0 Roma Antica. Partea I

Roma Antic
Forme de organizare politic n

Antichitate
ntemeierea i dezvoltarea civilizaiei romane

Cam n acelai timp cu
dezvoltarea Athenei ca
cetate educatoare a Greciei
n centrul cmpiei Latium pe
rul Tibru legenda atribuie
ntemeierea i dezvoltarea
cetii Romei, n anul 753 .
Hr. de ctre Romulus i
Remus
(descendeni
ai
eroului rzboiului troian
Enea ajuns n Peninsula
Italic).
Venirea etruscilor, peste populaiile de pstori (indo-europeni, latini i sabini),

organizai mai bine din punct de vedere militar i social, asemeni grecilor a
contribuit la naterea Romei. Este perioada n care Roma a fost condusa de 7 regi
etrusci, latini i sabini.
Periodizare:
Date importante:
Istoria Republicii Romei ncepe

cu o dubl confruntare:
pe plan intern, plebeii mpotriva
patriciatului, iar n plan extern lupta
Romei pentru suprematie n
Peninsula Italic.
Pe plan intern lupta se ncheie cu
instaurarea Republicii, beneficiarii
conflictelor - plebeii bogai, iar
extern la sfritul secolului III . Hr.
cnd se ncheie cucerirea Italiei,
Roma devine o mare putere n
opoziie cu Cartagina (situat pe
coastele nordice ale Africii i cu baze
comerciale n Sicilia i sudul Spaniei)
Sentus Populusque Rmnus = Senatul i Poporul Romei
Schimbri n structura social:
Patricienii organizai
n gentes (gini)
deineau puterea civitas
Plebea majoritatea
populaiei
--------------------------- Nobilitas cei care vor
deine puterea n
perioada Republicii
Plebea
Sclavii
Fapta vitejeasc a lui Hannibal trecnd Alpii

cu elefani de rzboi a avut drept consecin o
legend european: detaliu dup o fresc: circa 1510,
Armata era organizat n legiuni cu cca 5000 de soldai, cei mai muli
pedestrai i uniti auxiliare de cavalerie.
Romanii au cunoscut i nfrngeri, dar prin diplomaie i organizare
superioar au reuit s domine.
Organizarea republicii
Evenimente importante
Criza republicii romane

Dup secole de rzboaie i conflicte interne civile se produc dezechilibre
care n timp duc la erodarea republicii i a instituiilor sale.
Momentele principale sunt
reprezentate de:
Conflictele dintre
aristicratia seniorial care
adunase bogi imense din przile
de rzboi i cavalerii care adunau
averi din administrarea
provinciilor, pe de o parte , i, pe
de alta, a clasei micilor propietari,
soldaii care srciser din cauza
lungilor campanii militare.
Conflictele dintre clasele sociale

susintoare ale reformelor propuse de
Tiberius Gracchus 133 . Hr. (pentru
fiecare proprietar 125 ha din ager
publicus) i Caius 123 . Hr. popularii
(nvini n prima faz), i optimati
(aristocraii) . Tiberius i Caius erau
nepoii lui Scipio Africanul, nvingtorul
lui Hannibal i fii Corneliei, o femeie de o
nalt inut moral.
Revolta marginalilor
(poparele italice) i a aliailor care
duseser politica Romei, n anul 88
. Hr se soldeaz cu obinerea de
ctre oamenii liberi din toat Italia a
statutului de ceteni romani.
Criza republicii romane
Un alt moment crucial este rscoala

excluilor, a sclavilor (res vocale=unelte
cuvntatoare) i a gladiatorilor, culminnd cu
rscoala gladiatorului trac Spartacus 73-71 . Hr.
care cu 60 000 de lupttori obine victoria mpotriva
armatelor romane, dar este nvins de generalul
Crassus care, drept pedeaps,crucific 6000 de
rsculai pe drumul Via Appia, ntre Capua si Roma.
Rscoala lui Spartacus
Este reprezentat de momentul n

care autoritatea politic a generalilor
crete, precum cea a lui Caius Marius
care ntreprinde o reform militar
mrind efectivul legiunii de la 5000 la
6000; n fapt alegerea lui n funcia de
consul de 6 ori nseamn deja o form de
dictatur militar n 105-100 . Hr;
Lucius Cornelius Sulla 83-79 .
Hr., dup moartea lui Caius Marius
(impune o adevrata dictatur personal
susinut de optimai, ca o adevrat
monarhie) din care, surprinzator, se
retrage.
Este momentul apariiei pe scena
politic a primului triumvirat.
Agonia sau finalul
Expansiunea pn n anul 100 .Hr.
Criza republicii primul triumvirat: 63 .H-53 .H
Caius Iulius
Caesar
Cneius Pompeius
Magnus
106 . Hr 43 . Hr
100 . Hr 44 . Hr
Marcus Licinius
Crassus
115 . Hr 53 . Hr
Expansiunea roman n 40 . Hr
Criza republicii al doilea triumvirat: 44 . Hr.-31 .Hr.
Marcus Antonius
83 . Hr 30 . Hr
Augustus Octavianus
Princeps
62 . Hr 14 . Hr
Marcus Aemilius Lepidus
89 . Hr 13 . Hr
Noul stpn al Romei pstreaz aparenele republicane, dar devine treptat stapn
absolut al statului;
Este meninut Senatul limitat la 600 de membri cu un prim senator Princeps care:
Convoac Senatul;
Prezideaz edinele;
Conduce politica extern (rzboi i pace)
Primul cetean al Republicii.
Octavianus Augustus (cel vrednic de cinste, cel venerabil);
Imperator titlu oferit de Senat => diarhie (stpanire n doi) are grij de granie i de
armat, iar senatul se ocup de treburile interne;
Pontifex Maximus; Mare Preot
Tribun i Consul puterea i este ncredinat de popor pe termen nelimitat;
Pater patriae printele patriei legtura cu poporul.
Apogeul dezvoltrii sale secolul al II-lea, este

un secol calm => pax Romana (3.5 mil km2 pentru
cca 50-70 mil de locuitori)
Federaie de ceti care nu avea principiu coerent
de organizare, nu era centralizat, nu era reglementat
raportul dintre Senat i autoritatea imperial. Fr
constituie, statul este la dispoziia armatei i astfel se
ajunge la criza Principatului care punea n discuie
Unitatea statului.
Roma Antica
imperiului
Salvarea
vine din partea mprailor
de origine iliric ncepnd
cu Aurelian care proclam
cultul Deus sol invictus
Religie unic, cult care
restabilete ordinea;
1.Prima perioada a Imperiului;

2.Descendent al lui Enea;
3.Patricienii earu organizatii in ;
4.Dictator pe viata invadator al
Britaniei;
5.Adversara Romei in razboaiele
punice;
6.Doi augusti si doi cezari;
7.Cel bun (vrednic) de cinste.;
8.Rege in Pont;
9.5000 de soldati romani;
10.Primul cetatean;
11.Gladiator trac;
12.Majoritatea populatiei;
13.Urmasul lui Caius Marius;
14.Reformator al armatei, ales consul
de 6 ori;
15. Unelte cuvantatoare;
16.Asasin in Senat;
17.Caracalla apartinea dinastiei .
Material
realizat de
prof.
Cristina Curea
&
dr. beatrice budea
2010/2013

0 Roma Antica. Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Roma Antica. Partea I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Roma Antica. Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Roma Antic

Forme de organizare politic n

ntemeierea i dezvoltarea civilizaiei romane

Venirea etruscilor, peste populaiile de pstori (indo-europeni, latini i sabini),

Istoria Republicii Romei ncepe

Sentus Populusque Rmnus = Senatul i Poporul Romei

Schimbri n structura social:

Fapta vitejeasc a lui Hannibal trecnd Alpii

Criza republicii romane

Conflictele dintre clasele sociale

Criza republicii romane

Un alt moment crucial este rscoala

Rscoala lui Spartacus

Este reprezentat de momentul n

Agonia sau finalul

Expansiunea pn n anul 100 .Hr.

Criza republicii primul triumvirat: 63 .H-53 .H

Criza republicii al doilea triumvirat: 44 . Hr.-31 .Hr.

Marcus Aemilius Lepidus

Apogeul dezvoltrii sale secolul al II-lea, este

1.Prima perioada a Imperiului;

S-ar putea să vă placă și