profund

română

Din latină profundus, franceză profond.

Declinarea adjectivului profund
	Singular	Plural
Masculin	profund	profunzi
Feminin	profundă	profunde
Neutru	profund	profunde

(despre oameni) înzestrat cu o mare putere de pătrundere, de înțelegere; care analizează temeinic lucrurile; pătrunzător, perspicace; (despre înțelegerea, despre gândurile, judecățile, creațiile etc. omului) care dovedește profunzime, seriozitate, inteligență.
(despre însușiri morale, despre stări fiziologice sau psihice etc.) puternic, intens, mare.
(despre salut, reverențe etc.) care se face înclinând foarte mult capul, corpul; (p.ext.) care exprimă respect, considerație.
(despre ochi, privire) care exprimă, care sugerează însușiri morale deosebite, profunzime, sentimente adânci.
(despre voce, sunete etc.) cu ton jos; grav, adânc.
(despre procese fizice, sociale, morale etc.) fundamental, esențial, radical.
(despre ape, cavități, săpături, obiecte concave etc.) al cărui fund este situat la o distanță (foarte) mare față de marginea de sus, de suprafață; adânc.