Obturarea cavitatilor

cu amalgame si
cimente
 Amalgamul dentar este un material pentru restaurari dentare
utilizat in stomatologie inca din sec. XIX si reprezinta un aliaj
de 43 - 57 % mercur si unul sau mai multe din urmatoarele
metale: cupru, argint, staniu, zinc. In ceea ce priveste
rezistenta mecanica, amalgamul este superior tuturor celorlalte
materiale dentare. Avand in vedere perioada indelungata de
utilizare in stomatologie si controversele legate de efectele
nocive ale mercurului, amalgamul este cel mai testat si
cercetat material dentar.

Obturarea cu amalgam
Proprieti
Stabilitatea dimensional: n prima faza se contracta, n a d
ou faza sufer o expansiune, urmnd ca n
ultima faza s prezinte o contracie uoar
Dilatare tardiv: n cazul contaminrii cu ap la preparare
Rezisten la compresiune: n strat subire se fractureaz de
aceea sunt necesare caviti retentive i n strat mai gros
Rezisten la traciune: inferioar rezistenei la compresiune
.
Duritate: ridicat
Conductivilitate termic: bun conductor de cldur
Porozitate: poate prezena bule n cazul
unei cantiti mari de mercur
Coroziune: se corodeaz n mediul acid
Nu are efect toxic
Determina colorarea dintelui (aspect negricios)
Indicaii
Obturarea cavitilor de clasa I, II i V
Obturatii armate
Reconstituiri coronare la nivelul suprafeei ocluzale
 Avantajele obturatiilor din amalgam
Rezistenta mecanica excelenta; obturatiile cu amalgam au cea
mai indelungata rezistenta.
Amalgamul este singurul material ce poate fi utilizat in mediu
umed.
Obturatia cu amalgam se autosigileaza, contractia este
minima sau inexistenta si este rezistenta la infiltratii.
Este cel mai ieftin tip de restauratie dentara.
Rata uzurii amalgamului este aproximativ egala cu cea a
smaltului dentar.
Obturatia cu amalgam se realizeaza rapid si intr-o singura
sedinta la stomatolog.
Tehnica de lucru nu este pretentioasa.
 Dezavantajele obturatiilor din
amalgam
Principalul dezavantaj al amalgamului este aspectul inestetic.
Amalgamul are proprietate de a se infiltra in tubii dentinari si din acest motiv
poate fi dificil de indepartat in momentul in care doriti sa schimbati obturatiile
mai vechi.
Obturatia de amalgam infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic, in
gri.
Preparatia cavitatii pentru obturatia cu amalgam este de tip retentiv, ceea ce
inseamna ca necesita indepartarea unei cantitati de tesut dentar (chiar sanatos)
mai mare decat in cazul obturatiilor fizionomice. Cavitatea trebuie sa aiba o
deschidere mica si planseul mai mare, astfel incat amalgamul sa nu cada.
Dupa aplicarea obturatiei poate aparea durere sau sensibilitatea temporara la
rece si fierbinte.
Amalgamul este instabil si poate coroda masiv, provocand fracturarea
marginilor obturatiei.
Spre deosebire de obturatiile fizionomice, cele din amalgam nu pot fi
reparate.
Amalgamul se dilata si contracta la caldura, frig si muscatura, ceea ce face ca
obturatia sa fie vulnerabila la fracturi.
 Toxicitatea mercurului din obturatiile din
amalgam
Mercurul este un metal foarte toxic, ce poate
provoca afectiuni neurologice si renale, insa
studiile arata ca obturatiile cu amalgam nu
prezinta niciun pericol pentru sanatatea
pacientilor. Mercurul se elimina din obturatie sub
forma de vapori in cantitati minime si ar fi
necesare 450 pana la 530 de obturatii din
amalgam la un singur pacient, pentru ca acesta
sa atinga pragul concentratiei de mercur in urina
stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
 Cimenturile zinc-fosfat : se folosesc adesea ca baz
sub obturaii, cu rol de protecie pulpar i dentinar n
cavitile profunde.
Cimenturile pe baz de eugenol : sunt acele cimenturi
folosite n cabinetul dentar care au un miros pregnant de
eucaliptol, folosite ca materiale provizorii. Uneori, cnd
prognosticul dintelui este incert, se folosec materialele de
obturaie provizorii, pentru a observa evoluia dintelui i
a avea un acces uor n caz de modificri ale planului de
tratament.

Obturatiile cu cimente
Proprieti
CIS ader la structurile dure dentare prin legturi ionice ntre grupele
carboxil i ionii de calciu sau fosfat din smal i dentin.
rezistena mai mare la compresiune dect c.fosfat de zinc.
Spatulate manual, CIS ncorporeaz adesea bule mari de aer care pot
contribui la scderea rezistenei.
n cazul expunerii la umezeal, n perioada iniial de priz,CIS sunt
solubile.
Are rol cariopreventiv asigurat prin dinamica fluorului din CIS.
Indicatii:
Obturatii de baza,
Sigilarea anurilor i fosetelor,
Fixarea aparatelor protetice metalice,mixte i ceramice.

Cementuri ionomere de sticl

 Astfel particularitatea acestora este c dup priz au
capacitatea de a elibera fluor, cu efect protector mpotriva
cariilor. De asemenea, priza lui nu este afectat ntr-o mare
msur de prezena salivei, astfel c este frecvent utilizat ca
material de obturaie pentru zonele aflate n imediata
vecintate a gingiei. Este de asemenea utilizat ca material de
obturaie definitiv pentru dinii temporari ai copiilor.
 Cimenturile ionomere de
sticla prezinta o tehnica simpla si unele
produse au o consistenta care permite
fularea in cavitate. La ora actuala insa
indicarea lor se limiteaza la restaurari
provizorii in cazul dintilor laterali
permanenti datorita abraziei pe care o
sufera in timp.
Compoziie
Faza organic: monomer de baza, monomer de dilutie, aditivi
Faza anorganic: cuar cristalin, oxizi metalici, fluorur de bariu, aluminosilicati
Ageni de cuplare: organo-silani
Proprieti
Stabilitate volumetric foarte bun
Separaie marginal mic
Porozitate mic
Conductivitate termic asemntoare smalului
Elasticitate mai mare dect a esuturilor dure dentare
Stabilitate cromatic bun
Nu sunt toxice
Prezint adeziune chimic la esuturile dure dentare
Absorbie de ap: grad mic
Indicaii
Obturarea cavitilor clasele I, II, III, IV i V
Protezarea fix (fixarea adeziva)
Reconstituirea bonturilor
Sigilri de anuri i fosete
Fixarea faetelor din ceramic, compozit i a bracket-urilor
 Sunt cele mai rezistente la forele masticatorii dintre cele prezentate
pn acum i au o durat de via crescut. Sunt utilizate ca
materiale de obturaie definitiv, fiind prezente n multiple forme i
consistene. De asemenea, redau cu precizie crescut culoarea
natural a dintelui.

prezinta o tehnica de lucru complexa, se recomanda izolarea cu

diga, reconstituirea punctelor de contact in cazul cavitatilor
proximale este dificila, adaptarea marginala lasa de dorit iar
frecventa aparitiei cariilor secundare este semnificativa. Si aceste
materiale ca si amalgamul necesita protectie pulpara cu lineri sau/si
obturatii de baza.

Rasinile compozite
Compoziie
Pulberea: oxid de aluminiu, oxid de siliciu, fluorur de sodiu, fluorur de calciu, fosfat de
aluminiu, fluor
Lichidul: acid poliacrilic/acid polialchenoic/ap distilat
Proprieti
Timpul de priz: 4-8 minute
Rezisten la compresiune bun
Gradul de elasticitate mic
Solubilitatea n ap prezint o medie de 1%
Stabilitatea dimensional: 4,4%
Stabilitatea coloristic este superioar materialelor compozite
Prezint un anumit grad de porozitate
Dup priz cimenturile ionomere de sticl devin rugoase
Prezint adeziune chimic la esuturile dure dentare
Nu necesit gravaj
Au proprieti cariostatice: elibereaz fluor
Adera n prezena apei
Indicaii
Cimentarea adeziv a coroanelor i a punilor dentare
Obturatii coronare clasa a V-a i leziuni cuneiforme
Folosirea c liner sau c obturatie de baza
Restaurri de bonturi
Sigilri de anuri i fosete
Tehnici de colaj
Obturatii coronare pe dini temporari
Obturatii retrograde post rezectii apicale
 Pentru toate materialele prezentate mai
sus, problema major o constituie
infiltraia bacterian la nivelul marginilor
obturatiei, dac acestea nu sunt perfect
etane. Pasajul bacterian poate s duc la
dezvoltarea proceselor carioase sub
nivelul obturaiei.
 Ejector de saliva destinat doar pt evacuarea lichidelor, fr
debriuri sau subs solide care ar produce obliterarea canalului.

Aspiratorul chirurgical - confecionat din materiale care

rezista sterilizri. Folosit pt evacuarea lichidilor si debriurilor.

RULOURILE DE VAT -Au diferite lungimi i grosimi -Au

suprafaa - plan - texturat -Asigur un cmp operator uscat
pe perioade scurte de timp -Pt. maxilar se plaseaz n
fundurile de sac vestibulare -Pt. mandibul vestibular i
paralingual i suplimentar n dreptul canalului Stenon

Metode de izolare a obturatiei de

actiunea salivei
 COMPRESELE DE TIFON - standardizate sub
forma de patrate - sunt mai bine tolerate de
tesuturile fine orale - Se aseaza intotdeauna
paramedian pentru a nu fi dizlocate de
frenuri - Dispozitiv de fixare a lor
automatonul Eggler - Impiedica mobilizarea
lor prin miscari involuntare ale limbii,
obrajilor sau buzelor DEZAVANTAJE - iritatie
tisulara mecanica - iritatie chimica prin
componentele sale - accidental pot fi
antrenate de instrumentarul rotativ
 PERNUTE DE HIRTIE ABSORBANTE -au diferite
forme pentru a se adapta in multiple zone ale cavitatii
AVANTAJE - sunt mult mai absorbante ca rulourile
si compresele - sunt bine tolerate de tesuturile orale -
DRY TIPS, THETADRY - acopera orificiul canalului
Stenon - nu lasa fibre dupa indepartare - usureaza
manoperele in zona cea mai posterioara - sunt
flexibile, se adapteaza miscarilor mandibulare - sunt
autoretentive - sunt usor de indepartat
Diga dentar este cel mai bun izolator al cavitii
orale. Este compus din:
folie de dig: realizat din cauciuc, de aplic peste cmpul de lucru,
fiind scoi prin aceasta doar dinii la nivelul crora se lucreaz.
Celelalte uniti dentare dar i mucoasele adiacente sunt protejate
de instrumentele utilizate de ctre medicul stomatolog iar saliva nu
are acces.
crampon: de obicei metalic, se aplic la nivelul unui sau mai multor
dini, ca suport de fixare al digi.
clete perforator: creeaz orificii de fixare a digi la nivelul
unitilor dentare
cadru de dig: se aplic nafara cavitii bucale i are rol de la fixa
folia de dig astfel nct accesulmedicului stomatolog nu este
mpiedicat de prezena acesteia.

Sistemul de dig creeaz o barier mecanic ntre cmpul de lucru

i saliv, factor ce poate mpiedica succesul terapeutic.
 AVANTAJE - protejarea pacientului de inghitirea sau aspirarea
instrumentelor - protejeaza partile moi de actiunea secanta a
frezelor - protejeaza medicul de infectii din cavitatea orala -
izolarea excelenta pe toata durata tratamentului a campului
operator - reduce riscul de infectare a plagii dentinare -
vizibilitate imbunatatita datorita campului perfect uscat -
eficenta crescuta - elimina timpul cit pacientul clateste -
elimina discutiile excesive ale pacientului - este facilitat
tratamentul restaurativ pe un cadran - acces crescut
DEZAVANTAJE - pret de cost mai ridicat - discomfort indus la
pacient - timp prelungit - tehnica laborioasa de aplicare
In obturarea cavitatilor de clasa II-a:
Cavitatile vor fi prevazute cu retentii foarte bune;
Daca pregatirea cavitatii nu poate fi optima in ceea ce
priveste sistemul de retentie,se vor aplica,pentru retentia
obturatiei,stifturi parapulpare;
Cind retentia obturatiei este asigurata prin pregatirea de
cavitati orizontale(cavitati tipice de clasa II-a) bizotarea
marginilor de smalt este contraindicata;
Refacerea conturului si a punctului de contact cu dintele
vecin presupune folosirea unei matrice dupa tehnica
intrebuintata la obturatia cu rasini acrilice
autopolimerizabile.
Cum se obtureaz cavitile
carioase de clasa II in dinii vecini
cu amalgame, cimenturi