Sistemul circulator

Anatomia i fiziologia sistemului circulator uman

Mediul intern :
Componente : - snge :

elemente figurate
globule albe sau leucocite ;
globule rosii sau hematii sau
trombocite sau plachete sangvine ;
plasma

- lichidul interstiial
- limfa
Sistemul circulator :
Componenete : - inima
- vase de snge : artere, vene i capilare.
Activitatea inimii : 3 timpi
- sistola atrial;
- sistola ventricular;
- diastola general;
Circulaia sngelui :
- circulaia mare 22 secunde ; inim organe inim
- circulaia mic - 11 secunde ; inim plmni inim.

Sistemul circulator
Este format din: sistem cardiovascular (inima si vase de sange) si sistem limfatic (vase limfatice,
ganglioni limfatici, organe limfoide: timusul, amigdalele, splina)
SISTEMUL CARDIOVASCULAR
A.Inima
Este un organ musculos, cavitar.Este situata in cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei doi
plamani).Este invelita de pericard.Pericardul este un sistem de doua foite care acopera inima.Intre
cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de lichid care favorizeaza miscarile inimii.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi concentrice:
a) epicardul care este foita interna a pericardului
b) miocardul care este muschiul inimii
c) endocardul care captuseste cavitatile inimii

Inima este un organ cavitar tetracameral, format din doua atrii si doua ventricule.
I.Atriile
Atriile sunt in numar de doua: atriul drept si atriul stang.Sunt situate in partea superioara a inimii.Nu
comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial.
II.Ventriculele
Ventriculele sunt in numar de doua: ventricul drept si ventricul stang.Sunt situate in partea inferioara
a inimii, sub atrii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interventricular.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator printr-un orificiu atrioventricular.Orificiile
atrioventriculare sunt prevazute cu valvule atrioventriculare.Valvulele atrioventriculare permit
sangelui sa circule intr-un singur sens, adica din atrii in ventricule.

B.Vasele de sange
Vasele de sange alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si sunt de 3 tipuri: artere, vene si
capilare.

1.Arterele
Sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din ventricule.Diametrul lor scade pe masura ce se
indeparteaza de inima.Cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu capilarele.
2.Venele
Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii.Diametrul lor creste pe masura ce se apropie de
inima.Cele mai mici vene se numesc venule si se continua cu capilarele.
3.Capilarele
Sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange.Fac legatura intre artere si vene.La nivelul
lor se realizeaza schimburile de gaze si de substante dintre sange si lichidul interstitial care scalda
celulele.

In atriul stang sosesc patru vene pulmonare care aduc sange cu oxigen (sange oxigenat) de la
plamani.Din atriul stang, sangele cu oxigen trece in ventriculul stang.Din ventriculul stang pleaca
artera aorta care duce sangele cu oxigen in tot corpul.
Artera aorta se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica, care are traseu descendent.Din
artera aorta se desprind numeroase ramuri care duc sangele cu oxigen in tot corpul.Jumatatea stanga
a inimii contine sange cu oxigen adus de la plamani
In atriul drept sosesc doua vene cave, una superioara si alta inferioara, care aduc sange cu dioxid de
carbon din tot corpul.Din atriul drept, sangele cu dioxid de carbon (sange neoxigenat) trece in
ventriculul drept.Din ventriculul drept pleaca artera pulmonara care duce sangele cu dioxid de
carbon la plamani.Artera pulmonara se difurca in artera pulmonara stanga si artera pulmonara
dreapta, care se indreapta catre plamanii corespunzatori.
MAREA SI MICA CIRCULATIE
Sangele parcurge in sistemul circulator doua circuite: marea circulatie sau circulatia sistemica si
mica circulatie sau circulatia pulmonara.

1.Marea circulatie (circulatia sistemica)

Incepe din ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu oxigen si substante nutritive
in tot corpul.La nivelul celulelor sangele din capilare cedeaza oxigenul si substantele nutritive,
incarcandu-se cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare.Sangele cu dioxid
de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare este adus la inima, in atriul drept, prin doua
vene cave.
2.Mica circulatie (circulatia pulmonara)
Incepe din ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare care duce sangele cu dioxid de carbon
la plamani.Trunchiul arterei pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si dreapta,
care se ramifica in interiorul plamanului corespunzator.
La nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon (care va fi eliminat
prin expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen.Sangele cu oxigen este adus la inima in atriul
stang prin patru vene pulmonare.
CICLUL CARDIAC
Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola.Are o durata totala de 0,8 s pentru 70 de
contractii pe minut.Cresterea ritmului cardiac peste 70 de contractii pe minut se numeste tahicardie
sau cardioacceleratie; scaderea ritmului cardiac sub 70 de contractii pe minut se numeste brahicardie
sau cardiomoderatie.

CIRCULATIA CAPILARA, VENOASA

SI LIMFATICA
CIRCULAIA CAPILAR
Sngele circul n capilare n virtutea presiunii sale superioare celei din vene ca efect al
contraciilor cardiace, a vosomotricitii (contraciilor) arteriale i a contraciilor capilare pe
seama celulelor contractile ale lui Rouget situate deasupra endoteliului capilar.
Circulaia capilar are trei caracteristici : vitez de circulaia redus (circa 0,5 mm/s),
presiune sanguin sczut (30-40 mm Hg) i uniformitate, adic lipsa ondulaiilor pulsatorii
din artere. La nivelul capilarelor au loc schimburile ntre snge i lichidul interstiial n
virtutea permeabilitii capilare, realizate prin filtrare i prin difuziune.
Procesele de filtrare i de difuziune sunt facilitate de viteza redus a circulaiei capilare i
sunt dependente de presiunea capilar i de presiunea osmotic a macromoleculelor proteice
sanguine.
CIRCULAIA VENOASA
Venele conduc sngele de la periferie spre inim n virtutea diferenei de presiune dintre
partea periferic i central a sistemului venos (10 mm Hg n venele periferice pn la sub 1
mm Hg n venele mari care se deschid n inim).
Deci, factorul principal care determin circulaia venoas este tot fora de contracie a inimii
la care contribuie aspiraia toracic, compresia abdominal, contraciile musculare i tonusul
i motricitatea capilar. Pulsul arterial i fora gravitaiei intervin, de asemenea, la realizarea
circulaiei venoase. Aspiraia toracic determin o scdere a presiunii din venele mari pn la
zero n cursul inspiraiei, n care timp sngele nvlete n atriul drept.
Coborrea diafragmului n cursul inspiraiei determin compresia intermitent a organelor
abdominale, deci i a venelor respective, contribuind astfel la curgerea sngelui ctre inim.
n cursul diferitelor activiti, muchii scheletici contractndu-se, comprim venele,
contribuind la mpingerea sngelui spre inim. Pulsaiile arterelor incluse cu venele ntr-un
nveli comun de esut conjunctiv inextensibil se transmit acestora, fcnd ca sngele s fie
mpins ctre inim.
In venele situate deasupra nivelului inimii, sngele coboar ctre inim i n virtutea
gravitaiei. n venele ascendente fora gravitaiei stnjenete circulaia, ns coloana de snge
este segmentat, datorit prezenei valvulelor venoase. Fa de presiunea venoas care scade
de la periferie spre inim, viteza de circulaie crete ctre inim invers dect n artere,
rmnnd ns sub cea din artere chiar n venele centrale (20 mm/s). Creterea vitezei de
circulaie n vene ctre inim se datoreaz faptului c suprafaa de seciune a venelor n
ansamblu se reduce n direcia cordului.
CIRCULAIA LIMFATIC
Ptrunderea lichidului interstiial n capilarele limfatice se datorete presiunii sale
hidrostatice mai mari sub influena forei de mpingere a inimi fa de presiunea hidrostatic
din capilarele limfatice. Limfa nainteaz din capilarele limfatice n marile trunchiului
limfatice i de aici spre vene tot datorit scderii presiunii n aceast direcie, aspiraiei
toracice, compresiei abdominale i contraciei muchilor scheletici.
Coborrea diafragmului n cursul inspiraiei determin comprimarea intermitent a cisternei
lui Pequet, mobiliznd limfa spre canalul toracic. Valvulele din interiorul vaselor limfatice
mpiedic rentoarcerea limfei spre periferie, nvingnd efectul gravitaiei n limfaticele
ascendente. n mod caracteristic, n vasele limfatice presiunea i viteza de circulaie a limfei
sunt mai mici dect ale sngelui n circulaia venoas.
5

SISTEMUL LIMFATIC
Fiecare celul a organismului este scufundat ntr-un lichid din care i arunc deeuri. Acest mediu
trebuie s aib o compoziie stabil pentru a garanta starea bun i funcionarea perfect a celulelor.
Echilibrul su se bazeaz pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul limfatic. Acesta
colecteaz excedentul de limf, fluid incolor eliberat de snge, care se acumuleaz n esuturi, i l
aduce la inim. Limfa transport substanele nutritive i preia deeurile celulare. Ea are drept sarcin
transportul lipidelor i al moleculelor liposolubile, din intestin pn n snge.
Conine proteine, grsimi, sruri minerale, iar compoziia sa se apropie de cea a plasmei, din care a
rezultat. Compoziia i aspectul su difer totui dup regiunea n care se gsete. Astfel, n intestine,
limfa conine multe grsimi i are un aspect laptos. n ficat, ea este bogat n proteine.
Sistemul limfatic conine vase limfatice, ganglioni i organele limfoide repartizate n diverse regiuni
ale corpului.
Amigdalele, apendicele vermicular i splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru
celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel s intervin la apariia unei infecii.
Circulaia limfei se face dinspre esuturi spre snge, prin intermediul valvelor i datorit contraciei
muchilor netezi ai peretelui vaselor.

Limfa este captat n esuturi de capilarele limfatice, al cror perete l strbate, i condus la
ganglioni. Dup ce a fost filtrat, ea este evacuat spre spaiile interstiiale. Capilarele limfatice o
colecteaz din nou pentru a o direciona spre inim. Limfa strbate tuburi din ce n ce mai
importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului
limfatic, care deverseaz limfa n snge la nivelul venelor situate la baza gtului. Limfa dreneaz
astfel mediul intern, jucnd rolul de supap de preaplin.
Structura sistemului limfatic seaman cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acela i timp vase
i organe. Analogia se oprete aici pentru c, n sistemul limfatic, aceste dou pri sunt total
independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaz limfa spre inim, n timp ce organele
limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigur aprarea organismului.
Reeaua limfatic este constituit n primul rnd din vase prezente n toate esuturile, ntre celulele i
capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dinii i mduva osoas sunt lipsite de
sistem limfatic.
Spre deosebire de circulaia venoas, circulaia limfatic funcioneaz far a fi pompat. Aceasta e
pus n micare de contraciile muchilor scheletici. Ea se scurge variindu- i debitul n func ie de
presiunile provocate de cavitatea toracic la fiecare inspir. Totui, sistemul cardio-vascular particip
n mare parte la aceast circulaie, prin extremitatea tecilor conjunctive care nvelesc toate vasele, fie
c sunt sanguine, fie limfatice, comunicnd acestora din urm vibraiilor primelor. Pulsaiile
arterelor contribuie astfel direct la progresia limfei.Sistemul limfatic are mai multe funcii esen iale
comune cu sistemul sanguin. Cele dou sisteme particip activ la homeostazie, echilibrul mediului
intern. Ele reprezint o modalitate de transport al principiilor nutritive i al deeurilor dintr-un loc al
organismului ntr-altul. Ambele dispun de mecanisme de aprare mpotriva infeciilor.
6