STUDII VALORIFICAREA ARHEOLOGICĂ A PROBELOR 14C DIN FORTIFICATIA APARTINÂND BRONZULUI TÂRZIU DE LA POPEŞTI (JUD. GIURGIU) ' ' de NONA PALINCAŞ Domnului profesor Alexandru Vulpe cu ocazia împlinirii a 65 de ani Articolul se ocupă cu datarea pe bază de 14C a fortificaţiei de la Popeşti, aparţinând grupului Fundeni-Govora. Datarea astfel obţinută este comparată cu cea arheologică tradiţională şi cu datele 1 4C de la Kastanas, Assiros, Stathmos Aggistas, Mahala şi Balej . Se defineşte grupul ceramic Fundeni-Govora, rezultat din unificarea fazelor Tei I V-V cu grupul Govora (Verbicioara IV-V). Se arată că acest grup nu evoluează până la sfărşitul epocii bronzului şi că este succedat de complexul Zimnicea-Plovdiv. Săpăturile recente ( 1 988-1 993) din cunoscuta aşezare preistorică de la Popeşti (oraşul Mihăileşti, jud. Giurgiu; nr. 1 9 pe hărţile din fig. 1 3/a-c, 1 4/a-b, 1 5/a-b, 20), situată pe un promontoriu desprins din terasa dreaptă a Argeşului, au adus importante date noi referitoare la stratigrafia locuirilor din etapa târzie a epocii bronzului şi la datarea relativă şi absolută a fortificaţiei - val de pământ cu şanţ. S-a constatat, de asemenea, că valul, cunoscut anterior numai în partea de sud a aşe­ zării, continua de fapt şi pe versantul vestic şi, foarte probabil, şi pe cel estic 1 (fig. 1 ). În rapoartele preliminare de săpătură asupra campaniilor de dinaintea anului 1 988, valul a fost considerat ca anterior culturii Basarabi, fără ca o determinare mai exactă să fi fost posibilă 2 . Stratigrafia aşezării în secţiunea L: 11988-1993 (fig. 2-3)3: Peste pământul viu se afla un strat de pământ castaniu, aparţinând culturii Glina (notat în acest stadiu al lucrului cu Br. 1)4• Deasupra lui se întinde stratul Br. II, 1 Versantul estic al aşezării este în mare parte deteriorat de săpături mai vechi, dar sunt indicii care permit presupunerea că întreaga aşezare a fost împrejmuită cu un val de pământ (cf. şi R. Vulpe, M ateriale 5, 1959, p. 3 4 0). Pentru versantul vestic, vezi stratigrafia secţiunii n/1988-i991, în G. Trohani, CAMNl 10, 1997, p. 193-229. 2 A. Vulpe, Dacia N . S . 9, 1965, p. I06. 3 Secţiunea are 53 m lungime şi 4-9,60 m lăţime. O descriere mai amănunţită a stratigrafiei secţiunii� şi mai ales a valului la N. Palincaş, CAMNI 10, 1997, p. 173-192, pi. 1-3. 4 Folosim în continuare prescurtarea Br. pentru Bronz. Siglele indicând denumirea straturilor de la Popeşti în stadiul actual al lucrărilor au fost formulate de A. Vulpe, CAMNl I O, 1997, p. 163-171; tot acolo şi o bibliografie completă pentru această aşezare. S C1 V A , tomul 47, nr. 3, Bucureşti, iulie-septembrie 1996, p. 239-295 https://biblioteca-digitala.ro 46 47n + 44 + + 42 + + 42 32 • + + + + 34 36 38 40 a O c rfo Piatră. Gang de animal. � Fragmente de "furfă"lchirpic. Fig. 2. Popeşti: a profilul de vest al secţiunii D'I 993 (6a pă­ mânt castaniu nears amestecat cu pigmenţi de pământ ars, fragmente de „turtă" şi/sau chirpici şi fragmente de lemn ars; 6b pământ castaniu nears [ca cel din stratul 6a]; 7a pământ brun cu vine de lut galben; 7b pământ brun; 9 pământ cenuşiu cu diverse nuanţe; I O pământ castaniu deschis; c cenuşă; Ca concreţiune calcaroasă); b parte din „Noul complex cu bârne şi pietre" care a fost reprezentat, pentru claritate, în raccourci (legenda ca la fig. 4); c microprofil aflat la 1,95 m spre est 50m 48 + 46 + o s t r u s d e + 44 + _.'!.-Vatră proiectată pe profil. / • 32 34 36 38 •lemn. + + • + 44m / / Limita reprezentării planului . 69 Chirpic. de profilul de vest (I fragmente relativ mari de „turte" şi/sau chirpici de culoare roşie intensă; 2 fragmente mici de „turte"/ chirpici în pământ nears sau slab ars; 3 pământ nears cu mult pigment roşu, ars [= fragmente de „turtă"/chirpici); 4-6 ca nr. 3, dar cu tot mai puţin pigment roşu; 7 pământ oranj, ars, compact, foarte tare; 8 pământ cărămiziu, ars, foarte tare; 9 pământ cu diverse grade de ardere [intensitatea arderii scade aprox. de sus în jos]; I O pământ cenuşiu; 11 lut castaniu deschis, nears; c cenuşă). 42 + 40m + IR Fig. 3. Popeşti. Profilul de vest al secţiunii I:/1991 (legenda ca la fig. 2/a, la care se adaugă: 8 strat de pietre de râu). 46 + 44 https://biblioteca-digitala.ro 42 4om 46 4+7n 44 „ 38 40 42 + + + + a + + 44m b -i 0-----�--- o __/ 4'-, _, O c oo Piatră. Gang de animat. 48 + + J + •Lemn. � Fragmente de jurtă"lchirpic. Fig. 2. Popeşti: a profilul de vest al secţiunii LJ'l 993 (6a pă­ mânt castaniu ncars amestecat cu pigmenţi de pământ ars, fragmente de „turtă" şi/sau chirpici şi fragmente de lemn ars; 6b pământ castaniu ncars (ca cel din stratul 6a]; 7a pământ brun cu vine de lut galben; 7b pământ brun; 9 pământ cenuşiu cu diverse nuanţe; I O pământ castaniu deschis; c cenuşă; Ca concreţiune calcaroasă); h parte din „Noul complex cu bârne şi pietre" care a fost reprezentat, pentru claritate, în raccourci (legenda ca la fig. 4); c microprofil aflat la 1,95 m spre est 50m Distr u s 38 42 d e 46 44 4s 44 + „ https://biblioteca-digitala.ro . - v. a t ra proiectată w p de profi Iu I de vest (I frag1r chirpici de culoare roşie int chirpici în pământ nears sa pigment roşu, ars ( fragi� nr. 3, dar cu tot mai puţin i: compact, foarte tare; 8 păr pământ cu diverse grade de aprox. de sus în jos]; 10 deschis, ncars; c cenuşă). = 42 „ IR „ V -·-· 42 240 Nona Palincaş 2 brun deschis, adesea conţinând pigmenţi de pământ roşu ars; are o grosime medie de cca. 1 O cm, iar la baza sa se află mai multe vetre. În capătul de sud ai aşezării este posibil :>ă se fi procedat la o reamenajare. În mijlocul şi partea de est a secţiunii L, stratul Br. II poate fi urmărit, coloristic şi pe baza ceramicii, până aproape de începutul şanţului de apărare, în timp ce în partea de vest a aceleiaşi secţiuni, stratul propriu-zis încetează cca. 4 m mai devreme, în continuarea sa aflându-se o movilă cu fragmente de „turte" şi/sau chirpici5 şi pământ roşu până la castaniu roşcat, aflat în diverse stadii de ardere şi acoperit cu un strat de pământ nears în care erau amestecate numeroase fragmente mici de „turtă" şi/sau chirpici. În zona descrisă aici nu s-au găsit resturi de lemn carbonizat. Pe partea superioară a movilei, însă, se aflau resturile unei construcţii de lemn, constând în fragmente de bârne de lemn arse, dispuse perpendicular unele pe altele. La sud de bârne se afla un strat de pietre de râu de dimensiuni medii (cca 4-1 O cm), unele cu evidente urme de ardere. Urme de ardere prezenta şi pământul, atât cel aflat printre pietre şi resturile de bârne, cât şi de jur împrejur. Din fragmentele de bârne din acest complex, numit „Noul complex cu bârne şi pietre" - acelaşi cu „Zona B" în notaţia C. Fischer - provin probele 14C nr. B-6 1 05 şi B-6 1 06 (fig. 2/b, 4)6. Starea de conservare a bârnelor nu a permis prelevarea de probe şi pentru o datare dendrocronologică. Acest complex, împreună cu movila cu fragmente de „turte"/ chirpici, reprezintă restul unei fortificaţii aparţinând stratului Br. II. Ei trebuie să-i fi aparţinut şi următoarele complexe: - un complex aflat cca 6 m spre est de movila cu „turte"/chirpici şi cca 1 m mai jos faţă de „Noul complex cu bârne şi pietre'', alcătuit din 7 bârne de cca 0,50--0,90 m lungime şi 1 0-- 1 5 cm grosime, printre care s-au găsit pietre de râu arse şi mai ales mult pământ ars de culoare cărămizie; - un strat de pietre de râu (de acelaşi fel cu cel menţionat mai sus), din care· s-a surprins în secţiune o suprafaţă de cca 4 x 1 ,5 m şi care se întindea până la începutul şanţului de apărare. Pietrele aflate în acest capăt (de sud) prezentau urme de ardere. Puţinătatea resturilor şi mai ales faptul că movila cu „turte" şi/sau chirpici nu a putut fi cercetată în săpătură decât parţial pe margini fac posibile două explicaţii cu privire la evoluţia fortificaţiei Br. II: 1 . - movila cu „turte"/chirpici ar putea reprezenta resturile unei prime fortificaţii care a ars şi care a fost apoi refăcută prin acoperirea cu pământ nears şi prin ridicarea construcţiei cu bârne şi pietre de deasupra. Această ipoteză este cu atât mai probabilă cu cât în campaniile mai vechi s-au găsit resturi in situ ale unei construcţii de „turte"7 şi deoarece fragmentele mai mari de „turtă"/chirpici se aflau 5 „Turte" au fost numite cărămizile rotunde, găsite întregi în alte părţi ale valului (cf. R. Vulpe şi colab., Materiale 3, 1 957, p. 227 unn.; idem, Materiale 5 , 1 959, p. 339 unn., fig. 2). Din cauza compoziţiei lor - în principal lut cu pleavă -, „turtele" în stare fragmentară sunt foarte greu de deosebit de chirpici (lipitură pe structură de lemn). 6 C. Fischer, în acest volum, p. 289, fig. l /b . 7 R. Vulpe, Materiale 5, 1 959, p. 3 3 9 , fi g . l -2 . https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 3 2 41 C:=J săpături � Săpături vechi 1988 -1993 o <D 111111111 1„,, I I I I II I I I I I I I I O Fig. I . - Plan general si mplificat al aşezării 10 20 l 1 1 I II I I II I I I I 30m „A" de la Popeşti. https://biblioteca-digitala.ro Nona Palincaş 242 4 adesea într-o masă omogenă de pământ ars (fig. 2/c, nr. 1 , 7, 9), semn al unei arderi in situ. În acest caz fortificaţia Br. II ar avea două etape de evoluţie; 2 . - movila cu „turte"/chirpici ar putea să fi luat naştere prin adunarea de dărâmături din aşezare; acestea au fost apoi acoperite cu pământ nears, iar deasupra s-a ridicat construcţia cu bârne şi pietre. În această variantă, fortificaţia Br. II a avut o singură etapă, movila cu „turte"/chirpici pe de o parte şi „Noul complex cu bârne şi p ietre" pe de alta reprezentând numai faze de construcţie şi nu etape de utilizare a fortificaţiei. Deşi prima ipoteză este mai probabilă, în stadiul actual al săpăturilor nici cea de a doua nu poate fi complet exclusă. Stratul Br. II conţinea ceramică, oase de animale, chirpici, mici l�ntile de cenuşă. Ceramica (fig. 1 0) poate fi atribuită la ceea ce V. Leahu a definit ca fiind fazele IV şi V ale culturii Tei8 (v. infra). Starea accentuat fragmentară a materialului din stratul Br. II, faptul că s-au păstrat numai vetrele, dar nu şi resturi din vreo construcţie, precum şi subţirimea stratului sugerează o nivelare puternică a resturilor locuirii din interiorul aşezării. Cât priveşte fortificaţia Br. II, judecând după bârnele carbonizate, pământul şi pietrele arse, precum şi după un mare strat de cenuşă aflat la baza valului (stratui inferior de cenuşă de pe profilul de est, de cca 5,50 m x cca 1 m şi gros de 4-8 cm, care se întrepătrunde parţial cu stratul de pietre de râu şi parţial continuă spre interiorul aşezării}9, aceasta a fost distrusă de un incendiu. Faptul că stratul inferior de cenuşă s-a păstrat masiv (nu a fost spulberat de vânt) este o dovadă pentru reamenajarea rapidă a fortificaţiei după sfărşitul incendiului. Stratul Br. III, ce suprapune stratul Br. II, este de culoare brun închisă, gros de 5-40 cm, are la bază o construcţie şi două vetre. Stratul Br. III încetează cca 20 m spre nord de capătul sudic al secţiunii, fiind continuat de un val mare de pământ. Astfel, valul de pământ suprapune capătul de sud al stratului Br. II şi resturile din fortificaţia cu „turte"/chirpici, bârne şi pietre aparţinând acestuia. Valul de pământ este lat de cca 1 8 m la bază şi înalt de cca 2,80 m în mijlocul şi estul secţiunii, în timp ce în vestul secţiunii, acolo unde suprapune fortificaţia Br. II, are doar 2, 1 0-2,20 m înălţime. Valul are, înspre mijlocul ?i estul secţiunii :E, un miez de pământ ars, pulve­ rulent. Acesta lipseşte în partea de vest a secţiunii, acolo unde valul suprapune movila cu „turte"/chirpici. Urmează apoi, în partea inferioară a valului, straturi de pământ nears (fig. 2/a, nr. 6b; 3, nr. 6b) alternând cu straturi în care pământul nears este amestecat cu o mare cantitate de fragmente mici de „turte"/chirpici, pământ ars, cărămiziu şi fragmente de lemn ars de dimensiuni foarte mici până la mijlocii (de la pigmenţi până la fragmente de aprox. 10 cm lungime) şi reprezentând foarte probabil resturi din fortificaţia veche (a stratului Br. II} care au fost incorporate în val (fig. 2/a, nr. 6a; 3 , nr. 6a). Straturile acestea au grosimi diferite ( 1 0-30 cm) şi sunt dispuse neregulat, în partea de vest a secţiunii existând un singur astfel de strat, iar în marginea de est a aceleiaşi secţiuni, patru10. Dintr-unul din aceste 8 V. Leahu, Cultura Tei, Bucureşti, (fără an de apariţie; cca 1966 ) , p. 4 1 -43; idem, CAMNI 9, 1992, p. 71-72 . 9 De pe profilul de est al L./1991, neilustrat aici; cf. Palincaş, op. cit. , fig. I , nr. 2 . JO Ibidem. https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 5 243 straturi (fig. 3, partea inferioară a stratului 6a, denumită „Zona A" la C. Fischer1 1) s-au luat probele nr. B-6 1 03 şi B-6 1 04, constând în lemn carbonizat. Aceste straturi sunt suprapuse de altele, formate din pământ nears, de culori diferite, scos din şanţul de apărare. În pământul nears (fig. 2/a, nr. 7a-b, 9), s-au găsit şi fragmente izolate de scândură arsă, provenind probabil tot din fortificaţia stratului Br. li, precwn şi oase şi fragmente ceramice, ultimele cu analogii atât în stratul Br. li, cât şi în stratul Br. III. În stratul Br. III s-a găsit, alături de oase de animale şi bucăţi de lemn ars, o mare cantitate de ceramică (fig. 5), în majoritate fragmentară, dar şi nwneroase vase întregi, mai ales sub şi printre chirpicii unei construcţii (L /I:/88) situate spre 4 asupra încadrării capătul nordic al secţiunii . Aceasta aparţine unui aspect cultural căruia vom reveni mai jos. Deasupra stratului Br. III se afla stratul denumit Ha Ii' aparţinând grupului Pre-Basarabi. Acesta se întinde şi peste capătul dinspre aşezare al valului de pământ, ceea ce înseamnă că valul în forma sa actuală a fost construit în etapa Br. III a aşezării. Urmează, în succesiune stratigrafică, de jos în sus, încă un strat pre­ Basarabi (notat cu Ha I2), apoi un strat Basarabi (Ha li) şi - fără vreun strat steril intermediar- 5 niveluri aparţinând Latenului clasic (notate LT ll1-5). peste care se 2 află vegetalul actual (fig. 2)1 . Aceeaşi situaţie stratigrafică a fost observată şi în partea de vest a aşezării, în secţiunea n, cu deosebirea că stratul Br. II consta din două niveluri, dintre care unul există nwnai în capătul de est al secţiunii şi că stratul Br. III (fig. 6-7) consta, de asemenea, din două niveluri: unul inferior, Br. III!' care se întinde până la începutul valului, şi altul superior, Br. III2, care urca câţiva metri şi peste panta interioară a valului. Urmează apoi aceleaşi straturi ca şi în sectorul �. toate prelungindu-se tot mai mult peste panta valului de pământ. Aşadar, săpăturile din 1 99 1 - 1 993 au dus la identificarea a două fortificaţii succesive ale aşezării, una aparţinând stratului Br. II, cealaltă stratului Br. III (valul de pământ), precum şi la constatarea că fortificaţia stratului Br. III a înglobat, cel puţin în parte, resturile fortificaţiei mai vechi, distrusă prin incendiere. Aceasta înseamnă că deş i probele 14C s-au luat atât din fortificaţia Br. II (B-6 1 05, B-6 1 06), cât şi din valul de pământ al locuirii Br. III (B-6 1 03, B-6 1 04), ele reprezintă un terminus post quem numai pentru datarea fortificaţiei Br. II. Aşa cum parţial s-a văzut deja 1 3 şi cwn va reieşi şi din cele ce urmează, cele patru date 14C nu au toate aceeaşi valoare pentru datare. Două dintre ele, B-6 1 04 din Zona A şi B-6 1 06 din Zona B, trebuie lăsate în afara discuţiei din cauza marjei de eroare prea mari. Proba B-6 1 05, din „Noul complex cu bârne şi pietre" = Zona B (fig. 4)14, provine aşa cum s-a văzut din descrierea stratigrafiei, din resturile păstrate in situ 11 Fischer, op. cit. , fig. I /a. 12 O situaţie stratigrafică mult mai clară Palincaş, op. cit., fig. 1 . ll Fischer, op. cit„ p . 29 1 . 14 Ibidem, fig. lib. se vede pe profilul de est al :E/1 99 1 ilustrat la https://biblioteca-digitala.ro Nona Palincaş 244 6 ale unei construcţii de lemn care face parte integrantă din fortificaţia locuirii/stratului Br. II. Astfel, valoarea sa este deosebită, pentru că ceea ce ea datează este însuşi complexul din care a fost luată proba 15• În virtutea relaţiei axiomatice dintre probă şi context, orice probă dă o dată post quem pentru contextul din care a fost luată, deoarece proba a încetat să mai facă schimb de 14C cu atmosfera înainte de a fi fost înglobată într-un context arheologic. Întrebarea este: cu cât timp înainte?16 Din analiza anatomică a lemnului r !zultă că proba B-6 1 05 a fost parţial invadată de ciuperci 1 7, ceea ce înseamnă că între momentul tăierii lemnului şi cel al arderii lui s-a scurs o anumită perioadă de timp. Există două explicaţii posibile: 1 . din punct de vedere teoretic, este posibil ca lemnul să fi fost tăiat mult timp înainte de înglobarea sa în construcţie. Totuşi, faptul că acest lemn a fost folosit la o fortificaţie, ca şi prezenţa lemnului 18 în apropierea aşezării, fac puţin probabilă o astfel de explicaţie; 2. mult mai plauzibil este ca lemnul să fi fost proaspăt tăiat şi înglobat imediat în construcţie, iar invazia de ciuperci şi insecte (pentru aceasta din urmă vezi şi proba B-6 1 04 1 9) să se fi produs în cursul existenţei/folosirii fortificaţiei. Aceasta însemna că momentul tăierii lemnului şi momentul construirii fortificaţiei sunt atât de apropiate în timp încât pot fi considerate practic contemporane20. Stejarul este o specie cu viaţă lungă2 1 , astfel încât nu este indiferent din care parte a copacului provine proba22. Faptul că proba B-6 1 05 provine dintr-o creangă sau dintr-un trunchi tânăr23 înseamnă că data 14C trebuie să fie numai puţin mai veche decât data tăierii copacului24, aceasta din urmă fiind numai puţin mai veche decât data construirii fortificaţiei. Probei B-6 1 05, având vârsta de 3200 ± 30 ani radiocarbon, îi corespund datele calibrate (cu programul CalibETH 1 .5)25: is 16 H. T. Waterbolk, PPS 37, 2, 1971, p. 15-16. Ibidem, p. 16; Sh. Bowman, RadiOl·arbon Dating, British Museum Publications, 1990, p. 50-51. 1 7 Fischer, op. cit. , tab. I . 1 8 Aşezarea s e află în zona Codrilor Vlăsiei, bogată în păduri încă din vremurile preistorice, după cum indică tipurile de sol (S. Ml hedinţi, Opere alese, Bucureşti, 1967, p. 256) . Cu adevărat relevante pentru flora Bronzului tărziu ar fi numai analizele pol inice, dar acestea lipsesc deocamdată. Cf. şi Fischer, op. cit. p. 291. 19 Ibidem, tab. I . 20 Waterbolk, op. cit., p. 16. 21 Vârsta maximă la care poate ajunge stejarul este funcţie de specie şi de condiţiile de mediu înconjurător. De exemplu, Quercus robur ajunge în condiţii de precipitaţii reduse până la I OOO de ani, iar în condiţii de umiditate şi abundenţă de substanţe nutritive, până la numai câteva sute de ani (F. H. Schweingruber, Baum und Holz in der Dendrochronologie2 , B irmensdorf, 1992, p . 119 ) . 22 Formarea inelelor, respectiv creşterea copacului, fiind un proces care avansează anual, iar inelele odată constituite încetând să mai facă schimb de 14C cu atmosfera, probele provenind din partea interioară a unui trunchi pot fi câteva sute de ani mai vechi decât data tăierii copacului (Bowman, op. cit. , p. 15, 51 ). 23 Fischer, op. cit. , tab. I . 24 Se adaugă faptul că data 14C reprezintă o medie a conţinutului de 14C al fiecăruia din inelele de copac din care este akătuită proba (Bowman, op. cit., 15) şi că inelele cele mai recente, deşi probabil doar câteva, lipsesc. Menţionăm că îngroşarea margini lor fragmentelor de lemn din fig. 4 s-a făcut pentru claritatea reprezentării grafice şi ea nu trebuie înţeleasă ca redând coaja copacului: nici aceasta şi nici ultimele inele de creştere ale lemnului din care au fost luate probele nu s-au păstrat. 25 După Fischer, op. cit. , fig. 5 şi tab. 2 . Pentru informaţii generale privind programul CalibETH vezi Th. R. Niklaus, CalibETH. User's Manual, ETH Ziirich, 1991, iar pentru comparaţia între programul de calibrare CalibETH şi alte programe, T. R. Niklaus, G. Bonani, M. Simonius, M. Suter, W. Wolfli, Rac!iocarbon 34 ( 3), 1992, p. 483-492. https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 7 245 - în domeniul lui ± lcr : 1 490+5 cal BC pentru 3 7,9 % probabilitate şi 1 443 +6 cal BC pentru 62, 1 % probabilitate; - în domeniul lui ± 2cr: 1 490+3 cal BC pentru29,3 %probabilitate şi 1 443 + 5 cal BC pentru 70, 7 % probabilitate. Deoarece în continuare vom folosi programul OxCal v2. l 3, pentru că, spre deosebire de alte programe, acesta permite realizarea unor combinări de date, dăm şi rezultatul calibrării aceleiaşi date şi cu acest program26 (fig. 8): - în domeniul lui ± lcr: 1 5 1 0-1475 cal BC pentru0,5 probabilitate, 146 0--1425 pentru 0,5 probabilitate; - în domeniul lui ±2cr: 1 520-1 4 1 0 cal BC pentru 1 ,00 probabilitate27. 26 Pentru informaţii generale asupra programului OxCal a se vedea: C. Bronk Ramsey, OxCal v2. 0. A Radiocarbon Calibration and Analysis Program (rară an d� apariţie, dar cca. 1 994; în continuare OxCal) ; idem, Radiocarbon 37 (2), 1 995, p. 425--430. ln acest articol am utilizat curba de calibrare: M. Stuiver, A. Long, R. S. Kra (ed.), Radiocarbon 35 ( 1 ), 1 993. 2 7 Pentru cititorul mai puţin familiarizat cu problematica radiocarbon, precizăm, luând ca exemplu proba B-6105, că acest rezultat se citeşte astfel: dacă s-ar măsura în laborator un număr foarte mare de probe contemporane, între care şi proba B-6 1 05, atunci pentru: - 68,3% dintre acestea (care într-o distribuţie normală se află în limitele unei deviaţii standard, adică în limitele a = l cr) s-ar obţine o vârstă situată între limitele a 3200=30 (=32303 1 70) ani radiocarbon. Prin calibrare, în cazul nostru: a) după programul CalibETH, rezultă că 37,9% din cele 68,3% dintre probe s-ar data 149Ch-5 ani calendaristici a. Chr„ iar 62, 1 % dintre aceleaşi 68,3% dintre probele iniţiale s-ar data 1443"6 a. Chr.; b) după programul OxCal sunt 0,5 (=50%) şanse ca aceste probe să se dateze în intervalul de timp 1 5 1 0-1475 a. Chr. şi tot atâtea şanse ca ele să se dateze în inteivalul de timp dintre 1460-1425 a Chr. Problema este că 68,3% înseamnă numai puţin mai mult de două treimi din totalul probelor, adică pentru aproape o treime dintre ele laboratorul va obţine o vârstă diferită de 3200 ± 30 ani 14C, ceea ce va duce implicit la stabilirea unei alte vârste calendaristice. Pentru a micşora riscul unei datări greşite se recurge la domeniul lui =2cr (care include 95,4% din totalul probelor), obţinut de obicei (afară de cazul când distribuţia nu este de tip gaussian) prin dublarea marjei de eroare (pentru aceasta din urmă se foloseşte uneori şi denumirea de deviaţie sau eroare standard, deşi cei trei termeni nu sunt în realitate sinonimi; în cazul datelor radiocarbon termenul corect este cel de marjă de eroare). Astfel, pentru 95,4% dintre probele analizate s-ar obţine vârsta de 3200±60 ani 14C, ceea ce: a) după programul CalibETH, înseamnă că sunt 29,3% şanse ca aceste probe să se dateze 1490+3 a. Chr. şi 70,7% şanse să se dateze 1 443�5 a. Chr.; b) după programul OxCal sunt 1 ,00 (=1 00%) şanse ca ele să se dateze în perioada 1 520- 1 4 1 0 a. Chr. (deci 95,4% dintre probele analizate se vor data între 1 520- 1 4 1 0 a. Chr.). Aceasta înseamnă, totuşi, că pentru cca. 5% (adică pentru 1 din 20 de probe) se va obţine o dată di ferită. Pentru a calcula vârsta radiocarbon (şi, implicit, pe cea calendaristică) care să fie valabilă pentru toate probele analizate, este nevoie de donx:niul lui :i::4cr (pentru că :::3 cr = 99,7%, :i::4cr = 1 00%, în cazul nostru 3200±90 BP, respectiv 3200= 1 20 BP). Deoarece data astfel obţinută este prea largă pentru nevoile arheologiei, în mod curent se lucrează numai cu = 1 cr şi :i::2cr, opţiunea pentru una sau alta dintre aceste deviaţii standard fiind funcţie de documentare şi de problematică şi rămânând la alegerea autorului . În general, se recomandă, totuşi, folosirea rezultatelor în domeniul lui 2cr . Micile diferenţe existente între rezultatele diverselor programe de calibrare pentru una şi aceeaşi vârstă radiocarbon provin din metodele diferite folosite pentru corelarea vârstei probelor individuale cu valorile cuprinse în curba de calibrare. Până acum nu există încă o metodă probabilistică unanim acceptată, dar elementele fundamentale ale diverselor metode sunt aceleaşi. (B. Weninger, Acta lnterdisciplinaria Archaeologica 4, 1 986, p. 1 1 -5 3; Bowrnan, op. cit„ fig. 20; M. J. Aitkin, Science-based dating in archae.ology, Londra-New York, 1 990, p. 56- 1 1 9). https://biblioteca-digitala.ro 8 Nona Palincaş 246 In comparaţie cu proba B-6105, proba B-6103 este mai puţin favorabilă. B-6103 provine dintr-un strat în care material mai vechi, reprezentând părţi din vechea fortificaţie a fost amestecat cu pământ nears, folosit la construcţia noii fortificaţii (valul Br. III). De ai:eea proba B-6103 nu poate da o dată nemijlocit legată de valul de pământ, ci reprezintă o dată ce trebuie pusă în legătură cu z „ Fig. 4. - Popeşti - „Noul complex cu bârne şi pietre" (=Zona B la C. Fi scher)- plan (I pământ brun închis cu vagi urme de ardere şi de lemn ars; 2 pământ cărămiziu ars, p u l veru l ent; 3 pământ cu d i verse grade de ardere; 4 l u t brun cu slabe urme de ardere; 5 pământ nears. �Lem„ CC Piarră Quang 1,2,3,4,5 Pământ ars '.\'-:·· (enu�ă fortificaţia Br. II. Data obţinută pentru această probă: 3270±30 ani radiocarbon, căreia îi corespund datele calibrate (cu programul CalibETH)28: -în domeniul lui ±1a: 1520+2 cal BC pentru 100% nivel de probabilitate; -în domeniul lui ±2cr: 15 78+8 cal BC pentru 16,7% probabilitate şi 1520+4 cal BC pentru 83,3% probabilitate, este tendenţial mai veche decât data obţinută pentru proba B-6105. Calibrarea după programul OxCal (fig. 9): - în domeniul lui ± la: 1610-1500 cal BC pentru 0,89 probabilitate; 1480-1460 cal BC pentru O, 11 probabilitate; -în domeniul lui ±2cr: I 620-1440 cal BC pentru I ,00 probabilitate. Dacă am face abstracţie de modul cum s-a construit valul de pământ, ceea ce ar fi, evident, incorect, ne-am aştepta ca proba B-6103 să fie mai nouă decât proba B-6105. Dacă ţinem cont de faptul că probele provin din aceeaşi fortificaţie, se pune întrebarea dacă ele sunt cu adevărat contemporane, cu alte cuvinte, dacă intervalul 1520-1440 a. Chr. 28în care datarea lor coincide este singurul care trebuie luat în considerare. Proba B-6103 ar putea proveni dintr-o parte mai veche a unui stejar; un indiciu, deşi nu o dovadă, îl reprezintă lipsa urmelor de insecte sau ciuperci din lemn29, ştiut fiind că: a. albumul, datorită conţinutului de substanţe uşor dezintegrabile (amidon şi glucoză) din celulele parenchimatice, mai ales dacă este expus intemperiilor, este măi repede atacat de ciuperci şi insecte decât 28 Fischer, op. cit., 29 Ibidem, tab. I . fig. 3/a şi tab. 2. https://biblioteca-digitala.ro 247 Datele 14C de la Popeşti 9 fJ . - . - 1,­ T?:.:;::;��� ( \ f i I / \ \ \ --- ..... I \ ,-, \ \ ' \ \ ,_.,,.. :. -o \ 5a - - - Popeşti. Ceramică din secţiU'1ea �::: 5 - din construcţia L4/L/1988 (stratul Br. III); 4 în poziţie secundară, dar de factură specifică ceramicii din stratul Br. III. Fig. 5. 1-3, https://biblioteca-digitala.ro ' ' J 248 Nona Palincaş / --.... ' I /-...; ' \ I \ \ \ \. \ ..... '\ 10 '\ ' ' ·. I / „-- / / / Fig. 6. - I I '\ \ I I I I ---...... ' / ...-,I / 1 ' I I I I \ I I I 3 I Popeşti. Ceramică din secţiunea D: I dintr-o groapă aparţinând stratului Br. stratul Br. III 1; 3 din stratul Br. III2 . https://biblioteca-digitala.ro III; 2 din 249 Datele 14C de la Popeşti 11 -o - Fig. 7. - Popeşti. Vas mare cu patru torţi din construcţia stratului Br. 1112. L/fl/1989 aparţinând duramenul, care este mai rezistent, datorită prezenţei în cantitate redusă a acestor substanţe şi prin conţinutul ridir,at de tanin30; b. pătrunderea organismelor străine pe direcţie radială şi tangenţială se face greu din cauza acţiunii frenatoare a razelor medulare şi a marginilor inelelor anuale, dar că pe direcţie longitudinală lemnul nu are mijloace de apărare eficientă31• În consecinţă, pentru că există o şansă importantă ca proba B-6105 să fie mai recentă decât proba B-6103, data pe care o căutăm s-ar putea afla şi după 1440 a. Chr. Aşadar, datele obţinute pe baza celor două probe şi mai ales pe baza probei B-6105, reprezintă terminuspost quem pentru construirea fortificaţiei aşezării Br. II şi implicit o dată la care ceea ce s-a numit Tei IV-V exista. Deşi nu se poate şti exact când a început construcţia fortificaţiei în discuţie, se poate totuşi spune că aceasta a putut avea loc oricând în intervalul 1520-141O a. Chr. sau cel mai târziu la scurt timp după 141O a. Chr. După cum am arătat deja, există indicii că începutul stratului Br. III, şi, odată cu acesta, apariţia unui nou grup ceramic în aşezarea de la Popeşti are loc la scurt timp după incendierea fortificaţiei Br. II. Este astfel posibil ca locuirea Br. II de la Popeşti să se plaseze la sfârşitul fazelor Tei IV-V. O altă posibilitate este 3° F. H. Schweingruber, W. H. Schoch, Holz, Jahrringe und Weltgesch ehen, Dietikon, 31 Schweingruber, op. cit. (nota 21), p. 13. 1992,p. 13. https://biblioteca-digitala.ro 12 Nona Palincaş 250 68 .2% conftdence 1510BC (0.50) 1475BC 1.eoec (0.50) 1425BC 95.4 % confidence 15206C (1.00) 1410BC =o3300BP � 5· � ::I 200BP c. !!?. <1>3100BP 3000BP 1700BC Fig. 8. 1600BC 1500BC 1400BC 1300BC Calibrated date - Histogramă reprezentând rezultatul calibrării datei B-6105 (de la Popeşti). DATE B-6103: 3270±30BP 3400BP ;o li> Q. o'3300BP � 682% confidence 1e1oec (0.89) 1sooec 1"808C (0.11) 1460BC 95.4% confldence 1620BC (1.00) 14408C g ::::i c.3200BP li> ;3100BP 1800BC 1700BC 1600BC 1500BC 1400BC 1300BC Calibrated date Fig. 9. - Histogramă reprezentând rezultatul calibrării datei B-6103 (de l a Popeşti). https://biblioteca-digitala.ro 13 Datele "C de la Popeşti 251 aceea ca aşezarea Br. II să fi fost la un moment dat abandonată şi după o perioadă de timp, a cărei lungime este necunoscută, să fi fost ocupată de către locuitorii stratului Br. III, care au incendiat mai întâi resturile fortificaţiei şi au nivelat celelalte resturi ale vechii aşezări (Br. II), construind apoi imediat valul de pământ. În acest caz, stratul Br. II de la Popeşti nu mai poate fi considerat ca reprezentând cu necesitate ultima secvenţă din evoluţia culturii Tei. În stadiul actual al cercetării nu se poate spune care dintre cele două scenarii este cel real. Se pune întrebarea dacă datarea 14C este sau nu compatibilă cu datarea de până acum a fazelor târzii ale culturii Tei. Două observaţii se impun in această direcţie: una privind periodizarea culturii/grupului ceramic Tei, cealaltă privind datarea propriu-zisă. Aşa cum am menţionat deja, am atribuit ceramica din stratul Br. II (fig. 1 0) fazelor IV şi V, după V. Leahu, ale culturii Tei32 şi aceasta pentru că problema definirii ultimelor două faze ale culturii Tei trebuie reluată. O discuţie mai amplă nefiind posibilă în limitele acestui articol, ne vom restrânge la strictul necesar. Astfel, criteriile propuse de V. Leahu pentru deosebirea fazei Tei IV de faza Tei V nu ni se par suficiente. Execuţia mai mult sau mai puţin fină a decorului poate fi explicată prin deosebiri care sunt de aşteptat să existe între aşezări deosebite şi chiar între olarii din aceeaşi aşezare. Ceramica încadrată de V. Leahu în faza Tei V se caracterizează prin absenţa unor forme ceramice sau motive decorative şi nu prin apariţia vreunora noi; aceasta ar putea fi consecinţa stadiului precar al cercetării, întregul material de până acum provenind fie din săpături de salvare, fie din sondaje şi nefiind destul de numeros pentru a fi reprezentativ33. Pc scurt, nu credem că diferenţele dintre materialele a1ribuite fazei Tei IV şi cele atribuite fazei Tei V sunt suficient de mari pentru a justifica separarea lor în două faze. Diferenţele dintre materialele ceramice de tip Fundeni şi Fundenii Doamnei pe de o parte şi materialele fazei Tei III pe de altă parte sunt deosebit de mari34. Formele comune se constată mai ales în ceramica grosieră: vasele de provizii cu umăr mare, bombat, vasele-sac cu pereţii drepţi, câteva variante de castroane. Din ceramica fină, numai paharele tronconice şi picioarele înalte de „fructieră" continuă. Forma ceramică tipică pentru fazele Tei IV şi V - kantharos-ul globular decorat, cu numeroasele sale variante - nu poate fi derivată din repertoriul ceramic Tei III. Motivele decorative au clemente comune, dar se şi deosebesc mult prin dimensiuni, combinare, proporţii. Un element comun rămâne tehnica împunsăturilor succesive, dar la nivelul cronologic corespunzător fazelor Tei IV şi V aceasta nu se mai restrânge la aria fazelor Tei I-III35. 32 supra nota 8. Una dintre dovezile caracterului neclar al criteri ilor de diferenţiere dintre cele două faze este marea frecventă a cazurilor în care materialele ceramice sunt atribuite „fazelor finale ale culturii Tei" (S. M�rintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor timpurii I, Bucureşti, 1 988, p. 75, 78 şi mai ales 80), „mai degrabă fazei Tei IV decât etapei finale [a culturii - n. n . " ] (A. D. Alexandrescu, Dacia, N.S. 17, 1 973, p. 79). 34 Aşa cum a observat însuşi Leahu, Cultura Tei, p. 165-1 66; idem, SCIV 20, 1 969, 1 , p. 30. 35 Cf. grupul Govora (B. Hănsel, Beitrăge zur regiona/en und chrono/ogischen G/iederung der ă/teren Hal/stattzeit an der Unteren Donau, [în continuare: Hallstattzeit], Berlin, 1 976, p . 59; Morintz, op. cit. , p . 80), aşezarea d e l a Devetaki (V. Mikov, N. Djambazov, Devetaskara PeJtera, Sofia, 1960, fig. 100/a, e-f, h), pentru a da numai câteva exemple. 33 Cf. https://biblioteca-digitala.ro 252 Nona Palincaş ,/ 14 I l (( ITTn 18 \ ' -- 3 5 -D 6 /n1/. (\ \ \ \ \ " �· ,' I � - Fig. I O. 7 - Popeşti, secţiunea L. Ceramică din stratul Br. II. https://biblioteca-digitala.ro 15 Datele 14C de la Popeşti 253 Ceramica Tei N şi V prezintă însă asemănări esenţiale36 cu ceramica atribuită grupului Govora de B. Hansel37 şi denumită anterior Verbicioara IV şi V de D. Berciu38 (fig. 1 1- 1 2): - formele ceramice definitorii sunt comune: kantharoi globulari decoraţi (fig. 1 3 /a-c )39, castroanele cu marginea cvadrilobată (fig. 14/a-b), capacele. Numai castroanele cu torţi oblice şi orizontal-oblice se restrâng la sud-estul Munteniei şi nordul Bulgariei (fig. 1 5 /a-b); - motivele şi tehnica de decor sunt în cea mai mare parte aceleaşi (fig. 1 1-12). Aşa cum rezultă din cartarea formelor ceramice şi a motivelor decorative, aria de răspândire a ceramicii de tip Tei IV-V şi Govora cuprinde regiunile de la sud de Carpaţii Meridionali până în nordul Bulgariei. Datorită densităţii reduse a siturilor arheologice din această perioadă de la sud de Dunăre, limita de sud a acestei arii nu se poate preciza mai îndeaproape; este însă probabil ca ea să se fi aflat în zona Munţilor Balcani. 36 Remarcate dealtfel şi de Morintz, op. cit., p. 80, 82, unde se vorbeşte despre „tendinţe de uniformizare culturală" în faza Verbicioara IV - Tei IV dar nu şi în faza Tei V, aceasta din urmă considerată ca fiind mult deosebită de Verbicioara V - Gârla Mare. 37 Hănsel, Hallstattzeit, p. 60. 38 D. Berciu, Dacia, N.S. 5, 1 96 1 , p. 1 52 urm. 39 N umerele de pe hărţi (fig. 1 3/a-c, 1 4/a-b, 1 5/a-b, 20) corespund următoarelor localităţi: I Călugăreni Uud. Gorj); 2 Secu Uud. Dolj); 3 Coţofenii din Faţă (jud. Dolj); 4 Verbicioara Uud. Dolj); 5 Sălcuţa Uud. Dolj); 6 Corlate Uud. Dolj); 7 Cârcea-„Viaduct" Uud. Dolj); 8 Cârcea-„La Hanuri" Uud. Dolj ); 9 Vlădeşti Uud. Vâlcea); I O Râmnicu Vâlcea-„Cetăţuia" Uud. Vâlcea); 1 1 Ocniţa Uud. Vâlcea); 1 2 Gătejeşti Uud. Vâlcea); 1 3 Govora Sat (jud. Vâlcea); 1 4 Vultureşti Uud. Olt); 1 5 Dobruşa Uud. Vâlcea); 1 6 Slatina-„Cartierul Crişan" Uud. Olt); 1 7 Hotărani Uud. Olt); 1 8 Vâlcelele Uud. Giurgiu); 1 9 Popeşti Uud. Giurgiu); 20 Novaci Uud. Giurgiu); 2 1 Izvoarele Uud. Giurgiu); 22 Budeşti-Ciocârla Uud. Giurgiu); 23 Radovanu (jud. Călăraşi); 24 Căscioarele Uud. Călăraşi); 25 Giuleşti-Sârbi (Bucureşti); 26 Bucureştii Noi (Bucureşti); 27 Fundenii Doamnei (Bucureşti); 28 Otopeni (Bucureşti); 29 Fundeni ( Bucureşti); 30 Căţelu Nou (Bucureşti); 3 1 Cătunu Uud. Dâmboviţa); 3 2 Surlari Uud. Călăraşi); 3 3 Sultana - „Odaia Vlădichii" Uud. Călăraşi); 34 Sultana Uud. Călăraşi); 35 Novo Selo (okr. M ihajlovgrad, Bulgaria); 36 Ostrovul Mare (jud. Mehedinţi); 37 Balej (okr. Mihaj lovgrad). - 38 Arcar (okr. Mihajlovgrad). - 39 Doino Linevo (okr. Mihajlovgrad). - 40 Cârna Uud. Dolj); 4 1 Orehovo (ohr. M ihajlovgrad); 42 Ostrov (okr. M ihajlovgrad); 43 Krusovica (okr. Mihaj lovgrad); 44 Badarski Geran (okr. Mihajlovgrad); 45 Galice (okr. Mihaj lovgrad); 46 Gradesnica (okr. M ihaj lovgrad); 47 Grojdibodu (jud. Olt); 48 Pleven Kailăka (okr. Lovec, Bulgaria); 49 Devetaki (okr. Lovec); 50 Vărbovka (okr. Lovec); 5 1 C erkovna (okr. Razgrad, Bulgaria); 5 2 Emen (okr. Lovec); 5 3 N ovgrad (okr. Lovec); 54 Zimnicea (jud. Teleorman); 55 Izvoru-Cariera de lut Uud. Giurgiu); 56 Izvoru-„La Drăghiceanu" (jud. Giurgiu); 57 Remuş Uud. Giurgiu); 58 Frăteşti Uud. Giurgiu); 59 Daia-„Dealul Dăii" Uud. Giurgiu); 60 Ruse (okr. Razgrad); 6 1 Ruse - împrejurimi (okr. Razgrad); 62 Bozicen (okr. Razgrad); 63 Puieni (jud. Giurgiu); 64 Grădiştea Coslogeni (jud. Călăraşi); 65 Gălăbovci (Sofija); 66 Cairite (okr. Plovdiv, Bulgaria); 67 Batak (okr. Plovdiv); 68 Plovdiv (okr. Plovdiv); 69 Razkopanica (okr. Plovdiv); 70 Malka Develina (okr. Burgas, Bulgaria); 7 1 Asenovec (okr. Burgas); 72 Cenino (okr. Burgas); 73 Patele (Macedonia, Grecia); 74 Axiochorion (=Vardarophtsa, M acedonia, Grecia); 75 Kastanas (nomos Thessaloniki, Grecia); 76 Stathmos Aggistas (Macedonia, Grecia); 77 Kentria (ins. Thasos, Grecia); 78 Tsiganadika (ins. Thasos, Grecia); 79 Hisarlîk (=Troia, Turcia). https://biblioteca-digitala.ro 16 Nona Palincaş 254 b. a. ��?Ş� (.'"f/ rt'.C'. . . 4a 5a Fig. 11. - Ceramică atribuită: a - fazelor Tei IV-V; b 5b - fazelor Verbicioara IV-V/grupului Govora (I a, 2a, Sa după Leahu; 4a după D. V. Rosetti; 3a inedit, din valul de pământ de la Popeşti; I b după M orintz; 2b după Hochstetter; 3b, 4b, Sb după Berciu) (scări diferi te). https://biblioteca-digitala.ro 17 255 Datele 14C de la Popeşti b 2a 3a 6a Fig. 12. - Ceramică atribuită: a - fazelor Tei IV-V; b - fazelor Verbicioara IV- V/ grupului Govora (1a, 3a, 6a după Leahu; 2a, 4a, Sa după D. V. Rosetti ; b după Berciu; 2b după Hochstetter; 3b după Hansei; 4b, 5b, 6b după Berciu) (scări diferite). 1 https://biblioteca-digitala.ro Nona Palincaş 256 O SO Km -===i '/� Fig. 13 - Aria de răspândire a: a kantharos-ului mare, cu gât îngust, tronconic şi umăr puternic profilat; b kantharos-ului mic, cu gât scurt, cilindric sau tronconic şi corp globular; c kantharos-ului cu gât larg, cilindric. . https://biblioteca-digitala.ro 18 19 Datele 1•c de la Popeşti 257 SO Km .V b Fig. 14. - Aria de răspândire a castroanelor cu margine cvadrilobată: b invazată. a evazată; Pe considerentele de mai sus propunem unificarea fazei Tei IV/Fundeni cu faza Tei V/Fundenii Doamnei, despărţirea lor de cultura Tei şi unificarea lor cu grupul Govora sub denumirea de grupul Govora-Fundeni40 . În consecinţă, stratul Br. II de la Popeşti aparţine grupului Govora-Fundeni (Verbicioara IV-V - Tei IV-V). 40 De la p ublicarea mon ografi e i culturii Tei şi până la cea mai recentă remaniere a periodizării acesteia (Leahu, CAMNI 9, 1 992, p. 62-72), Leahu a optat pentru notarea fazelor culturii cu cifre romane. Spre deosebire de el, A. Vulpe argumenta încă în recenzia cărţii lui Leahu (SCIV 1 9, 1968, 2, p. 37 J -3n) în favoarea păstrării procedeului mai vechi al den umirii fazelor după descoperirile mai importante. În literatura de specialitate s-au folosit ambele sisteme, ceea ce - în cazul fazelor în discuţie - înseamnă: Tei IV = Tei-Fundeni şi Tei V = Tei-Fundenii Doamnei. Propunând denumirea de grup Fundeni-Govora (şi nu pe aceea de Fundenii Doamnei­ Govora) nu intenţionăm să exprimăm o j udecată de valoare cu privire la reprezentativitatea celor două staţiuni arheologice pentru această etapă a epocii bronzului, ci am ales varianta cea mai scurtă, considerând că ea este, în acelaşi timp, şi suficient de sugestivă pentru ceea ce îşi propune să desemneze. https://biblioteca-digitala.ro 258 20 Nona Palin caş Fig. 1 5. - Aria de răspân dire a castroanelor cu torţi orizon tal-oblice: formă unghiulară. https://biblioteca-digitala.ro a simple; b cu 21 Datele 14C de la Popeşti 259 În continuare, se pune întrebarea cum se raportează datele 14C la cronologia absolută aşteptată pe criterii arheologice clasice pentru grupul Govora-Fundeni (Verbicioara IV-V - Tei IV-V) şi dacă comparaţia cu alte date 14C, din alte contexte arheologice, este posibilă. Asupra datării relative şi absolute a ceea ce s-au considerat a fi fazele finale ale culturii Tei (Tei IV-V) s-au exprimat mai multe păreri. Pentru o datare târzie s-au pronunţat: - V. Leahu: fazele Tei IV 5i V sunt contemporane cu culturile Gârla Mare şi Verbicioara târzie; cultura Tei ia sfărşit în urma expansiunii culturii Noua în Muntenia4 1 ; - A. D. Alexandrescu: faza Tei IV este contemporană cu grupul Zimnicea­ Plovdiv; Tei V este ulterior complexului Zimnicea-Plovdiv42 ; - S. Morintz: faza Tei IV este contemporană cu fazele Verbicioara IV, Gârla Mare III şi cu complexul Zimnicea-Plovdiv şi se datează „cu multă probabilitate între mij locul secolului al XIV-iea şi mijlocul secolului al XIII-lea"43. Faza Tei V, post Zimnicea-Plovdiv, este contemporană cu faza Verbicioara V şi cu culturile Coslogeni şi Noua44; - B. Hlinsel: fazele Tei IV şi Tei V aparţin sfărşitului epocii bronzului în Muntenia şi sunt contemporane cu grupurile Cerkovna (=Zimnicea-Plovdiv), Govora, Gârla Mare şi Coslogeni45. Faza Tei V continuă probabil şi în Hallstatt-ul timpuriu. În cronologie absolută, faza Tei IV s-ar situa în secolul al XIII-lea şi probabil şi în al Xii-lea, iar faza Tei V, din secolul al Xii-lea până pe la 1 000 a.Chr.46. În urma săpăturilor de la Kastanas, acelaşi autor era de părere că kantharoi globulari de felul celor din grupul Zimnicea-Plovdiv ar avea analogii în straturile 1 8- 1 5 din aşezarea amintită, fiind, astfel, databili începând cu secolul al XIV-lea47. Părerile de mai sus, formulate în diverse stadii ale cercetării, nu diferă prea mult între ele, cu excepţia datării foarte târzii, în Hallstatt-ul timpuriu, dealtfel menţionată doar ca posibilitate, de către B. Hlinsel. În urma săpăturilor de la K.1stanas, care au permis o paralelizare a materialului de aici, între altele, şi cu cel din România, A. Hochstetter propunea o datare uşor modificată: Tei IV şi V sunt contemporane cu straturile 1 7- 1 5 de la Kastanas, care aparţin perioadei K IV (compusă din straturile 1 7- 1 4a); fazele Tei IV şi V sunt parţial contemporane cu grupul Govora, care este parţial contemporan cu grupul Zimnicea-Plovdiv, acesta din urmă fiind, la rândul său, contemporan cu straturile l 7-1 4a şi cu începutul grupului Coslogeni; ceramica grupului Govora are analogii • 41 Leahu, Cultura Tei, p. 166-1 68. 44 Ibidem, p. 82-83 şi tabelul de la p. 190. 42 Alexandrescu, op. cit. , p. 84. 43 M orintz, op. cit„ p. 82. 4s Hănsel, Hallstattzeit, p. 86. 46 Ibidem, p. 5 4-56 şi tabelul cronologic din volumul l i . 47 Jdem, PAS 1 , 1982, p . 1 5- 1 6, fig. 9 . https://biblioteca-digitala.ro 260 Nona Palincaş 22 în straturile l 7-l 4a (cu excepţia unei singure analogii în stratul 1 9)48. Perioada K IV a fost datată cu ceramică miceniană de import Helladic târziu III A şi Helladic târziu III B pe la 1 400-1 1 90 a.Chr.49, deci faza Tei IV trebuie să fi existat pe la începutul secolului al XIV-iea. Datarea aceasta concordă cu rezultatele analizelor 14C numai dacă stratul Br. II de la Popeşti s-ar situa pe la începutul evoluţiei grupului Govora-Fundeni. Totodată ea reprezintă un indiciu important pentru restrângerea intervalului 1 520- 1 4 1 0 a. Chr. spre ultimele sale decenii, adică aprox. 1460-1 425/- 1 4 1 0 a. Chr. (cf. domeniul lui 1 şi 2cr al probei B-6 1 05). Din aşezarea de la Kastanas s-a luat şi un mare număr de probe pentru analize 14C. Asupra datelor rezultate s-au exprimat păreri parţial controversate. Willkomm observa că acestea ar putea fi divizate în două grupe cronologice, dintre care prima include datele mult prea vechi în raport cu aşteptarea arheologică şi care au fost lăsate în afara discuţiei50 - fapt ce ni se pare prudent, dar greu de întemeiat metodologic51 . Probele din cealaltă grupă, mai recente şi considerate reprezentative pentru straturile din care provin ( l 7-1 4a), dau un interval de timp cuprins între cca 1 450 - cca 1 200 cal BC şi o medie aflată puţin înainte de 1 300 cal BC (în comparaţie cu vârsta „arheologică" aşteptată: mijlocul secolului al XIV-iea - cca 1 200 a.Chr.)52 . Datarea 14C a stratului Br. II de la Popeşti este compatibilă cu perioada mai veche a intervalului de timp obţinut pentru straturile 1 6-14 de la Kastanas pe haz.a probelor 1 4C. Există însă şi o dată singulară provenind din „diferite fragmente mici de lemn carbonizat" de pe podeaua construcţiei „Herdhaus", atribuită stratului 1 7 (posibil şi 1 8): KI- 1 597 cu vârsta 3 1 80 ± 55 BP, calibrat de Willkomm: 1 520- 1 4 1 O cal BC53, iar după procedeul lui Weninger, pentru domeniul lui 1 cr: 1 462 ± 59 cal BC54. Această dată este surprinzător de apropiată de cea de la Popeşti. Totuşi, pentru că nu se poate stabili dacă proba de la Kastanas prezintă sau nu efectul de lemn vechi, nu există siguranţa absolută că cele două straturi sunt contemporane, chiar dacă este foarte probabil să fie aşa55. În mod similar se 48 A. Hochstetter, PAS 1 , 1 982, p. 1 08-1 1 0. 49 Eadern, Kastanas - Die handgemachte Keramik (mai departe: Kastanas - Keramik), Berlin, 1 984, p. 277; B . Hănsel, Kastanas - Die Grabung und der Baubefund (în continuare Kastanas - Baubefund), Berlin, 1 989, p. 52. 14C and Archaelogy, 5 0 H . Willkornrn, Proceedings of the Second Intemational Symposium Gronin en, 1 987, PACT 29, Strasbourg, 1 990, p. 1 77 . 1 Pe d e o parte, trebuie evitat pericolul d e a selecta numai acele date 14 C care convin aşteptărilor arheologice; pe de altă parte, atunci când nu există informaţii suplimentare despre probe (ca, de exemplu, pentru prezenţa efectului de lemn vechi), autorului nu-i rămâne de multe ori nici o altă posibilitate decât aceea de a fi subiectiv în aprecierea datelor. 52 Willkomm, în Hănsel, Kastanas - Baubefand ll, 1 989, p. 405; idem, op. cit supra, nota 50, fig. 4. 53 Idem, în Hănsel, Kastanas - Baubefand II, tabelele 2-3 . 5 4 ş. W . Manning, B . Weninger, Antiquity 6 6 , 1 992, fig. 4 . 5 5 l n cazul probei KI-1 597 n u s-a putut stabili esenţa lemnoasă ş i cu atât mai puţin partea de copac din care provine. Dacă „micile fragmente de lemn" sunt resturi provenind din diferite părţi ale unei bârne folosită în construcţie (deci dintr-un trunchi), atunci data obţinută (fiind medie a unor vârste rad iocarbon di ferite) este artificială, deci irelevantă (Bowman, op. cit„ p . 1 5 ) . Dacă, însă, au fost folosite, de exemplu, ca lemn de foc (deci dacă provine din vreascuri), atunci data probei şi datarea construcţiei din care a fost ea luată ar fi extrem de apropiate (Ibidem, p . 51 ). � https://biblioteca-digitala.ro 23 Datele 1•c de la Popeşti 261 pune problema şi în cazul probei KN-2359 (3 1 90 ± 50 BP) din stratul 1 656, pentru a discuta nwnai probele cele mai apropiate ca vârstă radiocarbon de B-6 1 05 de la Popeşti. Folosind metoda „archaeological wiggle matching" (AWM), Manning şi Weninger ajungeau la unnătoarele date pentru secvenţa care ne interesează aici din evoluţia aşezării de la Kastznas: - stratul 1 7 - 1 400 ± 65 cal BC; - stratul 16 - 1 370 ± 50 cal BC; - stratul 14 - 1 305 ± 3 5 cal BC (unde ±65, ±50, respectiv ±3 5 nu sunt deviaţii standard, ci limitele intervalelor de timp în care fiecare dintre aceste straturi s-ar putea data57). Durata în timp a straturilor care permite cea mai bună potrivire a datelor 14C în curba de calibrare este de 3 5 de ani, iar datarea corespunzătoare a straturilor ar fi: - 1 440 cal BC - dată post quem pentru stratul 1 7; - 1 405 cal BC - dată post quem pentru stratul 1 6; - 1 3 3 5 cal BC - dată post quem pentru stratul 14. (Din stratul 1 5 nu există probe)58. Scopul lucrării lui Manning şi Weninger a fost acela de a verifica dacă datele 14C susţin sau nu tentativa întreprinsă de James şi colab. de modificare a cronologiei egeene59. De aceea autorii nu au considerat necesară eliminarea datelor apreciate de Willkomm ca prea vechi, din straturile K IV, ci au calculat o medie pe fiecare strat, pornind de la ideea că datele radiocarbon au un grad rezonabil de asociere60. În fig. 1 6 am reprezentat datele din straturile 1 7- 1 4 de la Kastanas (împreună cu cele de la Popeşti). Chiar şi la o primă vedere este clar că datele calibrate (cu programul OxCal) provenind din acelaşi strat prezintă -aşa cwn s-a mai arătat61 vârste foarte diferite; de aceea calcularea unei date medii pentru straturile 14 şi 1 6 n i s e pare cel puţin problematică. Aceste diferenţe de datare nu s e pot explica decât în unna reanalizării fiecărei date în parte, în contextul ei stratigrafic . Trebuie ţinut însă cont şi de faptul că majoritatea probelor provin din bârne de ulm din construcţii, deci este posibil să fi fost reutilizate, şi că ulmul este o specie cu viaţă lungă62 . În plus, de data aceasta fără a explica de ce, Manning şi Weninger au inclus în calculele AWM un singur strat 1463 şi nu două: 1 4a şi l 4b, la care se 56 Cf. supra, notele 5 3 -54. KN-23 5 9 constă din resturi de lemn ars, nedeterminabile, culese de pe o stradă. Ele ar putea proveni, de exemplu, dintr-o construcţie care a reutilizat bârn.: mai vechi, dintr-o creangă contemporană cu stratul 16 ş. a. m. d. 57 Manning, Weninger, op. cit„ tab. 3 . 5 8 Ibidem , loc. cit. şi p. 6 4 7 . 59 Ibidem , p . 636. 60 Ibidem, p. 645, 647. 6 1 C f. supra, nota 50. 62 Totuşi, spre deosebire de stejar, unele specii de ulm (de ex. Ulmus glabra) depăşesc rar 1 00 de ani (Schweingruber, op. cit. supra, nota 2 1 , p. 1 26). 63 Manni ng, Weninger, op. cit„ tab. 3. https://biblioteca-digitala.ro 24 Nona Palincaş 262 LBA PHASE Popesti ..J & -- B-6 1 03 3270±308? B-61 05 3200±30BP ,.. SEQ ._ - - , K� stanas .._ Kl-1 597 (Schicht 1 7?): 1 80±558P PHA'SE Schicht 1 6 - - KN-2588 (Schicht 1 �?) 31 40±5�':u> � - Kl-1 9 87 3320±65811) - Kl-19 B6 2990±6581� Kl-1 7 92 - 2990±4681� KN-2359 31 90±50E p ..... - KN-2358 31 40±50E p � .-.... Kl-1 � 68 3280±5081� ....... Kl- 1 i .93 31 1 0±4481� PH A ' ..... � KN-2 357 31 1 0±55E p � - - E Schicht 1 4b �!!!!!!!•!! Kl-1 7 90 3030±508F� KN-2 356 3030± 1 20B P - KN-2 586 3040±50E p Kl- 1 791 3320±50BF� - -- KN-258 • (Schicht 14a-P) 3 1 1 0±soi:u: 2000BC 2500BC ' -- ...... 1 500BC 1 000BC 500BC Calibrated date Fig. 16. - Rezultatul calibrării datelor 14C de la Popeşti şi Kastanas, straturi l e I 7 - l 4b-a (datele sunt peste tot reprezentate în ordine inversă succesiunii stratigrafice; şi aici şi în figuri l e următoare: Schicht = strat, Seq = secvenţă [stratigrafică], Phase https://biblioteca-digitala.ro = fază, Sum = sumă). 25 Datele 14C d e l a Pop.:;şti 263 adaugă probabil şi o scurtă întrerupere a locuirii în aşezare. După cum rezultă din monografia aşezării, nu există motive să credem că cele două straturi trebuie unificate sau că ele ar fi durat mai puţin decât altele64. Deoarece rezultatele AWM, aşa cum a fost ea folosită de către Manning şi Weninger65, sunt strict dependente de stratigrafia aşezării, neglij area unui strat nu poate rămâne fără consecinţe, chiar dacă după constatările autorilor „vârstele calendaristice ale straturilor 1 1-14 sunt mai mult sau mai puţin independente de durata fazelor [straturilor - n. n. ]"66. Aceiaşi autori erau de părere că în cazul datelor de la Kastanas trebuie luat în calcul şi efectul de lemn vechi, care în zona Mediteranei, ar fi de +50± 50 de ani67. În aceste condiţii, compararea datei B-6 105 de la Popeşti cu cele de la Kastanas se poate face numai în linii generale. Orice încercare de precizare de felul „fortificaţia/ stratul Br. II de la Popeşti trebuie să fie contemporane cu un anumit strat de la Kastanas" ar fi înşelătoare. Ceea ce se poate spune este că data 14C din fortificaţia Br. II de la Popeşti este compatibilă cu cele mai multe dintre datele 14C obţinute pentru straturile 1 7 ( 1 8?) şi 1 6 şi mai veche decât datarea 1 4C a stratului 14 (probele provin, cu o posibilă excepţie, din stratul 1 4b68) de la Kastanas, dacă, şi numai dacă, la Kastanas nu este prezent efectul de lemn vechi. Kantharoi globulari cu decor incrustat de felul celor din perioada K IV de la Kastanas (care au fost paralelizaţi cu cei din fazele Tei IV-V - Verbicioara IV-V) s-au găsit şi în straturile aparţinând Bronzului târziu din aşezarea de la Assiros69. După A. Hochstetter, fazele Assiros 8-14 trebuie să fie contemporane cu perioada K IV7°. Cele două date 14C (reprezentate în fig. 1 7 în urma calibrării cu programul OxCal) pe care le avem din straturile de la Assiros contemporane cu perioada Kastanas K IV provin una din faza 8: BM- 1 430: 293 0± 50 BP71, pentru care Manning şi Weninger au obţinut - prin metoda AWM - data de I 080± 25 BC72, iar cealaltă, din faza 1 1 : BM- 143 1 : 2840±45 BP73, pentru care aceiaşi autori cu 64 Hochstetter, Kastanas - Keramik, p. 2 1 5 , 220 -22 1 ; Hănsel, Kastanas - Baubefund, p. 52-53. 6 5 Aceştia au considerat că dacă ar fi încercat să vadă unde se potrivesc datele 14e cel mai bine în curba de calibrare, ar fi însemnat să acorde prioritate absolută datelor He în raport cu cele arheologice. Dorind să ajungă la un compromis care să confere aceeaşi greutate celor două tipuri de date („arheologice" şi radiocarbon), autorii au plecat de la ideea că straturile din aşezare vor fi avut o durată aproximativ egală în timp şi apoi au calculat cum se pot potrivi datele He în curba de calibrare (Manning, Weninger, op. cit„ p. 640). 66 Ibidem, p. 647. 67 Vogel şi colab„ Nature 344, 1 990, p. 535 după Manning, Weninger, op. cit„ p . 648 . 6 8 Willkomm, în Hănsel, Kastansas - Baubefund II, 1 989, tab. 2 . 69 K. Wardle, BSA 7 5 , 1 980, p. 2 47-248, fig. 1 1 , p i . 2 1 /a -c; idem, B S A 8 4 , 1 989, p. 4 5 7 , pi. 7 1 /b. 70 Hochstetter, Kastanas - Keramik, p. 291 . 7 1 Radiocarbon 24 ( 3 ) , 1 982, p . 244. 72 Manning, Weninger, op. cit„ p. 640. 73 Cf. supra nota 7 1 . https://biblioteca-digitala.ro 264 26 Nona Palincaş aceeaşi metodă au obţinut data de 1 1 50± 50 cal BC74. Pentru comparaţie, amintim estimarea „arheologică" a lui Wardle pentru faza 8 : 1 250-1 200 a. Chr., datată cu ceramică LH III B locală, provincială şi de import75, iar pentru faza 1 1 , cca 1 3 50 a. Chr.76. Manning şi Weninger arătau că două concluzii sunt posibile: fie că data din faza 1 1 este prea recentă şi, deci, trebuie eliminată, fie că estimarea ,,arheologică" a lui Wardle este prea veche şi atunci datele 14C nu trebuie abandonate77. Data din faza 8 s-a dovedit a fi relativ independentă de duratele, presupuse prin A WM, ale straturilor din aşezare78, iar, în general, - după părerea autorilor - vârstele 14C pentru fazele 8-5 nu diferă mai mult de ±1 generaţie faţă de cronologia convenţională elaborată pentru Grecia de Sud, dacă ţinem seama că este probabil să treacă alte S EQ Assi ros SEQ Assiro 1 800BC 1 400BC 1 600BC 1 200BC 1 000BC Calibrated date Fig. 17. 74 Cf - Rezultatul calibrării datelor 14C de la Assiros. supra nota 7 1 . 75 Wardle, BSA 82, 1 98 7 , p. 325. Manning, Weninger, op. cit. , fig. 2 . n Ibidem, p . 64 l . 78 Ibidem, p . 640, fig. 3 . https://biblioteca-digitala.ro 76 800BC Datele 1•c de la Popeşti 27 26 5 câteva decenii între confecţionarea ceramicii, transmiterea stilului ceramic şi eventuala depozitare într-o aşezare aflată la marginea lumii miceniene79. Observăm însă că, şi în cazul fazei 8, datarea lui Wardle pe bază de ceramică miceniană este cu 1 00-1 50 ani mai veche (deci mai mult de o generaţie) decât datarea 14C a lui Manning şi Weninger; în cazul în care efectul de lemn vechi este prezent (probele provin din bârne de lemn folosite la construcţie80), atunci diferenţa dintre cele două datări creşte şi mai mult. Este interesant că, în general, metoda 14C părea să dea date mai vechi decât metodele clasice arheologice81, ceea ce nu este cazul aici. Explicaţia dată de Manning şi Weninger, după care ceramica miceniană din zonele aflate în afara ariei miceniene este firesc să se dateze mai târziu decât aceeaşi ceramică în aria ei de origine, este fără îndoială seducătoare. Trebuie însă remarcat că la numai 30 km de Assiros, în aşezarea de la Kastanas, straturile din perioada K IV, conţinând acelaşi fel de ceramică miceniană (în cazul care ne interesează aici, ceramică LH III B), nu par să susţină această ipoteză. Dacă sincronismul Assiros fazele 1 4-8= Kastanas straturile l 7-1 4a este valabil, atunci data obţinută prin AWM pentru faza 8 de la Assiros (care încheie etapa contemporană cu LH III B din aşezare) ar trebui să fie aproximativ contemporană cu data obţinută prin aceeaşi metodă pentru stratul l 4b de la Kastanas (penultimul din etapa contemporană cu LH III B, deoarece din stratul 1 4a nu avem date 14C care să-i aparţină cu siguranţă). Din vârstele astfel calculate: faza 8 1 080± 25 cal BC, stratul 14 b 1 305± 3 5 cal BC rezultă un interval de timp care nu poate fi umplut de durata stratului 1 4a (cu atât mai mult cu cât durata medie optimă a unui strat din aşezarea de la Kastanas este, după aceiaşi autori, de 3 5 de ani82) şi nici de scurta întrerupere a locuirii83. Deoarece ambele straturi precedă la o nu prea mare distanţă în timp introducerea stilului ceramic LH III C în aşezările respective84, ipoteza aici în discuţie, cel puţin pe baza datelor radiocarbon, nu se poate susţine. În plus, se vede că ori corelarea pe baza ceramicii a celor două straturi nu corespunde realităţii85, ori datarea 14C nu este acceptabilă. Cât priveşte o comparaţie directă a datelor 14C de la Popeşti cu cele de la Assiros, aceasta nu se poate face deocamdată, deoarece cantitatea redusă de materiale ceramice publicate până acum nu este suficientă pentru a stabili cu care = = 79 Ibidem, p . 64 1 . Radiocarbon 24(3), 1 982, p. 244 ; Manning, Weninger, op. cit„ p. 639. 8 1 Willkomm, op. cit„ (supra, nota 50), p. 1 73 sqq. şi mai ales p. 1 8 1 . 82 C f. supra nota 5 8 . 83 Cf. supra nota 64. 84 Wardle, BSA 84, 1 989, p. 453, arăta că deşi distanţa în spaţiu dintre aşezările de la Assiros şi Kastanas este mică, ceramica lor prezintă diferenţe importante. Oricât de mari ar fi aceste diferenţe, ele nu vor fi afectat momentul introducerii ceramicii de tip LH III C. 8 5 Cum afirma Wardle (loc. cit.), însă corectura pe care o propune acolo se referă la o altă perioadă decât cea care ne interesează aici. Clarificarea se va produce, ca întotdeauna, după publicarea masivă de material de la Assiros. 80 https://biblioteca-digitala.ro 266 28 Nona Palincaş dintre fazele de la Assiros ar putea fi contemporane grupul Fundeni-Govora sau complexul Zimnicea-Plovdiv. Data radiocarbon de la Balej - Bln-1577: 3 1 90± 35 BP (fig. 1 8) - provine din orizontul IV (cel mai de jos) din aşezare, atribuit culturii Balej-Orsoja şi încadrat la începutul Bronzului târziu86. Din păcate lipsesc atât informaţiile privitoare la materialul arheologic, cât şi cele privitoare la proba radiocarbon. B. Hansei arăta mai demult87 că la Balej există două orizonturi culturale - unul mai vechi, cu ceramică de tip Gârla Mare, bogat decorată, şi altul mai nou, cu ceramică canelată 3400BP :oJ300BP i3200BP ;.3100BP 3000BP DATE Bln-1 577 : 31 90±35BP 682% confidence 1510BC (0.„2) 1„75BC li.> Q. 1480BC (0.58) 1„158C 95 .„% confidence 5· 1520BC (1 .00) 14'00BC ::I o. 1700BC 1600BC 1500BC 1400BC 1300BC 1200BC Calibrated date Fig. 1 8. - H istogramă reprezentând rezultatul calibrării datei B ln-1 577 ( de la Balej). şi cu multă ceramică nedecorată - şi publica un vas de tip kantharos88, atribuit de noi grupului Fundeni-Govora (fig. 13/b, nr. 37). Data Bln- 1 577 este, în ani radiocarbon, contemporană cu data B-6 1 05, dar acest fapt, deşi nu lipsit de importanţă, nu este, totuşi, suficient pentru a putea deduce şi contemporaneitatea 86 Y . D. Boyadziev, în D. W. Bailey, I. Panaiotov (ed.), Prehistoric Bulgaria, M onographs in World Archaeology, No. 22, M a dison, Wisconsin, 1 995, p. 1 77 , 1 87. 87 Hănsel, Hallstattzeit, p. 64-65 88 Ibidem, pi. 20/5. https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 29 267 orizontului IV de la Balej cu fortificaţia/stratul Br. II de la Popeşti pentru că lipsesc informaţiile complementare probei B ln- 1 5 77 şi pentru că atât relaţia dintre kantharos-ul respectiv şi restul ceramicii, cât şi dintre acelaşi kantharos şi proba radiocarbon sunt neclare. În concluzie, fără a putea stabili exact când a început construcţia fortificaţiei Br. II (Fundeni-Govora) de la Popeşti, putem spune că: - aceasta putea începe cel mai târziu la puţin timp după 1 4 1 O a.Chr. (limita obţinută pentru domeniul lui 2cr în urma calibrării probei B-6 1 05); - din comparaţia datei B-6 1 05 cu datarea cu 14C şi cu ceramică miceniană a straturilor 1 7 şi 1 6 de la Kastanas, rezultă că terminus post quem pentru construcţia în discuţie se află mai probabil în interiorul intervalului de timp cuprins aproximativ între 1460--1 425 cal BC (şi nu în intervalul dintre aprox. 1 5 1 0--1475 cal BC). Pe baza metodei tradiţionale a analogiilor ceramicii (cu straturile 1 7- 1 5 de la Kastanas), rezultă că pe la 1400 a.Chr. grupul Fundeni-Govora exista deja. Nu se poate însă preciza cu cât timp înainte a luat el naştere. Deoarece contactele cu Kastanas sunt documentate, prin ceramică, pe o perioadă de cca 1 50 ani, iar o durată în timp mult mai lungă a grupului Fundeni-Govora este puţin probabilă, este de presupus că momentul constituirii acestui grup nu se poate situa mult înainte de primele sale contacte cu Macedonia. Aceasta înseamnă, aşa cum s-a arătat deja, că numai dacă acceptăm încadrarea stratului Br. II de la Popeşti într-o etapă foarte timpurie a grupului Fundeni-Govora, atunci datarea radiocarbon (cca 1460--1 425 cal BC ca terminus post quem " în domeniul lui 1 <l sau cel mai târziu cca 1410 în domeniul lui 2<l) concordă cu cea arheologică tradiţională. Dacă însă stratul Br. II aparţine unei etape mai târzii, atunci metoda 14C dă o datare care este mai veche decât datarea cu ceramică. O altă întrebare este: cum se potriveşte această datare cu cronologia Bronzului târziu la Dunărea de Jos? Chiar dacă am considera data din fortificaţia de la Popeşti ca cea mai timpurie dată acceptabilă pentru grupul Govora-Fundeni, este puţin probabil ca ceramica acestuia să fi rămas neschimbată vreme de sute de ani, până la sfârşitul Bronzului târziu. Pe de altă parte nu avem nici un motiv pentru o datare mai timpurie decât cea de până acum (pe la 1 200/ 1 1 00 a. Chr. 89) a sfârşitului epocii bronzului. Stratul Br. III de la Popeşti conţine o ceramică foarte asemănătoare cu cea a complexului Zimnicea-Plovdiv/Cerkovna (fig. 5-7), principalele elemente comune fi ind: - kantharoi globulari nedecoraţi, adesea cu fund rotunj it şi secţiunea torţii triunghiulară90; „ 89 Morintz, op. cit. , p. 1 9 1 şi tabelul la p. 1 90; A. C. Florescu, ArhMold 2-3 , 1 964, tabelul de la pag. 200; Hănsel, Hallstattzeit, p. 87 şi tabelul cronologic. 90 Alexandrescu, op. cit„ pi. 8/ 1 0, 1 2 , 1 8. https://biblioteca-digitala.ro Nona Palincaş 268 30 - ceşti cu o toartă, adesea cu gura oblică, uneori cu fund rotunjit şi cu torţi cu secţiune triunghiulară9 1 ; - vase mari de provizii, foarte probabil cu patru torţi92 etc. Elementele deosebitoare mai importante sunt curbura mai redusă a torţilor şi lipsa kantharoi-lor de dimensiuni mari la Popeşti. Mai multe explicaţii sunt posibile pemru aceste deosebiri: diferenţa de tip de staţiune arheologică (Popeşti fiind aşezare, iar aproape toate celelalte staţiuni Zimnicea-Plovdiv fiind necropole sau depozite de vase), posibilitatea ca în evoluţia complexului ceramic de tip Zimnicea­ Plovdiv să existe mai multe etape, faptul că toate loturile de materiale aparţinând acestui grup ceramic sunt foarte reduse cantitativ, deci este de aşteptat ca repertoriul ceramic să fie incomplet. Pentru problematica articolului de faţă este suficient faptul că ceramica stratului Br. III de la Popeşti este de tip Zimnicea-Plovdiv şi că el suprapune - deci este mai nou decât - stratul cu materiale de tip Fundeni­ Govora. Este, dealtfel, pentru prima dată că s-a observat această situaţie stratigrafică. Materialul ceramic din stratul Br. III de la Popeşti are bune analogii în stratul 14b de la Kastanas prin kantharos-ul mic, globular, cu fund rotunjit, instabil93, amfore mari cu patru torţi (tipul 3 e2)94, aşa-numitele „Backwannen"95 (denumite în literatura arheologică române1scă „vetre portative"), deci este databil începând cu sfărşitul perioadei K IV, cee& ce înseamnă secolul al Xiii-lea a. Chr.96• O astfel de încadrare se potriveşte numai parţial cu cea propusă de A. Hochstetter şi nu concordă deloc cu părerile exprimate de A. D. Alexandrescu, S. Morintz, B . Hansei, după care complexul Zimnicea-Plovdiv ar trebui să fie, total sau parţial, contemporan cu faza Tei IV sau cu Tei IV şi Tei V97• Să reexa­ minăm argumentele care au dus la această datare, anterior săpăturilor de la Popeşti: - vasul „mai degrabă Tei IV decât Tei V"98 din M. 1 7 de la Zimnicea nu era asociat în mormânt cu ceramica de tip Zimnicea-Plovdiv, deci contemporaneitatea acestui mormânt cu mormintele cu ceramică Zimnicea-Plovdiv s-a afirmat pornindu-se de la ideea că necropola ar fi unitară din punct de vedere cronologic, ceea ce nu este neapărat necesar. Necropola pare să nu fi fost în întregime săpată99, deci este posibil să fi existat şi alte morminte mai vechi; - prezenţa kantharoi-lor de tip Govora-Fundeni în mormintele M. 1 8 şi M. i 04 de la Cârna100 indică o contemporaneitate cel puţin parţială a fazei Cârna 9 1 P. Detev, ArheologijaSofija 6, 1 964, 4, fig. 4/a; Alexandrescu, op. cit„ pi. 916, 1 2. cit„ fig. 6/b-g; Hansei, Hallstattzeit, fig. 9/6; Alexandrescu, op. cit„ pi. 8/1 1 - 1 2. 93 Hochstetter, Kastanas - Keramik, pi. 39/1 O. 94 Ibidem, fig. 9, pi. 501 1 -2 . 95 Ibidem, fig. 44. 92 Detev, op. 96 Cf. supra nota 49. 97 Cf. supra notele 42-45. Alexandrescu, op. cit„ p. 79, pi. I 0/6, 1 1 15 . Ibidem, p i . I (planul săpăturii). 1 00 VI. Dumitrescu, Necropola de incineraţie din epoca bronzului de la Cârna, BiblArh 4, Bucureşti, 1 96 1 , pi. 69, 9 1 . 98 99 https://biblioteca-digitala.ro 31 Datele 14C de la Popeşti 269 a grupului Gârla Mare cu grupul Govora-Fundeni, astfel încât M. 4 1 de la Zimnicea101 trebuie să aparţină şi el, alături de M. 1 7, acestei perioade mai vechi; - prezenţa vasului Gârla Mare în gura kantharos-ului de tip Zimnicea-Plovdiv (urna nr. 1 2 1 ) din M. 32bis (fig. 1 9) din necropola de la Cârna102 se poate explica Fig. 1 9. - Mormântul 32-32°1• de la Cârna: a in situ, văzut dinspre est; b reconstituit (după Dumitrescu). prin faptul că vasul Gârla Mare aparţine mormântului M. 32 şi a alunecat în urna mormântului M. 32bis ; acesta din urmă ar putea reprezenta o înmormântare mai târzie decât M. 32, care aparţine grupului Gârla Mare103. Adâncimile diferite la care se află cele două urne ale acestui mormânt dublu, fără a fi o dovadă suficientă, pot fi totuşi un indiciu în sensul necontemporaneităţii celor două morminte; - complexul 7 1 din necropola de la Cârna conţine şi el un vas (nr. 273) cu caracteristici Zimnicea-Plovdiv, aflat la cu totul altă adâncime decât urnele JOI Alexandrescu, op. cit. , p. 79, pi. I 015, 1 1 /4; Hănsel considera de asemenea că mormântul cu ceramică Gârla Mare de la Zimnicea aparţine unei etape mai vechi din evoluţia necropolei (Hallstattzeit, p. 83). 1 02 Dumitrescu, op. cit. , p. 46, pi. 23; Alexandrescu, op. cit. , p. 80. 103 Este probabil ca aspectul iniţial al M. 32 să fi fost cu cana pe umărul urnei sau pe capac ca în mormintele M. 5, 7, 1 1 , 1 4, 30 (Dumitrescu, op. cit. , pi. 1 2 - 1 4, 1 6, 22). Pentru poziţiile vaselor adiacente din mormintele de la Cârna cf. I. Chicideanu, Dacia, N. S. 30, 1 986, fig. 1 3 . Ibidem, p . 20, se observă că adesea, din cauza deranjamentelor ulterioare, poziţia iniţială a unora dintre vasele adiacente este greu de determinat. https://biblioteca-digitala.ro 32 Nona Palincaş 270 nr. 269, 275, 2 8 1 1 04 (acestea aflate toate la aceeaşi adâncime), deci şi în acest caz putea fi o înmormântare mai târzie105; - caracterul de depozit al complexului de la C erkovna 1 06 relativează mult valoarea cronologică a prezenţei vasului Tei IV-V alături de ceramica de tip Zimnicea-Plovdiv, deoarece - la fel ca şi în cazul depozitelor de bronzuri - prezenţa unei piese mai vechi decât majoritatea nu este exclusă. În acelaşi timp, nu se poate exclude nici posibilitatea ca un număr redus de vase să se fi produs în continuare la fel ca în perioada mai veche107. Ch:ar dacă deocamdată nesatisfăcător cunoscută, aria complexului Zimnicea­ Plovdiv pare să suprapună cel puţin parţial ariile grupurilor Fundeni-Govora şi Gârla Mare (fig. 20): deşi cele mai multe dintre materialele de tip Zimnicca­ Plovdiv sunt descoperiri întâmplătoare, frecvenţa lor în unele părţi ale ariilor Govora-Fundcni şi Gârla Mare ni se pare prea mare pentru a fi explicată de fiecare dată prin importuri. Este, dealtfel, de remarcat, că frecvenţa mare a ceştii cu două torţi (aşa­ numitul kantharos), tendinţa de a folosi o ceramică bună nedecorată sau, în cazul ceramicii grosiere, decorată cu motive foarte simple: brâuri, butoane, apucători etc. sunt caracteristici generale ale Bronzului târziu, cunoscute şi din complexul Noua-Sabatinovka-·Coslogeni 1 08 şi din grupul Petrişor-Racoviţeni109. Aşadar, cronologia relativă şi absolută, ca şi caracteristicile generale ale ceramicii de tip Zimnicea-Plovdiv sunt argumente pentru încadrarea acestui complex cultural în a doua parte a Bronzului târziu la Dunărea de Jos, prima parte a Bronzului târziu revenind grupurilor Govora-Fundeni, Gârla Marc şi, în mod necesar, Bistreţ-Işalniţa 1 1 0. Dacă pentru complexul Zimnicea-Plovdiv nu avem deocamdată date radiocarbon 1 1 1 , avem însă câteva provenind din două staţiuni contemporane lui: Stathmos Aggistas (în Macedonia Greacă) şi Mahala (cultura Noua, în Ucraina). ar 1 04 Dumitrescu, op. cit„ p. 72-75 şi pi. 39. Faptul că monnintele mai noi de la Cârna nu le-au distrus pe cele mai vechi s-ar putea explica - după cum era de părere şi Dumitrescu, op. cit., p. 1 8 prin existenţa unor semne de monnânt. 1 06 H ănsel, op. cit„ p. 8 1 , pi. 9/2a-b. 1 07 Dovada continuării folosirii unor motive decorative o avem şi din construcţia L/L/88 din stratul Br. Ill de la Popeşti, unde un vas cu formă fără antecedent în perioadele mai vechi este decorat, între altele, cu romburi înîaşurate, cuno!Olte începând cu faz.a Tei III (Palincaş, op. cit. [nota 3], fig. 4/6). 1 08 Florescu, op. cit„ p. 1 43-203 ; Morintz, op. cit„ p. 1 2 1 urm. 109 Al. Oancea, CAMNI 5, 1 98 2, mai ales pi. 1 . 1 1 0 Prezenţa vaselor cu COIJ> pătnit în stratul Br. III de la Popeşti (fig. 5/4; 6/1 ) ar putea reflecta o relaţie, cu detalii deocamdată impreci:mbile, a complexului Zinmicea-Plovdiv cu grupul Bistreţ-Işalniţa. 1 1 1 S-a încercat, ce-i drept, datarea cu 14C a stratului VII de la Troia (M. Korfrnann, B. Kromer, Studia Troica 3, 1993, fig. 1 5), din care provine un kantharos cu fur.i.d globular (H. Schmidt, Heinrich Schliemann's Sammlung trojanischer Altertiimer, Berlin, 1 902, p. 1 76, nr. 3 6 1 7), considerat de tip Zimnicea-Plovdiv (Alexandrescu, Thracia 3, 1 974, p. 55, fig. 5 ; Morintz, op. cit„ p. 60, fig. 30/3). Ţinând cont de poziţia stratigrafică nesigură a kantharos-ului în discuţie (găsit într-o săpătură din secolul trecut), de faptul că ceramica din noile săpături de la Troia nu a fost încă publicată, ca şi de insuficienţa datelor 14C din stratul VII (Korfmann, Kromer, loc. cit„ p. 1 62), orice încercare de folosire a acestora din urmă pentru datarea complexului Zimnicea-Plovdiv ar fi imprudentă. 105 - https://biblioteca-digitala.ro 33 Date I e 14C d e la Popeşti _ _ _ _ https://biblioteca-digitala.ro 271 272 Nona Palincaş 34 Deşi pe baza celor publicate în raportul preliminar asupra săpăturilor de la Stathmos Aggistasi12 este greu de stabilit care este repertoriul ceramic exact al straturilor din această aşezare, se poate totuşi deduce că în stratul 5, din care s-au luat şi probele radiocarbon1 13, s-au găsit kantharoi, vase mari de provizii cu patru torţi şi ceşti cu o toartă şi cu gura oblică1 14. Ultimele două forme ceramice au similitudini în stratul Br. III de la Popeşti (fig. 6/3 ; 7), ca şi în general în complexul Zimnicea-Plovdiv1 15, iar în aşezarea de la Kastanas apar în straturile 1 4b-l l 1 1 6 . Deoarece ceramica miceniană din stratul 5 de la Stathmos Aggistas este exclusiv de producţie locală, datarea lui s-a izbit de dificultăţi: în raportul preliminar din 1 980, autoarea săpăturii părea să atribuie stratul mai degrabă perioadei submiceniene decât perioadei LH III C1 17, pentru ca mai târziu, probabil în urma publicării ceramicii lucrate cu mâna de la Kastanas, să dateze faza A II din aşezare (căreia îi aparţine şi stratul 5) în perioada LH III B 1 18. Probele 14C s-au luat din doi dintre numeroşii pithoi găsiţi in situ în stratul 5 din secţiunea de nord119 (fig. 2 1 ): - Bln-2 1 0 3 : 2900±45 BP, calibrat (cu programul OxCal, ca şi cele două date care urmează): - în domeniul lui ± l cr : 1 1 60-1 000 cal BC pentru 1 ,00 probabilitate; - în domeniul lui ±2cr : 1260-1 240 cal BC pentru 0,0 1 probabilitate, 1 2 1 0930 cal BC pentru 0,99 probabilitate; - Bln-2 1 04: 2 890± 65 BP, calibrat: - în domeniul lui ± l cr : 1 1 60-930 cal BC pentru 1 ,00 probabilitate; - în domeniul lui ±2cr : 1 270-900 cal BC pentru 1 ,00 probabilitate; - Bln-2 1 34: 2 890± 45 BP, calibrat: - în domeniul lui ± l cr : 1 1 3 0-990 �l BC pentru 1 ,00 probabilitate; - în domeniul lui ±2cr : 1 2 1 0-920 cal BC pentru 1 ,00 probabilitate. Despre materialele din care provin probele avem puţine informaţii: Bln2 1 04 este din lemn, despre celelalte se spune doar că sunt din material organic120. Bln-2 1 04 şi Bln-2 1 3 4 provin din acelaşi pithos, iar Bln-2 1 03 dintr-un altul. Care este relaţia exactă a probelor cu pithoi-i nu se poate preciza pe baza publicaţiei, dar, oricwn, datele 14C trebuie să fie reprezentative pentru stratul 5 . Rezultatul însumării celor trei date (fig. 2 1 ) este: - în domeniul lui ± l cr : 1 1 60-990 cal BC pentru 0,97 probabilitate, 960-940 cal BC pentru 0,03 probabilitate; 1 1 2 Ch. Koukouli-Chrysanthaki, Anthropologika l , 1 980, p. 54-8 5. 1 1 3 Ibidem, pi. I ; Eadem, Prot(Jistorild Thasos. Ta nekrotapheia tou oikismou Kastri (în continuare: Protoistoriki Thasos), Atena, 1 992, p. 668. 114 Eadem, Anthropologika 1, 1 980, fig. 8/B 1 -2, 1 3, r 1 ; fig. 9. 1 15 Alexandrescu, op. cit„ pi. 9/1 , 3, 1 2- 1 4, 1 7- 1 8 . 1 1 6 Hochstetter, Kastanas-Keramik, p . 3 1 0, fig. 80/6, 9915 . 117 Koukouli-Chrysanthaki, Anthropologika 1 , 1 980, p. 76. 118 Eadem, Protoistoriki Thasos, Athena, 1 992, pi. 1 58 la p. 658. 1 19 Eadem, Anthropologika 1, 1 980, p.74. 12° C f. supra nota 1 1 3 . https://biblioteca-digitala.ro Catele 14C de la Popeşti 35 273 - în domeniul lui ±2cr : 1 260-1 240 cal BC pentru 0,02 probabilitate, 1 2209 1 0 cal BC pentru 0,98 probabilitate. După cum se poate constata, în domeniul lui 1 cr , datarea radiocarbon este compatibilă cu perioada LH III C şi cu perioada de început a Protogeometricului, iar în domeniul lui 2cr , cu perioada cuprinsă între etapa mai târzie a LH III B şi perioada timpurie a Protogeometricului. În condiţiile în care din straturile mai vechi şi mai noi din aşezarea de la Stathmos Aggistas nu există date 1 4C, o restrân­ gere a acestei datări nu este posibilă. Se remarcă însă că ea este perfect compa­ tibilă cu datarea „arheologică" aşteptată pe baza analogiilor cu ceramica lucrată cu mâna din straturile 14b-1 1 de la Kastanas (datate la sîarşitul LH III B - începutul SUM Stath Agg 1 800BC 1600BC 1 400BC 1 200BC 1 000BC 800BC Calendar date Fig. 21. - Rezultatul calibrării datelor 14C din stratul 5 de la Stathmos Aggistas. https://biblioteca-digitala.ro 274 36 Nona Palincaş Mahala 4000BC SOOOBC Fig. 22. - 30008C 2000BC Calibrated date 1 000BC AD Rezul tatul calibrării datel or 14C din straturile I l a şi I l b de la M ahala. https://biblioteca-digitala.ro 275 Datele 14C de la Popeşti 37 SEQ M a hala l i SE @B Mahala l i {A 86.2%(A'c= 6 .0%)} n -1 086 79.0° HAS E Maha a2b Gak -2448 9 .9% 3000BC 2500BC 2000BC 1 500BC 1 000BC C a H b rated date Fig. 2 3 . - Rezultatul calibrării datelor 14C din straturile I l a şi I l b de la Mahala, după eliminarea probelor incompatibile. Cal ibrarea s-a făcut util i zând procedeul "Gibbs sampling". https://biblioteca-digitala.ro 38 Nona Palincaş 276 SEQ Noua SEQ Noua {A=1 06.0%( c= 60.0%)} @Bln-1 086 1 05.3% PHASE ahala2b @Bln-1 5 1 04.0% @GrN-5 35 1 01 .0% 2500BC 2000BC 1 500BC 1 000BC Calibrated date Fig. 24. - Rezultatul calibrării datei B-6 105 de la Popeşti şi a datelor 14C din straturile Mahala Ila şi Ilb după eliminarea datelor probabil eronate (Gak-2448, Gak-2449, Leningrad). Calibrarea s-a făcut utilizând procedeul "Gibbs sampling". https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 39 277 SUM Noua OOBP rN-51 35 31 55BP UM Nouallb 3000BC 2500BC 2000BC 1 500BC 1 000BC Calendar date Fig. 25. - Suma datelor 14C din stratul Mahala I lb . LH III C)1 2 1 şi cu datarea aşteptată, pe baza observaţiilor de la Popeşti, pentru complexul Zimnicea-Plovdiv (deoarece datele de la Stathmos Aggistas sunt compatibile cu datarea cu ceramică a sfărşitului epocii bronzului şi sunt mai recente decât datarea cu radiocarbon a stratului Govora-Fundeni d e la Popeşti) . Pentru cultura Noua s-au adunat şi discutat d e curând cele câteva date 14C existente1 22• Chiar dacă din punct de vedere al calităţii informaţiilor pe care le 1 21 1 22 Hochstetter, Kastanas - Keramik, p. 277. A. Lăszl6, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos I O, I 993 , p. 23-25. https://biblioteca-digitala.ro 278 40 Nona Palinca.ş avem despre aceste date ele sunt departe de a fi optime, o rediscutare a lor în lumina săpăturilor de la Popeşti se impune. Două dintre probe (Gak-2449, Bln1 086) provin dintr-o construcţie aparţinând stratului Mahala Ila, încadrat de autorii săpăturii în faza I a culturii Noua, alte patru probe au fost luate din stratul Mahala Ilb, atribuit fazei Noua II: două probe din Gr. nr. 87 (Gak-2448, Bln- 1 085), una din cenuşarul nr. 2 (GrN-5 1 3 5) şi una din Gr. nr. 82 (Leningrad)123. Figura 22 prezintă datele 0bţinute pentru aşezarea de la Mahala ordonate în succesiunea lor stratigrafică. Dintr-o cauză neprecizabilă, data Gak-2449 este în mod evident prea veche, chiar şi pentru efectul de lemn vechi. Data de la Leningrad, tot dintr-o cauză neprecizabilă, ·este în mod evident prea nouă. Uşor mai veche decât ne aşteptam, acceptând că datele reflectă situaţia stratigrafică din aşezare, este şi data Gak-2448, cu menţiunea că ea nu este totuşi incompatibilă cu datele Bln- 1 086 şi Bln- 1 085 124. Datele care ne rămân sunt reprezentate în fig. 23 în urma calibării prin utilizarea procedeului "Gibbs sampling" 1 25. Acesta permite calcularea gradului în care vârstele calibrate ale probelor luate independent una de alta concordă cu vârstele aceloraşi probe calibrate atunci când se ţine cont de poziţia lor în cronologia relativă elaborată pe baze arheologice: valoarea sa minimă pentru o concordanţă acceptabilă este de 60%; cu cât concordanţa este mai bună cu atât valoarea obţinută prin „Gibbs sampling" (notată cu „A" de la aggrement ) este mai mare. Astfel, în domeniul lui 2a , datele selectate corespund aşteptării arheologice în sensul că data Bln- 1 086, obţinută pentru stratul Mahala Ila, ar trebui să fie mai veche decât celelalte trei date: Gak-2448, Bln- 1 085 şi GrN-5 1 3 5, din stratul Mahala Iln, care, provenind din acelaşi strat, ar trebui să fie contemporane între ele. Dacă eliminăm data Gak-2448, obţinem o concordanţă mai bună (fig. 24), valabilă şi pentru domeniul lui l a . Data 14C care rămâne utilizabilă pentru stratul Mahala Ila (proba Bln- 1 086) este (după programul OxCal): - în domeniul lui ± 1 a : 1 630- 1 420 cal BC pentru O, 97 nivel de probabilitate, 1 670-1 660 cal BC pentru 0,03 nivel de probabilitate; - în domeniul lui ±2a : 1 760-1 260 pentm 1 ,00 nivel de probabilitate. Datarea calibrată prin însumarea (fig. 25) celor trei date din stratul Mahala Ilb (Gak-2448, Bln- 1 085, GrN-5 1 35), după acelaşi program, dă un tenninus post quem situat în intervalul: - în domeniul lui ± l a : 1 750-1 200 cal BC pentru 1 ,00 nivel de probabilitate; - în domeniul lui ±2a : 1 900-1 1 00 cal BC pentru 1 ,00 nivel de probabilitate126. „ 123 " p. 2 5-26 şi tab. 1 . p. 3 1 . 1 2 5 C . E. Buck, C . D. Litton, A. F . M. Smith, J01 mal of Archaeological Science 1 9, 1 992, 1 p. 5 0 1 -5 1 1 ; Bronk Ramsey, OxCa/, p. 52-5 5 ; idem, Radiocarbon 37 (2), 1 995, p. 426-428. 1 2 6 Datarea este atât de largă din cauza probei Gak-2448 . Însumarea numai a celorlalte două probe ar fi condus la o datare mai restrânsă: - în domeniul lui ± l cr : 1 45 0- 1 260 cal BC pentru 1 ,00 nivel de probabilitate; - în domeniul lui "'2cr : 1 6 1 0--1 560 cal BC p1 :ntru 0,02 nivel de probabilitate şi 1 5301 1 20 cal BC pentru 0,98 nivel de probabilitate. 1 24 Ibidem, Ibidem, https://biblioteca-digitala.ro 279 Datele 14C de la Pop1::şti 41 SEQ PpMa2 S EQ PpMa2 I B-6 1 05 3200 308P ,__'.:'.., - SEQ Ma2a > I Bln-1 086 3260±1 00BP I - I I - PHASE 1� a2 b I Bln-1 08� 3 1 35±1 00BP I 3000BC - 2500BC � - - GrN-51 35 3 1 00t55BP I Fig. 26. - ____, · � - 2000BC .... „ .___. .... 1 50DBC Calibrated date 1 000BC Rezultatul calibrării datei 8-6 1 05 de la Popeşti şi a datelor din straturi l e Mahala I la şi l lb comiderate ca probab i l corecte. https://biblioteca-digitala.ro 280 Nona Palincaş 42 A. Lâszl6 a exprimat înduieli cu privire la datarea culturii Noua, aşa cum rezultă ea în urma calibrării acestor date, pentru că vârstele obţinute apar ca prea vechi în raport cu aşteptarea arheologică1 27• O mare problemă privitoare la cele mai multe dintre datele de la Mahala o reprezintă marja de eroare foarte mare (±90, ± 1 00) ce nu mai corespunde cerinţelor actuale ale lucrului cu datele radiocarbon mai ales pentru Bronzul târziu. O primă consecinţă este aceea că ele (cu excepţia lui Gak-2449, Leningrad şi, parţial, şi a lui Gak-2448) sunt compatibile cu datarea aşteptată pe criterii „arheologice" pentru cultura Noua1 29, dar pot fi compatibile în aceeaşi măsură şi cu datarea aşteptată pentru multe alte culturi mai vechi. O a doua consecinţă este dificultatea comparării lor cu alte date, cu marjă de eroare mult mai redusă, cum este, spre exemplu, B-6 1 05. Fig. 26 prezintă grafic această comparaţie. Ordinea în care sunt expuse datele este cea rezultată din cronologia relativă arheologică: B-6 1 05 (din stratul Br. II de la Popeşti/grupul Govora-Fundeni) trebuie să fie mai veche decât Bln- 1 086 (din stratul Mahala Ila/ faza Noua I), care trebuie să fie mai veche decât Bln- 1 085, care trebuie să fie contemporană cu GrN-5 1 35 (ambele din stratul Mahala Ilb/faza Noua II); data Gak-2448 am eliminat-o deoarece era deja în ansamblu mai veche decât celelalte două date aparţinând aceluiaşi strat ca şi ea (Ilb). În general, tabloul acesta prezintă data 14C din grupul Fundeni--Govora ca fiind contemporană cu partea mai târzie a datei 14C obţinute pentru faza Noua I (în mare măsură din cauza marjei de eroare mari a celei din urmă), în domeniul lui 1 cr . Dacă raţionamentul care a dus la selectarea unei date în jur de 1 4 1 O a. Chr. ca terminus post quem pentru datuea fortificaţiei Br. II de la Popeşti este corect, dacă această fortificaţie aparţine într-adevăr unei perioade timpurii din evoluţia grupului Fundeni-Govora şi dacă cronologia relativă propusă de noi corespunde realităţii, atunci data Bln- 1 086, aparţinând fazei Noua I, este, în domeniul lui l cr, prea veche. Doar în domeniul lui 2cr , data pentru faza Noua I ar putea fi mai târzie. Cele două date din faza Noua II, sunt, cum s-a văzut deja, mai recente. Deoarece, după cum s-a arătat;narja de eroare foarte mare a unora dintre date face ca în domeniul lui 2cr comparaţia să piardă orice valoare practică, suntem siliţi să oprim aici discuţia asupra probelor de la Mahala. CONCLUZII l . Dacă în campania din 1 993 nu am fi găsit urmele sigure ale unei fortificaţii mai vechi decât valul de pământ, am fi fost convinşi că probele 14C datează valul şi nu fortificaţia mai veche, cu toate că era evident că fragmentele de lemn carbonizat găsite în valul de pământ au fost arse înainte de construcţia acestuia: acest din urmă fapt ar fi fost, probabil, explicat ca fiind un detaliu de construcţie. 2. Dacă nu am avea analizele de anatomia lemnului, nu am fi putut spune care dintre datele 14C de la Popeşti este mai aproape de „data după care" a început 1 2 7 Lăszl6, op. cit. , p. 3 1 -3 3 . 1 2 8 Cultura Noua a fost datată de către unii autori între mijlocul secolului al XIV-iea - a doua j umătate a secolului al Xii-lea a. Chr. (Florescu, op. cit., tabelul cronologic de la p. 200; Morintz, op. cit., p. 1 1 5), iar de către alţii în secolele XIII-XII a. Chr. (Hănsel, Ha/lstattzeit 2, tab. cronologic; Hochstetter, Gennania 59, 1 98 1 , 2, p. 2 54--2 55). https://biblioteca-digitala.ro 43 Datele 14C de la Popeşti 28 1 construcţia fortificaţiei stratului Br. II şi ne-am fi oprit probabil la un interval de timp aflat în zona de suprapunere a celor două date 14C, obţinând astfel o datare prea veche în raport cu cea reală, aşa cum a procedat C. Fischer (infra, p. 292). Data după care pe care a propus-o rezultă din faptul că ambele probe au fost considerate la fel de reprezentative pentru datare şi, în consecinţă, a dat prioritate calculelor statistice. Aceasta este - din punct de vedere metodologic - fără îndoială corect, cu observaţia că, după părerea noastră, terminus post quem astfel obţinut este mai îndepărtat în timp de data începutului construcţiei fortificaţiei 129, decât este cel care poate fi dedus dacă acordăm prioritate analizelor de anatomie a lemnului. 3 . Dacă nu am fi avut motive să credem că ceea ce s-a numit „fazele Tei IV-V" nu reprezintă ultima etapă a epocii bronzului la sud de Carpaţi, la care s-ar fi adăugat datarea radiocarbon prea veche (cf. supra punctul 2), datele 14C de la Popeşti ar fi fost privite ca inacceptabile şi, desigur, respinse. Astfel, şi în acest caz, este evident că informaţiile suplimentare - arheologice, dar şi de altă natură - sunt condiţie sine qua non pentru valorificarea arheologică a datelor 14C. Din interpretarea arheologică a datei B-6 1 0 5 de la Popeşti rezultă că în perioada dintre aprox. 1 460-1425 sau cel mai târziu pe la 1 4 1 0 a. Chr„ grupul Fundeni-Govora (Tei IV/V - Verbicioara IV/V) exista. O restrângere a acestei datări s-ar putea obţine numai dacă ar exista date 14C şi din alte staţiuni ale acestui grup ceramic, ca şi din perioada anterioară şi posterioară lui (şi desigur, în primul rând, din stratul Br. III de la Popeşti 130). Astfel, nu se poate şti deocamdată dacă aceasta este o dată reprezentativă pentru perioada mai timpurie sau pentru una mai târzie în cadrul grupului Fundeni-Govora. Ceramica grupului Fundeni-Govora are analogii în straturile 1 7- 1 5 de la Kastanas, în fazele 1 4-8 de la Assiros şi în orizontul IV de la Balej . Din aceste aşezări există şi date 14C. Cele de la Kastanas trebuie privite cu rezervă, chiar dacă unele dintre ele sunt compatibile cu data de la Popeşti. Pentru o comparaţie cu probele de la Assiros şi Balej nu există încă date arheologice suficiente. În perspectivă însă, se poate întrezări posibilitatea ca în momentul în care vom avea o serie mai mare de date 14C, clar asociate cu ceramică din Bronzul târziu de la Dunărea de Jos, se va putea ieşi din cercul restrâns pe care îl reprezintă compararea cronologiei istorico-astronomice şi stilistice a ceramicii 1 29 La data prelevării probelor 14C de la Popeşti, adică în prima parte a campaniei de săpături din 1 993, nu devenise încă clar că exista o fortificaţie mai veche decât valul de pământ şi, în consecinţă, partea păstrată in situ din fortificaţia Br. li (Zona B) a fost considerată (cf. Fischer, op. cit) ca reprezentând baza valului de pământ al stratului Br. III. 1 30 Se cuvine subliniat încă o dată faptul că din însăşi fortificaţia stratului Br. li de la Popeşti avem numai două date, dintre care pe una - B-6 1 05 - am considerat-o mai relevantă. Ori: 1 . în ceea ce priveşte probele ca atare, dacă am fi avut mai multe, am fi putut fi mai siguri că interpretarea pe care am propus-o în acest articol este corectă; 2. din punct de vedere strict statistic, nu se poate exclude posibilitatea ca data reală să se afle în perioada mai veche a intervalului 1 520- 1 4 1 0 cal BC (cf. datarea probei B-6 1 05 în limitele a 2a ) sau în afara limitelor lui 2a , deşi aceasta din urmă este foarte redusă (cca. 4,6 %). Atâta vreme cât există un interval în cadrul datei 14 C care se potriveşte cu data aşteptată „arheologic" nu avem motive să plasăm data fortificaţiei în afara acestui interval. https://biblioteca-digitala.ro Nr. Staţiunea 1i proba crt. I. 2. 3. 4. 5. 6. Assiros lR40i4S Assiros 193 0 1 50 ll M - 1 4 3 1 llM-1430 Ba/•1 Bln- 1 5 77 Kasmnas Kl-1 597 Kas1m1as KN-1588 Kas1a11as Kl-1 987 Kasumas 8. Kas1a11as 9. Kastanas 11. Cootut f a r.a 1 1 ; faza 8: Kl- 1 986 Kl-1 791 KN-2359 Kas1a11fls KN-2358 Kasta11as KN-2357 Material dm strai di n strat; asociat cu ccrnm1C'ă LI I III r IV; cultura 3 1 90t55 diu orizon tul 3 1 80t55 str. 1 7 {sau 18); d i n zona 3 1 40.i55 „Htnll1a us" 3320±65 podelei con1trucţ1ei str. 1 6 sau mai vechi; din podeaua zonei de m i j loc a Mcjt nulu1 aro str. 16; din restu nlc. unui incendiu dm curtea de la vest de co\\ul construcţiei 3 1 90150 3 1 40±50 3 1 1 0± 5 5 i difcri1c frajtmcntc mici de lemn c5 11C ...-24.7%o carbonizat: mici rci;tw1 de lemn carbonizat. s ile - ncdctcnui-nabil; 5 "c - - 24,3%. rci;mri dintr-un trunt'hi de ulm; an; 5 "C - i mici resturi ucd ete rm inab le de lemn an; " sh. 16: d i n resturi le 3 J 1 0 t44 slr. 16; din resturile de mcc:ndiu de: la cit de Mc on 14. Kasuwas 3030150 str. I 4b; d10 relilurile an;e 15. Kastanas 3030± 1 20 16. Kasratias 3040±50 17. K<1s1<mas 3310150 KJ-1791 lcr: J J 301 1 . 00l850 Ier: 1 2 10(1 .00)1020 1 2 !' I er : 1 5 1 0( 1 .00)1440 la: J 53 0/ J .00l l 4 1 0 I er : J l ! O( J .00)1 400 la: 1 600(0.0l)I 560 1 5 3010.98)1300 Ier: 1 5 1 0(0. 1 1 ) 1 480 1 460(0.64 ) 1 370 1 350(0.15)1 3 1 o la: l llni l .00)1 260 l a : 1680( 1 .00)1 520 la: 1740(1 .00)1440 �gi��fg " Kastan<u KN-2586 � " C • -25,0'<.o " 13. KN-2356 5 "c - - 2 3 4%. lemn carbonizat; re5turi ncdctcrminabik de lemn 3280l50 Kl-1 790 O&Cal lcr: 1 040( 1 .00)9 1 0 km11 c-arboni7at; str. 16; de pc strada de la est de „Apsid�„ha us " Kast1was Kl-1 793 cu v2.13 - (Ier) Willkomm io .. Pit/,oshaus incendiului de la intrarea �ar ale tavanului prăbuşi t al .. Doppdraumhaus ··. str. 1 4b ; diu resturile: a.RC' ale sµprastructuri1 construc1ie1 „A111tt1lwus ", la vest de .Amt11maue1 ·· str. I 4b: din căpnorii construc\lei „A11t�nhaw · · incăoc:rea de sud str. 14b; re51uri dm pl acarea c u lemn de deasupra podcst i de nord c din încăperea imdică a , Doom ·Jhaus " 6 11 C - mici rc1>tu1i nedeterminabile de lemn: 5 "c - -l4.7%o ul m · 6 11 c - - 2 5 , t %o re5turi ale unui marc trunchi de i resturi ale unui trunch wos de sltjar; 1i ''c - -25,6%o resturi mici. nede1cnni11abilc: de le m n ars ; l)nC - re&1un ale unui trunchi de copac 5 "c -foios; resturi ale unui trunchi de ulm; 6 uc - -2 5,0%o Ier: 1 5 1 0( 1 .00)1 4 1 5 l a : 1 600(0.03)1 560 1 530(0.93)1370 1 35 0/0.04ll 3 1 0 I er : 1 5 10(0.09)1480 1 450(0.66) 1 370 J 3 50(0. l5)1 3 1 0 2a: J 5 l0/ J .00ll 260 I er : 1 4 30(0.95)1 300 1280(0.05 ) 1 270 la: 1 5 10(1 .00) 1 2 1 0 Wcningor (Ic;) (1986) va.o. dcir AWM dupi Orupul do Plicbt (1991) Mamiins fi la 'I'llcaon Weninur (Ier) 1056 916 I 1 50J50 J 1 3 8t89 1 5 6 1 2 41 2 1 2 1 6- 1 088 1080--1061 1080;25 1 462.t59 1 5 1 6- 1 414 1401>165 1 5 1 5- 1 32°5 1 4 2 8 i 67 1 5 1 0- 1 474 1 46l- 1 39l 1 3 3 6 1 3 26 1690- 1 5 1 5 J60H8l 1680 1 5 84 1 57 8- 1 526 J l 3 5 i l 07 1 378- 1 3 46 1 3 1 8 1 1 56 1 1 4 8- 1 1 30 1370-1350 1 3 1 4 1 204 1 1 94 1 1 62 1 1 4 2 1 1 36 1 5 1 4- 1 4 3 2 999172 J 5 l0-- 1 4 1 0 """"iTiiCi rcstwi de J CUi"iiC albonizat. la: ·moco.03)ffi0 l190-::"i 1 1 0 2990i65Sir. 16; dio restur le de le mn ars din tavanul şi uşa nedeterminabile; 1320(0.97) 1 1 1 0 Me11aronului la: J 400i 1 .ooi 1 020 5 "c - -25 3%. 2990146 str. 16; din resturile: arse rc1ilun ale unui marc trunchi de l a: 1300(1.��· 1 10 1 380-1 1 30 la: 1380(0.06)1340 ale cu1ţii de lânRă colţul de �ud-est � ne �·�i2,5%o 1 3 20(0.94 ) 1 040 12. Kl-1 988 Calibrare Balc'.Qrsa·a din est 7. JO. Data •· C 1 2 38±87 J ll 0- 1 4 1 5 1465±55 1 5 1 5- 1 3 30 1 41 7 .tUl 1 5 1 0-- 1478 1460 1394 1 336 1 3 18 1 4 4 5- 1 3 1 5 1 386±71 1446-- 1 364 1 3 5 4-- 1 3 1 2 I er : 1 610(0.9 1 ) 1 500 1 480(0.09) 1 460 la: 1680( 1 .00)1430 1670 1 5 1 0 1 566167 1630 I 5 l 6 I er : 1 4 10( 1 .00) 1 3 1 0 la: 1 500(0.01)1480 1 450(0.98) 1 260 1440 1 3 10 J 3 8 5.t60 1 4 3 8- 1 3 78 1 3 4 6- 1 3 1 6 Ier: 1 390(0.14)1340 1 310(0.74) J lOO 1 1 80(0.02 ) 1 1 7 0 2cr: 1 4 1 0/ J .OOll l lO Ier: 1 4 l O( U lO)J080 2cr: 1 5 50(1 .00)900 1400- 1 2 2 0 1 306±79 1 394 1 336 J 32 6- J l 60 1 236-l Hl 1 4 3 5 - 1 070 1 163± 1 56 1410-J J lO 1 1 1 5 1 1 10 Ier: 1 3 90( 1 .00)1 1 1 0 l cr : 1 4 10(1 .00)1 1 20 1 4 1 0- 1 120 1 3 1 6±76 1396 1 3 3 2 1 32 8 1 164 Ier: 1 670(0.08)1 660 1 640(0.91)1 510 2a: 1 740( 1.00)1450 1 6 8 5- 1 5 2 0 1604170 1678 I 596 1 568 1 5 18 https://biblioteca-digitala.ro I T -,.-- Pcanon şi Stuivcr Callbl!TH (1991) N 00 N ·- ---- ---- - -- - - ---- I z 1370±50 g "' "C "' S- C') .2l J. J. J. J. T T 1 305135 J. .___ __i.__ _ . _ __ t 1 8 .I Kastm1as KN-2587 I 20.I Mt1hala Bln-1086 - 1 1 21 j 23. 24.I Ma lia/a 3390±90 Ma hala 3 1 3 l i 1 00 Ma hala 3 IOO±ll Bln- 1 08 l GrN-l l 3 l 2380i80 Mahala Leningrad 2IT Popeşti B-6103 3270UO 26.I 3200± 1 1 0 11.I Popeşti B-6104 B-6105 28.I Popeş1i B-6106 Â?.J,:istas 29.I S101h mos str. 1 4a-h; dfoCur1eade Est (.. Ostho(') de lăn�ă „A11tt11haus ··. probabil din I I 32001:30 construc i1 Noua 3250il lO 2900±45 I „ Noua li „ str. llb; Ce n uşa nr. 87; rnl nr. 2; Noua l i str. 11; Groapa u1. 82; Noua din valul de pământ t>lr. Ur. lll; i u pozitic secundară aparţmând din valul d e pămân1 aparţinând str. Br. 111; in I poziţie St'cundară r s uri diu e t le iii situ ale fortifica)ici aparţmând str. B r . 11 „ S:fr. S:cfiiitr�un piihQS AggiStdS 2890i65 str. 5 : drn acelaşi puhos cu Bln-2 1 34 Âf!J(ist11s 2890±45 str. 5 ; din acelaşi pu/ios cu Bln-2103 30.I Stmh mos Bln-2104 3 1 .I Stuthmos Bln-2134 Bln-2104 la: 1430(1 .00 )1 300 foios; l> !) C - 2a: l l l O( l .00) 1 2 1 0 lemn carbonizat sau cărbune la: 3 l 1 0(0.21 )341 O lemn carbonizat sau cărbune str. llb; Groapa I re&turi ale unui truncln de copac acoperişul ace&tei str. Ila; Coliba nr. 3 ; 3260±100 Gak-2448 Popeşti J 4l80±130 1 9.I Mahala Gak-2449 2 2. 3 1 1 0i 50 lemn carbonizat sau cărbune lemn carbonizat sau cărbune s lemn carbonizat a u cărbune lewu cw bonizat sau C'ăJbunc lemn carbonizat; ittejar; lăţimea mclclo1 - 1.4 mm lemn carboni7.at; ste jar ; cu �an�uri de insecte; Jâtimca inelelor = 1 , 4 mru; lemn carbonizat; 111ejar; cu bi fe miceliene izolate; lătîmea i nele lo s; 9 m m ; d n ramură s a u trunchi lâuăr lemn carbonizat: stejar i - „material or,Ranic lemn terial or�anic „m a r 3.190(0.77)3090 3060(0.01 )3040 2a: 36lO(J .OOl2900 l a: 1670(0.03 ) 1 660 1 630(0.97 ) 1 420 2a: 1 7601 1 .00l1260 la: 1 760( 1 .00)l l20 2a: 1900(1.00)1440 la: l l 20( 1 .00 ) 1 260 la: 1700(1 .00ll OlO la: 1 4 20(0.92 ) 1 300 1 280(0.08)1 260 2a: l l l OC l .0011200 1 o: 760(0.26)680 l l0(0.74)370 2a: 800 i 1 .00\200 la: 1 6 1 0(0.89)1 500 1 480(0. 1 1 ) 1 460 2a: 1 6 20(1 .00)1440 1444 1 3 70 1350- 1 3 1 4 1388i66 1 440-13 l l . I I I I I� 3 7 l l-293l 1 1 77 0 - 1 3 701 1 680-1430 1 1 880- 1 6 1 � l l l l- l l42 l l20- l l 1 0 1960- l l 3 l I I I 1670- 1 1 20 I I l l6 0- 1 1 3l l 1 4 3 4- 1 3 1 31 780- 1 9 l 7l5-698 537-392 lo: I l78 I 8 ( 1 6,7%) 1 520+4 183 3%\ l a: l l 20+2 ( 1 00%) l a: 149o+ 6 (4 1 , 5Vo) 1 44l+8 (l8,5%) 2a: 1465+24 ( 1 00%) l a: 1 490+5 (37,9%) la: l l 10(0. l0)147l 1 443+6 (62, 1%) 2cr: 1490+3 (29,3%) 1 443+5 <70 7%\ 1 a: 1 5 13+6 (6l,3%) 1 470+ l (34,?Vo) 2cr: 1 5 1 4 r 5 (75,2%) 1 470--f 3 f24.8%) 1 460(0.l0) 1 4 2 l 2a: l l 20(1 .00) 1 4 1 0 2a: 1 260(0.0 1 ) 1 240 la: °JJ60( 1 .00)1000 1 2 10(0,991930 1 a: 1 1 60( 1 .00)930 2a: 1 270( I .00)900 l a: 1 1 30( 1 .00)990 la: 1 2 10(1 .00)920 I I I I I I I Notă: Cu excepţia rezultatelor calibrării cu programul OxCal v2. 1 3 . celelalte dale cal ibrate au mai fost deja publicate. Părţile necompletate d i n tabel nu înseamnă că datele respective nu pol fi calibrate cu programele în dreptul cărora lipseşte rezu hatul calibrării. ci că programele în cauză nu au fost folosite pen tru toate datele discutate aici. Nu am c ompletat Jabelul deoarece nu am dispus de toate programele. dar cred că acest fapt nu i mpietează asupra prezentului studiu. Acolo unde pentru aceleaşi date există cal ibrări cu mai multe programe, se vede c ă rezultatele calibrării datelor individuale sun t foarte apropialc, indiferenl de programul folosit. Sursele datelor 14C. ale contextului arheologic şi ale caracten"sticilor materialelor datate: Assiros - Rad iocarbon 24 (3), 1 982. p. 244. Balej - Boyadziev. în Bailey ş i Panaio10v, Prehistoric Bulgaria. p . I 1 7, 1 87. Kastanas - Willkomm, în Hansei, Kastanas - Baubefund l l , tabelele 2-3. Mahala · reluate după Lâszlo, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos JO, 1 993. tab. I . Popeşti - Fischer, î n acest volum, p . 289-29 1 . tab. I . Slalhmos Agg istas - Koukouli-Chtysanthaki, Anlrhopologika I , 1980, pi. 1 ; Idem, Protosioriki i Thasos. Ta nekrotapheia tou oikismou Kastri, Atena. 1 992, p. 668. Sursele datelor calibrate luate d i n l i teratură. - Willkomm - H. Willkomm. în Hansei, Kastanas Baubefund li, Jab. 3. - Weninger 1 986) - Manning, Wenin � er, An 1iquity 66, I 992, anexa de la p. 659-66 I . - van der Plichl 1 99 1 ) - Ibidem. loc. cil. -- A după Manning şi Weninger -- Ibidem. p. 64 7. - Grupul de l a Tucson - Lâszl6, Cultură ş i civiliza1ie l a D u nărea de Jos J O , 1 993, tab. I . - Pearson ş i Stuiver - Ibidem. loc. cit. - Cal ibETJ-J · Fischer. op. cit., tab. 1. WM ( ( https://biblioteca-digitala.ro o l'l(J) fi" n o. (J) Pi' .,, o "O (J) .,,, a. IV 00 w 284 Nona Palincaş 46 miceniene cu cronologia 14C în interioru/ ariei de răspândire a ceramicii miceniene prin introducerea unui nou factor - culturile de la Dunărea de Jos: ceramica de la Dunărea de Jos are analogii în ceramica „barbară" din Macedonia; aceasta din urmă este databilă pe de o parte prin ceramica miceniană, pe de altă parte prin metoda 14C; atunci când, atât pentru zona Dunării de Jos, cât, şi pentru Macedonia vom dispune de date 14C mai multe şi de mai bună calitate, se va putea face o comparaţie între datarea tradiţională arheologică (bazată în zonele în discuţie în principal pe ceramică) şi datarea rezultată din datele 14C şi probabil că multe dintre problemele până acum nelămurite îşi vor găsi un răspuns. După cum rezultă din cronologia relativă a Bronzului târziu la Dunărea de Jos, data 1 4C de la Popeşti ar trebui să fie mai veche decât data din stratul Ila de la Mahala. Aceasta nu este însă, ca necesitate, cazul. În condiţiile calităţii necorespunzătoare a probelor, căutarea unei explicaţii este fără sens. Asemenea situaţii nu justifică însă - cum s-a crezut - nevoia de a renunţa la calibrare în favoarea datelor 14C convenţion 1le 1 3 1 . În această perspectivă, contradicţia adesea constatată între datarea cu radiocarbon şi datarea „arheologică" nu mai apare ca o problemă structurală, ci ca una conjuncturală, cauzată de calitatea nesatisfăcătoare a probelor 14C. Această deficienţă nu poate fi de fiecare dată înlăturată, pentru că ea este şi funcţie de materialul organic păstrat în staţiunile preistorice. Notă : Mulţumesc aici, încă o dată, prof. univ. M. Primas pentru demersurile în vederea finanţării analizelor 14C ca şi pentru posibilitatea de a studia la Universitatea din Ziirich, prof. univ. H. Hauptmann pentru sprijinul acordat în obţinerea unei burse de studiu la Universitatea din Heidelberg, dr. C . Fischer pentru prelevarea probelor, d-lui W. H. Schoh pentru ceea ce m-a învăţat despre folosirea anatomiei lemnului în arheologie şi, în mod special, d-lui dr. R. Glăser (Heidelberg) pentru discuţiile deosebit de utile. Fără sprijinul lor, acest articol nu ar fi putut fi scris. THE ARCHAEOLOGICAL INTERPRETATION OF THE 14C DATA FROM THE LATE BRONZE AGE STRONGHOLD OF POPEŞTI (ROMANIA) ABSTRACT The settlement of Popeşti (no. 1 9 on the maps in fig. 1 3/a-c, 1 4/a-b, 1 5/a­ b, 20) is situated on a promontory on the right side of the Argeş river, it bas an aprox. triangular form and it was fortified with an earth wall on its eastern, southern and western parts and with a ditch on its southern part. Stratigraphy and provenance ofthe samples (fig. 2-3): 1 3 1 Vezi discuţia la H. Schwabedissen, Archăologische lnformationen 4, 1 978, p. 1 1 01 1 7, reluată la Hănsel, PAS I , 1 982, p. 3 şi apoi la Lăszl6, op. cit., mai ales p. 30-3 I . https://biblioteca-digitala.ro Datele 14C de la Popeşti 47 285 The first layer - called Br. I - belongs to the Glina culture. It is superposed by the layer Br. II, containing pottery usually known as Tei IV-V. Remains of a stronghold which belonged to this layer were found in the southem part of the settlement. These remains consist ofa heap of 'brick' and/or daub pieces (distinction is not possible in the fragmentary state), covered with unbumt earth, in which some bumt pigments (very small fragments of 'bricks' /daubs) were mixed; on the top of the heap there was a wood construction and a stone layer ('Zone B' at C. Fischer, in this volume), both bumt in situ (fig. 2/b, 4). The samples B-6 1 05 and B-6 1 06 were taken from the beams of this wood construction. Since the remains of this stronghold were partially excavated, it is not clear whether there were two phases (the first represented by the 'brick' /daub construction, the second by the wood and stone one) or whether there was only one phase. However, it is sure that these remains of stronghold belonged to the Br. II period of the settlement. In the trench L this was represented by one occupation layer - with a possible local reconstruction -and in the trench IT by two layers. The next layer - called Br. III - also had a defence wall. It was made of severa] unbumt earth strata, dug out as the ditch was made. Some of them especially the stratum 6a- conta1ned older materials: 'brick'/daub fragments, small charcoal pieces. There is a high probability that they got bere from the Br. II stronghold. In the earth strata there were also potsherds like those of the Br. II and Br. III layers, a few animal bone pieces and some isolated fragments of bumt board. The samples B-6 1 03 and B-6 1 04 were taken from the charcoal pieces found in the lower part ofthe 6a stratum (fig. 3 ; see 'Zone A' at C. Fischer). Considering their archaeological context, they should date the Br. II-stronghold and not the earth defence wall of the Br. III layer. The earth defence wall superposes the Br. II stronghold and partially the Br. II layer and is superposed by the two layers from the beginning ofthe Early Iron Age (Ha I 1 = Pre-Basarabi), followed by another one from the middle period of the 2 Early Iron Age (Ha II = Basarabi) and by five Latene layers. Two ofthe radiocarbon dates - B-6 1 04 and B-6 1 06 -, because oftheir large error term ± 1 1 O and ± 1 50 radiocarbon years -, are of little use. For severa! reasons the sample B-6 1 05 is the most favourable for dating: it was taken from the obj ect to be dated; it belonged to a twig or a young treetrunk; it is more probable that the decay phenomena1 7 (caused by insects and fungi; see also sample B-6 1 04) occurred after the stronghold was built and not before, for one would expect healthy rather than decaying wood to be used in a stronghold. lf - as argued here - there is no significant age offset in the case of this sample, then the stronghold must have been built (see calibration with OxCal v2 . 1 3 program) at the !atest at ahout 1 4 1 0 BC; a date a few decades earlier is more probable. Though one would expect the sample B-6 1 03 to be contemporary with the sample B-6 105, the former seems to be partially older. That could be explained by the properties of the statistica! calculation or it is also possible that this sample was taken from the heartwood of a tree (see also the absence of decay traces2 9--3 1 ). - https://biblioteca-digitala.ro 286 Nona Palincaş 48 The two dates give a terminus post quem for the construction ofthe stronghold and, of course, a date at which the Tei IV-V phases8•32 already existed. It is debatable whether this date corresponds to the archaeologically expected one (based till now exclusively on the analogies of the pottery) for the Tei IV-V phases. Before answering this question some other aspects should be elucidated: 1 . - there is not enough evidence in order to justify the separation of the phase Tei IV from the phase Tei V33: other reasons than the chronological one can account for the more or less carefully decorated pottery; the absence of certain ceramic forms and omaments in the sites of the Tei V-phase could be just apparent, since most part of the material comes from rescue and salvage excavations. 2. - since the difference between Tei IV-V pottery on the one hand and Tei III pottery on the other34 are more significant than the similarities, the Tei IV-V phases should be separated fron t the rest of the Tei-group. 3 . - the resemblances of the Tei IV (Fundeni)-V (Fundenii Doamnei) pottery with the pottery of the Govora-group are so evident (fig. 1 1- 1 2, 1 3/a-c, 14/a-b, 1 5/a-b) and numerous that they should be regarded as one single ceramic group: the Fundeni-Govora-group. At this stage of our research work it is not possible to establish if the Br. II levei of Popeşti belongs to an earlier or to a later stage of the Fundeni-Govora­ group. Considering the analogies with the handmade pottery of Kastanas, the Tei IV-V-phases and the Govora-group should be dated between 1400-about 1 250 BC48 . If the Br. II layer of Popeşti belongs to an early stage of the FundeniGovora-group, then the radiocarbon dating corresponds to the archaeologically expected date. If the Br. II layer belongs to a late stage of the Fundeni-Govora­ group, then the radiocarbon method provides an older date than the traditional archaeological methods do. The 1 4C dates of Popeşti are generally contemporary with the 1 4C dates from the layers 1 7- 1 6 and older rhan those from the layers 1 4b-a of Kastanas (fig. 1 6). This comparison is valid only if the radiocarbon dates of Kastanas are taken as a whole. The poomess ofthe published material doesn' t allow of a direct comparison between the Assiros and Popeşti pottery. Yet it had been established that the phases 14-8 from Assiros are contempc-rary with the layers 1 7- 1 4a from Kastanas 70• The two radiocarbon dates from Assiros (fig. 1 7) are considerably younger than Wardle's expectation75 -76. Manning and Weninger argued that one should expect a timespan of about one generation between the appearance ofthe pottery of LH III C style in Southern Greece and its diffusion and storage in a peripherical area of the Mycenaean world 79• This explanation cannot be valid since it is contradicted by the case of Kastanas, a settlement lying only 30 km away from Assiros: both the 14 layer from Kastanas and the phase 8 from Assiros forerun the appearance ofthe LH III C pottery in the two settlements; though the layer 14 from Kastanas was dated at about 1 305±35 BC 57 and the phase 8 from Assiros around 1 080 ± 25 BC 72 . https://biblioteca-digitala.ro · 49 Datele 14C de la Popeşti 287 For a comparison with the 1 4C dating from Balej86 there is not enough archaeological information. The pottery found in the Br. III layer from Popeşti (fig. 5-7) is of the Zimnicea-Plovdiv type. It bas wme good analogies whithin the pottery of layer 1 4b in Kastanas93-95. During the recent excavations in Popeşti it was for the first time established that the Zimnicea-Plovdiv group, previously believed to be contemporary with the Fundeni--Govora (Tei IV-V - Verbicioara IV-V)-group42-45,97--I 06, is actually younger. That means that the Fundeni-Govora group, together with the Gârla Mare and the Bistreţ--Işalniţa 1 1 0 groups belong to the older stage ofthe Late Bronze Age, while the Zimnicea-Plovdiv cultural complex, the Petrişor­ Racoviţeni-group1 09 and the Noua-Sabatinovka-Coslogeni culture1 08 belong to the younger one. So far there are no certain radiocarbon dates connected with the Zimnicea­ Plovdiv complex, but there are some picked up from contemporary sites: 1 . Stathmos Aggistas; from layer 5, containing some pottery similar to the Zimnicea-Plovdiv type, three samples were dated 1 1 3· 1 16. Being more recent than the 1 4C dates from Popeşti and contemporary with the LH III C - beginning of Protogeometric period in the l cr range and with the end of LH III B - the earlier part of the Protogeometric period in the 2cr range, these radiocarbon dates correspond to the archaeologically expected date. 2. Mahala, layers Ila and Ilb, attributed to the Noua I and II phases122- 1 24· 1 26- 1 27 . Compared with sample B-6 1 05 from Popeşti it becomes clear that in the case of the samples from Mahala - possibly excepting sample GrN-5 1 35 - there is an age offset, probably due to the old wood effect. CAPTJON OF THE FIGURES Fig. I . Popeşti . Simplified general plan of settlement "A". Fig. 2. Popeşti: a West profile of section L / 1 993 (6a brown unbumt earth pigmented with bumt earth, fragmentary "brick" and/or daub and charcoal pieces; 6b brown unbumt earth [like 6a]; 7a dark brown earth with stripes of yellow clay 7b brown earth; 8 pebble stone layer; 9 grey earth with severa( shades; I O light brown earth; c ash; Ca limestone concretion); b Part of "The new complex with beams and pebbles", represented, for the sake of clarity, in raccourci (caption like in fig. 4); c Microprofile at 1 ,95 m east of the west profile. I bigger pieces of red "brick" and/or daub; 2 smaller pieces of "brick"/daub lying in unbumt or slightly bumt earth; 3 unbumt earth with a lot ofred, bumt pigments (= pieces of "brick"/daub); 4-6 like nr. 3, but Jess pigmented; 7 orange coloured earth, bumt and hard; 8 brick coloured earth, bumt and very hard; 9 earth showing different degrees of buming (the intensity of buming diminishes downward); I O grey earth; I I light brown, unbumt earth; c ash. Fig. 3. Popeşti. West profile of section L/1 99 1 (caption like in fig. 2a). Fig. 4. Popeşti. "The new complex with beams and pebbles" (=Zone 8 at C. Fischer) plan. I slightly bumt dark brown earth with some charcoal traces; 2 brick-coloured bumt, dusty earth; 3 earth bumt to different degrees; 4 slightly bumt brown earth; 5 unbumt earth. Fig. 5. Popeşti. Pottery from section L: 1 -3 , 5 from House Li L / 1 988 (layer Br. II I); 4 not in situ, but the general aspect is typical for the layer Br. I I I . Fig. 6. Popeşti. Pottery from section Il : I from a p i t o f the layer Br. IJI; 2 from the Br. IJI 1 https://biblioteca-digitala.ro 288 Nona Palincaş so layer; 3 from the 8r. I II2 layer. Fig. 7. Popeşti. Large four handled vessel from House L /Il/1 989, layer 8r. 1 1 1 2' Fig. 8. Histogram of the calibrated date 8-61 OS (from Popeşti). Fig. 9. Histogram of the calibrated date 8-6 1 03 (from Popeşti). Fig. 1 0. Popeşti, section 1: . Pottery from layer 8r. l i . Fig. 1 1 . Pottery from: a - phases Tei IV-V; b phases Verbicioara IV - V/Govora group ( l a, 2a, Sa after Leahu; 4a after D. V. Rosetti; 3a unpublished, from the earth wall of the layer 8r. I I I at Popeşti; I b after Morintz; 2b after Hochstetter; 3b, 4b, Sb after 8erciu) (different sizes). Fig. 1 2. Pottery: a phases Tei IV-V; b phases Verbicioara IV-V/Govora group ( l a, 3a, 6a after Leahu; 2a, 4a, Sa after D. V. Rosetti; I b after 8erciu; 2b after Hochstetter; 3 b after Hănsel; 4b, Sb, 6b after 8erciu) (different sizr:s). Fig. 1 3. Geographical location of the kantharoi of: a the large type, with narrow tronconic neck and prominent shoulder; h the small type with short, cylindrical or tronconic neck and round body; c the type with broad cylindrical neck. Fig. 1 4. Geographical location of bowls with: a fourlobed beli shaped rim; b fourlobed incurved rim. Fig. I S. Geographical location ofbowls with: a simple horizontal-oblique handles; h angular horizontal-obique handles. Fig. 1 6. Resuit of calibration of the 14C dates from Popeşti and Kastanas, layers 1 7-14b-a (here and farther, placed opposite to the stratigraphic order). Fig. 1 7. Resuit of calibration of 14C dates from Assiros, phases 1 1 and 8. Fig. 1 8. Histogram of thc calibratead date 81n- l S77 (from 8alej). Fig. 1 9. Tomb 32-32bis from Cârna: a in situ, seen from the east; b reconstruction (after Dumitrescu). Fig. 20. Geographical location of the pottery of the Zimnicea-Plovdiv type. Fig. 2 1 . Resuit of calibration of 14C dates from Stathmos Aggistas, layer S . Fig. 2 2 . Resuit of calibration of 1 4 C dates from Mahala, layers Ila and Ilb. Fig. 23. Resuit of "Gibbs sampling" used for calibration of the 14C dates from Mahala , after eliminating the incompatible dates. Fig. 24. Resuit of "Gibbs sampling" used for calibration of the 14C dates 8-6 1 OS from Popeşti and of those from Mahala I l a and Ilb after eliminating the probably incorrect dates (Gak-2448, Gak-2449, Leningrad). Fig. 2S. Sum of the 14C dates from Mahala, layer Ilb. Fig. 26. Resuit of calibration of the date 8-6 1 OS from Popeşti and of those from Mahala, layer Ila and I lb, considered as probably correct. - https://biblioteca-digitala.ro