Forostna, Noua Suliță: Diferență între versiuni
m a redenumit Forostna, Noua Suliţă în Forostna, Noua Suliță înlocuind redirecţionarea: Robot: Mută Forostna, Noua Suliţă pentru Wikipedia:corectarea diacriticelor |
m Robot: Înlocuire diacritice pentru corectarea diacriticelor |
||
Linia 7: | Linia 7: | ||
|imagine = <!-- Fără prefixul „Imagine” --> |
|imagine = <!-- Fără prefixul „Imagine” --> |
||
|legendă = <!-- Legendă sau descriere pentru imagine --> |
|legendă = <!-- Legendă sau descriere pentru imagine --> |
||
|regiune = [[Regiunea |
|regiune = [[Regiunea Cernăuți|Cernăuți]] |
||
|raion = [[Raionul Noua |
|raion = [[Raionul Noua Suliță|Noua Suliță]] |
||
|atestare = |
|atestare = |
||
|primar = |
|primar = |
||
| |
|suprafață = |
||
| |
|populație = 987 |
||
|recensământ = 2007 |
|recensământ = 2007 |
||
|densitate = |
|densitate = |
||
|altitudine = 203 |
|altitudine = 203 |
||
|prefix telefonic = +380 3733 |
|prefix telefonic = +380 3733 |
||
|cod |
|cod poștal = 60341 |
||
|web = |
|web = |
||
|hartă = |
|hartă = |
||
Linia 24: | Linia 24: | ||
}} |
}} |
||
'''Forostna''' (în {{uk|Форосна}}, transliterat Forosna, în {{ru|Форосна}}) este un sat |
'''Forostna''' (în {{uk|Форосна}}, transliterat Forosna, în {{ru|Форосна}}) este un sat reședință de comună în [[raionul Noua Suliță]] din [[regiunea Cernăuți]] ([[Ucraina]]). Are {{formatnum:987}} locuitori, preponderent [[moldoveni]] ([[români]]). |
||
Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua |
Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. |
||
==Istorie== |
==Istorie== |
||
Localitatea Forostna a făcut parte încă de la |
Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice [[Basarabia]] a [[Moldova|Principatului Moldovei]], nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Biserici de lemn'' (articol de Petre Constantinescu-Iași)]</ref>. |
||
Prin [[Tratatul de la |
Prin [[Tratatul de la București (1812)|Tratatul de pace de la București]], semnat pe [[28 mai|16/28 mai]] [[1812]], între [[Imperiul Rus]] și [[Imperiul Otoman]], la încheierea [[războiul ruso-turc (1806-1812)|războiului ruso-turc]] din [[1806]] – [[1812]], [[Rusia]] a ocupat teritoriul de est al [[Moldova|Moldovei]] dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul ''[[Basarabia]]'' (în 1813) și transformându-l într-o ''gubernie'' împărțită în zece ținuturi ([[Hotin]], [[Soroca]], [[Bălți]], [[Orhei]], [[Lăpușna]], [[Tighina]], [[Cahul]], [[Bolgrad]], [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]], capitala guberniei fiind stabilită la [[Chișinău]]<ref>[[Lucian Predescu]] - ''Enciclopedia României'' (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 </ref>). |
||
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către |
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a [[Ținutul Hotin|Ținutului Hotin]] <ref>[http://www.bnrm.md/memoria/files/2/1/1933-3.pdf Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - ''Regiunile naturale dintre Prut și Nistru'' (articol de T. Porucic)]</ref>. |
||
După [[Unirea Basarabiei cu România]] la [[27 martie]] [[1918]], satul Forostna a făcut parte din |
După [[Unirea Basarabiei cu România]] la [[27 martie]] [[1918]], satul Forostna a făcut parte din componența [[România|României]], în Plasa Lipcani a [[județul Hotin (interbelic)|județului Hotin]]. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni. |
||
Ca urmare a [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Pactului Ribbentrop-Molotov]] (1939), [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord]] |
Ca urmare a [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Pactului Ribbentrop-Molotov]] (1939), [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord]] și [[Ținutul Herța]] au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, [[Stalin]] a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată [[RSS Moldovenească]], iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]]. La 7 august 1940, a fost creată [[regiunea Cernăuți]], prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia <ref>Florin Constantiniu - ''O istorie sinceră a poporului român'' (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353</ref>. |
||
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în |
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul [[1944]] și integrate în componența [[RSS Ucraineană|RSS Ucrainene]], conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. |
||
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din [[raionul Noua |
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din [[raionul Noua Suliță]] al [[regiunea Cernăuți|regiunii Cernăuți]] din cadrul [[Ucraina|Ucrainei]] independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație <ref>[http://www.romanimea.com/pdf/Romanii%20_din_Bucovina_sud_maramures.pdf Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)]</ref>. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent [[moldoveni]]. |
||
== |
==Populație== |
||
:1930: 1.158 (recensământ)<ref>[http://dediserver.eu/hosting/ethnodoc/data/MO_Hotin_1930.pdf Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin]</ref> |
:1930: 1.158 (recensământ)<ref>[http://dediserver.eu/hosting/ethnodoc/data/MO_Hotin_1930.pdf Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin]</ref> |
||
Linia 56: | Linia 56: | ||
* [http://www.ukrcensus.gov.ua/eng/results/general/nationality/Chernivtsi/ Datele generale ale recensământului din 2001] |
* [http://www.ukrcensus.gov.ua/eng/results/general/nationality/Chernivtsi/ Datele generale ale recensământului din 2001] |
||
* [http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=146&document=4 Date detaliate privitoare la numărul românilor] |
* [http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=146&document=4 Date detaliate privitoare la numărul românilor] |
||
* [http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=9251&edition_id=4395&format=html Românii din |
* [http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=9251&edition_id=4395&format=html Românii din Cernăuți] |
||
{{ |
{{Localități în Raionul Noua Suliță}} |
||
{{DEFAULTSORT:Forostna}} |
{{DEFAULTSORT:Forostna}} |
||
[[Categorie:Raionul Noua |
[[Categorie:Raionul Noua Suliță]] |
||
[[uk:Форосна]] |
[[uk:Форосна]] |
Versiunea de la 26 iulie 2010 01:30
Forostna (în ucraineană Форосна, transliterat Forosna, în rusă Форосна) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).
Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.
Istorie
Localitatea Forostna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră [1].
Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forostna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin [3].
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Forostna a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, aici neexistând ucraineni.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație [5]. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni.
Populație
- 1930: 1.158 (recensământ)[6]
- 1989: 1.043 (recensământ)
- 2007: 987 (estimare)
Note
- ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
- ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
- ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
- ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
- ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
Legături externe
- Datele generale ale recensământului din 2001
- Date detaliate privitoare la numărul românilor
- Românii din Cernăuți
|