CUPRINS

Definiie...........................................................................................2
I.Materiale de obturaie de durat
1.1.Clasificarea materialelor de obturare de durat......................2
1.2. Materialele pentru restaurari coronare directe fizionomice....2-6
1.3. Compomerii..............................................................................6-7
1.4. Cimenturi ionomere din sticl....7-9
1.5. Cimenturi ionomere fotopolimerizabile...................................9-10
II. Materiale moderne n profilaxia cariei dentare..........................10-11
Bibliografie.......................................................................................12

Obturarea sau plombarea cavitilor carioase reprezint etapa final, esen ial i
important n tratamentul cariei dentare i a complicaiilor ei, ce prevede refacerea
obligatorie a conturului coroanei dentare avnd scopul principal de restabilire a
morfologiei anatomice i a funciei fiziologice a dintelui prin substituirea
esuturilor dure dentare pierdute.
I.Materiale de obturaie de durat
1.1. Clasificarea materialelor de obturaie de durat
1. Materiale pentru obturarea direct a dinilor
Cimenturi (minerale, polimerice);
Materiale de obturaie metalice (amalgame, coezive);
Materiale de obturaie polimerice (mase plastice, compozite,
compomere, ormocere).
2. Materiale pentru obturarea indirect a dinilor
Metalice;
Ceramice;
Polimerice.

Din punct de vedere a merceologiei, materiale pentru obtura ii definitive se

mpart:

Cimenturi;
Materiale de obturaie metalice;
Materiale de obturaie din mase plastice i polimerice;
Adezive i sigilani stomatologici;
Materiale compozite.

Actualmente sunt disponibile o gam numeroas i variat de materiale pentru

obturaii de durat , cu compoziie chimic i proprieti diferite.
1.2. Materialele pentru restaurari coronare directe fizionomice
1.RASINI ACRILICE SIMPLE :
-au fost folosite ;
-pulbere +lichid (foarte toxic) ;
-coroane provizorii (proteze fixe si mobile).

2.RASINI
ACRILICE
( ARMATE ) :

SINTETICE

SEMIINTERPENETRATE

-au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor
(initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ;
-prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ;
-s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor
adezive.
Denumiri comerciale:
PALAKOV (Kulzer);
ORTHOMITE(SUA);
ADHESIVE
3.Rini diacrilice compozite (R.D.C.)
Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei
faze anorganice.
Clasice :

macroumplutura ;15-20 ;
microumplutura :0,05-0,1 ;

Moderne :

hibride (condensate).

Forma de prezentare :
generatia I

Pasta/Lichid : SMILE, KERR

nu contine agent de gravaj, bonding

sunt autopolimerizabile.

generatia II
Pasta -Pasta : CONCISE, ADAPTIC ;
nu au agent de gravaj ;.

generatia III
Pulbere -Lichid : PALAKOV, EVICROL ;
fara agent de gravaj
Pasta -Pasta :CONCISE, ADAPTIC ;
cu agent de gravaj.

generatia IV
Pasta
in godeu :COMPOUND;
in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,

generatia V
Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;
3

Rini acrilice de generatia a IV-a

Rini acrilice de generaia a IVa

4.Rini compozite:
1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute
(cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu
rasinile acrilice.
4

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de

percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20.
4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile
se protejeaza cu lacuri.
5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele
ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.
6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului .
Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune
scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.
7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de
lucru.
8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare.
9) adeziunea :
cavitatii.

mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a

mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;
de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.

Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule
absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor
mecanice.
Rini compozite de generaie nou: Matrix, Fussion

Rini compozite de ultim generaie: Breeze, Reflexions

1.3. COMPOMERII
Sunt materiale cu origine mixt care imbina proprietile rinilor compozite
i ale cimenturilor ionomere de sticl.
Se livreaz ca past in sistem capsulat sau n seringi cu sistem de ini iere
foto.
Produse comerciale:
F 2000 COMPOMER (3M);
DYRACT ;
DYRACT, AP (Dentsplay);
HYTAC AP cala III, IV (Espe)
Proprietile i indicaiile compomerilor
Proprietati :
Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ;
Se aplica usor, nu adera de instrumentar ;
Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ;
Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv);
Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.
6

Indicatii :
De electie clasa III, clasa IV ;
Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;
Cariile radiculare ;
Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
Restaurari de bonturi - coroana mai prezinta din peretii ei ;
Restaurari coronare dinti fracturati ;
Clasa I, II dintii temporari.
Materiale compomere de ultim or

1.4. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA

Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla ,
copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat.

solutii de homo- si

Clasificare :
chituri adezive (luting cement) ;
cimenturi pentru restaurari coronare ;
cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;
Forma de prezentare :
a)

pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;

b)

sistem bicomponent predozat ;

7

c)
sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in
pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.
Denumiri comerciale :
a) Fuji ionomer (clasa I, II, III)
ASPA I -IV-abandonate -valoare istorica;
Glassinomer cement - FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor
b) capsulat: KETAC FIL (Espe)
FUJI-CAP2-GC;
c) SISTEM ANHIDRU: Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat
si un poliacid.(Chelon, Aquacem)
Proprietatile cimenturilor ionomerice din sticl :
1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala
au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de
ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24
ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se
recomanda prelucrarea riguroasa.
7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt
poroase 10-14. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea
microfisurilor si microporilor.La 48 ore proprietati maxime.
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt
opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu
transpare obturatia de baza.

9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor

compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o
adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.
Cimenturi ionomere de sticl

1.5. CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla
(initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.
Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici);
Forme de prezentare :
Sistem: monocomponent: pasta;
bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.I.S.
modificat cu rasini);
Denumiri comerciale:
VITREMER (3M);
FUJI II LC(GC);
VITREBOND(3M);
PHOTAC-FIL (ESPE);
PHOTAC -FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.
9

Proprietile cimenturilor ionomere fotopolimerizabile:

Stabilitatea dimensionala :contractie -60%
Ph acid : 3,5 ;
Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei
rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea proprietatilor mecanice in timp ;
Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) ;
Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) ;
Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede ;
Vitrebond- ciment ionomer

II. Materiale moderne n profilaxia cariei dentare

Rezultatele numeroaselor studii au demonstrat c aplicare topic a
soluiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor fluorate au demonstrat c vehicolele
fluorurilor influeneaz eficiena clinic a remediilor cariopreventive .
Apele de gur fluorate se utilizeaz pentru cltirea gurii.
Concentaiile sunt urmtoarele
0,05% NaF pentru cltirea zilnic
10

0,2% NaF pentru cltirea sptmnal

0,1% SnF2 pentru cltirea zilnic
0,4% AmF pentru cltirea zilnic
0,2% AmF pentru cltirea sptmnal.
Fluidele au fost primele i n decurs de muli ani au fost utilizate n
calitate de vehicol de baz al fluorurilor n remediile cariopreventive. Se aplic
soluiile de 2%fluorur de sodiu, 1-2% fluorur de staniu, 1% aminofluorur
-ELMEX sau 1,23% fosfofluorur acidulat. Soluiile fluorate sunt efective n
reducerea ratei cariei dentare. ns aplicarea topic a soluiilor este o msur
preventiv migloas, care necesit mult timp i, n ultim instan, aplicrile
soluiilor fluorate sunt costisitoare n comparaie cu beneficiul obinut. Din
aceast cauz au fost elaborate alte vehicole ale fluorurilor, care pot fi aplicate
mai simplu, economisind timpul specialitilor.
Gelurile fluorate sunt preparate prin adugarea substanelor care
mresc viscozitatea compoziiei la preparatele fluorate. Avantajul utilizrii
gelurilor este posibilitatea aplicrii lor n gutiere, care permit o economie
considerabil de timp. Se utilizeaz gelurile de 1,23-2%fluorur de sodiu, 1-2%
fluorur de staniu, 0,4-1% aminofluorur ELMEX (ph 5,9) sau 1,23%
fosfofluorur acidulat.
Lacurile fluorate. Pentru a preveni cedarea imediat, fluorurile au fost
incorporate n lacuri, care au proprietatea de a adera la smal timp ndelungat
i asigur eliminarea lent a fluorului. Acest fapt majoreaz durata interaciunii
fluorului cu smalul fr a mri numrul aplicrilor topice.
Lacul Duraphat conine NaF (2,2 % F), iar lacul Fluor-Protector
(0,7% F) conine fluoruri organice. Studiile in vitro, efectuate de Edenholm .a.
au elucidat c dup aplicrile topice a lacurilor fluorate concentraia fluorului
la profunzimea 2-5 m de la suprafaa smalului s-a majorat de la 1,000 ppm F
pn la 5,000 ppm F (Duraphat) i 7,000 ppm F (Fluor Protector). Dup
meninerea n saliva sintetic n decurs de 1 sptmn concentraia fluorului n
smalul dinilor prelucrat cu Durophat a constituit 3500 ppm F, iar n smalul
dinilor prelucrat cu Fluor Protector- 5,500 ppm F.
Arends i Scheethof au constatat c aplicarea lacului fluorat inhib
decalcificarea smalului i formarea cariei incipiente n condiii in vitro. n
studiile clinice, efectuate de Koch i Petersson au constatat o reducere cu 75%
a cariei dup aplicarea topic de 2 ori pe an a lacului fluorat. ns un ir de
autori au concis c aplicarea topic a lacurilor fluorate nu sunt mai eficiente n
prevenirea cariei dentare, comparativ cu aplicrile gelurilor fluorate.
Lacurile fluorate au fost utilizate de A.I.Rbakov i coautorii, 1973;
Maiwald, Geiger, 1973; Maiwald, 1974 i Stamm, 1975. Autorii au constatat
eficiena cariopreventiv nalt a lacurilor i au recomandat aplicrile lacurilor
F n calitate de remedii preventive pentru aplicarea larg.
11

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Cura E. Pedodonie, Iai, 2000.

Cocrl E. "Stomatologie pediatric, Cluj-Napoca, 2000.
Nicolau Gh. Odontologie practic modern, 2010.
Godoroja P., Burlacu V. "Curs de stomatologie infantil", 1992.
Godoroja P., Lupan I. i al. Stomatologie pediatric n teste, 1999.
Gafar M. Caria dentar, Bucureti, 1995
Grivu O. "Prevenia n stomatologie", Timioara, 1995.
Bratu E., chiler E. "Practica pedodontic", Timioara, 1995.
http://www.mold-dent.ro/cabinet/materiale-si-consumabile/terapierestauratoare/obturatie-de-durata/cis-ciment-ionomer-de-sticla
10.http://www.mold-dent.ro/cabinet/materiale-si-consumabile/terapierestauratoare/obturatie-de-durata/compozit/compozit-foto

12