Geografie... Mediul Polar
Geografie... Mediul Polar
Geografie... Mediul Polar
Efectuat de:
Tanase Alina Estera
Clasa a XI-a C
Localizare latitudinala
Mediul polar glaciar se
afla in Groenlanda, in insulele
din Oceanul Arctic si in
Antarctica, fiind cel mai rece
de pe Pamant.
Vegetatia
Aceti factori limiteaz existena plantelor n Antarctica numai la
cale din Regnul Protista (organisme simple, de obicei unicelulare):
alge, licheni i muchi. n Antarctica exist numai dou specii
cunoscute de plante ce nfloresc, ele se gsesc n Peninsula
Antarctica i insulele din jurul su.
Excepie fac plantele ce se pot adapta la aceste condiii, fiind
capabile s se dezvolte activ numai cteva zile pe an.
Apele antarctice suport i alte tipuri de vegetaie. Buruieni de ap din
zonele de coast cresc pe i n jurul insulelor, aproape de continent,
dar nu pot aprea aici datorit gheii marine ce rade rmurile. n
apele reci ale oceanului ce nconjoar Antarctica se gsesc diferite
tipuri de alge ce plutesc pe o perioad scurt, att ct s se
nmuleasc pe perioada anotimpului cald.
Fauna
Climatul aspru i srcia vegetaiei regiunilor de pmnt ale
Antarcticii accept numai animale microscopice, insecte primitive i
alte specii de acest fel ce pot supravieui n solurile umede. Se mai
gsesc i alte nevertebrate, sritoare i mici. Cel mai mare animal
terestru din Antarctica poate crete pn la 12 mm. n contrast cu
uscatul oceanul conine o mare varietate de animale, toate
depinznd, ntr-un fel sau altul, de algele ce cresc la suprafaa apei.
Organismele zooplancton, cum ar fi viermii-sgeat, petii-jeleu,
petii-larv, alte larve, stelele de mare se hrnesc cu organisme
fitoplancton alge plutitoare.
Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari,
morse, ursul polar, in tinuturile arctice, si pinguini, in Antarctica.
In zona arctica traiesc eschimosii, ale caror asezari rurale se
numesc igluuri, laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si
iakuti, care au asezari bine definite.
PINGUINI
Sunt singurele pasarii relicte, dintr-o perioada cand Antarctida benefic ia
de o clima calda.
In conditiile inghetarii, continentului,
pinguinul s-a adaptat la noile conditii de mediu pentru a-si
procura hrana, aripile sale s-au transformat in excelente inotatoare,
pasarea simtindu-se mai bine in mediul marin decat pe uscat.
Transformarea aripilor in inotatoare priveaza
pinguinii de zbor.
FOCILE
Focile petrec mult timp pe gheata sau pe uscat unde pot ramane ore
sau zile intregi. Activitatea lor, indreptata in special catre procurarea
hranei, si-o desfasioara in mare,unde se simt cel mai bine, fiind
adaptate perfect la mediul de viata marin.
ELEFANTUL DE MARE
Elefantul de mare este cel mai mare
reprezentant al apele antarctice. Exemplarele intalnite de noi in
Insula King George.
Leopardul de mare
Leopardul de mare este intalnit de jurul imprejurul Antarctidei dar
intr-un numar redus de exemplare.
Este vesnic pus pe harta si-si pregateste din timp tinuta pt atac.
Solurile
Cupola de gheata.
Ocupa cea mai mare parte din Antarctida de Est si o portiune din
Artactida de Vest. Grasimea cupolei variaza intre 400 m si 500 m (in
unele gropi unde cobore sub nivelul marii).
Ghetarii de slef.
Sunt situati, indeosebi a marilor Ross si Weddell. EI prezinta grosimi de
200-300 m.
Aisbergurile
Reprezinta gheturile plutitoare, prin care se produc principala
pierdere de ghetata din zona cupolei. Cercetatorul
sovieticL.D.Dolgusin apreciaza ca intr-un an, de pe intregul
continent se scurg in mare 1700 kmc de gheata care se transforma
in aisberguri, adica aproximativ echivalentul a1500 kmc de apa
dulce.
Temperatura oscileaza in interiorul masei aisbergului intre
5C si 10C . Acesta temperatura este influintata de mediul
inconjurator dar, la randul lui, aisbergul influinteaza si el pe aceasta
creind in jurul lui un topoclimat specific. In conditiile in care
temperatura apei din jurul aisbergurilor este negativa, aceasta nu
numai ca se topeste, dar chiar manifesta tendinta de a-si mari
volumul.
Disparitia aisbergurilor se face pe doua cai. Cea mai des
intalnita este calea naturala-prin topirea ghetii sub actiunea
insolatiei directe de la latitudine joasa, conjugata cu apa sarata a
marii. A doua cale, mai rar intalnita, este aceea a autodistrugerii prin
rasucire sub impulsul furtunilor do la 40lat. S.