ref>[http://dediserver.eu/hosting/ethnodoc/data/MO_Hotin_1930.pdf Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin]</ref>
:1930: 1.158 (recensământ)<ref>[http://dediserver.eu/hosting/ethnodoc/data/MO_Hotin_1930.pdf Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin]</ref>
Linia 56: Linia 56:
* [http://www.ukrcensus.gov.ua/eng/results/general/nationality/Chernivtsi/ Datele generale ale recensământului din 2001]
* [http://www.ukrcensus.gov.ua/eng/results/general/nationality/Chernivtsi/ Datele generale ale recensământului din 2001]
* [http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=146&document=4 Date detaliate privitoare la numărul românilor]
* [http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=146&document=4 Date detaliate privitoare la numărul românilor]
* [http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=9251&edition_id=4395&format=html Românii din Cernăuţi]
* [http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=9251&edition_id=4395&format=html Românii din Cernăuți]


{{Localităţi în Raionul Noua Suliţă}}
{{Localități în Raionul Noua Suliță}}


{{DEFAULTSORT:Forostna}}
{{DEFAULTSORT:Forostna}}
[[Categorie:Raionul Noua Suliţă]]
[[Categorie:Raionul Noua Suliță]]


[[uk:Форосна]]
[[uk:Форосна]]

Versiunea de la 26 iulie 2010 01:30

Format:Sat ucrainean

Forostna (în ucraineană Форосна, transliterat Forosna, în rusă Форосна) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.

Istorie

Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Forostna a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație [5]. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni.

Populație

1930: 1.158 (recensământ)[6]
1989: 1.043 (recensământ)
2007: 987 (estimare)

Note

Legături externe