plăcere

Din a plăcea.

• AFI: /plə'ʧe.re/

1. acțiunea de a plăcea și rezultatul ei; stare afectivă, fundamentală, determinată de satisfacerea unor tendințe, a unor cerințe vitale; sentiment sau senzație de mulțumire, de bucurie, provocate de ceva care satisface gustul sau dorința noastră.
2. distracție, petrecere; desfătare, agrement.
3. dorință, voie, chef, gust.

• neplăcere

• (loc.adv.) Cu plăcere =
  • cu drag, bucuros, din toată inima.
  • formulă de răspuns la mulțumirile exprimate de cineva pentru un serviciu.
• Fără plăcere = în silă, fără voie.
• (loc.adv.) După (sau de) plăcere = pe plac, după voie, după gust.

• Fă-mi plăcerea... = fii bun..., te rog..

• caprele
• carpele

• DEX '98 via DEX online