Mihail Strogoff

Mihail Strogoff
Informații generale
Autor	Jules Verne
Gen	roman de aventuri, roman istoric
Serie	Călătorii extraordinare
Ediția originală
Titlu original	Michel Strogoff
Limba	franceză
Editură	Hetzel
Ilustrator	Jules Férat[*][[Jules Férat (French artist and illustrator (1829-1906))|​]]
Țara primei apariții	Franța
Data primei apariții	1876
Cronologie
Cancelarul {{{text}}} Cancelarul Hector Servadac Hector Servadac {{{text}}}
Modifică date / text

Mihail Strogoff (în franceză Michel Strogoff) este un roman de Jules Verne, apărut între 1 ianuarie și 15 decembrie 1876 în Magasin d'Éducation et de Récréation^[1], scris special pentru vizita țarului la Paris. Cartea a primit aprobarea autorităților ruse înaintea publicării. Pentru elaborarea romanului, Jules Verne a cerut sfatul scriitorului Ivan Turghenev, al cărui editor era tot Hetzel^[2].

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea romanului are loc în secolul al XIX-lea în Imperiul Rus condus de țarul Alexandru al II-lea. În timpul unei invazii a tătarilor în Siberia, acesta trimite un curier către Irkutsk la fratele său, Marele Duce, pentru a-l sfătui să se ferească de trădătorul Ivan Ogareff, care vrea să predea orașul invadatorilor.

Curierul, pe nume Mihail Strogoff, pornește din Moscova incognito, sub numele Nicolas Korpanoff. Pe drum, el se întâlnește cu Nadia, o livoneză care merge la Irkutsk pentru a se alătura tatălui ei, exilat acolo, și cu doi reporteri: francezul Alcide Jolivet și englezul Harry Blount. Trecând prin Omsk, orașul în care trăiește mama lui, Mihail este recunoscut de aceasta, fiind demascat în fața trădătorului Ogareff.

Făcut prizonier, el este orbit cu fierul roșu, iar scrisoarea din partea țarului îi este luată de către Ogareff, care merge la Marele Duce și se dă drept Mihail Strogoff, curierul țarului. Nadia îi rămâne fidelă lui Mihail, ajutându-l să își continue drumul spre Irkutsk, unde ajung chiar în momentul în care tătarii se pregătesc de asediu, profitând de trădarea lui Ogareff care, după ce câștigă încrederea Marelui Duce, șubrezește apărarea cetății. Mihail îl ucide pe trădător, dovedind că nu orbise în realitate, apoi se căsătorește cu Nadia, al cărei tată este grațiat de Duce în urma actelor de vitejie.

Sursele din care Verne a aflat informațiile extrem de precise legate de Siberia contemporană estică constituie obiectul unor controverse. O versiune populară face legătura cu întâlnirea pe care autorul a avut-o cu anarhistul Piotr Kropotkin, însă Kropotkin a sosit în Franța după publicarea romanului.^[4] Altă sursă, mai plauzibilă, o poate constitui omul de afaceri siberian Mihail Sidorov, care și-a prezentat colecția de resurse naturale - incluzând mostre de petrol și șisturi bituminoase din regiunea Uhta - și de fotografii de la exploatările petroliere din Uhta în cadrul Expoziției Mondiale din 1873, care a avut loc la Viena și unde s-ar fi putut întâlni cu Verne.^[4] Depozite reale de petrol există în regiunea lacului Baikal, ele fiind descoperite pentru prima dată în 1902 în bazinul râului Barguzin și în delta râului Selenga,^[5] fără însă a atinge dimensiunile comerciale descrise de Verne.^[6]

În timp ce descrierea fizică a Siberiei este conformă cu realitatea, rebeliunea tătară care apare în roman este fictivă și destul de puțin plauzibilă. Războaiele cu tătarii și mongolii au constituit un element important al istoriei medievale ruse, dar rușii s-au impus înainte de începutul secolului al XIX-lea și niciun han tătar din perioada desfășurării narațiunii nu se afla în poziția care să îi permită o acțiune de genul celei atribuite lui Feofar. Descrierea tătarilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ca fiind capabili să lupte de la egal la egal cu rușii reprezintă o dovadă de anacronism.

• Parcurgerea teritoriului Rusiei țariste de la vest la est și descrierea geografiei și istoriei locurilor în cadrul unor reportaje (similar situației din romanul Claudius Bombarnac, care a ales un alt traseu pentru această călătorie)
• Patriotismul (temă prezentă și în 20.000 de leghe sub mări și, mai ales, în Mathias Sandorf)
• Legăturile strânse între membrii familiei, mergând până la sacrificiu de sine (temă întâlnită în mai multe opere verniene, cu precădere în Copiii căpitanului Grant, César Cascabel și Uimitoarea aventură a misiunii Barsac)

• Mihail Strogoff - cunosut sub pseudonimul Nicolas Korpanoff pe perioada îndeplinirii misiunii
• Marfa Strogoff - mama lui Mihail
• Pierre Strogoff - tatăl lui Mihail (decedat)
• Nadia Fedor - tovarășă de călătorie și viitoare soție a lui Mihail Strogoff
• D-na Fedor - mama Nadiei (decedată)
• Vasili Fedor - tatăl Nadiei, exilat la Irkutsk
• Harry Blount - ziarist englez care lucrează pentru Daily Telegraph
• Alcide Jolivet - ziarist francez care corespondează cu verișoarea sa, Madeleine
• Feofar-han - conducător tătar
• Ivan Ogareff - trădător rus
• Sangarre - țigancă admiratoare a lui Ivan Ogareff
• Țarul
• Marele-Duce - fratele țarului
• Nicolai Pigassof - prieten de călătorie
• Serko - câinele lui Nicolai Pigassof
• Tătarii
• Generalul Kissoff
• Generalul Kisselef
• Generalul Voranzoff

• 1926 - Michael Strogoff, film mut american cu secvențe Technicolor
• 1936 - The Czar's Courier, regia Richard Eichberg și Michel Strogoff regia Jacques de Baroncelli și Richard Eichberg. Ambele filme cu Anton Walbrook în rolul lui Mihail Strogoff
• 1937 - The Soldier and the Lady, refacere americană a celor două filme don 1936; cu Anton Walbrook în rolul lui Mihail Strogoff
• 1975 - Michael Strogoff: Der Kurier des Zaren, dramă germană de televiziune în 4 părți, produsă de ZDF, cu Raimund Harmstorf
• 1999 - The Courier Of The Czar

• perioada interbelică – Mihail Strogoff – Dela Moskova la Irkutsk (2 vol.), Ed. Cugetarea, traducere Ion Pas și Sarina Cassvan, 250 pag.
• 1994 – Mihail Strogoff, Ed. Junior, 308 pag., ISBN 973-96267-8-5
• 2004 – Mihail Strogov, Ed. Corint, traducere Constantin Ion Boeru, 384 pag., ISBN 973-653-551-7
• 2005 – Mihail Strogov, Ed. Lucman, 288 pag., ISBN 973-723-101-5
• 2009 – Mihail Strogof, Ed. Artemis și Semne
• 2010 – Mihail Strogoff, Ed. ErcPress, colecția „Jules Verne”, nr. 8, traducere Ion Pas și Sarina Cassvan, 304 pag., ISBN 978-606-602-034-3

Materiale media legate de Mihail Strogoff la Wikimedia Commons

Wikisursă are text original legat de acest articol: Michel Strogoff

• Lucrări referitoare la Mihail Strogoff aflate la Wikisursă
• Michael Strogoff la Proiectul Gutenberg
• Michael Strogoff - A play in Five Acts and Sixteen Scenes Arhivat în 21 august 2014, la Wayback Machine. from JV.Gilead.org.il
• Free download Arhivat în 19 martie 2008, la Wayback Machine. în format Microsoft Reader

v • d • m Opere de Jules Verne   Voyages extraordinaires Cinci săptămâni în balon (1863) · Căpitanul Hatteras (1866) · O călătorie spre centrul Pământului (1864) · De la Pământ la Lună (1865) · Copiii căpitanului Grant (1867-1868) · Douăzeci de mii de leghe sub mări (1869-1870) · În jurul Lunii (1870) · Un oraș plutitor (1871) · Aventurile a trei ruși și trei englezi în Africa Australă (1872) · Ținutul blănurilor (1873) · Ocolul Pământului în 80 de zile (1873) · Insula misterioasă (1874-75) · Cancelarul (1875) · Mihail Strogoff (1876) · Hector Servadac (1877) · Indiile negre (1877) · Căpitan la cincisprezece ani (1878) · Cele 500 de milioane ale Begumei (1879) · Aventurile unui chinez în China (1879) · Casa cu aburi (1880) · 800 de leghe pe Amazon (1881) · Școala Robinsonilor (1882) · Raza verde (1882) · Kéraban Încăpățânatul (1883) · Steaua Sudului (1884) · Arhipelagul în flăcări (1884) · Mathias Sandorf (1885) · Un bilet de loterie (1886) · Robur cuceritorul (1886) · Nord contra Sud (1887) · Drumul Franței (1887) · Doi ani de vacanță (1888) · Familia fără nume (1889) · Întâmplări neobișnuite (1889) · César Cascabel (1890) · Doamna Branican (1891) · Castelul din Carpați (1892) · Claudius Bombarnac (1892) · Prichindel (1893) · Uimitoarele peripeții ale jupânului Antifer (1894) · Insula cu elice (1895) · În fața steagului (1896) · Clovis Dardentor (1896) · Sfinxul ghețarilor (1897) · Minunatul Orinoco (1898) · Testamentul unui excentric (1899) · A doua patrie (1900) · Satul aerian (1901) · Închipuirile lui Jean-Marie Cabidoulin (1901) · Frații Kip (1902) · Burse de călătorie (1903) · O tragedie în Livonia (1904) · Stăpânul lumii (1904) · Invazia mării (1905)   Alte opere Romane Contele de Chanteleine (1864) · Epava "Cynthiei" (1885) · Farul de la capătul lumii (1905) · Vulcanul de aur (1906) · Agenția Thompson and Co. (1907) · Goana după meteor (1908) · Pilotul de pe Dunăre (1908) · Naufragiații de pe Jonathan (1909) · Secretul lui Wilhelm Storitz (1910) · Uimitoarea aventură a misiunii Barsac (1919) · Călătorie în Anglia și în Scoția (1989, scris în 1859) · Parisul în secolul XX (1994, scris în 1863) Colecții Doctorul Ox (1874) · Ieri și mâine (1910) Povestiri O dramă în Mexic (1851) · O dramă în văzduh (1851) · Martin Paz (1852) · Maestrul Zacharius sau ceasornicarul care și-a pierdut sufletul (1854) · O iarnă printre ghețari (1855) · Spărgătorii blocadei (1865) · O fantezie a doctorului Ox (1872) · Un oraș ideal (1875) · Răsculații de pe Bounty (1879) · Zece ore de vânătoare (1882) · Frritt-Flacc (1884) · Gil Braltar (1887) · În secolul XXIX. O zi din viața unui ziarist american în anul 2889 (1889) · Aventurile familiei Raton (1891) · Domnul Re-Diez și domnișoara Mi-Bemol (1893) · Destinul lui Jean Morénas (1910) · Escrocheria (1910) · Eternul Adam (1910) Non ficțiune Istoria marilor descoperiri Carte · Proiect  ·   Portal  ·   Categorie   Univers și personaje Personaje Aouda · Tom Ayrton · David Farragut · Phileas Fogg · Lordul Glenarvan · Căpitanul Nemo · Jacques Paganel · Jean Passepartout · Cyrus Smith Univers Leyden ball · Nautilus · Verneshot · HMS Sword⁠(en)[traduceți]