sentiment

• (înv.) simtiment

Din franceză sentiment < latină sentimentum.

• AFI: /sen.ti'ment/

Declinarea substantivului sentiment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sentiment	sentimente
Articulat	sentimentul	sentimentele
Genitiv-Dativ	sentimentului	sentimentelor
Vocativ	'	'

1. proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate.

   Sentimente nobile.

2. afecțiune.

   Sentimente de frate.

3. facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva.
4. credință, impresie intimă.

   Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva.

• 1: simțământ, (livr.) afect
• 2: afecțiune
• 3: conștiință
• 4: convingere

• resentiment

• sentimente negative
• sentimente pozitive

• sentimental
• sentimentalism
• sentimentalist
• sentimentalitate
• sentimentaliza
• sentimentalizare
• sentimentalizat

• DEX online

---

(català)

Din latină sentimentum.

• (occidental) AFI: /sen.tiˈment/
• (oriental) AFI: /sən.tiˈmen(t)/

sentiment m., sentiments pl.

1. sentiment

• emoció

• sentimental
• sentimentalisme

• sentir

---

(English)

Din franceză sentiment < latină sentimentum.

• AFI: /ˈsɛntəmənt/

sentiment, pl. sentiments

1. sentiment

• feeling

• sentimental

---

(français)

Probabil din sentir + suf. -ment, confer latină sentimentum.

• AFI: /sɑ̃.ti.mɑ̃/

sentiment m., sentiments pl.

1. sentiment
2. opinie, părere

• 1: émotion
• 2: opinion

• sentir

• avoir des sentiments pour quelqu'un