Drept Civil.

Succesiuni
Donatia - contract - acord de vointe prin care se transmite proprietatea unuia sau mai multor bunuri. Si din punct de vedere legislativ si din Codul de la 1864 si in NCC - Donatia este reglementata impreuna cu testamentele pentru ca reprezinta liberalitati. Ambele categorii au acest punct comun. Donatiile au o legatura directa cu materia succesiunilor in sensul ca atunci cand trebuie sa stabilim care este masa succesorala la care raportam cotele de rezerva, de cotitate disponibila v-a trebui sa avem in vedere Nu patrimoniul care il lasa cel decedat la data decesului ci patrimoniul pe care l-ar fi lasat daca nu ar fi facut donatii. Asadar donatiile se iau aici in considerare. Atunci cand valoarea lor depaseste limitele cotitatii disponibile sunt supuse reductiunii, vor fi amputate pentru a se inscrie in limitele ma ime ale cotitatii disponibile sau poate fi vorba despre institutia care se c!ema raportul donatiilor care presupune ca intre anumite categorii de mostenitori donatiile pe care le-au primit unii sau altii sau toti pe rand de-a lungul vietii dispunatorului sa fie reunite la masa de calcul pentru a se impartii in functie de cotele legale intre mostenitorii intre care functionea"a obligatia de raport. Nu putem discuta despre donatii fara sa avem in vedere si legaturile foarte stranse pe care acest contract le are cu materia succesiunilor. Din aceste motive donatiile vor fi studiate aici, impreuna cu legatele pentru ca esenta lor este comuna. SUCCESIUNI IN GENERAL - la materia contractelor speciale e ista categoria contractelor translative de proprietate ca urmare a unui acord de vointe# se transmitea de la o persoana la alta un anumit drept in anumite conditii. Sunt mai multe categorii de contracte translative. $rincipalul este insa van"area-cumpararea. Aceste transmisiuni facute prin contracte, adica prin acte %uridice intre vii sunt transmisiuni cu titlu particular. $rin actele %uridice intre vii Nu se pot instraina patrimoniile unei persoane & ' # daca un fiu il mosteneste pe tatal sau fiind unicul mostenitor, a acceptat mostenirea si devine titular al patrimoniului succesoral - acest fiu poate sa instraine"e patrimoniul respectiv - poate forma obiect al unei van"ari sau a oricarui alt contract translativ de proprietate o mostenire nelic!idata, in e emplul dat patrimoniul tatalui care este vandut de catre fiu (.
1

Dar, cand spunem ca prin acte %uridice intre vii Nu se pot transmite patrimonii ne gandim la patrimoniul celui care inc!eie actul respectiv, in e emplul dat fiul. )n acesta situatie fiul nu isi vinde patrimoniul lui, nu poate spune ca vinde pentru suma * * tot patrimoniul meu, toate elementele de activ, toate elementele de pasiv. $oate instraina patrimoniul tatalui sau care in patrimoniul sau persoanal este o parte a acestuia, nici macar o cota-parte, nici un element ca oricare altul ca un bun particular si ca atare o astfel de instrainare este valabila. Poate vi vorba despre vanzarea unei succesiuni nelichidate sau vanzarea unui fond de comert: este tot o universalitate dar este vorba despre o universalitate de fapt care poate forma obiectul unui contract translativ de proprietate, Dar si in acesta situatie instrainatorul Nu cedeaza o cota parte din patrimoniul lui. Sigur ca in mod aritmetic s-ar putea stabili cat din patrimoniul lui repre"inta fondul de comert respectiv, dar nu asta instrainea"a el cand instrainea"a fondul de comert ci instrainea"a toate elemenetele care compun acel fond de comert, nu o cota-parte din patrimoniul lui. $rin acte %uridice intre vii nimeni nu poate sa instraine"e intregul sau patrimoniu sau o cota-parte din acesta. $oate sa instraine"e unul cate unul toate bunurile daca vrea# are + masini, 1, case poate sa le intsraine"e rand pe rand si bucata cu bucata toate aceste bunuri dar prin asta nu s-a instrainat patrimoniul. $atrimoniul este o universalitate care cuprinde elemente de activ si elemente de pasiv. C!iar daca in e emplul dat care repre"inta bunurile, sunt vandute pentru un motiv sau altul de catre titularul patrimoniului respectiv, el nu si-a instrainat patrimoniul pentru ca abstractiunea respectiva ramane atasata de el si nu poate fi instrainata ca atare. Cand vorbim despre transmisiunea cu titlu de succesiune atat in NCC cat si in Codul de la 1864 mostenirea este enumerata printre modurile de dobandire si transmitere ale proprietatii# art. --+ al. &1( NCC. Cand este vorba despre o transmisiune cu titlu de mostenire aici lucrurile se sc!imba pentru ca spre deosebire de ce este valabil in ca"ul actelor %uridice intr vii aici tocmai patrimoniul respectiv se transmite pentru ca titularul lui care intotdeuna nu poate fi decat o persoana fi"ica, nu putem vorbi de transmisiune cu titlu de succesiune decat in ca"ul in care decedea" o persoana fi"ica. Sigur ca si patrimoniile in ca"ul persoanelor %uridice, in ca"ul cand acestea incetea"a dintr-un

motiv sau altul se pot transmite la alte categorii de persoane# fie fi"ice, fie %uridice, dar niciodata atunci cand incetea"a o persoana %uridica nu se pun probleme de drept succesoral. )n esenta despre transmisiunile cu titlu de succesiune sau de mostenire discutam atunci cand o persoana fi"ica decedea"a si patrimoniul sau se transmite la unul sau mai multi mostenitori. Si aici putem sa facem unele preci"ari# de pilda# daca citim art. .-/ NCC # * Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta *. Aceste persoane in fiinta care pot dobandi elemente ale patrimoniului succesoral pot fi atat persoane fi"ice cat si persoane %uridice dar daca citim acest te t din care re"ulta ca prin mostenire se transmite patrimoniul unei persoane - e corect te tul 0 daca se spune 1patrimoniul* sunt si elementele de activ si de pasiv, nu ar trebui sa se spuna mai mult. ' # cand se transmite printr-un legat particular, atunci este complet acest te t 0 - deci numai un patrimoniu se poate transmite 0 se pot transmite si bunuri cu titlu individual: legate particulare - asadar textul ar trabui sa precizeze ca se poate transmite un patrimoniu, o cota-parte dintr-un patrimoniu sau elemente separate ale unui patrimoniu care vom vedea ca urmeaza reguli putin diferite fata de regulile care se aplica atunci cand se transmite patrimoniul, sigur ca elementele care fac parte din patrimoniu au un continut economic dar nu putem pune semnul egalitatii intre patrimoniu si elementele sale componente. Daca citim numai acest te t si nu ne gandim prea bine putem intelege ca despre o transmisinue cu titlu de mostenire sau de succesiune este vorba doar atunci cand se transmite universalitatea sau o cota-parte din universalitate repre"entand patrimoniul celui decedat ori, realitatea vom vedea ca este alta. Ceea ce retinem este ca despre mostenire sau despre transmiterea cu titlu de mostenire discutam atunci cand o persoana 2)3)CA decedea"a si e ista anumite reguli care reglementea"a devolutiunea, devolutiunea inseamna transmiterea patrimoniului sau a elementelor patrimoniale dupa anumite reguli. 4egulile pot fi stabilite de lege cu titlu supletiv in ca"ul mostenirii legale sau pot fi reguli care sa reglemente"e transmiterea prin vointa lui de cujus manifestata in timpul vietii adica transmiterea prin testamente sau prin legate. 4etinem asadar ca vorbim despre mostenire sau despre succesiuni - termenii sunt ec!ivalenti. $e de o parte atunci cand avem in vedere un mod de transmitere a proprietatii# art --+ al. &1( din
3

NCC 5 Codul de la 1864 - enumera mostenirea printre modurile de dobandire si transmitere ale proprietatii, dar tot termenul de succesiuni sau de mostenire este utili"at si c!iar de Codul Civil de la 1864 si de NCC, sau obiectul acestei transmisiuni de pilda la art. .6/ al &1( NCC * 6ostenirea se cuvine in ordinea si dupa regulile stabilite in pre"entul titlu, sotului supravietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia dupa ca" *. - aici vedem ca sensul termenului de mostenire nu mai este acela de mod de transmitere a proprietatii ci de obiect# ce se transmite prin mostenire. Sa retinem aceste 7 sensuri ale celor de mostenire sau de succesiune sau de ereditate - sigur ca ereditatea are si alte sensuri. Aici cand discutam despre mostenire avem in vedere aceste 7 sensuri ale notiunilor respective. 4etinem ca poate fi vorba despre mostenire, succesiune sau erdetitate # discutand despre modul de transmitere a proprietatii sau despre obiect al trasnmiterii prin actele translative de proprietate. Obiect al transmisiunii succesorale poate sa fie atat un patrimoniu in intregul sau cum rezulta din dispozitiile art. !" N##, dar poate sa fie si o cotaparte $%&, $%" sau toate bunurile mobile sau imobile sau o cota-parte din una sau din alta acestea sunt transmisiuni cu titlu universal: transmisiunea universala se refera la intregul patrimoniu, transmisiunea cu titlu universal se refera la o cota-parte din patrimoniu sau la o anumita categorie de bunuri in intregul lor fie toate imobilele, fie toate mobilele, fie o cotaparte din acestea dar, mai poate fi vorba si de transmisiuni cu titlu particular sau individual, cand este vorba despre legate particulare atunci obiectul transmisiunii nu mai constituie nici patrimoniul in ansamblul sau nici o cota-parte din acesta ci unul sau altul din bunurile care fac parte din succesiune. )n ceea ce priveste felurile succesiunii# daca in Codul Civil de la 1864 lucrurile erau putin mai complicate, cel putin teoretic pentru ca e istau trei feluri de transmisiune cu titlu succesoral pentru ca e ista# mostenirea legala, mostenirea testamentara si mostenirea contractuala. Cea contractuala este o institutie care in dreptul nostru nu s-a aplicat aproapre deloc sau c!iar deloc si de aceea legiuitorii nostrii in NCC au * e tirpat-o * cu totul aceasta institutie desi, in opinia noastra consideram ca ar fi trebuit sa o reglemente"e pentru ca daca vom avea de-a face cu alte sisteme de drept# german, italian, acolo aceasta institutie este reglementata. )n esenta vorbim despre o mostenire contractuala atunci cand era vorba despre donatiile de bunuri viitoare# sotii de pilda atunci cand inc!eiau casatoria, inc!eiau si o coventie matrimoniala

prin care de pilda se obligau reciproc sa isi lase unul altuia bunuri proprii. 8ucrurile s-au simplificat in NCC, avem de-a face doar cu doua tipuri de mosteniri, pe de o parte cu mostenirea legala iar pe de alta parte cu mostenirea testamentara. Mostenirea legala functionea"a cu titlu de reglementare supletiva atunci cand cel decedat nu a facut dispo"itii testamentare. Donatiile sunt tratate ca si legatele. Se poate sa nu fi facut legate, adica dispo"itii mortis causa, dar sa fie facut donatii. Donatiile respective sunt considerate ca dispo"itii, sigur facut ca act %uridic intre vii, vor fi luate in considerare la succesiune. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca e ista in cadrul mostenirii legale, aceasta mostenire supletiva, care functionea"a atunci cand defunctul nu a facut liberalitati, donatii sau legate sau se poate intampla ca de cujus *cel despre a carui mostenire este vorba*, sa fi dispus numai in parte de patrimoniul sau# de pilda# a facut legate sau donatii care repre"inta doar %umatate din masa de calcul si pentru restul nu a facut astfel de dispo"itii. Astfel pentru %umatatea pentru care a facut liberalitati, mostenirea este testamentara sau transmisiunea este facuta cu titlu de donatie iar pentru cealalata %umatate, mostenirea poate fi legala. Aici este o diferenta fata de dreptul roman unde mostenirea nu putea fi decat ori testamentara ori legala. )n dreptul modern lucrurile sunt mai nuantate astfel incat este posibil ca cele doua categorii de mosteniri sa coe iste cu referire la una si aceeasi mostenire. )n cadrul mostenirilor legale e ista pe de o parte# mostenirea legala obisnuita sau de drept comun iar pe de alta parte mostenirea legala anomala9anormala sau iesita din normele obisnuite. ' ista anumite situatii cum este ca"ul de pilda# al sotului supravietuitor caruia legea ii confera un drept special la mostenire cu privire la mobilierul si obiectele aparatinand gospodariei casnice atunci cand vine la mostenire in concurs cu alti mostenitori decat cei din clasa ', cu descendentii. )ntr-o astfel de situatie mostenirea este anomala sau atipica datorita faptului ca in functie de natura bunurilor, transmisiunea se face dupa alte reguli decat cele ale dreptului comun. Se poate intampla ca cel decedat sa lase la data decesului numai bunuri din aceasta categorie, sa nu lase bunuri decat mobilier si bunuri apartinand gospodariei casnice. )ntr-o astfel de situatie daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu parintii sau cu fratii defunctului & mostenitori care intra in clasa a ))-a de mostenitori (, sotul supravietuitor v-a primi toata mostenirea, deci toate bunurile i se cuvin lui, dat fiind faptul ca e ista o reglementare speciala in acest sens si in aceasta
5

situatie spre deosebire de situatiile obisnuite in care asa cum stim in ca"ul in care sotul vine la mostenire in concurs cu parintii si fratii defunctului au fiecare o anumita cota stabilita de lege, in aceasta situatie avand in vedere natura bunurilor respective si reglementarea speciala, sotul supravietuitor are un drept special la bunurile respective, aceasta doar in situatia in care defunctul nu a dispus de bunurile respective in niciun fel. Daca a facut legate care au ca obiect bunurile respective atunci nu se mai aplica reglementarea speciala. ' ista aceasta categorie a mostenirilor legale anomale. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca e ista astfel de mosteniri care nu urmea"a regulile obisnuite in materie de mostenire legala. $e langa aceasta mostenire legala, e ista si mostenirea testamentara care are la ba"a unul sau mai multe testamente ale defunctului in care acesta intr-o forma sau alta si-a e primat vointa in privinta modului in care sa se transmita patrimoniul sau# fie in intregime, fie o cota-parte, fie unul cate unul in privinta bunurilor care fac parte din patrimoniul sau. 4etinem ca la ora actuala avem aceste doua categorii de mosteniri# pe de o parte mostenirea legala cu subdivi"iunea# mostenirea legala obisnuita si mostenirea legala anomala si pe de alta alta parte e ista succesiunea testamentara. CARACTERELE URIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCES!RALE " transmisiunea succesorala sau mostenirea este o transmisiune mortis causa# care survine atunci cand o persoana fi"ica decedea"a- prin aceasta se deosebeste de transmisiunile inter-vivos contractele. - transmisiunea succesorala este una universala, nu e ista nicio contradictie intre cele doua afirmatii si anume transmisiune universala cand e ista si legate particulare. )n principiu mostenirea sau succesiunea este o transmisiune universala pentru ca se transmite intregul patrimoniu al celui decedat c!iar daca nu e ista mostenitori si mostenirea este vacanta aceasta revenind statului sau se poate intampla ca anumite elemente dintr-o mostenire sa se transmita la legatarul * *,*:* sau leagatrii * *,*:* sau *"* si cealalata parte sa se transmita statului. Asadar intotdeauna e ista un mostenitor care in ultima instanta culege universalitatea adica ansamblul de drepturi si obligatii. Sigur ca se poate intampla ca de pilda# statul sa culeaga o mostenire vacanta care sa fi fost golita de continut, elementele active prin donatiile facute de defunct in timpul

vietii si in aceasta situatie apare intrebarea daca plateste statul pasivul0, cum plateste in ca"ul 8egii ;oiculescu la evictiune0 # g!idusiile facute de statul roman cand a vandut locuintele c!iriasilor 0 Nu, statul care plateste doar in limita activului, nu grevea"a pe buget. - transmisiunea succesorala are un caracter unitar# adica in principiu, desigur aceasta este regula bunurile se transmit dupa aceleasi reguli & mostenire legala sau mostenire testamentara ( dar e ista si e ceptii de la aceasta regula. )n principiu acest lucru re"ulta e pres din Codul Civil france" art. +/7 ( )egea nu i-a in considerare nici natura nici originea bunurilor pentru a reglementa succesiunea *, aceasta preci"are a legiuitorului france" a survenit la 18,4 pentru a marca ruptura fata de dreptul anterior, fata de vec!iul drept france", dreptul nobiliar in care e istau reguli diferite in privinta transmisiunilor succesorale, transmisiunile averii nobililor, e ista categoria bunurilor asa numite 1proprii*, care includeau imobilele care de-a lungul istoriei au fost acumulate de o familie sau alta si care se transmiteau din tata in fiu dupa anumite reguli, primul nascut de se masculin dobandea proprietatea, nu avea voie sa instraine"e bunurile prin acte %uridice intre vii si trebuia sa le transmita mai departe generatiei urmatoare si e ista categoria bunurilor ac!i"ite sau dobandite in timpul vietii care erau de regula bunuri mobile care puteau fi instrainate de catre titularul patrimoniului in timpul vietii si care nu urmau regulile bunurilor proprii. Codul civil roman nici cel de la 1864, nici NCC nu preci"ea"a acest lucru, nu e o tragedie, regulile sunt aceleasi ca si in dreptul france". *xceptia este cea a mostenirilor anomale unde din anumite ratiuni, in anumite ca"uri, regulile dupa care se transmit anumite bunuri sunt mai speciale. Si in aceasta categorie intra bunurile care erau incluse in reglementarea de la art. - din 8egea /1.91..4 referitoare la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor, te tul se referea la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice precum si la darurile de nunta. NCC - art. .+/ reglementea"a in esenta acelasi drept. 8egea /1.91..4 a fost abrogata odata cu intrarea in vigoare a NCC. ' ista o reglementare similara dar care nu este identica cu cea anterioara in sensul ca nu se mai refera la darurile de nunta ci se refera numai la mobilierul casnic si obiectele apartinand gospodariei casnice. 2ormularea este mai buna in NCC, pentru ca in reglementarea anterioara unde art. - se referea la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice s-a pus in discutie daca se transmite de pilda inventarul agricol # car, cai. )n reglementarea din NCC este mult mai clar, este vorba despre mobilierul ceea ce este in casa #
7

dulapul, patul si altele si bunurile de u" casnic, deci nu mai e ista darurile de nunta. Spre deosebire de reglementarea anterioara care se referea la mobile# putea sa intre si bicicleta, sa o foloseasca sotii in comun si atunci intra in aceasta categorie, pe cand acuma nu mai intra,acuma este vorba despre * mobilierul casei *. <rebuie sa fie vorba despre un bun #estinat utilizarii obisnuite, nu despre mobilier din lemn de trandafir 1din nu stiu ce* secol atunci nu mai este vorba despre mobilier obisnuit utili"at in gospodaria casnica ci este vorba despre altceva si urmea"a regimul de drept comun. Aceasta categorie de bunuri deroga de la dreptul comun, in functie de natura bunurilor in ca"ul bunurilor despre care am vorbit transmisiunea se face dupa alte reguli decat cele de drept comun, de aceea vorbim despre o succesiune anomala. De asemenea in ca"ul amintirilor de familie, este o creatie a practicii %udiciare france"e. 'ste vorba despre bunuri care intr-o forma sau alta sunt legate de istoria unei anumite familii, de pilda# o anumita corespondenta intre un membru celebru a unei anumite familii si alta celebritate. Si bunurile acestea care pot sa fie dintre cele mai diverse# poate sa fie vorba despre decoratii, poate sa fie vorba despre bi%uterii sau orice alt bun de o asemenea natura care are o anumita legatura cu istoria familiei respective care potrivit practicii %udiciare si doctrinei france"e se transmiteau dupa alte reguli decat cele ale dreptului comun. Aceasta categorie de mostenire anomala in dreptul nostru nu a functionat practic. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in NCC la art. 1147 si urmatoarele si in Codul Civil aceasta categorie de mosteniri este reglementata. Desi nu am avut aceasta practica %udiciara si evolutia doctrinei dreptului france", inspirandu-se din dreptul france" legiuitorul roman la art. 1141 defineste la al. &1( notiunea de amintiri de familie si spune ca este vorba despre bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau marturie istoriei acestei familii si enumera ca poate fi vorba despre: corespondeta, arhivele familiei, decoratii. <rebuie sa retinem faptul ca in privinta acestor bunuri potrivit reglementarilor din N## partajul nu se poate face decat in mod voluntar, ceea ce inseamna ca trebuie sa existe acordul comun al mostenitorilor, lucru care este forate greu de admis. Si atunci in mod obisnuit in astfel de situatii se v-a recurge la ceea ce prevede in continuare NCC la art. 1147 unde reglementea"a regimul %uridic al acestor bunuri unde la al. &7( se preci"ea"a * 'n cazul in care nu se realizeaza partajul voluntar, bunurile care constituie

amintiri de familie raman in indiviziune * - deci nu pot fi instrainate, raman proprietatea indivi"a a membrilor familiei, sigur ca fiecare dintre membrii familiei au dreptul de a contempla bunurile respective. )n dreptul france" s-a mers pe cale pretoriana pana acolo, & ei nu au reglementare nici la ora actuala in acest sens (, ca sa se admita ca depo"itar9pastrator al acestor bunuri sa poata fi desemnat de catre instanta de %udecata si un membru al familiei care nu este mostenitor, de pilda# mostenitorii de rangul ) care sunt 7 fii ai defunctului, care sunt 7 nec!iobi care ar aduce pre%udicii pastrarii memoriei unor astfel de bunuri, ei nefiind in stare, instanta in dreptul france" poate sa dea in depo"it bunurile respective in pastrare unui alt membru al familiei care nu mosteneste, de pilda un frate al defunctului care este mostenitor in clasa a ))-a si in situatia respectiva e istand descendenti, practic nu vine la mostenire. 8egiuitorului roman i-a scapat aceasta subtilitate, nu s-a gandit la neg!iobii care pot sa aduca pre%udicii patrimoniului respectiv si prevede foarte restrictiv ca poate fi desemnat depozitar doar un mostenitor ceea ce nu este prea bine pentru ca se poate intampla ca mostenitorul sa nu poata asigura efectiv pastrarea acelor bunuri - ar fi fost potrivita solutia din dreptul france". Ceea ce trebuie sa retinem aici este faptul ca in privinta acestor bunuri: amintirile de familie - dreptul aplicabil nu mai este cel obisnuit, cel de drept comun ci exista reglementari derogatorii astfel incat putem vorbi despre o mostenire anomala. ' ista anterior dar in pre"ent nu mai e ista ca"ul diferentei care se facea intre bunurile imobile si bunurile mobile atunci cand mostenirea era cu elemente de e traneitate. $rincipiul traditional in toate sistemele de drept era ca in privinta imobilelor regulile care se aplica sunt cele de la locul situarii bunului, de pilda# un roman deceda in 4omania, succesiunii i se aplica leagea romana dar pentru ca avea un imobil in Spania in privinta imobilului i se aplicau regulile de acolo. )n privinta mobilelor se aplica legea cetateniei. Aceste reguli s-au atenuat pana sa dispara in noile reglementari si cele internationale de drept privat unde e ista posibilitatea ca o persoana sau alta in functie de interesele pe care le are sa isi aleaga un sistem de drept sau altul. Asadar e ista si o competitie intre sistemele de drept care sunt cele mai rationale vor fi cele mai agreeate. <ransmisiunea succesoarala a drepturilor de locatiune in conditiile 8egii 11491..6, acolo e ista anumite te te din care re"ulta ca drepturile de locatiune se pot transmite dupa alte reguli decat cele ale mostenirii legale obisnuite - asadar este tot o succesiune anomala.
9

DESC$IDEREA M!STENIRII - desc!iderea mostenirii presupune moartea unei persoane fi"ice. - art. 6-1 din Codul de la 1864 preci"a in mod e press ca * +uccesiunile se deschid prin moarte *. 'ra un te t care a fost preluat din Codul Civil france". )n NCC nu se mai preci"ea"a acest lucru ci se spune la art. .-4 &1( * Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia *. =na este sa vorbesti despre desc!iderea mostenirii si alta este sa vorbesti despre momentul cand se desc!ide acea mostenire. Nu este o c!estiune foarte importanta, nu are consecinte practice imediate. 'senta este ca intotdeauna cauza desc!iderii unei mosteniri este decesul unei persoane. Daca de pilda o persoana face de-a lungul vietii mai multe testamente, nu se poate discuta despre desc!iderea mostenirii raportandu-ne la momentul cand s-a facut unul sau altul dintre testamentele respective. De asemenea e ista reglementata in dreptul nostru procedura succesorala notariala care este o procedura facultativa, deci nu este obligatorie, este o procedura care nu este contencioasa la care mostenitorii care sunt diligenti si care vor sa obtina certificatul de mostenitor cu care sa-si poata dovedi atunci cand au nevoie calitatea de mostenitor si care este componenta masei succesorale si cine sunt mostenitorii, vor recurge la aceasta procedura care presupune sa survina decesul persoanei fi"ice a lui de cujus si dupa un moment sau altul, de e emplu o luna, doua sau un an de la data desc!iderii mostenirii unul sau altul dintre mostenitori se adresea"a unui notar solicitand desc!iderea procedurii succesorale notariale. , nu se confunda deschiderea mostenirii care este datorata numai si numai de decesul unei persoane fizice cu cererea de deschidere a procedurii succesorale. )ntotdeauna procedura succesorala prin natura lucrurilor de desfasoara dupa deces, uneori la un moment foarte indepartat de data decesului si nu se poate pune semnul egalitatii intre cele doua elemente, sunt lucruri care difera esential. 8ogica transmisiunilor succesorale este aceasta# e ista o persoana fi"ica, are un patrimoniu, decedea"a si in momentul decesului dupa anumite reguli, ale mostenirii legale sau ale mostenirii testamentare sau dupa regulile si a unora si a altora in ca"ul unor mosteniri, acel patrimoniu se transmite la acei mostenitori.

*fectele transmisiunii succesorale se produc de la data deschiderii mostenirii, deci se produc de la data decesului desi in mod practic si concret, desigur nu se transea"a lucrurile atunci, nu decedea"a o persoana si imediat se de"bate succesiunea, se stiu care sunt mostenirotii. ' ista termenul de optiune succesorala care la ora actuala este de $ an de "ile. )n acest interval de timp mostenitorii se pot gandi daca accepta sau nu mostenirea. )ntotdeauna se scurge o anumita perioada de timp de la data decesului, dar in privinta mostenitorilor care accepta mostenirea efectele acceptarii intotdeauna se produc de la data deschiderii mostenirii, de la data decesului Nu de la data cand accepta. Aici transmisiunea nu operea"a ca in ca"ul contractului unde se face oferta, ea este obligatorie pentru ofertant dar nu se transmite proprietatea decat atunci cand are loc acceptarea, fara acceptare nu se transmite proprietatea. )n ca"ul van"arii proprietatea se transmite in momentul acordului de vointe. 8a mostenire e necesara acceptarea pentru ca o persoana sau alta sa poata mosteni, transmisiunea mostenirii operea"a cu efecte de la data decesului. Niciun moment patrimoniul celui decedat nu ramane fara proprietar. Cauza desc!iderii mostenirii este intotdeauna decesul unei persoane fi"ice. )n ceea ce priveste data desc!iderii mostenirii ea este aceea a decesului lui de cu%us. Aceasta data este importanta pentru ca in raport cu ea se stabilesc persoanele care au capacitatea de a mosteni. Nu pot mosteni decat persoanele care e ista sau sunt cel putin concepute la data desc!iderii mostenirii. De asemnea aceasta este data pana la care retroactivea"a acceptarea mostenirii. Aceasta este data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie pentru e ercitarea dreptului de optiune succesorala. *ste data in raport cu care se stabileste masa succesorala. De asemenea cand in reglementarea anterioara parta%ul avea un efect declarativ, data desc!iderii mostenirii era cea in raport cu care se produce acest efect. )n NCC parta%ul nu mai are efect declarativ ci constitutiv, asadar nu mai putem vorbi despre aceasta retroactivitate. Cum se stabileste data desc!iderii mostenirii 0 care este deosebit de importanta prin consecintele sale. Aceasta in principiu se constata printr-un act medical - aceasta in situatiile obisnuite. Sigur
11

ca se poate intampla ca o persoana sa dispara, sa nu mai apara prin locurile in care aparea in mod obisnuit. A nu se confunda disparitia unei persoane cu decesul acestei persoane. Daca dispare o persoana pentru a fi considerata decedata trebuie sa survina o !otarare %udecatoreasca de declarare a mortii pre"umate. 4etinem ca atunci cand situatia este obisnuita de pilda# o persoana decedea"a acasa la domiciliul obisnuit, in aceasta situatie medicul emite un act constataor al mortii si pe ba"a acelui act se fac mentiunile corespun"atoare in registrele de stare civila. > problema aparte a fost aceea a persoanelor care avand vocatie succesorala fie reciproca & e # tata si fiu (, fie persoane care au vocatie succesorala univoca si anume numai unul are vocatie fata de celalalt & e # o persoana a facut un testament in favoarea altei persoane si nu e ista testamente reciproce in aceasta situatie vocatia succesorala este numai unilaterala ( si e ista situatii in care astfel de persoane decedea"a de pilda intr-un accident cum ar fi o e plo"ie & in materie succesorala o conditie esentiala pentru a putea mosteni o alta persoana este ca acela care mosteneste sa fie in viata sau cel putin conceput la data cand se deschide mostenirea ( si se poate sa fie vorba despre o c!estiune de secunde sau c!iar minute sau fractiuni de secunde, daca persoanele intre care e ista vocatie succesorala decedea"a intr-o anumita ordine mostenirea se transmite celui care supravietuieste fie si o fractiune de secunda celuilalt. Asadar este foarte importanta ordinea deceselor. Atunci cand se poate stabili prin orice mi%loc de proba cine a murit primul nu se pun probleme, dar practica %udiciara si doctrina si-au pus probleme ce se intampla atunci cand nu se poate stabili e act care este ordinea deceselor0 )n aceasta privinta lucrurile au evoluat in sensul ca de pilda# in Codul Civil france" in astfel de situatii e ista pre"umtia ca mor mai intai copii, apoi persoanele mature, femeile inaintea barbatilor s.a.m.d. Dar acestea s-au dovedit in multe situatii ca nefiind reale si atunci au instituit pre"umtia ca au decedat in acelasi moment. Dar daca au decedat in acelasi moment inseamna ca niciunul nu poate mosteni pe celalalt pentru ca nu se poate dovedi ca unul a supravietuit celuilalt & e # moare un tata si un fiu intr-un accident auto sau intr-o eruptie a unui vulcan - nu se poate stabili ordinea deceselor si atunci consecinta practica era ca fiecare era mostenit de mostenitorii lui legali sau testamentari, in e emplul cu tatal si fiul, copii fiului nu puteau veni la mostenire prin reprezentare a tatalui lor pentru ca nu

se putea dovedi ca acesta a predecedat parintelui sau, asadar nu putea sa-l mosteneasca (. 2r. Deac? - situatia de comorienta care era reglementata in art. 71 din Decretul /191.-4 ar putea sa se e tinda si la persoane care nu au decedat in aceeasi impre%urare. ' # cand copii fiului decedat impreuna cu tatal vroiau sa invoce dreptul de a mosteni prin repre"entare, o conditie a repre"entarii sub reglementarea anterioara era sa fie predecedat repre"entatul. Si in acest e # tatal decedat impreuna cu fiul - nu puteau dovedi copii. De aceea in dreptul france", in Codul Civil france" s-a preva"ut in mod e pres ca atunci cand fiul decedea"a impreuna cu tatal, copii fiului au dreptul de a-l mosteni prin repre"entare pe bunic. Dar pentru a se a%unge la aceasta solutie a fost nevoie de preci"area legii, preci"are care in dreptul nostru nu a e istat. Dar 2r. Deac? a "is ca daca a murit tatal impreuna cu fiul - * ca nu este normal ca nepotii sa nu il mosteneasca pe bunic * - intradevar nu e normal dar in acest ca" trebuia modificata legea. Altfel consecinta comorientei era ca nu erau intrunite conditiile, nu se putea dovedi indeplinirea conditiilor necesare pentru a mosteni. )n e emplul dat era vorba despre mostenirea prin repre"entare si o conditie a repre"entarii era aceea sa se fi putut dovedi ca fiul a decedat inantea tatalui, iar aceasta proba era de neadministrat, prezumtia legala era ca au murit in acelasi moment - deci consecinta practica era ca nu se puteau mosteni. )n actualul Cod Civil nu mai vorbeste codul despre situatia de comorienta dar prevede la art. .-+ al &7( * Daca, in cazul mortii mai multor persoane, nu se poate stabili ca una a supravietuit alteia, acestea nu au capacitate de a se mosteni una pe alta *. ' normal sa fie asa dar, de la aceasta regula e ista si e ceptii. )mportant este ca nu se poate dovedi de niciunul ca a supravietuit celuilalt - principiul este ca nu se pot mosteni unul pe celalalt. - studii 6ircea @ob - nr. 497,1, - dansul vorbeste despre aceasta modificare legislativa, cele 7 studii se refera la modificarile introduse NCC - dansul spune ca de"baterea referitoare la comorienta care s-a facut sub imperiul Codului de la 1864 ar fi fost prea *aprinsa *, C!irica - nu stie de ce era asa * aprinsa * fiind vorba despre 7 propo"itii - * Daca au murit in acelasi moment nu se pot mosteni * - spunand ca ar * fri"a uneori pedanteria *. 'l mai spune ca discutia ar fi fost si inutila, ca situatiile de comorienta nici nu ar fi e istat - C!irica - in cele 7 ra"boaie mondiale sigur au e istat. 'l mai spune ca legiuitorul ar fi preluat conceptia autorului 2r. Deac? - C!irica 13

nu vede unde a preluat-o. Dimpotriva legiuitorul preluand din dreptul france" a preci"at ca in situatia in care tatal decedea"a impreuna cu fiul, copii fiului pot sa il mosteneasca pe tata prin repre"entare. 2ara aceasta dispo"itie legala e presa nu se putea a%unge ca acesti copii sa il mosteneasca. Ceea ce trebuie sa retinem este ca in esenta comorienta inseamna ca doua sau mai multe persoane intre care exista vocatie succesorala fie reciproca, fie univoca decedeaza intr-o imprejurare in care nu se poate stabili daca una a supravietuit celeilalte iar consecinta practica este ca nu au capacitate succesorala. #apacitatea succesorala inseamna ca acel care invoca drepturi succesorale sa poata dovedi ca a supravietuit fie si o fractiune de secunda celuilalt, lucru care in situatia de comorienta nu se putea intampla. Dar, prin dispo"itii speciale legiuitorul nostru preluand din dreptul france" a re"olvat problemele care in Decretul /191.-4 nu erau re"olvate. L!CUL DESC$IDERII M!STENIRII " si acesta are importanta pentru ca in raport cu acest loc se stabileste competenta teritoriala a instantelor de %udecata sau competenta notarilor publici pentru a instrumenta procedura succesorala notariala. - locul desc!iderii mostenirii este la cel din urma domiciliu al defunctului, N= la locul unde decedea"a pentru ca se poate intampla sa fie in ceva e cursie, intamplator sa se afle intr-un anumit loc, locul desc!iderii mostenirii nu este acela unde are loc decesul ci la ultimul domiciliu. Domiciliu - definitie in legislatie - Decretul nr. /191.-4 se spunea ca domiciliul unei persoane fi"ice este acolo unde ea isi are locuinta statornica sau principala. NCC - art. in mod mai liberal * Domiciliul persoanei fi"ice, in vederea e ercitarii drepturilor si libertatilor sale civile, este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala *. - are importanta vointa partii, inainte te forta sa ai domiciliu unde stateai mai mult dintr-un motiv sau altul. )n esenta c!estiunea domiciliul este o problema de fapt care poate fi dovedit prin orice mi%loc de proba, in principiu se dovedeste cu act de identitate.

- retinem - locul desc!iderii mostenirii este acela al ultimului domiciliu. C!NDITIILE CERUTE DE LEGE %ENTRU A %UTEA M!STENI - si sub regimul C.civ. de la 1864 si sub regimul NCC - se impuneau a fi indeplinite / cerinte # 1. $ersoana care mosteneste sa aiba capacitate succesorala# inseamna sa aiba capacitatea de a mosteni - sa e iste la data desc!iderii mostenirii sau in ca"ul copilului nenascut sa fi fost conceput. $ersoanele care nu e ista la data desc!iderii mostenirii sau persoanele %uridice care nu au e istenta legala la data desc!iderii mostenirii nu pot sa mosteneasca. 7. Succesibilul sa nu &ie ne#e'n# cand este vorba despre fundatiile testamentare este suficient sa fie dispo"itia in testament fara ca fundatia sa aiba e istenta la data desc!iderii mostenirii, urmea"a sa dobandeasca e istenta ulterior si c!iar daca bunurile respective nu sunt necesare pentru a lua fiinta in mod legal tot este valabila - s-a liberali"at si aici reglementarea. Nu poate invoca drepturi succesorale unul care a murit inainte, sigur ca el nu poate dar mostenitorii lui pot sa invoce. $rima conditie# sa e iste capacitate succesorala, a doua situatie# sa nu fie intr-o situatie de nedemnitate sau de nevrednicie cum spunea Codul Civil anterior. /. (ocatia succesoarala# in Codul Civil de la 1864 nu e ista o reglementare in acest sens dar era recunoascuta de doctrina si de %urisprudenta si anume sa aiba vocatie succesoarala. NCC - art. .67 * Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament *. ;ocatie# sa aiba c!emare fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului. ' # o persoana care nu este ruda cu defunctul si care nici nu a fost gratificata prin testament, degeaba e ista la data desc!iderii mostenirii 9 cu toate ca are capacitate succesorala, nu are vocatie - nu poate sa il mosteneasca. )n ceea ce priveste capacitatea succesorala aici lucrurile sunt relativ simple# nu se insista. )n privinta nedemnitatii# in Codul de la 1864 e istau / ca"uri de nedemnitate. )n esenta
15

nedemnitatea era atrasa de savarsirea unor fapte grave la adresa celui decedat - e # se comitea o tentativa de omor sau c!iar era omorat de cu%us, intr-o astfel de situatie survenea nedemnitatea. De asemnea un alt ca" de nedemnitate preva"ut la art. 6-- Codul Civil de la 1864 - cand o persoana a facut o acu"atie capitala9calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. )n Codul Napoleon situatia aceasta se referea la situatia cand cineva are vocatie succesorala, facea un denunt si ulterior se dovedea ca acel denunt a fost calomnios - ulterior abolita pedeapsa cu moartea - unii au sustinut ca este ca" de nedemnitate altii ca nu este. =n al treilea ca" de nedemnitate este reglementat la art. 6-- din Codul de la 1864 - ca"ul nedenuntarii omorului caruia i-a ca"ut victima cel despre a carui mostenire este vorba. )n reglementarea Codului de la 1864# nedemnitatea era o sanctiune care opera in toate cele / situatii de drept, instanta de %udecata eventual constata ca s-a savarsit una din faptele la care se referea Codul si atunci nedemnitatea producea efecte de la data desc!iderii mostenirii. )n NCC reglementarea este mai comple a inspirandu-se din dispo"itiile din Codul Civil france" si Auebec# e ista pe de o parte o nedemnitate de drept, care in principiu operea"a prin efectul legii - art. .-8 este reglementata aceasta si se refera la &a( * Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea * iar la &b( - * Persoana condamanta penal pentru savarsire inaintea deschiderii mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului *. reglementare originala care nu se regaseste in Codul Civil france", poate fi acceptata. Si vec!iul Cod Civil si NCC - se vorbeste despre persoana condamnata penal. Sub regimul Codului Civil anterior au e istat situatii si in dreptul france" in care de e . un sot il ucide pe celalalt sot si dupa se sinucide. )ntr-o astfel de situatie pentru ca nu are cum sa survina condamnarea, cel care a savarsit omorul nu putea intra sub incidenta nedemnitatii astfel incat rudele ucigasului a%ungeau sa mosteneasca. > astfel de situatie a a%uns la Curtea 'uropeana a Drepturilor >mului , speta solutionata de instantele romanesti. Cau"a ;elcea si 6a"are impotriva 4omaniei. Botarare 1 decembrie 7,,.. Sotul care era in divort cu sotia s-a dus la domiciliul sotiei s-au certat acolo, el a "is ca s-a dus sa

se impace. Sotul infuriat a ucis-o prima data pe soacra iar apoi pe sotie. Si in aceasta situatie pentru ca avea un frate, ucigasul dupa regulile aplicabile in dreptul nostru ucigasul nu a apucat sa fie condamndat, mostenirea s-a transmis si fratelui ucigasului si tatalui sotiei care a fost ucisa si care a ramas in viata. $otrivit dreptului roman solutia era perfect legala dar, ca tatal victimei fiind foarte !otarat a a%uns pana la Curtea 'uropeana unde a solicitat ca statul roman sa fie condamnat pe temeiul art. 8 din Conventia 'uropena a Drepturilor >mului C dreptul la respectarea vietii private si de familie. )n dreptul intern lucrurile erau clare, nu putea opera nedemnitarea pentru ca nu survenise condamnarea. Curtea 'uropeana a data castig de cau"a reclamantului si a condamnat statul roman pentru motiv ca nu a pastrat un just echilibru intre interesele aflate in %oc si s-a spus ca * c!iar daca legislatia interna prevedea ca nu putea surveni nedemnitatea intr-o astfel de situatie totusi solutia este prea rigida si in contradictie cu dispo"itiile art. 8 si Conventie *. )n NCC art. .-8 &7( se prevede ca in ca"ul in care pentru condamnarea faptelor mentionate la al &1( este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie, prin prescriptia raspunderii penala, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca. Asadar s-a remediat aceasta deficienta pentru ca solutia anterioara a fost criticata si in dreptul nostru si in cel france". )n sitemul anterior trebuia sa survina condamnarea dar avandu-se in vedere ceea ce prevede Curtea 'uropeana a Drepturilor >mului, N= sunt intemeiate solutiile prin care instantele romanesti ar considera ca nu e ista nedemnitate intr-o astfel de situatie. Numai o instanta civila poate sa constate ca au fost savarsite faptele respective intr-o asemnea situatie. NCC - De cujus poate sa-l ierte pe nedemn c!iar comitand o tentativa de omor. 1864 - nu putea sa-l ierte - nedemnitatea opera in temeiul legii. )n NCC art. .61 - pot fi inlaturate efectele nedemnitatii. $e langa nedemnitatea de drept e ista si nedemnitati %udiciare - care nu functionea"a de drept pentru care trebuie sa survina o !otarare %udecatoreasca care sa pronunte nedemnitatea si efectele au loc9se produc de la data cand !otararea %udecatoreasca ramane definitiva deci nu de la data desc!iderii mostenirii - reglementare la - art. .-. NCC. Ne#e'nitatea & nevrednicia, cum era privita de ;ec!iul cod civil (, sub regimul codului de la
17

1864 functionau / ca"uri de nedemnitate, iar daca ne uitam in NCC o sa vedem ca aceasta institutie a fost reformulata# e ista reglementari noi in privinta nedemntiatii. Dintre cele / ca"uri de nedemnitate, doar primul mai sub"ista. Ceea ce este important si trebuie retinut este ca spre deosebire de reglementarea anterioara in care nedemnitatea producea efecte de drept, de la data desc!iderii mostenirii, c!iar daca condamnarea pe care o pretindea art. 6+- Codul civil de la 1864 survenea ulterior desc!iderii mostenirii efectele erau de la data desc!iderii mostenirii. 2aptul ca era o nedemnitate de drept insemna in esenta, ca nedemnul nu putea fi iertat nici de mostenitori, nici c!iar de catre de cu%us, bineinteles atat timp cat el era in viata. )n noua reglementare vom vedea ca e ista 7 feluri de nedemnitate si anume e ista ceea ce art. .-8 denumeste# nedemnitatea de drept# din punct de vedere terminologic notiunile sunt identice. Ne-am putea gandi ca daca este de drept produce efecte imparabil si ca nimeni nu ar putea interveni. ;om vedea ca lucrurile nu stau asa. Aceasta nedemnitate de drept survine in doua ca"uri, primul este cel care era si in Codul civil de la 1864, asadar este vorba despre condamnarea penala pentru savarsirea unei infractiuni, adica un atentat la viata celui despre a carui mostenire este vorba. Si in reglementarea din NCC, pentru a functiona acest ca" de nedeminitate in principiu se cere sa fie o !otarare %udecatorasca de condamnare dar, pentru ca sub regimul Codului de la 1864, 4omania a fost condamnata la Curtea 'uropeana a Drepturilor >mului pentru incalcarea art. 8 din Conventia 'uropeana a Drepturilor >mului intr-un ca" in care un succesibil a ucis pe de cujus si pe urma s-a sinucis si el imediat. Asadar nu a mai apucat sa survina !otararea de condamnare, ceea ce in conceptia unanima, atat a doctrinei, cat si a %urisprudentei din 4omania sub regimul Codului de la 1864 ducea la imposibilitatea aplicarii nedemnitatii, tocmai ca urmare a condamnarii despre care am vorbit cursul trecut in cau"a ;elcea contra 4omaniei. +olutia chiar daca se aplica #odul civil de la $-./ trebuie sa fie alta, deci poate fi aplicata nedeminitatea chiar daca nu a survenit o hotarare de condamnare, invocandu-se aceasta hotarare a #urtii *uropene, iar in NCC, sigur ca avandu-se in vedere aceasta situatie s-a preva"ut la alin. 7 de la art. .-8 1 'n cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate la alin. 0$1 este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva.*, adica in situatia in care nedemnul din motivele care sunt

enumerate aici nu este condamnat sau nu apuca sa fie condamnat, in acea situatie instanta civila poate sa constate e istenta ca"ului de nedemnitate si ca atare nedemnitatea sa produca efecte. =n al 7-lea ca" de nedemnitatea enumerat la lit.b, art. .-8 1 persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturata sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului*# este o inovatie a legiuitorului roman, nu e ista o astfel de reglementare in alte coduri, nefiind o c!estiune inacceptabila, poate fi impartasita. Deci avem aceste 7 ca"uri de nedemnitate. Ceea ce este important este sa retinem ca asa cum re"ulta din dispo"itiile alin. / al art. .-8 din NCC# 1 Nedemnitatea de drept poate fi constata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta nedemnitatea.*, deci nu e ista o limita in timp. C!iar si nedemnul poate fi intr-o situatie anume, in po"itia de a invoca nedemnitatea, asa cum a fost ca"ul intr-o speta solutionata prin anii 6,, cand o persona careia urma sa ii fie confiscata averea, a avut interesul ca fiind intr-o situatie de nedemnitate, sa invoce propria nedemnitate si sigur ca operand de drept instanta nu a avut altceva decat sa o constate. - numai cand omorul sau tentativa de omor sunt savarsite cu intentie, trebuie sa e iste intentia directa de a ucide. Nu e ista aceasta intentie directa, dar totusi survine, lovituri cau"atoare de moarte & spre e emplu (, situatie in care este vorba despre o nedemnitate %udiciara reglementata la art. .-8 din NCC fiind inspirata din Codul civil Auebec, art. 671 - 67/. 'ste vorba asadar despre o nedemnitate %udiciara, nu mai este de drept cum este cea de la art. .-8 si care operea"a mai intai in situatia in care# 1 2 persoana este condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unei fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.* - art. .-. NCC este ca" de nedemnitate %udiciara. =n al 7-lea ca" este cel de la lit. b. 1 persona care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului *. )ar, al /-lea ca" este ca"ul de la lit. &c( si anume 1 cazul in care o persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea, sa modifice sau sa revoce testamentul*. Acestea sunt ca"uri care nu au e istat in legislatia
19

anterioara, care au fost preluate din Codul civil Auebec. Aceasta reglementare a nedemnitatii contine 7 categorii de nedemnitate# de drept si %udiciara, C!irica considera ca este utila, binevenita. Ceea ce trebuie sa mai retinem este faptul ca aceasta nedemnitate judiciara spre deosebire de cea de drept trebuie sa fie invocata in termen de $ an, in principiu de la data deschiderii mostenirii, dar NCC nuantea"a si situatia in care nu se cunoaste la data desc!iderii mostenirii, de e # faptul ca cineva l-a impiedicat pe de cu%us sa isi revoce un testament, sau sa faca un alt testament si afla mai tar"iu, iar in astfel de situatie acest termen de 1 an curge de la data cand se afla despre acea situatie. Aici, aceasta nedemnitate, nu mai poate fi invocata de orice persoana interesata, asa cum se intampla in ca"ul nedemnitatii de drept ci spune NCC la alin. &7(, al art. .-.D doar de catre orice succesibil, asadar poate fi vorba despre un comostenitor, de e # vin la mostenire 7 frati, unul este in una dintre aceste situatii de nedemnitate, si cel care nu este vinovat de nedemnitate, poate invoca in contra fratelui sau aceasta nedemnitate. Statul poate sa invoce nedemnitatea &se poate observa la alin. 6( atunci cand mostenirea este vacanta. Cand e ista o situatie de vacanta succesorala, atunci statul, mai e act# comuna sau municipiul, carora le revine mostenirea vacanta, pot invoca nedemnitatea. ' vorba tot despre un succesibil. C!irica# solutia legislativa este buna0, restrangand dreptul de a actiona doar la succesibili0 E C!irica# nu ar putea si alte persoane0 ' # creditorii, pe calea actiunii oblice sau donatarii0 ' ista sa spunem persoane care au fost gratificate in timpul vietii de defunct cu liberalitati si care ar putea profita de inlaturarea de la mostenire a unui nedemn. >are acestia de ce nu ar avea dreptul sa invoce nedemnitatea0 C!irica, considera ca in lege ar fi trebuit sa se spuna# orice persoana interesata, iar atunci era o problema de interpretare care era la dispo"itia instantelor pe cand asa restrangand te tul, interpretarea & C!irica presupune ( ca v-a fi strict literala, si nu crede ca este solutia cea mai buna & el considera ca s-ar impune modificarea acestei dispo"itii legale pentru ca ar putea sa e iste probleme in acest ca" (. )n reglemenatrea din NCC, daca de cu%us il poate ierta pe cel nedemn, atunci este mai greu de acceptat ca ar putea invoca altcineva ca"ul de nedemnitate asa cum se putea anterior cand legea spunea clar si fara nicio nuanta ca operea"a de drept, era o c!estiune numai de a se constata, atunci oricine avea dreptul sa ceara sa se constate acest lucru & c!iar si instanta, c!iar si notarul, c!iar si nedemnul (. )n actuala configuratie a te telor nu mai este posibil acest lucru. Ceea ce trebuie sa retinem in esenta este faptul ca atunci cand exista un caz de

nedemnitate, el a fost invocat in conditile legii, nedemnul este inlaturat de la mostenire si nu mai primeste nici chiar rezerva, daca este mostenitor rezervatar. Asadar, consecinta este aceea a inlaturarii nedemnului de la mostenire. 8a art. .6, se mai reglementea"a cateva c!estiuni de detaliu, sigur ca daca nedemnul este inlaturat de la mostenire, si sa spunem a apucat sa preia patrimoniul succesoral, sau anumite bunuri din succesiune si a facut acte de dispo"itie in privinta acestora, atunci se aplica regulile de drept comun cunoscute, a facut acte pe care nu avea voie sa le faca# de e # a instrainat bunul, este vorba despre instrainarea bunului altuia si se aplica regulile cunoscute. 8a art. .61 NCC avem o dispo"itie legala interesanta preluata din art. 677 din Codul civil Auebec fiind vorba despre inlaturarea efectelor nedemnitatii unde la alin. 1 se preci"ea"a 1 *fectele nedemnitatii de drept sau judiciare & deci ambele categorii de nedemnitate ( pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act notarial de catre cel care lasa mostenirea. 3ara o declaratie expresa, nu constituie inlaturare a efectelor nedemnitatii legatul lasat nedemnului dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea*. Deci trebuie sa e iste un astfel de act, iar din acest te t re"ulta ca inlaturarea efectelor nedemnitatii, nu se poate reali"a decat printr-o manifestare de vointa expresa a celui care lasa mostenirea. )n Codul civil france", la art. +78 se prevede ca ( atunci cand cel care putea sa invoce nedemnitatea, cel impotriva caruia s-au comis faptele de nedemnitate, ulterior savarsirii faptelor respective, lasa nedemnului un legat universal sau un legat cu titlu universal se prezuma ca l-a iertat *, deci e act solutia inversa din NCC. 'ste o c!estiune de optiune0 putea legiuitorul si asa, si asa0 sau una dintre solutii este cu probleme0 Atentie FFF daca a facut un legat universal sau cu titlu universal. )n NCC se spune# un legat, poate fi vorba si despre legatul particular, dar pre"umtia este inversa. Daca se face un legat universal in favoarea nedemnului, dupa data actelor care au atras nedemnitatea in sistemul NCC se considera ca nu este iertat nedemnul, iar in sistemul Codului civil france", invers fiind considerat iertat. Daca i-am dat vocatie universala, nu i-am dat ce avea prin mostenirea legala0 C!irica considera ca mai rationala era solutia din Codul civil france". Daca i s-a dat o vocatie universala sau una cu titlu universal prin legat care sunt identice cu cele pe care le confera vocatia legala atunci nu e ista nicio ratiune sa nu se recunoasca ca de cu%us l-a iertat pe nedemn ... Spre deosebire de reglementarea din Codul de la 1864 cand nedemnitatea producea efecte, numai si numai in privinta mostenirii legale.
21

)n reglementarea NCC, efectele sunt identice atat in privinta mostenirii legale, cat si a celei testamentare. <e tul are logica daca este vorba despre un legat particular care nu confera vocatie la universalitate, atunci s-ar putea accepta. Si in Codul france" nu se spune nimic despre legatul particular, re"ulta implicit ca atunci cand faci un legat particular# ii lasi un anumit bun sau un anumit drept EG in aceea situatie nu avem argumente sa pre"umam ca l-a iertat pentru tot restul, putem doar conclu"iona ca a dorit sa ii lase un anumit bun din anumite motive. Discutia e ista atunci cand nu e ista o dispo"itie si anume o iertare e presa si atunci se pune problema daca face in favoarea nedemnului un legat care da vocatie la universalitate si poate fi considerat iertat sau nu. Nu e ista nicio legatura cu situatia cand e ista o iertare e presa. Dar problema este ca se poate interpreta, & legiuitorul in unele sisteme legislative se preocupa si de situatiile in care ar putea fi ec!ivalente cu o iertare, aproape e presa (. Daca face un legat universal in favoarea nedemnului si legatul universal ii confera vocatie la intreaga mostenire, mostenirea legala nu ii confera tot asa ceva0 Atunci nu se poate spune ca daca ii lasa legatul este egal cu iertarea0 Daca avem e emplul altor sisteme legislative, care s-au preocupat de aceste probleme si am va"ut ca in Codul france" se face referire doar la legatul universal si la legatul cu titlu universal, nu ar fi trebuit ca si legiuitorul roman sa fie in alerta0 Dupa intrarea in vigoare a N##, nedemnul poate fi iertat chiar daca este vorba despre nedemnitatea de drept. ' # Sa presupunem ca e ista un ca" de nedemnitate care a survenit inaintea intrarii in vigoare a NCC, inainte de 1 octombrie, ca e ista o condamndare a nedemnului, fiind intrunite toate conditiile si intre momentul intrarii in vigoare a NCC 1 octombie 7,11 si momentul decesului, de cu%us il iarta e pres pe nedemn si decedea"a. )ntrebarea este daca in aceasta ipote"a iertarea produce sau nu efecte0 - avand in vedere faptul ca nedemnitatea sub regimul Codului anterior opera de drept. Desi se spunea si era acceptat de toata lumea ca nedemnitatea sub regimul Codului civil anterior opera de drept, dar efectele nu puteau fi in timpul vietii lui de cu%ul ci numai la data decesului. Deci automat discutia se muta dupa intrarea in vigoare a NCC. 8egea de punere in aplicare prevede ca in cazurile de nedemnitate prevazute de art. !-, ! N## nu produc efecte decat daca au survenit dupa data intrarii in vigoare a N##.

- este vorba despre mostenire, nu produce efecte atunci cand a fost savarsit faptul respectiv. Nu este vorba ca atunci cand de e # s-a savarsit o fapta ilicita sub regimul Codului civil anterior, ea producand efecte imediat. $e cand aici fiind vorba despre mostenire, tocmai aceasta este premisa foarte importanta pe care trebuie sa o retinem. E&ectele ne#e'nitatii) c*iar #aca este una #e #rept) c*iar #aca a survenit *otararea #e con#'anare inainte) nu se pro#uc la 'o'entul can# se in#eplinesc con#itiile ne#e'nitatii ci numai la data decesului si in e+e'plul pe care il analiza' noi #ecesul s"a pro#us #upa intrarea in vigoare a NCC si ca atare iertarea este posibila) pentru &apte care au &ost savarsite anterior. Asadar iertarea produce efecte, c!iar daca nu a reglementat-o in mod e pres legiuitorul & si nu poate reglementa toate situatiile (. Daca este vorba despre mostenire nu poate fi vorba despre efecte decat de la data desc!iderii mostenirii. ' # poate fi facut un testament inainte de intrarea in vigoare a NCC si dupa NCC sa nu fie valabil. 4estamentul producand efecte numai de la data deschiderii mostenirii, chiar daca a fost valabil in raport cu legea de la data la care a fost intocmit, nu produce niciun efect. 8a mostenire re"olvarile sunt putin diferite comparativ cu materia contractelor sau faptelor licite sau ilicite. )n esenta noua reglementare este mai buna decat cea anterioara, este mai adaptata la ceea ce s-a intamplat intre timp, ceea ce s-a luat din reglementarile straine este bine & mai putin micile discutii avute anterior (. DE(!LUTIUNEA LEGALA A M!STENIRII - la ora actuala in dreptul nostru e ista 7 feluri de mostenire# mostenirea legala si mostenirea testamentara. - in Codul civil de la 1864, cel putin in forma initiala a fost reglemenatata si donatia de bunuri viitoare sau mostenirea contractuala, dar in dreptul nostru aceasta institutie nu a fost utili"ata aproape deloc. Dupa 1.44, nici nu a mai fost studiata fiind amintita doar asa in trecere, in alte sisteme de drept este puternica si are valente practice numeroase. 8egiuitorul nostru a simplificat lucrurile.
REGULILE A%LICA,ILE M!STENIRII LEGALE

- cand se defera mostenirea dupa regulile mostenirii legale0 - atunci cand de cu%us fie nu a facut
23

dispo"itii testamentare, nu a lasat un testament. )ntradevar poate sa nu fi facut testament, dar sa fi facut donatii. Si atunci in privinta donatiilor vom vedea ca se aplica regulile de la legate. ' ista cotitate disponibila, pot fi reduse s.a.m.d. Dar pentru simplificarea e punerii, implicit trebuie sa avem in vedere si o astfel de situatie. )n principiu mostenirea se defera dupa regulile mostenirii legale care este o mostenire supletiva, care survine atunci cand de cu%us nu a dispus altfel, adica altfel decat spun regulile mostenirii legale. Sigur ca se poate intampla ca intr-o situatie defunctul sa fi facut acte de dispo"itie prin liberalitati, fie prin donatii, fie prin legate care sa nu consume intregul patrimoniu. Asadar, in parte sa e iste dispo"itii testamentare, de e # a lasat un legat cu titlu universal pentru o %umatate din mostenire si pentru cealalta parte nu a lasat nicio dispo"itie. )n aceasta situatie una si aceeasi mostenire, este supusa in parte regulilor mostenirii legale in privinta partii in care de cu%us nu a facut acte de dispo"itie mortis causa, si in cealalta parte se aplica regulile mostenirii testamentare. 8ucrul acesta re"ulta din dispo"itiile e prese ale art. .-alin. 7 din NCC. - una si aceeasi mostenire poate fi in parte legala, poate fi in parte testamentara. $'4S>AN'8' $' CA4' 8'H'A 8' CB'A6A 8A 6>S<'N)4' - in esenta este vorba despre rudele de sange ale defunctului 5 Sotul supravietuitor. - in sistemului codului nostru civil, si a celui pre"ent, si a celui anterior nu pot fi asimilate rudelor cum sunt de e # cumnatii sa se mosteneasca intre ei, sau un ginere sa mosteneasca pe soacra, sau invers# soacra sa il mosteneasca pe ginere. Acest lucru este posibil prin testament. - e ista sisteme legislative in care concubinii au drepturi la mosenirea legala, de e # dreptul )sraelului, insa in dreptul nostru nu este posibil acest lucru. - spre deosebire de Codul civil de la 1864, care in forma initiala c!ema la mostenire rudele de sange pana la gradul I)) inclusiv, aceasta posibilitate a fost restransa pana la rudele de gradul '5, in linie colaterala. )n linie directa, bineinteles limitea"a natura, unde nu se poate mosteni dincolo de gradul ))), ); decat in conditii cu totul e ceptionale. - art. 6-. - Codul de la 1864 si art. .6/ NCC. )n esenta din aceste doua te te de lege re"ulta ca sunt c!emati la mostenire# descendentii defuctului, ascendentii acestuia, rudele colaterale pana la gradul '5 inclusiv. Asadar e ista aceasta restrictie, nu toate rudele de sange sunt c!emate si

numai pana la un anumit grad stabilit fie de natura, fie de Codul civil in linie colaterala pana la gradul );. <ot nu ar fi suficient pentru a preintampina risipirea averii succesorale si atunci legiuitorul nostru si cel din alte tari au limitat posibilitatile de mostenire instituind 4 clase de mostenitori legali. $rimul principiu care se aplica in materie de mostenire legala este acela potrivit caruia rudele de sange ale defunctului sunt chemate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori si in dreptul nostru si in Codul civil anterior si in NCC e ista 4 clase de mostenitori. $e langa rudele de sange ale defunctului in care sunt incluse una sau alta din cele 4 clase de mostenitori, Ss vine la mostenirea sotului decedat in concurs cu fiecare clasa din categoria mostenitorilor legali avand anumite drepturi care difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. Clasele de mostenitori sunt urmatoarele# art. .64 NCC, erau reglementate identic si in Codul civil anterior. -. Clasa I " DESCENDENTIL!R care include pe fii si ficele defunctului, nepotii, stranepotii, stra-stranepotii & fiind vorba de mostenire in linie directa se poate mosteni la infinit, teoretic e ista o limitare naturala teoretica (. Descendentii nu au restrictie de grad, ei pot veni la mostenire in orice grad de rudenie sunt cu defunctul. .. Clasa a II "a " ASCENDENTII %RI(ILEGIATI ai defunctului & este vorba despre parinti# mama si tatal defunctului ( si tot in aceasta clasa sunt inclusi fratii si surorile defunctului adica C!LATERALII %RI(ILEGIATI si #escen#entii acestora pana la gra#ul I(. Aici avem de a face cu o clasa compo"ita. /. Clasa a III "a " ASCENDENTII !RDINARI ai defunctului si sunt inclusi bunicii, strabunicii, stra-strabunicii, si aici se poate mosteni teoretic la infinit. 0. Clasa a I( "a " C!LATERALIL!R !RDINARI ai defunctului si sunt inclusi alti colaterali decat cei cuprinsi in clasa a )) -a, inafara de frati si surori si descendenti ai acestora pana la gradul );, ceilalti colaterali tot pana la gradul );, aici poate fi vorba despre unc!ii si matusile defunctului adica fratii si surorile parintilor defunctului sau despre copii acestora, verii celui decedat sau despre fratii si surorile bunicilor. ' ista anumite principii care restrange dreptul efectiv de mostenire in functie de anumite
25

considerente si in privinta claselor de mostenitori. Nu este suficient numai sa stabilim doar ca unul sau altul este intr-o clasa prioritara de mostenitori, e # un mostenitor este in clasa prioritara, sa "icem ) de mostenitori - N= toti mostenitorii din clasa ) vin la mostenire. Daca defunctul a lasat# / fii, 1, nepoti, 7, de stranepoti, vom vedea ca nu vin toti la mostenirea legala, dar pot veni la cea testamentara bineinteles. )n materie de mostenire legala functionea"a anumite reguli9 principii care restrang categoria celor care vin efectiv la mostenire. 4udele defunctului sunt c!emate in primul rand la mostenire conform anumitor reguli sau principii. $rimul principiu care functionea"a, functiona si in regimul Codului civil anterior si este principiul prioritatii clasei #e 'ostenitori. Asadar prima regula este ca rudele defunctului sunt c!emate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. Aceasta inseamna ca daca e ista un mostenitor in clasa ), de e # un fiu al defunctului, c!iar daca in celelalte trei clase e ista alti mostenitori, ei sunt inlaturati de la mostenire in temeiul acestui principiu. Daca nu e ista mostenitori in clasa ), atunci vin mostenitorii din clasa a )) -a & se poate intampla sa e iste o ruda in grad mai apropiata cu defunctul dar, care sa nu poata veni la mostenire sau sa fie in acelasi grad cu cel care vine dar acesta este intr-o clasa care este preferata de lege. ' # daca la mostenire vine un descendent al unui frate al defunctului, un stranepot de frate care este ruda de gradul );, poate sa inlature de la mostenire un bunic care este ruda de gradul )) (. Deci nu contea"a potrivit acestui prim principiu gradul de rudenie ci contea"a proximitatea clasei de mostenitori cu defunctul. Deci, prima regula care trebuie sa o retinem este ca rudele defunctului sunt chemate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. Au e istat in practica si e ista si la ora actuala situatii in care printr-o dispo"itie testamentara, de e # defunctul e !erdea"a pe fiul sau, si c!iar daca nu are motive e !eredarea in dreptul nostru nu trebuie sa fie motivata, fiind un act unilateral de vointa, si e emplul este ca il e !eredea"a pe fiul lui. 2iul insa este un mostenitor re"ervatar, caruia legea ii da dreptul la 197 din mostenirea tatalui sau, astfel incat exheredarea in cazul acesta nu poate fi totala. Sigur ca e ista si mostenitori care nu sunt re"ervatari, cum este ca"ul fratilor sau surorilor care pot fi inlaturati9e !eredati de la mostenire fara pardon si fara sa aiba dreptul de a primi vreun bun din mostenire. Dar in ca"ul descendentilor, in ca"ul fiului acesta este re"ervatar, avand dreptul la %umatate din mostenire. Se poate intampla sa e iste un ca" in care sa e iste o astfel de dispo"itie de e !eredare si in privinta restului patrimoniului defunctul sa nu fi facut acte de dispo"itie prin

testamente si atunci sigur ca se pune intrebarea, ce se intampla cu cealalta %umatate de mostenire in e emplul dat. Sigur ca intr-o re"olvare 1ultra ortodo a* s-ar putea spune ca vine fiul la mostenire, fiind in clasa ), restul nu a dispus, nu e ista un alt mostenitor legal si ca mostenirea este vacanta. > astfel de solutie nu a fost insa acceptata caci se poate intampla sa e iste mostenitori fie sa e iste un nepot al defunctului & deci un alt mostenitor tot in clasa ), dar care este inlaturat in e emplul dat de fiu, care este ruda in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul (, sau poate sa e iste un mostenitor legal intr-o clasa subsecventa & de e # fratii sau parintii (. Si in astfel de situatii in dreptul france" solutia traditionala & solutie care pana nu demult a fost imparatasita si in dreptul nostru ( era ca intr-o astfel de situatie se considera ca mostenitorul subsecvent vine la mostenire dar, nu ca mostenitor legal ci ca mostenitor testamentar instituit indirect. Se spunea ca intr-o astfel de situatie are loc e !eredarea concomitent cu o instituire indirecta9implicita de mostenitor testamentar. 8a un moment dat in dreptul nostru s-a avansat ideea ca in aceasta situatie mostenitorul subsecvent vine la mostenire tot cu titlu de mostenire legala si s-a spus ca este posibil ca la una si aceeasi mostenire sa vina concomitent 7 clase de mostenitori, contra"icandu-se principiul c!emarii rudelor defunctului in ordinea claselor la mostenire. Aceasta solutie desi contravenea solutiilor traditionale si din dreptul france" si din dreptul nostru a fost impartasita de autorii NCC fiind solutia avansata de profesorul Deac? si au adoptat aceasta solutie legislativa. Sigur ca asa ca solutie legislativa ar putea fi acceptata, dar sub regimul Codului civil anterior C!irica considera ca aceasta solutie nu putea fi sustinuta pentru ca ar fi trebuit sa avem un te t de lege care sa spuna in mod e pres ca intr-o astfel de situatie pot mosteni rude din clase diferite de mostenitori si in lipsa unui astfel de te t singura solutie care ne putea duce la ideea ca mosteneste mostenitorul din clasa subsecventa era ca a fost instituit cu titlu de legatar. )n NCC, la art. .64 alin. &7( este reglementata in mod e pres aceasta posibilitate. C!irica - ca solutie legislativa poate fi acceptata - nu contravine unui principiu, unei reguli de drept, nu ne poate deran%a in mod fundamental. Ne pot 1tulbura* insa dispo"itiile de la art. 1.,+alin. &-( din NCC unde se prevede# 1 Dispozitiile prevazute la alin 0$1-0/1 nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate1 - este vorba despre un te t de lege care reglementea"a e !eredarea,, nu discutam deocamdata alineatele &1(-&4( dar citind dispo"itia de la alin. &-(, se refera la situatii ca in e emplul pe care ni l-a dat mai sus si potrivit acestui te t de lege cel care vine subsecvent la mostenire, mostenitorul din clasa subsecventa, trebuie sa intruneasca
27

conditiile de capacitate pentru a primi liberalitati. Daca este mostenire legala, de ce trebuie sa intruneasca conditiile legale pentru a dobandi liberalitati0 - C!irica - 1mister deplin*. - Aceasta dispo"itie nu are niciun rost, cu atat cu cat vom vedea ca incapacitatile in materie de a primi liberalitati sunt foarte restrictive & incapacitatea medicilor sau farmacistilor, sau a preotilor care il asista pe defunct in timpul ultimei boli - neavand nicio legatura cu mostenirea legala (. $ot e ista 7 optiuni legislative, cum este cea cu doua clase de mostenitrori legali care pot veni in acelasi timp la mostenire nefiind o greseala pe care sa o critici asa cum este cea din 1.,+- alin. &-( care nu are absolut nicio ratiune. De retinut ca solutia legislativa este valabila dar, aceasta prevedere legala este 1cu totul si cu totul inacceptabila*. 4etinem principiul ca mostenitorii sau rudele defunctului sunt c!emate la mostenirea legala in ordinea claselor cu e ceptia ca"ului in care e ista o e !erdare, exista un mostenitor intr-o clasa subsecventa care poate veni la mostenire impreuna cu mostenitorul din clasa care este preferata de lege. > e ceptie de la aceasta regula este cea a Ss care vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa. Asadar, +s nici nu inlatura vreuna sau alta dintre clasele de mostenitori dar nici nu este inlaturat, el vine in concurs si cu clasa ' si cu clasa a '' -a si cu clasa a ''' -a, deci cu orice clasa de mostenitori. A doua regula9principiu care functionea"a in materie de mostenire legala este aceea a pro+i'itatii gra#ului #e ru#enie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa. $rimul principiu functionea"a in raporturile dintre clase, sunt c!emate la mostenire rudele in ordinea celor 4 clase de mostenitori cu e ceptia Ss. Dupa ce s-a stabilit ce clasa de mostenitori vine la mostenire intra in functiune a doua regula potrivit careia rudele in grad de rudenie mai apropiata cu defunctul inlatura pe rudele in grad de rudenie mai indepartat. ' # daca o persoana decedea"a, lasa un fiu si / nepoti & copii ai fiului (. )n aceasta ipote"a fiul inlatura pe fii lui, adica pe nepotii defunctului de la mostenire. ' ista si exceptii de la aceasta regula si anume# in clasa a '' -a de mostenitori care este o clasa compozita, care include pe de o parte pe ascendentii privilegiati, adica pe parintii defunctului care sunt rude de gradul ', pe fratii sau pe descendentii acestora care sunt rude de gradul '', ''' sau '5. 5om vedea ca in clasa a '' -a de mostenitori parintii nu ii inlatura pe frati sau descendentii acestora ci vin impreuna la mostenire. =na dintre e ceptii este aceasta si apoi exceptia reprezentarii succesorale. Reprezentarea succesorala este o institutie care permite rudelor in grad de rudenie mai

indepartat sa urce in locul si gradul unui ascendent care este predecedat sau nedemn si sa mosteneasca pe defunct urcand in locul celui repre"entat dar, mostenind in nume propriu. A treia regula# intre mostenitorii din aceeasi clasa si fiind in acelasi grad de rudenie, principiul care se aplica este acela al impartirii mostenirii pe capete sau in parti egale in functie de numarul lor atunci cand sunt rude de acelasi grad. De e # la mostenire vin / copii ai defunctului, iar mostenirea intre cei / fii se v-a impartii in / parti egale. Si de la aceasta regula e ista exceptii si anume e ceptia care se refera la ca"ul in care e ista frati si surori care nu au ambii parinti ci sunt fie frati uterini adica fratii numai dupa mama, fie frati numai dupa tata cand o sa vedem ca mostenirea se imparte pe linii# linia materna si linia paterna si fiecare mosteneste doar in linia respectiva. Sigur ca vor fi frati care vor mosteni si in linia materna si in linia paterna. Sigur ca e ista si e ceptia care decurge din institutia repre"entarii cand de e # un nepot urca in locul si gradul parintelui lui si mosteneste in locul acestuia, si in aceasta situatie desi este vorba despre o ruda de un grad de rudenie mai indepartata prin mecanismul repre"entarii urcand in locul si gradul parintelui predecedat, care este ruda in grad egal cu celalalt copil al defunctului vor mosteni in parti egale. INSTITUTIA RE%RE1ENTARII SUCCES!RALE - repre"entarea succesorala este reglementata in NCC la art. .6- si urmatoarele. - in esenta este vorba despre o situatie in care in privinta anumitor categorii de mostenitori & este vorba numai despre descendenti si anume despre mostenitorii din clasa ) si despre descendentii fratilor si surorilor adica despre colateralii privilegiati ( iar in ca"ul acestor mostenitori in Codul civil de la 1864 - o conditie a repre"entarii era aceea ca cel repre"entat sa fie predecedat deci sa nu fie in viata la DD6 & data desc!iderii mostenirii ( situatie in care repre"entantul urca in locul si gradul celui predecedat si mostenea partea acestuia de mostenire. ' # o persoana a avut 7 fii, A si @. A este in viata la DD6, @ este predecedat si care a lasat un fiu @1 & nepot al defunctului (. )n aceasta situatie daca nu ar e ista institutia repre"entarii @1 & nepotul defunctului ( ar fi inlaturat de la mostenire de catre fiul A pentru ca este ruda in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul dar, intrucat legiuitorul din motive cat se poate de legitime a reglementat institutia repre"entarii, fiul lui @ in e emplul dat @1 urca in locul si gradul parintelui
29

sau, in locul lui @ si culege partea de mostenire care i-ar fi revenit acestuia daca ar fi fost in viata. )ntr-o astfel de situatie legea permite unui mostenitor in grad de rudenie mai indepartate sa urce in locul si gradul unui mostenitor care in Codul civil anterior era predecedat. )n NCC vom vedea ca urmand e emplul dar, numai partial, al Codului civil france" este permisa si reprezentarea nedemnului, nu insa si a renuntatorului. Desi ratiunile erau identice in dreptul nostru s-a optat pentru aceasta solutie. 8egiuitorul nostru, fara nicio ratiune ingaduie repre"entarea in ca"ul nedemnului & este o solutie normala ( dar, trebuia sa fie identica solutia si in ca"ul renuntarii sau a renuntatorului, sa poata urca si descendentii acestuia in locul si gradul lui - asa este in dreptul france" - asa este si in alte sisteme de drept - la noi nu este asa. - spre deosebire de Codul civil de la 1864 care nu permitea repre"entarea decat in ca"ul persoanelor predecedate NCC - asa cum re"ulta din dispo"itiile articolului .6+ permite repre"entarea persoanelor care sunt in situatie de nedemnitate. 'fectul principal al repre"entarii este acela ca atunci cand sunt intrunite conditiile cerute de lege atunci mostenirea se imparte pe tulpini, adica in atatea branse cati mostenitori de gradul ) a avut defunctul. ' # daca a avut# / copii si 7 dintre acestia au decedat, unul dintre ei este in viata, sa "icem A, vine la mostenire, @ este predecedat care a lasat 7 copii @1 si @7, C este predecedat si are un copil la randul sau C1. )n acest e emplu prin institutia repre"entarii nepotii defunctului# @1 si @7 impreuna cu C1, deci copii fiilor predecedati urca in locul si gradul parintilor lor si mostenesc alaturi de fiul A care este in viata, care are capacitate succesorala si il mosteneste pe defunct. )n aceasta situatie mostenirea s-a impartit pe tulpini si se mosteneste pe tulpini. 'fectul principal este ca daca de e # unul dintre cei 7 copii ai lui @ sa "icem @1 renunta la mostenire de partea renuntatorului nu beneficia"a decat @7 - si anume cel care este in aceeasi tulpina cu el, nu beneficia"a si ceilalti. 2Daca nu sunt intrunite conditiile repre"entarii si la mostenire vin / fii ai defunctului si unul dintre ei renunta - in aceasta situatie renuntarea profita celor 7 care vin la mostenire. ' ista o dispo"itie interesanta la art. .6. NCC - 1 #opii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenirea lui

in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul. 6aportul se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a reprezentarii *.- este preluata din Codul civil france". ' # o persoana decedea"a, a avut un fiu A care este nedemn la DD6 si a mai avut un fiu @, care este in viata la DD6. 2iul nedemn, sa presupunem ca are la DD6 defunctului un fiu care vine la mostenire prin repre"entare. $otrivit acestui te t de lege care este preluat din Codul civil france", daca in aceasta situatie, ulterior desc!iderii mostenirii lui de cujus, nedemnul care a fost inlaturat de la mostenire are un alt copil care este conceput dupa DD6 lui de cu%us care in mod normal daca s-ar aplica regulile de drept comun nu ar avea dreptul sa primeasca nimic din mostenirea lui de cujus. $otrivit acestui te t de lege care are ratiunea de a reface egalitatea intre copii nedemnului, ii da posibilitatea copilului care nu era conceput la DD6 defunctului sa beneficieze de partea din mostenire care ar fi revenit nedemnului obligandu-l pe fiul care a mostenit prin reprezentare sa raporteze acea mostenire la mostenirea nedemnului astfel incat fratele lui care a fost conceput ulterior DDM primului de cujus sa poata beneficia de mostenirea pe care acesta a cules-o. Asadar este vorba despre o situatie in care o persoana decedea"a, are la DD6 7 fii# A si @ iar A este nedemn adica nu poate mosteni, iar acesta are un fiu A1 care poate veni la mostenire prin repre"entarea tatalui lui culegand mostenirea bunicului, dar pentru ca nedemnul este in viata are un alt copil care este conceput dupa DD6 despre care am discutat mai intai care are un al 7-lea copil pe langa A1, are un copil A7 care la DD6 defunctului despre care discutam, nu are capacitate succesorala caci nu era conceput,deci neputand veni la mostenire. Acest te t de lege spune in esenta ca A1 care a mostenit prin repre"entare urcand in locul si gradul lui A si a cules mostenirea defunctului v-a trebui sa raporteze la mostenire lui A, nedemnul care a decedat ulterior defunctului a carui mostenire am discutat-o mai intai. Dar, presupunem ca prima mostenire s-a desc!is la 1 iunie 7,17 iar dupa aceea nedemnul mai traieste si concepe un alt copil si decedea"a dupa 7 ani de la DD6 - in aceasta situatie copilul al 7-lea al nedemnului poate sa ceara de la fratele lui care a mostenit prin repre"entare pe bunic sa aduca la mostenirea nedemnului partea de mostenire pe care a primit-o de la bunicul lui pentru a asigura egalitatea intre A1 si A7, deci copii lui A, nedemnul care nu a putut mosteni in nume propriu.
31

'ste o fictiune - Hrimaldi & autor france" ( - in aceasta situatie solutia ar fi inacceptabila din punct de vedere %uridic pentru ca s-ar incalca principiul de ba"a potrivit caruia nu au capacitate succesorala decat persoanele care sunt concepute la data desc!iderii mostenirii si ca in aceasta ipote"a s-ar incalca acest principiu. C!irica - considera ca solutia este corecta pentru ca, critica adusa de 6. Hrimaldi este eronata pentru ca in aceasta situatie nu este vorba ca acest copil conceput ulterior sa il mosteneasca pe defunct, adica pe bunicul lui - aici este vorba despre o fictiune a legii. Adica legiuitorul considera ca fratele lui care era in viata la DD6 si l-a mostenit pe bunic prin repre"entare a primit o donatie, desi in realitate nu este o donatie ci era o mostenire pe care a cules-o prin repre"entare si care trebuie sa o raporte"e9sa o aduca la mostenirea nedemnului printr-o fictiune, nedemnul d.p.d.v. strict legal nu avea niciun drept la bunurile respective fiind nedemn a fost inlaturat, dar pentru ca fiul lui a mostenit prin repre"entare urcand in locul lui si in gradul lui. 8egiuitorul in mod legitim a considerat acea mostenire ca fiind o liberalitate si l-a obligat pe acesta sa faca raportul pentru a restabili echilibrul in raporturile cu fratele lui care este nascut ulterior. )nstitutia repre"entarii permite mostenitorilor in grad de rudenie mai indepartat sa urce in locul si gradul unui ascendent care este fie predecedat, fie nedemn si sa mosteneasca ceea ce ar fi mostenit cel predecedat sau nedemnul in locul si gradul acestuia & retinem ca notiunea de repre"entare ne-ar putea duce cu gandul la ceea ce se intampla la mandat - acolo mandatarul inc!eie acte %uridice in numele si pe seama mandantului (. Aici desi institutia se numeste repre"entare, desi repre"entantul urca in locul si gradul repre"entatului nu mosteneste pentru repre"entat ci mosteneste pentru el, pentru sine, deci in nume personal, lucrul acesta este important pentru a fi retinut. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca institutia reprezentarii opereaza atat in situatia in care exista mostenitori in grade de rudenie diferite, de pilda cand un fiu vine la mostenire impreuna cu nepotul unui alt fiu predecedat, nepot care urca in locul si gradul tatalui lui, dar operea"a si intr-o situatie in care toti mostenitorii de gradul ) fiind predecedati, e ista alti mostenitori in grad subsecvent care urca in locul si gradul lor, e # o persoana care a decedat a avut 7 fii A si @, care sunt predecedati & decedati inaintea desc!iderii mostenirii ( si care au# primul un copil A1 si fiul @ care are 7 copii @1 si @7 - desi nu mai este in viata la DD6 niciunul dintre cei 7 fii, mostenitorii de gradul ), cei / nepoti vin la mostenire prin repre"entare - deci urca in locul si gradul parintilor lor predecedati astfel incat mostenirea in acest e emplu, mostenirea nu se va imparti intre cei /, in / parti egale cum s-ar fi intamplat daca

ar fi mostenit in nume propriu, de e # daca in lumina NCC cei 7 fii A si @ ar fi fost renuntatori deci nu ar putea urca copii in locul si gradul lor sa mosteneasca prin repre"entare, iar in aceea situatie ar putea mosteni in nume propriu si atunci mostenirea s-ar imparti in / parti egale, fiind rude in acelasi grad din aceeasi clasa - ar imparti in / parti egale, dar in situatia in care sunt intrunite conditiile repre"entarii care operea"a de drept atunci cand sunt intrunite conditiile, deci nu este facultativa repre"entarea pentru mostenitorii legali. )n situatia cand A si @ sunt predecedati - vin la mostenire copii lor# A1, @1 si @7 - in aceasta situatie cei / nepoti nu mai impart mostenirea bunicului in / parti egale cum s-ar fi intamplat daca ar fi mostenit in nume propriu ci vor mosteni pe tulpina astfel incat A1 v-a culege 197 din mostenire si anume ceea ce ar fi revenit tatalui lui, iar @1 si @7 vor imparti in doua %umatatea lui @, deci fiecare v-a culege 194 din mostenire. 'fectele sunt diferite in functie de faptul daca mostenitorii in grad de rudenie mai indepartat vin la mostenire in nume propriu sau nu. - reprezentantul trebuie sa aiba vocatie la mostenirea defunctului dar se poate intampla sa nu aiba la mostenirea celui in locul si gradul caruia urca & fie a renuntat la mostenire fata de acesta, fie a fost de"mostenit - de aceea el mosteneste in nume personal, nu mandatarul celui repre"entat(. - in cele mai multe ca"uri institutia repre"entarii ii a%uta pe mostenitori si in cele mai multe ca"uri repre"entarea este o institutie care vrea sa inlature efectele deceselor care nu sunt normale. )deea este ca fiecare dintre cele doua categorii de nepoti sa mosteneasca ce ar fi mostenit parintele lor daca ar fi venit el la mostenire. Daca lucrurile s-ar fi desfasurat normal, in e dat# A si @ l-ar fi mostenit pe tatal lor si fiecare ar fi transmis copiilor lui ce a primit de la defunctul respectiv. 8a prima vedere pare inec!itabil dar in esenta nu este o inec!itate, dar este o egalitate intre tulpini. Se vrea sa se asigure egalitatea intre tulpini. Daca unul are mai multi copii intr-o tulpina ei impart intre ei. - repre"entarea operea"a si atunci cand mostenitorii de gradul ) sunt predecedati. In principiu despre reprezentare se discuta atunci cand exista cel putin & tulpini. ' # o persoana a decedat, a avut un singur fiu A, care si el este predecedat iar acest fiu a avut 7 fii, A1 si A7 iar A1 este in viata la DD6 si A7 este predecedat si are la randul lui 7 fii - Desi la nivelul 1 e ista o singura tulpina si acolo ar parea ca nu sunt intrunite conditiile repre"entarii
33

pentru ca reprezentarea opereaza si pe ramuri si sub-ramuri. )n e emplul dat la nivelul 1 nu ar fi intrunite conditiile repre"entarii dar la nivelul 7 sunt pentru ca iar e ista un fiu & un nepot al defunctului care este predecedat si unul este in viata ( - cel care a predecedat a avut la randul lui fii si atunci fii lui au dreptul prin repre"entare sa urce in locul si gradul antecesorului lor pentru a-l mosteni pe bunicul care a decedat si despre a carui mostenire este vorba. $entru a functiona repre"entarea trebuie ca repre"entantul & cel care urca in locul si gradul celui repre"entat ( sa aiba vocatie proprie la mostenirea defunctului astfel incat atunci cand este vorba despre un stra-stranepot care este ruda de gradul - in linie colaterala cu defunctul, c!iar daca ar fi intrunite conditiile repre"entarii in situatiile in care ar putea veni la o mostenire a unui antecesor dat fiind faptul ca fiind ruda de gradul - in linie colaterala nu are vocatie proprie la mostenirea defunctului, c!iar daca ar fi teoretic indeplinite conditiile repre"entarii iar in aceasta situatie el nu il poate mosteni pe defunct prin repre"entare pentru motivul ca nu are vocatie proprie la mostenirea acestuia. Se poate intampla ca intr-o situatie, sau alta, repre"entantul sa nu poata veni la mostenirea repre"entatului & sa fie nedemn, sa fi renuntat la mostenirea lui sau sa fi fost e !eredat ( - in aceasta situatie el poate veni la mostenire prin repre"entare - poate sa il mosteneasca pe defunct urcand in locul si gradul acestuia - e plicatie este ca el urca dar mosteneste in nume personal. - se poate intampla sa fie intrunite conditiile repre"entarii la al 7-lea, al /-lea nivel. CLASELE DE M!STENIT!RI - in dreptul nostru e ista 4 clase de mostenitori legali si anume# clasa descendentilor, clasa ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati fiind o clasa compozita , clasa ascendentilor ordinari si clasa colateralilor ordinari - Ss are drepturi succesorale in concurs cu fiecare din aceste clase, deci nu face parte din niciuna dintre ele dar, vine in concurs cu fiecare atunci cand este vorba despre mostenirea legala CLASA I " C8ASA D'SC'ND'N<)8>4 - mostenesc la infinit & aici re"olva natura ( - se aplica principiul impartirii pe capete daca sunt descendenti de acelasi grad

- functionea"a repre"entarea sccesorala in ca"urile si conditiile cunoscute - sunt 'ostenitori rezervatari# legea le confera o anumita cota din patrimoniul defunctului - sunt mostenitori sezinari# adica au de drept posesia mostenirii - au obligatie #e raport CLASA a II"a " C8ASA ASC'ND'N<)8>4 S) C>8A<'4A8)8>4 $4);)8'H)A<) - se includ tatal si mama defunctului 5 fratii si surorile sau descendentii acestora pana la gradul ); - in privinta descendentilor fratilor si surorilor functionea"a repre"entarea succesorala in conditiile cunoscute - in aceasta clasa de mostenitori fiind vorba despre o clasa compo"ita este posibil sa vina la mostenire in acelasi timp parintii & care sunt rude de gradul ) ( cu fratii si surorile & care sunt rude de gradul al ))-lea ( - aici e ista acea e ceptie de la principiul pro imitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie - in ceea ce priveste drepturile care se cuvin acestor mostenitori fiecare in functie de numarul parintilor care vin la mostenire & in ca"ul in care vine 1 parinte el ia 194 din mostenire si se imparte la colaterali dupa regulile cunoscute, iar in situatia in care la mostenire vin 7 parinti atunci parintii primesc 197 si impart intre ei in parti egale si colateralii primesc cealalta %umatate si intre ei se imparte dupa regulile cunoscute ( Si in privinta mostenitorilor din clasa ) si in privinta celor din clasa a ))-a, dispo"itiile din NCC sunt aproape identice cu cele din Codul civil 1864# cu referire la clasa a ))-a de mostenitori e ista totusi o diferenta. 8a art. 6+4 din Codul civil de la 1864 se prevedea & acest principiu este valabil si sub NCC ( atunci cand la mostenire vin frati si surori care sunt din parinti diferiti adica sunt frati fie numai dupa tata, fie numai dupa mama sau e ista frati si surori ori descendenti ai acestora care sunt din categoria celor care sunt frati numai dupa tata ori numai dupa mama si frati buni - in aceasta situatie mostenirea se imparte pe linii si anume linia materna si linia paterna - deci in 7 parti egale & ne referim la partea care revine colateralilor privilegiati ( care
35

difera in functie daca vin la mostenire in concurs cu unul sau cu ambii parinti. Aceasta parte din mostenire care se cuvine colateralilor privilegiati in ipote"a e aminata & cand e ista frati si surori din parinti diferiti ( se imparte pe linii si potrivit dispo"itiilor art. 6+4 din Codul civil de la 1864 intr-o astfel de situatie fratii care sunt consangeni & frati numai dupa tata ( vor culege mostenirea numai in linia paterna iar cei care sunt frati uterini & frati numai dupa mama ( vor culege mostenirea numai in linie materna si cei care sunt frati buni, daca e ista astfel de frati, vor culege in ambele linii. ' ista si in NCC dispo"itii asemanatoare, deci principiile raman aceleasi numai ca dupa cum spuneam e ista o #i&erenta si anume la art. 6+4 la ultima propo"itie se preci"ea"a 1 Daca sunt frati sau surori numai intr-o linie ei succed in totul, excluzand pe toate rudele din celalata linie1. ' ista un singur colateral privilegiat indiferent daca este frate numai dupa mama, numai dupa tata sau e frate bun si inlatura rudele din clasele subsecvente. Cu alte cuvinte nu se mai imparte mostenirea pe linii ci acesta mosteneste singur, indepartand mostenitorii din clasele ))) si );. )n NCC la art. .81 alin. &/( 1 'n cazul in care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se imparte in mod egal intre linia materna si cea paterna. 'n cadrul fiecarei linii sunt aplicabile dispozitiile alin. 0$1 si 0&1 *. Asadar nu se mai regaseste in aceasta reglementare dispo"itiile e prese ale ultimei fra"e, ale art. 6+4 din Codul civil de la 1864. 'ste vorba despre o modificare0 Solutia v-a fi alta0 Deci cu alte cuvinte daca e ista sa spunem un frate consangen, care este frate numai dupa tata si vine singur ca si colateral privilegiat v-a mosteni numai in linia paterna si pentru rest vor mosteni mostenitorii din clasele subsecvente sau se aplica in continuare regula care re"ulta din dispo"itile e prese ale art. 6+4 din Codul civil de la 18640 Solutia este aceeasi. +e aplica principiul proximitatii gradului de rudenia si al proximitatii clasei de mostenitori, fratele consangen in exemplul dat este mostenitor in clasa a ''-a, legea nu prevede nicio exceptie. Asadar consecinta este ca mostenitorii din clasele subsecvente nu pot sa mosteneasca in aceasta ipote"a. =n argument in plus este si acela ca aceasta regula a impartirii mostenirii pe linii este o e ceptie. $entru ca daca 1ne ducem* in clasa a '5-a & a ascendentilor ordinari ( vom observa ca acolo regula nu se aplica & deci se poate intampla sa "icem sa e iste un bunic care este ruda cu defunctul numai pe linia paterna si el poate sa vina la mostenire impreuna cu 7 bunici care sunt toti in linia materna si in aceasta ipote"a intre cei / bunici mostenirea nu se v-a imparti pe linii, deci nu se v-a imparti in 7 parti egale si dupa aceea in linia materna mostenesc cei 7 si in linia paterna bunicul singur ci se v-a

imparti pe capete - deci aceasta este e ceptia - a impartirii mostenirii pe linii, daca nu a preva"uto legiuitorul atunci daca se aplica regulile generale inseamna ca a%ungem la aceeasi conclu"ie care re"ulta din dispo"itiile e prese ale art. 6+4 ( - Deci cu alte cuvinte aceasta lipsa a unei dispo"itii e prese nu influentea"a solutia care trebuie sa fie adoptata. De retinut este &aptul ca i'partirea pe linii opereaza nu'ai si nu'ai in cazurile prevazute la art. 34- #in NCC respectiv 560 #in Co#ul civil #e la -450 si ca in orice alta situatie & e emplul cu ascendentii ordinari sau colateralii ordinari care pot sa a%unga in situatia de a se pune problema cel putin teoretic daca s-ar putea imparti mostenirea pe linii e istand rudenie fie pe linie materna fie pe linie paterna (. Deci numai in clasa a ''-a si numai cand efectiv la mostenire vin frati sau surori sau descendenti ai acestora care provin din parinti diferiti. )n rest se aplica principiile generale, indiferent de linia din care provin mostenitorii respectivi. )n ceea ce priveste mostenitorii din clasa a ))-a este de retinut faptul ca re"ervatari sunt doar parintii, in timp ce fratii si surorile nu sunt re"ervatari astfel incat pot fi e !erdati, adica indepartati de la mostenire in totalitate, deci ei nu pot invoca drepturi de re"erva. )n ceea ce priveste repre"entarea este de retinut ca ea se aplica numai in ca"ul mostenitorilor din clasa ) & a descendentilor ( si in clasa a ))-a numai in ca"ul colateralilor privilegiati, deci descendentii fratilor si surorilor defunctului pana la gradul );. CLASA A III"A de 6>S<'N)<>4) - A ASC'ND'N<)8>4 >4D)NA4) - include bunicii, strabunicii, stra-strabunicii, la infiinit, fiind vorba despre rudenie in linie drepta - nu sunt 'ostenitori rezervatari - nu bene&iciaza #e sezina - nu functionea"a reprezentarea succesorala CLASA A I("A de 6>S<'N)<>4) - A C>8A<'4A8)8>4 >4D)NA4) - unc!i, matusi, veri precum fratii si surorilor bunicilor - nu sunt 'ostenitori rezervatari - nu bene&iciaza #e sezina
37

- nu &unctioneaza reprezentarea succesorala DRE%TURILE SUCCES!RALE ALE S!TULUI SU%RA(IETUIT!R IN CADRUL M!STENIRII LEGALE 1. $rima categorie de drepturi# - in forma initiala a Codului civil de la 1864 Ss avea drepturi foarte limitate & avea drepturi foarte restranse, cand era vorba despre vaduva saracaD 8egea /1.91.44 - in concurs cu clasa ) - cota ei era de 194, in concurs cu clasa a ))-a in situatia in care venea la mostenire fie numai cu parintii, fie numai cu colateralii & deci nu cu ambele categorii ( - Ss are o cota de 197, iar cand venea si cu colateralii si cu ascendentii privilegiati primea o cota de 19/, iar in concurs cu clasele )) si ); avea dreptul la /94 din mostenire si daca venea singur avea dreptul la intreaga mostenire. - in art. .+7 NCC - se pastrea"a aceleasi reguli, se mentin aceleasi cote in privinta Ss, nesurvenind nicio modificare. 7. A 7-a categorie de drepturi# - dreptul special de mostenire potrivit 8egii /1.91.44, in privint mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice precum si darurile de nunta - in NCC aici lucrurile sunt putin diferite unde la art. .+4 se spunea ca Ss are acest drept special cu privire la 6>@)8)'4=8 & N= orice bunuri mobile ci numai la cele care sunt afectate u"ului casnic in mod obisnuit - pat, dulap ( si obiectele de u" casnic & cratite, frigider ( - NU se 'ai vorbeste #espre DARURILE DE NUNTA. - si sub regimul 8egii /1.91.44 si sub regimul NCCD pentru ca acest drept special sa sub"iste este necesar ca bunurile respective sa fi fost afectate folosintei comune caci se putea intampla cum a fost ca"ul inainte de 1.8. cand se puteau face te"auri"ari cumparand mai multe frigidere. Daca bunul este afectat unor alte scopuri atunci nu functiona acest drept special in favoarea Ss - acest drept special revenea Ss doar daca sotul decedat nu a dispus de ele, daca sotul dispunea prin legate sau prin donatii in acea situatie dreptul special al Ss nu mai functiona S-a pus problema inainte de 1.8., la un moment dat care este natura %uridica a acestui dreptD este

el un legat pre"umat sau este un drept de mostenire legala0 & consecintele fiind diferite pentru ca daca de e emplu era considerat ca fiind o liberalitate ar fi trebuit sa fie supus &dreptul( respectiv reductiunii iar daca nu era atunci se putea intampla &si aceasta a fost conclu"ia la care s-a a%uns in final( ca aceste bunuri i se cuvin Ss indiferent de valoarea lor - s-ar fi putut intampla cel putin teoretic ca cel decedat sa nu lase decat astfel de bunuri (. Sigur ca acest drept functionea"a numai in concurs cu clasele )),))),); iar daca la mostenire veneau descendentii atunci Ss nu mai benficia de acest drept, atunci bunurile intrau in regimul de drept comun. - si inainte si in pre"ent, cel putin teoretic, este posibil ca sotul decedat sa nu lase alte bunuri decat din aceasta categorie, daca nu a dispus de ele prin liberalitati toate aceste bunuri se cuvin Ss c!iar daca vine la mostenire in concurs cu ascendentii privilegiati care sunt mostenitori re"ervatari. Cand este functional dreptul acesta de mostenire, Ss benficia"a de el indiferent de valoarea bunurilor respective si indiferent daca vine la mostenire cu mostenitori re"ervatari sau nere"ervatari. 'ste posibil ca daca sotul decedat a lasat bunuri numai din aceasta categorie, fara sa dispuna de ele prin liberalitati, iar Ss vine in concurs cu parintii defunctului si alte bunuri nu au mai ramas, Ss i-a toate bunurile respective in temeiul acestui drept special de mostenire. De asemenea atunci cand functioneaza acest drept special de mostenire vom vedea ca valoarea acestor bunuri nu se iau in considerarea masei de calcul fiind un drept care intra in categoria mostenirilor anomale unde natura bunurilor contea"a si se defera aceste drepturi unei categorii de mostenitori, in ca"ul e aminat Ss trecand peste regulile de drept comun aplicabile mostenirii legale. )nainte de 1.8. s-a pus problema & pentru ca 8egea /1.91.44( a venit si a introdus aceste drepturi speciale ale Ss fara sa se preocupe de corelarea cu dispo"itiile din Codul civil care instituiau drepturile celorlalte clase de mostenitori ai atunci s-a pus intrebarea asupra carei parti din mostenire se imputa bunurile acestea care se cuvin Ss0 Daca se imputa asupra intregii mosteniri sau numai asupra unei cote din mostenire0 Conclu"ia care este valabila si in pre"ent este ca aceste bunuri se imputa asupra intregii mosteniri - drepturile Ss se imputa asupra intregii mosteniri. /. A /-a categorie de drepturi# - dreptul de abitatie care este un drept real & nu un simplu drept de creanta (, temporar - in sensul ca ii este cuvenit Ss in principiu pana la data partajului & se poate intampla ca parta%ul sa survina
39

la - ani DD6 dar, se poate intampla ca el sa survina mai repede - la 6 luni de la DD6 ( minimum $ an si in orice situatie daca survine recasatorirea +s atunci dreptul inceteaza - in esenta este vorba despre un drept care este identic cu dreptul de abitatie din dreptul comun & dreptul de abitatie este un de"membramant al dreptului de proprietate ( - si sub regimul anterior si in NCC acest drept special de abitatie al Ss poate fi restrans - daca de cu%us a lasat o vila cu /, de camere si Ss este unul singur, ceilalti mostenitori care trebuie sa suporte acest drept in favoarea Ss pot sa ceara restrangerea lui in limite re"onabile - dreptul de abitatie este strict personal astfel incat nu poate +s sa beneficieze de fructele civile. )n Codul civil france" are acest drept pentru ca se poate intampla ca Ss sa a%unga la o varsta foarte inaintata, e ista institutii care iau in ingri%ire astfel de persoane. ' # Daca Ss este in varsta de ., de ani si nu se descurca singur, potrivit legislatiei noastre nu are dreptul decat sa foloseasca personal bunul, nu poate ca si in 2ranta sa inc!irie"e bunul si cu veniturile respective sa se interne"e intr-un institut care sa il ingri%easca. Ar trebui sa se permita acest lucru pentru a-i asigura Ss posibilitatea de a obtine venituri cu care sa se poata intretina in mod corespun"ator. 4etinem ca Ss avea si are aceste / categorii de drepturi fiind vorba despre drepturi care se cuvin in temeiul mostenirii legale. NCC prevede in mod e pres ca Ss nu trebuie sa ii despagubeasca pe ceilalti mostenitori. 8egea /1.91..4 nu prevedea nimic in aceasta privinta. $rofesorul 2r. Deac? sustinea ca acest drept este gratuit - C!irica spune ca nu poate fi gratuit pentru ca gratuitatea este in detrimentul celorlalti mostenitori. Solutia corecta sub imperiul reglementarii anterioare era aceea ca sotul trebuia sa ii despagubeasca pe ceilalti mostenitori putea sa aiba un drept care sa ii pre%udicie"e pe ceilalti. - acest drept special de abitatie al +s subzista doar atunci cand este vorba despre o locuinta pe care au folosit-o efectiv, impreuna cu sotul decedat - o alta cerinta este ca locuinta respectiva sa faca parte din mostenire si Ss sa vina in concurs cu alti mostenitori. )deea de ba"a este ca Ss sa isi mentina cel putin un timp nivelul de viata si obisnuintele pana reuseste sa se adapte"e si sa treaca la un alt regim.

' # Cand indivi"iunea este nu numai intre mostenitori ci intre mostenitori si unul sau mai multi terti - deci %umatate din locuinta este proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu indivi"iunea succesorala sau cu mostenirea. Daca avem in vedere ca este vorba despre un drept care se refera la o locuinta pe care sotii au folosit-o intr-un anumit fel inainte de desc!iderea mostenirii0 $oate e ista o conventie de folosinta a bunului, fie ea e presa, fie implicita9tacita. Sar putea argumenta ca ceea ce au avut sotii impreuna cat a fost in viata de cu%us sa aiba Ss si dupa DD6 c!iar daca este vorba despre coindivi"ari pentru ca nu au nimic de a face cu o succesiune. )n situatia in care se poate dovedi ca a e istat un partaj de folosinta anterior & o conventie de folosinta a locuintei atunci nu e ista niciun impediment (. Si cei care nu au nimic de a face cu mostenirea, daca sunt parti in contractul respectiv sunt obligati sa il respecte sau puteam accepta ca e valabil si parta%ul de folosinta - depinde cat este de mare locuinta. & vila garsoniera - depinde de la ca" la ca" (. Se poate sa e iste un parta% de folosinta, sa e iste o folosinta tolerata de timp care ar putea fi continuata in aceeasi maniera si in continuare pe durata pe care poate functiona acest drept special - deci de la ca" la ca". DRE%TUL STATULUI ASU%RA M!STENIRIL!R (ACANTE - si in reglementarea anterioara si in reglementarea din NCC statul culege mostenirile care sunt fara mostenitori 6ostenirea vacanta are intelesul fie ca este o mostenire la care nu vin nici mostenitori legali si nici mostenitori testamentari sau poate sa fie vorba de o mostenire in care in parte e ista mostenitori & e # e ista un legatar cu titlu universal care are dreptul la o %umatate din mostenire iar pentru cealalata %umatate nu e ista drepturi sau e ista un mostenitor re"ervatar care a fost e !eredat, care are dreptul la re"erva si pentru restul mostenirea sa revina statului (. Dar se poate intampla sa e iste o mostenire, cel care a decedat a facut donatii, a facut legate particulare si aceste legate si donatii consuma tot patrimoniul defunctului - intr-o astfel de ipote"a putem spune ca mostenirea este vacanta sau nu0 se poate intampla sa e iste mostenitori care sunt beneficiari ai unor liberalitati care sa 1ciuguleasca* toate elementele din patrimoniul succesoral dar, si in aceasta situatie trebuie sa e iste in ultima instanta un mostenitor care sa aiba vocatie la intreg adica care sa poata 1aspira* tot patrimoniul pentru ca se poate intampla sa e iste ca"uri de revocare pentru nedemnitate a donatiilor, a liberalitatilor si in aceasta situatie mostenitorul cu vocatie la intreg sa poata sa culeaga efectiv acele drepturi. Deci se poate intampla sa e iste
41

legatari particlari, sa e iste donatari si in aceasta situatie putem vorbi despre mostenire vacanta pentru ca in ultima instanta drept cu vocatie la universalitate are statul pentru ca niciunul dintre cei care au beneficiat de elementele din patrimoniul defunctului & donatarii si legatarii ( nu au vocatie la universalitate. - in toate situatiile trebuie sa e iste un mostenitor care sa aiba vocatie la intreg iar daca nu e ista un astfel de mostenitor nici in temeiul legii, nici in temeiul unui testament autentic sau a unui legat universal atunci putem vorbi despre mostenire vacanta si intr-o astfel de situatie statul are dreptul sa mosteneasca. Au e istat discutii cu privire la natura %uridica a dreptului statului# daca e mostenitor legal ca oricare alt mostenitor legal sau culege aceasta mostenire in temeiul dreptului de suveranitate0 Deci"ie in interesul legii data de )CCJ - &are legatura cu mostenirea vacanta( - prin aceasta deci"ie )CCJ a transat urmatoarea problema - au e istat ca"uri in practica in care anumite persoane de e # un creditor al patrimoniului succesoral in ca"ul unei mosteniri vacante & care nu are nici mostenitori legali si nici testamentari ( pentru a-si valorifica dreptul respectiv de e # defunctul i-a cau"at printr-o fapta ilicita un pre%udiciu si are dreptul la reparatie si astfel de creditori au introdus actiune in %ustitie impotriva statului intemeindu-se pe dreptul statului la mostenire vacanta si la principiul ca in limitele activului statul raspunde pentru pasivul mostenirii daca aceasta este vacanta si in astfel de situatii solutiile date de instantele de %udecata au fost diferite# orientari ale practicii %udiciare# 1. unele instante au considerat ca statul nu are calitate procesuala pasiva intrucat neeliberandu-se certificatul de vacanta succesorala nu ar putea actiona creditorul in e emplul dat direct impotriva statului ci ar trebui mai intai sa obtina certificatul de vacanta succesorala si abia ulterior sa actione"e 7. alte instante au considerat ca statul are calitate procesuala pasiva in aceste actiuni intrucat in lipsa de mostenitori legali sau testamentari statul este singurul care ar putea da dreptul reclamantului in calitatea sa de titular al mostenirii vacante /. alte instante au considerat ca in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale calitatea procesuala pasiva apartine Consiliului 8ocal, a

unitatii administrativ teritoriale in a carei circumscriptie se afla imobile din masa succesorala intemeindu-se pe dispo"itiile 71/91..8 care se referea la proprietatea publica si regimul %uridic a acesteia )n esenta prin aceasta deci"ie in interesul legii )CCJ a decis ca in ipote"a e aminata statul nu are calitate procesuala pasiva deoarece el nu este parte in raportul %uridic dedus %udecatii si nu se afla intr-o opo"itie de interese fata de reclamant pentru a i se legitima po"itia de parat pentru cadrul litigiului. )nstanta suprema mai spune ca o vocatie succesorala generala9abstracata a statului nu ii poate legitima acestuia calitatea de parat intrucat nu are nicio legatura cu dreptul subiectiv care este supus de"baterii %udiciare iar reclamantul nu poate %ustifica atragerea in procedura %urisdictionala a unei parti care nu are motive sa ii opuna dreptul afirmat si nici aceasta din urma motive de a contesta dreptul pretins de catre reclamant. )n esenta intr-o situatie ca aceasta )nstanta suprema spune ca, creditorul respectiv nu poate actiona direct impotriva statului ci mai intai trebuie sa se elibereze certificatul de vacanta succesorala si in prezent aceasta chestiune este reglementata in N## si se spune ca mostenirea vacanta se cuvine municipiului, orsului sau comunei pe teritoriul careia s-a deschis mostenirea si ca atunci cand este vorba despre o mostenire vacanta se eliberea"a un certificat de vacanta succesorala si pentru aceasta trebuie sa treaca 1 an si 6 luni de la DD6 dupa care notarul public sesi"at in decurs de 7 luni poate sa elibere"e certificatul de vacanta succesorala, dupa care, in optica )nstantei supreme debitorul ar putea sa actione"e. - certificatul de mostenitor si certificatul de vacanta succesorala nu au un caracter constitutiv - drepturile mostenitorilor, fie ca este vorba despre cei legali, fie ca este vorba despre cei testamentari sau de stat, decurg din faptul mortii. Sigur ca vocatia poate fi legala sau testamentara - Nu certificatul de mostenitor sau de vacanta succesorala confera drepturi statului, c!iar in NCC se preci"ea"a ca statul dobandeste drepturi de la DD6 si atunci intrebarea este daca solutia )CCJ este corecta sau nu este0 - creditorul are un drept supus prescriptiei - durea"a cel putin 1 an si 8 luni pana se poate obtine certificatul de vacanta succesorala iar in acest timp dreptul este prescris Am putea accepta ideea care re"ulta din NCC ca atunci cand e ista indicii ca ar e ista o mostenire vacanta, notarul public poate desemna un curator care sa repre"inte succesiunea.
43

- sub regimul reglementarii anterioare practica %udiciara si doctrina au admis fara re"erve ideea ca orice persoana interesata poate actiona direct in %ustitie fara sa fie nevoie in prealabil sa obtina certificatul de mostenitor. Solutia - aberatie. 6ostenirile vacante sunt relativ putine. Botararile in interesul legii sunt obligatorii. >btinerea certificatului de mostenitor - procedura necontencioasa. #ertificatul are doar un rol constatator. Daca notarul poate sa constate vacanta succesorala, instanta de %udecata are competente mai largi, notarul poate sa constate acest lucru atata timp cat procedura este necontencioasa si atat timp cat nu vine nimeni sa conteste. $oate veni cineva sa conteste si instanta sa pronunte. Deci solutia nu are nicio %ustificare legala sau logica.

LIERALITATILE " CA S%ECIE A ACTEL!R URIDICE

- mostenirea testamentara presupune ca defunctul sa fi facut liberalitati si liberalitatile pot fi facute nu numai prin acte %uridice mortis causa & prin testamente - legate ( ci si prin donatii fiind nevoie sa facem o pre"entare a liberalitatilor in general & o sa vedem ca e ista un fond comun de validitate care se aplica atat donatiilor cat si legatelor astfel incat vom incepe nu dierct cu mostenirea testamentara ci vom discuta mai intai despre liberalitati ca specie a actelor %uridice ( - si in Codul civil de la 1864 si in NCC e ista sectiuni care reglementea"a donatiile si legatele impreuna - in Codul civil de la 1864, ele erau reglementate sub denumirea de Donatiuni intre vii si despre testamente in <itlul )) din Cartea a )))-a, in timp ce in NCC <itlul ))) - 8iberalitatile din Cartea a );-a - Despre mostenire si liberalitati art. .84 si urmatoarele reglementea"a aceste probleme - masa de calcul si anume sistemul de referinta in privinta drepturilor succesorale nu este patrimoniul pe care il lasa efectiv defunctul la data decesului ci un patrimoniu fictiv care include cel putin pentru calcul si donatiile sau valoarea donatiilor pe care defunctul le-a facut de-a lungul vietii si de accea cele 7 coduri, atat cel anterior cat si NCC reglementea"a donatiile si legatele cat si testamentele in aceeasi materie - in ceea ce priveste liberalitatile ca specie a actelor %uridice art. 8,, din Codul civil de la 1864 preci"a ca 1 Nimeni nu v-a putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatii si testamente*, o dispo"itie similara regasim si in NCC la art. .84 al &7( unde se spune ca 1 Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins

in testament* - de retinut# liberalitatile nu se pot face decat# fie prin donatii, fie prin legate. Deci nu e ista o alta categorie de liberalitati cel putin la nivel de principii - art. /// NCC care se refera la clauza de preciput & este o dispo"itie noua pe care nu o regaseam in Codul civil anterior ( - care se refera la regimurile matrimoniale, in vec!iul cod e ista un singur regim si anume cel al comunitatii de bunuri - alin. &1( 1 Prin conventie matrimoniala, se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata inainte de partajul mostenirii unul sau mai multe dintre bunurile comune detinute in devalmasie sau in coproprietate - iar apoi se preci"ea"a - #lauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.* Se pune intrebarea daca aici este vorba despre o liberalitate sau nu0 iar daca este vorba despre o liberalitate despre ce liberalitate este vorba0 'ste vorba despre o donatie, un legat sau o instituire contractuala & care teoretic nu e ista (0 $entru ca in NCC este preva"ut ca liberalitati nu se pot face decatD fie prin donatii fie prin testamente. Daca ne uitam in Codul civil france" din care s-a inspirat legiuitorul roman acolo e ista un te t - art. 1-16 unde se reglementea"a clau"a de preciput se preci"ea"a ca 1 nu este o donatie nici ca forma si nici ca fond ci ca o conventie de mariaj intre asociati *. )n NCC nu e ista o astfel de dispo"itie, ba mai mult e ista o dispo"itie care spune la alin. &7( 1 #lauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor ci numai reductiunii in conditiile art. $.7 . alin. 0$1 NCC - daca este supusa reductiunii inseamna ca este liberalitate. $ot fi supuse reductiunii si alte acte decat liberalitatile0 C!irca - in acest ca" este o instituire contractuala fiind o donatie de bunuri viitoare. Ce inseamna ca donatia este scutita de raport0 - este tocami ce spune denumirea adica o donatie preciputaraD adica o donatie definitiva si anume o liberalitate care nu se intoarce la mostenire asa cum se intampla in ca"ul donatiilor care sunt raportabile sau care trebuie aduse inapoi la mostenire intre anumite categorii de mostenitori pentru a le imparti intre ei dupa cotele de mostenire legala. - conventie matrimoniala - e contract - e acord de vointe - daca ar fi legat ar fi trebuit sa fie o manifestare de vointa unilaterala Nu poti face testament printr-un contract, printr-o conventie. <estamentul intotdeauna este re"ultatul unei singure vointe. Nu poate e ista un testament intemeiat pe un acord de vointe.
45

- este e clusa ideea ca in aceasta ipote"a am avea de a face cu un testament sau cu un legat - este un drept de mostenire conferit printr-o donatie de bunuri viitoare, printr-o conventie - este vorba despre un contract, fiind vorba despre o donatie este in principiu irevocabila prin e ceptie la alineatele urmatoare re"ulta ca poate sa devina caduca aceasta intelegere & daca predecedea"a sotul in favoarea careia a fost instituita ( - cand discutam despre liberalitati si avem in vedere te tele din NCC care spun ca nu se pot face liberalitati decat fie prin donatii fie prin legate. Atunci sigur ca si la instituirea contractuala este vorba despre o donatie, dar o donatie de bunuri viitoare care nu produce efecte decat la data decesului partilor contractante. Sustinerea autorilor din dreptul nostru care spun, inspirandu-se din dreptul france" unde e ista un te t special care spune ca nu este donatie, inseamna ca nu poate fi acceptata. Aici, autorii NCC nu au inteles esenta clau"ei preciputare - #lauza preciputara este o clauza prin care unul sau ambii soti confera celuilalt sau fiecare celuilalt sot drepturi care ies de sub incidenta liberalitatilor - deci nu sunt supuse nici reductiunii si nici raportului. 8egiuitorul roman a spus ca donatia nu este supus raportului, dar ca este supusa reductiunii. Atunci de ce este clau"a preciputara0 6atiunea institutiei este de a conferi celuilalt sot drepturi peste drepturile de mostenire si peste rezerva. )n tarile in care este reglementat institutia aceasta - este scopul clau"ei preciputare. Deci avem de a face cu o originalitate. )n esenta insa 1ca sa nu ne tulburam prea tare*, retinem ca liberalitatile sunt acte cu titlu gratuit. - act cu titlu gratuit# fara un contraec!ivalent, dar daca spunem act cu titlu gratuit putem sa spunem ca este egal liberalitate0 $entru a fi vorba despre o liberalitate trebuie sa fie intrunite alte doua elemente# 1. sa exista o insaracire de o parte si o imbogatire in cealalta parte deci e ista un transfer dintr-un patrimoniu in altul & fara aceasta nu poate e ista liberalitate de e # un mandat cu titlu gratuit procura un avanta% mandantului - ii face un serviciu mandatarul, dar nu duce la un transfer de drepturi dintr-un patrimoniu in altul - deci nu poate fi vorba despre o liberalitate c!iar daca este un act cu titlu gratuit (. 8iberalitatile sunt doar acele acte prin care se creeaza un avantaj patrimonial printr-un transfer dintr-un patrimoniu in altul si mai retinem ca ele pot fi facute fie prin acte intr vii & respectiv prin contract, adica donatii( fie prin acte mortis cau"a &testament sau legat, deci care este un act unilateral (. ' ista si reglementari care vorbesc despre

donatiile de organe, e #organe, tesuturi - legislatia speciala vorbeste in acesta ipote"a de donatii de organe. Aceste tesuturi sau organe nu pot fi tran"actionate cu titlu oneros ci doar sa fie donate. )n aceasta ipote"a avem de-a face cu donatie propriu-"isa - aici nu este vorba despre bunuri care se afla in comert, este vorba despre valori economice si c!iar daca aceste acte sunt reglementate sub denumirea de donatii in realitate N= sunt donatii in sensul de liberalitati, in sensul in care discutam noi aici. 4etinem ca liberalitatile sunt acte cu titlu gratuit prin care se procura un avanta% uneia dintre parti fara contraec!ivalent si acest lucru se reali"ea"a printr-un transfer de valori economice sau patrimoniale dintr-un patrimoniu in altul. )n esenta liberalitatile, atat cele prin acte intre vii cat si cele mortis causa sunt acte exceptionale & care nu sunt privite de legiuitor ca fiind acte obisnuite, de e # al actelor oneroase unde functionea"a principiul consensualismului unde se controlea"a reciproc partile, unde functionea"a principiul libertatii contractuale unde libertatile sunt mult mai mari (. )n materie de liberalitati, legiuitorul este mai circumspect care instituie anumite restrictii si in privinta conditiilor de forma si in privinta conditiilor de fond. Sigur ca liberalitatile sunt acte cunoscute in societatea umana, dar care nu sunt de fiecare "i si care fiind privite cu o oarecare neincredere de catre legiuitor in mod traditional atunci e ista si aceste restrictii in privinta reglementarii lor & aici nu mai functioneaza principiul libertatii contractuale si vom vedea ca acestea sunt acte formale, iar numai prin e ceptie nu se cere ad validitatem sa fie respectate formele si e ista si anumite restrictii din punctul de vedere al conditilor de fond (. Atunci se pune intrebarea cum recunoastem daca un anumit act este o liberalitate sau nu0 Daca avem in vedere faptul ca in privinta liberalitatilor legiuitorul instituie anumite formalitati, in principiu ad validitatem am putea spune ca le-am recunoaste dupa forme & daca un act este inc!eiat in forma autentica, este intitulat 1donatie* am putea spune ca actul este o liberalitate, dar lucrurile nu stau c!iar asa pentru ca se poate intampla ca un act, care formal este o donatie care intitulat de catre parti c!iar donatie fiind redactat de notar, in realitate sa nu fie donatie, sa fie afectata de sarcini care in esenta sa duca la golirea de continut a elementului de liberalitate sau sa fie vorba despre un act cu titlu oneros si invers se poate intampla ca un contract sa fie cu titlu oneros de e # un contract de van"are care sa fie in realitate o liberalitate, de e # se vinde un bun pe un pret deri"oriu - sigur ca in principiu o astfel de van"are este nula absolut, dar asa cum vom
47

vedea daca se demonstreaza ca pretul derizoriu a fost stipulat in contract cu intentia de a-l gratifica pe cumparator atunci un contract care formal este vanzare poate fi calificat ca fiind donatie (. Deci e posibil ca o donatie sa fie act cu titlu oneros, dar sa fie in realitate o liberalitate. Asadar criteriul formal nu este functional - sigur ca este unul dintre criterii. =n act care este autentic, scriind pe el ca este donatie, cel putin in prima fa"a v-a fi tratat ca fiind o donatie, dar daca partile interesate demonstrea"a ca nu sunt intrunite elementele despre care vom vorbi in continuare. $entru a fi vorba despre o donatie sau despre un legat adica despre o liberalitate este necesar a fi intrunite pe de o parte# elementul material, deci sa e iste un transfer de valori dintrun patrimoniu in altul, sa e iste o insaracire intr-un patrimoniu si sa e iste o imbogatire corespun"atoare in celalalt patrimoniu. 2rice drepturi cu continut patrimonial pot forma obiect al liberalitatilor. $ot fi acte de liberalitate care sunt acte translative de proprietate, cum este ca"ul donatiei, dar e ista si acte care prin ele insele nu sunt translative de proprietate & de e # o remitere de datorie, o iertare de datorie - nefiind un act translativ de proprietate e istand o creanta si la un moment dat din anumite motive creditorul il iarta de datorie pe debitor si in aceasta situatie se reali"ea"a elementul material e istand o insaracire si o imbogatire si trebuie sa se demonstre"e ca a e istat intentia de a se face acest transfer de valori si anume de a deveni definitiv acest transfer de valori pentru a putea fi vorba despre o donatie ( > situatie aparte este cea a situatiilor in care de e # un parinte acorda unuia dintre copii lui dreptul de a locui cu titlu gratuit intr-un spatiu care ii apartine - e # un parinte avea 7 fiice, 1 a locuit cu parintele, l-a ingri%it si situatia aceasta s-a perpetuat 7,/ decenii si la data decesului tatalui, cealalata fiica a spus ca este o liberalitate pentru ca fiica care a stat cu parintele a beneficiat cu titlu gratuit, deci s-a imbogatit de-a lungul timpului economisind c!iaria pe care altul ar fi platit-o. )n patrimoniul parintelui s-a reali"at o insaracire pentru ca nu a obtinut c!iria corespun"atoare, deci ar fi intrunite conditiile e istentei unei liberalitati. Aceasta ideea este acceptata de ma%oritatea autorilor, practica %udiciara admite cel putin in 2ranta ca intr-o astfel de situatie poate fi vorba despre o liberalitate care s-a concreti"at int-o insaracire, respectiv o imbogatire corespun"atoare sau corelativa, elemente care se reali"ea"a de-a lungul timpului. .. o alta cerinta ca sa poata e ista o liberalitate este aceea de a e ista intentia de a gratifica. Deci nu poate e ista o liberalitate fara intentia de a gratifica. ' # intr-un contract de van"are in care

pretul este deri"oriu, simplul fapt ca e ista aceasta disproportie masiva intre valoarea pretului si valoarea reala a bunului nu poate duce la conclu"ia ca avem de-a face cu o donatie. Acest lucru se poate intampla doar in ipote"a in care se poate demonstra ca aceasta disproportie a fost acceptata de catre van"ator cu intentia de a-l gratifica pe cumparator. $entru ca daca a facut acest lucru din ignoranta nestiind care este valoarea reala a bunului, in aceasta ipote"a nu poate duce la conclu"ia ca avem de-a face cu o donatie - o liberalitate - N= poti sa gratifici pe cineva fara sa stii ca faci acest lucru. <otdeauna liberalitatea presupune intentia de a gratifica. Sigur ca in legatura cu acest element e ista o conceptie obiectiva care spune ca este suficient sa se demonstre"e ca a e istat constiinta si intentia de a gratifica pentru a fi vorba despre o liberalitate. )ntr-o alta conceptie, subiectiva se sustine ca despre liberalitate nu poate fi vorba decat atunci cand cel care se despoaie de o anumita valoare sau de anumite valori in favoarea altuia, face acest lucru fara a urmari vreun scop, fie el patrimonial sau c!iar moral & spun uniiD cu totul e agerat pentru ca situatia in care cu oca"ia inundatiilor H. @ecali a construit un cartierD se poate spune ca actul respectiv nu este o donatie0 Dupa cei care sustin teoria subiectiva nu ar fi pentru ca a urmarit un interes, dar C!irica spune ca o astfel de conceptie nu poate fi acceptata, sigur ca trebuie sa se demonstre"e ca cineva in mod constient si cu intentie s-a insaracit in favoarea altuia. Sigur ca se poate intampla sa urmareasca anumite cau"e ilicite sau imorale iar atunci se poate pune in discutie valabilitatea donatiei pentru cau"a ilicita sau imorala, dar atunci ar fi vorba despre o alta c!estiune, nu este vorba despre o c!estiune care tine de calificarea actului ca fiind de donatie, ci o c!estiune care tine de validitatea acestuia (. Donatia cu sarcini - daca am accepta teoria subiectiva care spune ca daca cel care transmite o valoare, face acest lucru avand un anumit interes atunci intotdeauna ar trebui sa consideram donatia cu sarcini ca fiind cu act oneros sau sinalagmantic. =nii considera ca este vorba despre un act cu titlu gratuit, sinalagmatic. Altii considera ca in limita sarcinilor contractul este sinalagmatic si pentru rest este liberalitate. C!irica - actul este liberalitate in intregime daca sarcina este minora in raport cu valoarea pe care i-o transmite donatorul donatarului. =n contract sinalagmatic presupune sa e iste obligatii reciproce, dar si interdependente ori putem sustine cu temei ca in ca"ul unei donatii cu sarcini unde de e # un bunic donea"a nepotului un apartament cu sarcina de a-si termina studiile universitare. $utem spune ca avem de-a face cu un contract sinalagmatic pentru ca e ista obligatii reciproce si interdependente0 ' ista obligatii reciproce, dar nu sunt si interdependente. Deci nu se poate sustine ca avem de-a face cu un
49

contract sinalagmatic. Autorii care sustin ca donatia cu sarcini este un contract sinalamatic fac acest lucru pentru a putea %ustifica revocarea donatiilor pentru neindeplinirea sarcinilor. Dar, in conditiile in care NCC la art. 1.,7,, 1.,7+, 1.,7. reglementea"a in mod e pres aceasta revocare a donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor mai avem nevoie ca sa calificam actul ca fiind sinalagmatic pentru a %ustifica revocarea0 Nu putem considera un act in proportia sarcinii ca e un act oneros si sa ii aplicam regulile de la contractele oneroase si pentru rest sa ii aplicam regulile de la actele cu titlu gratuit - pentru ca sa e iste o donatie trebuie sa e iste un avanta% pe care il obtine donatarul fara contraec!ivalentD doar atunci se poate vorbi despre o donatie propriu-"isa, cand nu e ista un astfel de avanta% actul nu mai este donatieD el trebuie recalificat in altceva. Nu se poate sustine ca o donatie cu sarcini este altceva decat o donatie. $rimele si cadourile publicitare facute de catre comercianti - s-a spus ca, comerciantul face aceste cadouri ca sa obtina castiguri, ca sa mai vina clientii la el sau sa spuna prietenilor sai - el tot timpul urmareste un scop care este patrimonial. Acest argument nu poate fi acceptat pentru ca cel putin intre comercianti si cel care beneficia"a sunt intrunite conditiile e istentei unei liberalitati pentru ca e ista o insaracire, este fara contraec!ivalent. )ntentia de a face acest transfer fara contraec!ivalent e ista & animus donandi ( si nu e ista in sarcina celui care beneficia"a obligatia de a reveni si de a cumparaD acesta vine doar daca vrea, nu poate sa i se impuna. Scopul este profitul, iar acesta poate fi obtinut in diferite modalitati, dar intre comerciant si beneficiarD C!irica - sunt intrunite conditiile unei liberalitati. &orice persoana care donea"a ceva are un anumit interes D( F, numai o persoana care nu are niciun discernamant face acte fara nicio %ustificare. 6i"a discutiei la comercianti este E , pentru ca ei nu sunt obligati la raport, la reductiune, deci discutia este teoretica, dar pentru ca discutam despre elementele care caracteri"ea"a donatiile nu putem nici aici sa negam acest caracter unor astfel de acte. Sigur ca atunci cand se pune problema daca intr-un ca" sau altul e ista o liberalitate trebuie sa e iste proba ca a e istat atat elementul material & acel transfer de valori fara contraec!ivalent ( pe de o parte si pe de alta parte ca a e istat intentia de a gratifica. 2ara intentie nu se poate demonstra e istenta unei donatii - de e # in ca"ul unei remiteri de datorie9iertare de datorie. )n sine iertarea de datorie are un caracter neutru - adica poate fi determinata si de o intentie de a gratifica pe debitor, dar poate fi gratificata si de intentia de a stinge o datorie reciproca a creditorului fata de debitor. - de la ca" la ca". $entru ca o remitere de

datorie sa fie caracteri"ata ca find liberalitate trebuie sa se demosntre"e ca a e istat aceasta intentie de a gratifica, simplul fapt ca se iarta de datorie nu inseamna ca lucrul acela e o liberalitate. )n esenta remiterea de datorie este o donatie indirecta. Donatia este un contract, deci nu pot sa fac o iertare de datorie, o gratificare fara acordul donatarului. Daca nu e ista acordul donatarului degeaba vrea creditorul sa faca iertarea de datorie pentru ca din punct de vedere legal nu se inc!eie donatia - deci nu poate sa e iste gratificarea. Nu poti fi gratificat fara sa vrei sa fii, poti refu"a gratificarea. )n practica au fost situatii in care s-a pus in discutie aceasta problema si fara acordul celui gratificat nu poate sa e iste donatie. )n principiu trebuie sa fie dovedita intentia de a gratifica din partea donatorului. Sigur ca de la ca" la ca" aceasta dovada trebuie facuta, fie de cel care a gratificat & e # daca este vorba despre o donatie cu sarcini, donatorul are interes sa e ecute sarcinile si atunci invoca donatia si trebuie sa faca dovada celor 7 elemente (, dar se poate intampla insa ca cel interesat sa fie donatarul si atunci el trebuie sa faca dovada e istentei donatiei. ' ista in practica si ca"uri care pre"inta anumite dificultati in privinta calificarii anumitor acte ca fiind liberalitati sau nu# 1. >bligatiile naturale - sunt lipsite de actiune - sigur ca se poate intampla sa e iste obligatii care initial au avut drept la actiune si anume# drept de creanta care s-a prescris, dreptul e ista si se prescrie numai dreptul material la actiune, dar dreptul e ista, iar daca un debitor platesteD o astfel de actiune, el plateste ceea ce datorea"a deci ceea ce plateste nu este o liberalitate. - e ista obligatii naturale care au la ba"a o obligatie %uridica precedenta & e # ai o obligatie morala fata de cineva, deci nu ti-a dat ceva material si in sc!imbul a ceea ce ti-a dat si la randul tau ii dai ceva in sc!imb ec!ivalentD pentru ca atunci nu mai este vorba despre o liberalitate, dar ai o anumita obligatie morala si iti e ecuti aceasta obligatie transferandu-i anumite valoriD in aceasta ipote"a poate fi vorba despre o donatie (. > obligatie naturala poate sa fie e ecutata, poate sa fie o liberalitate in anumite ca"uri si anume atunci cand e ista intentia de a gratifica si transferul acela de drepturi. - ceea ce trebuie sa retinem este ca obligatiile naturale nu sunt omogene, e ista obligatii naturale de diferite feluri si in functie de natura lor e ecutarea unei astfel de obligatii pot fi o liberalitate sau nu
51

' # e ecutarea de bunavoie de catre mostenitori a unei obligatii naturale care re"ulta dintr-o liberalitate facuta de defunct care nu a respectat conditiile de forma. ' # de cu%us face o donatie in timpul vietii fara sa respecte forma autentica si fara sa ne aflam in una din situatiile in care legea admite ca valabile darul manual, donatia deg!i"ata sau donatia indirecta. )ntr-o astfel de situatie potrivit art. 1.16+ alin. &/( din Codul civil de la 1864 mostenitorii puteau e ecuta obligatia respectiva. )n NCC e ista o dispo"itie corespun"atoare acestui te t si anume art. 1.,1, care este mai complet in sensul ca se refera nu numai la donatii ci si la testamente. )n Codul civil anterior nu e ista o dispo"itie in privinta testamentelor, dar practica %udiciara si doctrina au recunoscut efecte unor testamente verbale. )n dreptul nostru si in multe alte sisteme de dreptD testamentul este un act solemn care trebuie sa fie inc!eiat in scris, dar in practica se mai intampla sa fie inc!eiat in forma verbala. 6ecanismul de transmitere a proprietatii in aceasta ipote"a este nu din patrimoniul mostenitorilor, nu accepta implicit mostenitorii si pe urma transmit din patrimoniul lor, ci mecanismul este urmatorul# din patrimoniul defunctului direct prin confirmare se transmite patrimoniul respectiv de la dispunator la gratificat. =n testament nevalabil pentru nerespectarea conditiilor de forma a produs efecte pentru ca mostenitorii legali au e ecutat de bunavoie. C!NDITIILE DE (ALIDITATAE ALE LI,ERALITATIL!R Conditiile de fond# pentru ca vom avea in vedere ca in privinta formei e ista diferente intre donatii, pe de o parte si legate pe de alta parte, prin urmare ne referim la conditiile de fond atat in privinta donatiilor cat si in privinta legatelor pentru ca e ista un fond comun de reguli care guvernea"a cele doua categorii de liberalitati. C!NSIMTAMANTUL - una dintre conditiile de validitate pentru orice act %uridic este consimtamantul - si in NCC, ca si in Codul civil anterior conditiile de validitate sunt enumerate in conte tul reglementarii referitoare la contracte, dar stim ca si sub regimul Codului civil anterior cat si sub regimul NCC ceea ce este valabil in materie de contracte este valabil si in privinta oricarui act %uridic &donatia este c!iar un contract dar, legatul sau testamentul nu# este un act unilateral, dar i se aplica si lui regulile respective(

- Codul civil anterior reglementa doar cerinta ca acesta sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violenta - in NCC lucrurile stau putin diferit in sensul ca se prevede in mod e pres la art. 17,4 1#onsimtamantul partilor trebuie sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza* fiind un element nou care nu e ista in Codul civil anterior, dar trebuie sa ne amintim ca si sub regimul reglementarii anterioare, consimtamantul trebuia sa fie dat tot in cunostinta de cau"a pentru ca stim ca s-a construit pe cale pretoriana acea obligatie de informare - in privinta liberalitatilor, sigur ca se aplica aceleasi reguli, in ceea ce priveste obligatia de informare aici nu sub"ista asa cum e ista in materie contractuala, in materie de contracte oneroase, dar se aplica dispo"itiile din art. 17,- din NCC unde se spune 1*ste anulabil contractul incheiat de o persoana care la momentul incheierii actului se afla, fie si numai vremelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale*&aici reglementarea este noua, difera de ceea ce reglementa Codul civil anterior(. )n Codul civil france", cel de la 18,4, dispo"itia rspectiva este si la ora actuala in vigoare si anume art. .,1 si in acest Cod civil, unde se spunea si se spune 1Pentru a face o donatie intre vii sau un testament, dispunatorul trebuie sa fie sanatos la minte*. Sigur ca sub regimul Codului de la 1864 s-a pus problema daca legiuitorul nostru a inteles sa reglemente"e altfel decat in Codul france". Conclu"ia a fost ca nu, c!iar daca nu a e istat o dispo"itie similara art. .,1, deci o dispo"itie e presa, doctrina si practica %udiciara au considerat ca si in dreptul nostru dispunatorul9donatorul9testatorul trebuie sa fie sanatos la minte insemnand ca este vorba despre o persoana care are capacitate de exercitiu deplinaD &nu discutam despre persoanele lipsite de capacitate( care are dreptul de a inc!eia acte %uridice in nume personal, dar care dintr-un motiv sau altul &boala, consumul unor substante sau din alte motive(, in momentul cand inc!eie actul este lipsita de discernamant - aici nu se pot aplica regulile de la incapacitate pentru ca incapacitatea nu poate fi decat legala, deci nu e ista incapacitati implicite pentru ca incapacitatile sunt e ceptii care restrang intr-o anumita proportie drepturile celui care este in stare de incapacitate, iar din acest motiv ele trebuie sa fie e prese. Dar si in dreptul nostru anterior, c!iar in lipsa unui te t e pres, corespun"ator art. .,1 al Codului civil france" s-a considerat in doctrina clasica ca in ipote"a e aminata, actul %uridic &donatia sau testamentul(, erau anulabile pentru ceea ce doctrina dupa modelul france" numea insanitatea de spirit, &e # daca dintr-un motiv sau altul
53

dispunatorul nu avea discernamant in momentul inc!eierii actului se putea cere anularea acestuia pe motiv de insanitate de spirit(. - acum avem aceste dispo"itii e prese ale art. 17,- de unde re"ulta indubitabil aceeasi regula - in dreptul nostru anterior, in doctrina, la un moment dat s-a afirmat ca in ipote"a e aminata ar fi vorba despre o incapacitate naturala - C!irica - 1sintagma nefericita* pentru ca incapacitatile nu pot fi decat legale, ori cand discutam despre lipsa discernamantului dispunatorului in momentul inc!eierii actului, ceea ce discutam nu este capacitatea acestuia ci consimtamantul sau, discernamanatul mai bine spus, ceea ce este o chestiune de fapt, deci nu putem apela la dispo"itiile care se refereau la incapacitate. Sigur ca in esenta sanctiunea este aceeasi NULITATEA RELATI(A - incapacitatile de protectie sunt sanctionate cu nulitatea relativa &e # minorul care inc!eie un act de dispo"itie fara incuviintarea ocrotitorilor legali si a )nstantei de <utela, inc!eie un act anulabil(. Si in ca"ul in care o persoana lipsita de discernamant care este ma%ora inc!eie un astfel de act fara sa fie pusa sub interdictie sanctiunea este tot anularea actului, numai ca aici e ista o diferenta fata de nulitatea relativa de protectie care nu poate fi invocata decat de cel prote%at, deci in e emplul dat de catre minor sau de catre repe"entantii lui legali sau mostenitorii universali sau cu titlu universal - in privinta instanitatii de spirit nulitatea relativa poate fi invocata nu numai de catre aceste persoane, ci in unele situatii, c!iar de catre alte persoane care ar putea %ustifica un interes &e # in favoarea unei anumite persoane se face un legat care are ca obiect un imobil, un apartament si ulterior dispunatorul in stare de insanitate de spirit face un alt legat care este con%unctiv cu primul dand dreptul unei alte persoane la acelasi bun - legatul con%unctiv inseamna in esenta un legat prin care dispunatorul confera vocatie la 7 sau mai multe persoane la un anumit bun in intregul lui, in e emplul dat la intregul apartament(. S-ar fi putut testa# las 197 lui A si las 197 lui @, aceasta nefiind legat con%unctiv pentru ca nu confera vocatie la intregul bun - in e emplul initial vocatia a fost data si lui A printr-un testament inc!eiat in buna regula si lui @ printr-un testament inc!eiat in insanitate de spirit, iar in aceasta ipote"a A, primul gratificat care a fost gratificat in conditii perfect legale poate invoca insanitatea de spirit pentru a solicita anularea actului - el %ustificand un interes pentru ca daca cel de-al doilea legat este valabil si produce efecte drepturile lui vor fi comprimate, nu primeste decat 197 din bun, nu intregul bun. Deci are un interes, deci poate sa %ustifice dreptul de a solicita anularea. 4etinem ca in privinta

consimtamantului la ora actuala sub"ista aceasta cerinta care este formulata, de altfel in mod e pres, la art. 17,- din NCC. - ceea ce trebuie sa retinem este ca nu se confunda insanitatea de spirit cu vicierea consimtamantului - in ca"ul vicierii consimtamantului avem de-a face cu o persoana care are discernamant, dar se afla in una din situatiile care constituie vicii de consimtamant - eroare esentiala, dol, violenta sau le"iune &mai nou( iar cand este vorba despre o insanitate de spirit, discernamantul lipseste cu desavarsire, deci cu alte cuvinte lipseste consimtamantul. Daca am fi foarte rigi"i am spune ca in aceasta situatie ar trebui ca actul sa fie nul absolut dar, avand in vedere interesele care sunt in %oc, in esenta interesul celui care a dispus intr-o astfel de situatie si similitudinea cu incapacitatile de protectie, atunci s-a a%uns la conclu"ia ca sanctiunea cea mai potrivita este nulitatea relativa. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca nu se poate pune proble'a anularii unuia si aceluiasi act " #onatie sau legat " si pentru insanitate #e spirit care presupune lipsa #iscerna'antului cat si pentru vicii #e consi'ta'ant #e pil#a eroare asupra substantei. 8ucrul acesta nu se poate obtine concomitent, deci in acelasi timp, dar se poate formula si este c!iar recomandabil, in practica, ca atunci cand cineva formulea"a o actiune, nu stie e act care v-a fi probatiunea, nu stie e act daca vor fi dovedite conditiile insanitatii de spirit sau ale unui anumit viciu de consimtamant si atunci este recomandabil sa se formule"e un petit alternativ, in principal sa se ceara anularea pentru insanitate de spirit si in subsidiar, in ca"ul in care nu se dovedeste acest motiv de anulare sa fie anulat actul pentru viciul de consimtamant 1cutare*. Dar, in mod concomitent nu poate %udecatorul sa spuna ca anulea"a actul si pentru insanitate de spirit si pentru vicierea consimtamantului. Cand este lipsa de discernamant nu poate fi vorba despre consimtamant viciat pentru ca acolo practic lipseste discernamantul, deci lipseste consimtamantul. - si sub regimul Codului civil anterior si sub regimul NCC liberalitatile in privinta consimtamantului trebuie sa fie facute fara ca acesta sa fie viciat, deci si in ca"ul liberalitatilor se pun aceleasi probleme care se pun in materie de contracte in privinta erorii esentiale ca viciu de consimtamant, in privinta dolului, in privinta violentei. )n privinta leziunii, noul viciu de consimtamant care este reglementat in NCC - poate fi vorba in ca"ul liberalitatilor0 - aici este act cu titlu gratuit, este liberalitate, aici nu se poate pune problma din capul locului, prin natura actelor respective acestea nu au nimic de a face cu le"iunea. Deci se pot pune numai probleme de
55

eroare esentiala, de dol sau de violenta. )n privinta dolului e ista in mod traditional in materie liberalitati dolul sub forma captatiei si a sugestiei. )n dreptul roman cele 7 notiuni erau considerate a fi diferite. - sugestia - canali"are prin diferite acte dolosive in sensul de a gratifica pe 1 *. - captatia - nu este suficient sa faca acte e terioare de afectiune ci trebuie sa e iste manevre dolosive. Simplul fapt ca manifesti gri%a fata de o persoana in varsta, care stii ca are o anumita avere si speri sa iti faca o liberalitate, nu inseamna ca i-ai viciat consimtamantul, trebuie sa se demonstre"e un avanta% si ca l-ai influentat, l-ai i"olat de rude, nu ai mai lasat rudele sa i-a legatura cu el sa mai discute, sa-l mai 1lumine"e*, i-ai creeat impresia ca doar tu ti la el si ca ceilalti l-au abandonat. Deci trebuie sa e iste acte specifice inducerii in eroare, numai daca te prefaci ca ti la el si ca il ingri%esti aceasta nu inseamna dol. Dolul trebuie sa sub"iste in conditiile in care sub"ista si in materie contractuala# trebuie sa se dovedeasca anumite fapte, anumite acte de abtinere, dar in orice ca" trebuie sa se dovedeasca o legatura de cauzalitate intre acele acte si abtineri si luarea deci"iei de a consimti la inc!eierea unui anumit act - asa stau lucrurile si in materie de liberalitati. - poate fi viciat consimtamantul si prin eroare esentiala, aici de regula poate fi vorba despre eroare asupra persoanei &e # dispunatorul crede ca cel gratificat este copilul sau care este nascut in afara casatoriei, dar in realitate sa nu fie vorba despre asa ceva( - poate fi vorba despre violenta, care poate fi fi"ica sau psi!ica, morala. Se aplica dreptul comun, ceea ce se stie in materie de contracte se aplica si in materie de liberalitati. )n ceea ce priveste capacitatea #e a #ispune si #e a pri'i prin liberalitati, atunci cand discutam despre capacitate trebuie sa avem pe de o parte# capacitatea de a dispune, deci de a face liberalitati, iar pe de alta parte# capacitatea de a primi. Capacitatea este aptitudinea unei anumite persoane de a avea anumite drepturi si a-si asuma anumite obligatii, sau de a inc!eia in nume propriu anumite acte %uridice. Capacitatea poate sa fie una de folosinta cand este vorba despre aptitudinea de a inc!eia anumite acte, sau poate fi vorba despre una de e ercitiu care se refera la aptitudinea de a inc!eia singur, deci neasistat, un anumit act. - si in Codul civil anterior si in NCC, regula este aceea a capacitatii, adica acolo unde legea nu

restrange capacitatea inseamna ca e ista aptitudinea de a inc!eia acte %uridice, de a dobandi anumite drepturi, deci capacitatea de folosinta si capacitatea de e ercitiu - e ista incapacitati care sunt absolute, care se aplica in privinta oricarei persoane sau poate sa fie vorba despre incapacitati relative, care se aplica doar in privinta anumitor persoane &e # incapacitatea medicilor si farmacistilor de a primi liberalitati de la cei pe care ii tratea"a( INCA%ACITATILE DE A DIS%UNE %RIN LI,ERALITATI INCA%ACITATI A,S!LUTE# se include incapacitatea minorilor si incapacitatea inter"isilor %udecatoresti - fost subiect de e amen FFF - )n privinta minorilor incapacitatea de a inc!eia liberalitati este una de folosinta, deci N= este una de e ercitiu - in ca"ul minorilor, in Codul civil anterior se prevedea ca minorii sub 18 ani nu pot face donatii, nici persoanal, nici prin repre"entatii lor legali. )n materie de testamente Codul civil prevedea ca minorii sub 16 ani nu pot face testament si ca cei intre 16-18 ani pot dispune de 197 din ceea ce ar putea dispune ca ma%ori - in NCC - art. .8+ - Capacitatea de folosinta alin. &1( 12rice persoana poate face si primi liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea* iar la alin. &7( 1#onditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul* - atat in materie de donatii cat si in materie de legate in privinta capacitatii de a dispune trebuie sa avem in vedere momentul cand se inc!eie actul respectivD si donatia si testamentul. 8a alin. &/( se spune 1#onditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donatarul accepta donatia* - te tul se refera numai la donatie si este firesc sa fie asa pentru ca fiind contract nu poate produce efecte pana cand oferta de donatie nu este acceptata. )n privinta testamentelor sau a legatelor la alin. &4( se prevde 1#onditia capacitatii de a primi un legat trebuie indeplinita la data deschiderii mostenirii testatorului* - se poate intampla ca la momentul cand se inc!eie testamentul, legatarul sa nu aiba capacitate, sa nu poata primi dintr-un motiv sau altul, e ista un te t care il impiedica sa primeasca liberalitatea, dar daca pana la momentul la care se desc!ide mostenirea lucurile se sc!imba in privinta legatului, se i-a in considerare momentul desc!iderii mostenirii, pentru ca este vorba despre un act mortis causa
57

care prin esenta lui produce efecte doar la DD6, nu inainte - diferenta fata de donatie - art. .88 NCC - 8ipsa capacitatii depline de e ercitiu a dispunatorului - alin. &1( 1#el lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu exceptia cazurilor prevazute de lege* - Aici este vorba despre o incapacitate de folosinta sau despre una de e ercitiu0 - inca o data nu suntem tinuti de denumirile marginale - denumirea este c!iar gresita aici0 - aici putem fi indusi in eroare de cuvinte - se spune despre lipsa capacitatii depline de e ercitiu si putem fi tentati sa spunem ca este reglementata o incapacitate de e ercitiu. Dar, in esenta cand citim alin. &1( ne dam seama ca este vorba despre o incapacitate de folosinta. <e tul este legat de cel anterior si reglementea"a incapacitatea de folosinta a minorilor de a inc!eia liberalitati - si in NCC minorii nu pot inc!eia liberalitati, dar oare de ce aceasta diferenta de opinii0 >pinia celor 7 profesori# 4eg!ini 5 ;asilescu care au spus ca incapacitatea minorilor este una de e ercitiu este una singulara. Nici in dreptul france", nici intr-un alt sistem de drept nu se sustine acest lucru. $ot e ista opinii singulare care sa fie perfect valabile, numai ca, sa vedem daca in ca"ul acesta lucrurile stau asa sau altfel. Daca citim cu atentie nici ei intre ei nu sunt de acord. =nul spune ca atunci cand definim capacitatea de e ercitiu avem in vedere in esenta 1aptitudinea de a dobandi anumite drepturi si de a inc!eia anumite acte* - C!irica -definitie gresita - poate fi vorba despre capacitatea %uridica in general care are 7 componente# capacitatea de folosinta care se refera la aptitudinea de a dobandi drepturi si capacitatea de e ercitiu care se refera la aptitudinea de a inc!eia in nume personal. =na este aptitudinea de a dobandi anumite drepturi si alta este aptitudinea de a inc!eia in nume propriu actul, deci sa nu ai nevoie de altcineva. Acest autor confunda capacitatea de e ercitiu cu capacitatea %uridica in general. Celalalt autor face o alta confu"ie pentru ca el confunda personalitatea %uridica cu capacitatea %uridica - ;asilescu spuneD capacitatea de folosinta nu ar fi nici mai mult nici mai putin decat 1sinonimul fiintei %uridice a omului, fiinta care e ista de la nastere pana la moarte9 capacitatea de folosinta este o categorie %uridica care depaseste cu mult anali"a actului %uridic civil*. - un profesor din 2ranta# - aceasta personalitate %uridica cuprinde atat capacitatea de a dobandi drepturi politice, cat si capacitatea de a dobandi drepturi %uridice. Sigur ca atunci cand spui 1cutare* subiect de drept este lipsit de personalitateD inseamna ca nu are niciun drept, ori in dreptul actual nu e ista subiecte de drept care sa poata fi puse intr-o astfel de situatie, dar e ista

posibilitatea ca din anumite motive, fie categoria drepturilor politice, de e # in ca"ul unei persoane condamnate penal, nu poate ocupa anumite functii, nu poate participa la vot, este vorba despre o restrangere a capacitatii sale politice, dar nu putem spune ca nu este subiect de drept, el valorea"a, dar mai putin decat valorea"a ceilalti - are toate drepturile inafara de acestea. )n principiu in privinta drepturilor civile, cum este in ca"ul minorilor din considerente care sunt lesne de inteles, minorii nu sunt 1copti la minte*, legiuitorul vrea sa ii prote%e"e, liberalitatile sunt acte e ceptionale, deci e ista mai multe ratiuni, legiuitorul 1vine* si spune ca ei nu pot face liberalitati, dar aceasta nu inseamna ca nu sunt subiecte de drept - sunt subiecte de drept, dar nu pot inc!eia actele respective, deci inseamna ca le este restransa capacitatea de folosinta - deci N= au aptitudinea de a dispune prin liberalitati - aceste drepturi lor le lipsesc din cosiderentele enumerate - aceasta tine de capacitatea de folosinta N8 de exercitiu. FFF Cel putin in materie testamentara nu se poate pune problema ca un minor sa consimta la inc!eierea actului cu acordul parintilor si sa spunem, prin absurd, cu acordul )nstantei de <utela - un astfel de lucru este cu totul e clus FFF. 6. Hrimaldi - in privinta minorului legiuitorul avea 7 posibilitati# 1. fie sa ii lase sa faca acte %uridice singuri, testamentul fiind un act esentialmente pesonal, nu poti inc!eia niciodata un testament prin mandatar, 7. fie o limitare a aptitudinii de a face asemenea acte &opinia agreeata(. - in privinta minorilor acestia sunt lipsiti complet de aptitudinea de a face liberalitati - N= pot face nici donatii, nici legate Spre deosebire de codul civil anterior care permitea minorilor intre 16-18 ani sa faca testament sa dispuna de 197 din ceea ce ar fi putut dispune ca ma%oriD aceasta posibilitate a disparutF Sanctiunea - Nulitatea relativa care poate fi invocata de catre cel ocrotit &minor( sau de catre repre"entantii lui legali - art. 4, NCC - )nstanta de %udecata poate conferi minorilor peste 16 ani o capacitate de e ercitiu deplina anticipata. )ntrebarea este daca minorii carora instanta le-a conferit in temeiul acestui te t, capacitatea de e ercitiu anticipata au sau nu capacitatea de folosinta de a face liberalitati0 art. .88 - cel lipsit de capacitate de e ercitiu sau cu capacitate de e ercitiu restransa nu poate inc!eia, ori in conditiile in care potrivit art. 4, minorul a primit capacitatea de e ercitiu deplina,
59

conclu"ia este ca a dobandit si capacitatea de folosinta. Aici e ista o diferenta fata de reglementarea anterioara - sigur ca reglementarea anterioara era criticabila - pentru ca intradevar daca se spunea ca minorul de la 16 ani in sus care se casatorea dobandea capacitatea deplina de e ercitiu, atunci normal ar fi fost sa se fi spus ca o dobandeste si pe cea de folosinta. )n NCC in conditiile in care incapacitatea de folosinta a minorilor de a inc!eia liberalitati era legata direct de e istenta sau ine istenta capacitatii de e ercitiu nu putem sa a%ungem la o alta conclu"ie decat ca pri'in# capacitatea #e e+ercitiu anticipata in te'eiul articolului 07 auto'at #oban#este capacitatea #e &olosinta #e a &ace ase'enea acte. Solutia este rationala, pentru ca acea capacitate de e ercitiu anticipata se da numai dupa verificari si daca instanta constata ca acel minor este destul de 1copt*, deci ca poate fi pus pe picior de egalitate cu persoanele ma%ore. art. .88 NCC - denumirea marginala nu este c!iar atat de gresita. De retinut ca incapacitatea minorilor de a face liberalitati este una de folosinta. Aceleasi reguli care sunt valabile in ca"ul minorilor, se aplica mutatis mutandis si inter"isilor %udecatoresti, deci persoanele ma%ore care au fost puse sub interdictieD sunt si ele in situatia minorilor pentru ca fiind puse sub interdictie sunt lipsite de capacitatea de e ercitiu astfel incat intra sub incidenta art. .88 NCC. - existau si incapacitati relative de a dispune si anume a minorilor intre 16-18 ani de a dispune in favoarea tutorilor si era reglementata la art. 8,. la alin. &1(,&7( - 6ai functionea"a aceasta incapacitate relativa0 Nu mai functionea"a pentru ca acum este absoluta - minorii nu mai pot pana la 18 ani. Nu mai e ista aceasta diferenta intre minorii intre 16-18 ani si minorii sub 16 ani, deci intra sub incidenta incapacitatii. $rin e ceptie c!iar si atunci cand au implinit varsta de 18 ani, fostii minori, pentru ca de%a au varsta de 18 ani care nu pot face liberalitati in favoarea tutorilor pana la momentul cand se predau socotelile tutelei, dar si aici e ista o e ceptie si anume# inafara situatie in care este vorba despre un ascendent referindu-se la ma%ori de%a, nu la minori. 6a%orii care au fost sub tutela pana la 18 ani devin ma%ori pana la momentul cand se predau socotelile tutelei de catre tutori, nu pot face liberalitati in favoarea acestoraD poate fi vorba despre o captatie si atunci legiuitorul inter"ice acest lucru. INCA%ACITATILE DE A %RIMI %RIN LI,ERALITATI - si aici trebuie sa e iste dispo"itii legale din care trebuie sa re"ulte asemenea incapacitati. Avand

in vedere faptul ca asa cum re"ulta din dispo"itiile NCC si cum re"ulta si din dispo"itiile Codului civil anterior nu au capacitatea de a primi prin liberalitati decat persoanele care sunt cel putin concepute la data actului de donatie sau la DDM - atunci putem trage conclu"ia, per a contrario, ca persoanele care nu sunt cel putin concepute, fie la data donatiei, fie la DD6 nu pot primi liberalitati. - art. .8. alin. &7( NCC 1Persoana care nu exista la data intocmirii liberalitatii poate beneficia de o liberalitate daca aceasta este facuta in favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce v-a fi posibil* - Nu este contra"isa regula potrivit careia nu pot fi gratificate persoanele care nu sunt cel putin concepute0 Aici nu este substitutie &i#eico'isaraF 8a substitutia fideicomisara este vorba despre o dubla transmisiune la doua persoane in mod succesiv, dar ambele persoane dobandesc de la dispunator, N= intai dobandeste instituitul si cand moare, din patrimoniul lui bunul trece in patrimoniul substituitului ci A6@)) si instituitul, deci primul gratificat si al doilea gratificat dobandesc direct de la dispunator. ' # daca substituitul nu este cel putin conceput la DD6 nu este valabila substitutia. C!iar daca dispunatorul spune# las bunul 1cutare* fiului meu cu obligatia pentru acesta de a-l pastra si a-l remite fiului sau care se v-a naste in viitor. )n aceasta situatie daca nepotul dispunatorului, fiul celui gratificat nu este cel putin conceput la DD6 - ce se intampla cu liberalitatea0 e pura si simpla si produce efecte numai in privinta instituitului, aceasta nemaifiind grevat de sarcinile de a pastra si a remite obiectul pentru ca nu poate primi, cel care nu este cel putin conceput la DD6. )n acest art. .8. alin. &7( nu este vorba despre o substitutie fideicomisara ci este un fideicomis simplu. C!iar fara reglemenatre, in Codul civil anterior nu e ista o astfel de reglementare, practica %udiciara si doctrina au admis posibilitatea unor astfel de liberalitati. ' # Cand unul din fratii C. in prea%ma decesului a facut un testament prin care a imputernicit pe 7 amici - ei scriitori, sa preia patrimoniul si sa constituie o fundatie care sa aiba ca obiect principal atribuirea anuala a acelui celebru premiu literar france". )ntre momentul desc!iderii mostenirii si momentul formari fundatiei - fundatia nu putea fi creeata decat dupa DD6, deci a e istat un interval de timp in care liberalitatea respectiva9patrimoniul respectiv ar fi ramas fara stapan. Cel gratificat era fundatia pentru ca in favoarea ei a fost facuta liberalitatea, cei 7 amici care au fost imputerniciti sa preia legatul si sa il transmita fundatiei cand aceasta va lua nastere,
61

au dobandit proprietatea patrimoniului respectiv in temeiul acestui fideicomis simplu cu sarcina pe care si-au e ecutat-o de a transmite obiectul legatului fundatiei respective. ' ista situatii in care adevaratul gratificat dintr-un motiv sau altul nu poate primiD la fel si in ca"ul in care un copil nu este conceput la data la care se face actul de liberalitate dar poate fi gratificat un tert cu sarcina de a transmite &aici nu mai este sarcina de a pastra si de a remite la data decesului, ci cu sarcina de a transmite imediat ce este posibil obiectul legatului(. Aici nu avem de-a face cu o substitutie fideicomisara pentru ca transmisiunea nu operea"a direct din in patrimoniul dispunatorului in favoarea gratificatului &de ce0 pentru ca acesta nu intruneste conditia de a avea capacitate de a dobandi( trece prin patrimoniul celui gratificat cu sarcina, si de acolo atunci cand este posibil trece in patrimoniul adevaratului gratificat. Aici nu se incalca acest principiu si anume ca nu pot fi gratificate decat persoanele care e ista la data desc!iderii mostenirii. Nu au capacitatea de a dobandi prin liberalitati persoanele care nu au fost concepute, atunci cand ne referim la persoane fi"ice sau persoanele %uridice care nu au e istenta legala la DD6. Sigur ca aici ar putea sa apara intrebarea cum se poate discuta despre incapacitatea unei persoane care nu e ista0 - pare a fi o incongruenta logica, pentru ca este normal ca o persoana care nu e ista sa nu aiba capacitate - aici totusi terminologia este corecta avand in vedere faptul ca in vec!iul drept france" puteau fi gratificate persoanele care nu erau concepute la DD6 si atunci Codul civil Napoleon din 18,4, ca sa marc!e"e ruptura fata de reglementarea anterioara vorbind in mod e pres de o incapacitate a celui neconceput. Deci nu este o greseala, ci este o c!estiune intentionata care isi are e plicatia in istoria institutiei. De asemenea liberalitatile nu pot fi facute in mod valabil in favoarea persoanelor care nu sunt #eter'inate intr-o forma sau alta la data actului de dispo"itie sau la DD6, de e # un legat in favoarea unei universitati, cum putem sti care a fost universitatea care a fost gratificata0 - deci trebuie sa e iste un indiciu din care sa re"ulte, fie si implicit despre cine este vorba si anume cine este cel gratificat. Sigur ca e ista si situatii mai aparte cum e ista de e # liberalitatile facute in favoarea saracilor - astfel de legate in mod traditional au fost considerate ca fiind valabile &e istau te te in Codul civil anterior(, nu mai e ista in codul actual, dar regulile raman aceleasi daca de e # o persoana lasa un legat prin care dispune de averea sa in favoarea saracilor - care sunt saracii care vor primi legatul respectiv0 Sigur ca daca am merge pana la absurd am spune ca luam 4 milioane de saraci din 4omania si impartim in 4 milioane - nu aceasta este solutia. - Se

considera ca intr-o astfel de situatie sunt gratificati saracii din ultima localitate9domiciliu al defunctului si intr-o forma sau alta beneficia"a de legatul respectiv, deci se poate determina cine este persoana gratificata in astfel de situatii e istand ratiuni suficiente ca sa consideram ca astfel de legate sa fie valabile. )n privinta persoanelor %uridice functionea"a acel principiu al specialitatii capacitatii de folosinta si se spunea in art. /4 din Decretul /191.-4D in pre"ent fiind abrogatD ca 1persoana %uridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului preva"ut de lege, actul de infiintare sau statut* , iar atunci s-a sustinut in literatura de specialitate ca persoanele %uridice nu ar putea dobandi decat legate care sa aiba legatura cu obiectul lor de activitate. ' # obiectul legatului este un imobil - am putea spune ca in privinta anumitor persoane %uridice bunul respectiv nu corespunde scopului in vederea careia a fost infiintata0 C!irica - este e agerat sa sustinem acest lucru pentru ca ar putea fi vorba despre legate cu anumite sarcini de e # las legat imobilul 1cutare* in favoarea =niversitatii @abes-@ol:ai. cu sarcina de a face propaganda fumatului - in aceasta situatie ceea ce este ilicita este sarcina, aceasta trebuind sa fie sanctionata. $rincipiul a fost, de altfel, formulat in art. 7,6 din NCC unde se spune la alin. &1( 1Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care prin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat persoanelor fizice * - C!irica- parca suna mai bine si mai logic. )n pivinta persoanelor %uridice fara scop lucrativ, asa cum re"ulta din dispo"itiile alin. &7( ale aceluiasi articol se spune 1acestea pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut* - aici suna ca si in reglementarea anterioara, dar cand se pune problema practic, putem stabili daca are sau nu capacitate de a primi si trebuie rationat in maniera in care ni s-a spus. )n privinta 'e#icilor si &ar'acistilor - art. 81, din reglementarea anterioara si reglementarea actuala in art. ..,, functiona si functionea"a o incapacitate care in esenta spune asa 1sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane in perioada in care in mod direct sau indirect ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului* - conditia ca sa functione"e aceasta incapacitate este sa fie vorba despre un medic sau un farmacist care l-a tratat pe defunct de ultima boala de care acesta a decedat iar in aceasta situatie se presupune ca respectivi au profitat de slabiciunea acelei persoane. Sunt e ceptate anumite persoane care c!iar daca sunt medici sau farmacisti si primesc
63

liberalitati in aceasta situatie &ipote"a de la alin. &1(( se considera ca liberalitatile sunt valabile, fiind vorba despre persoane precum sotul, rudele in linie dreapta, rude apropiate ale defunctului care c!iar fiind medici sau farmacisti e ista alte ratiuni care pot sta la ba"a unei gratificari facute in conditii legale. Aceste dispo"itii legale se aplica si in privinta preotilor care asista religios pe o anumita persoana si aceasta decedea"a apoi in scurt timp de la data actului de liberalitate, ratiunile fiind identice. 8a alin. &-( al aceluiasi articol - dispo"itie interesanta 1'n cazul in care dispunatorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar actiunea in anularea donatiei poate fi introdusa in termen de " ani de la data la care dispunatorul s-a restabilit* - aici este o dispo"itie noua pe care nu o regasim nici in alte coduri si atunci vrem sa vedem daca este rationala sau nuF )n privinta legatului, dispo"itia ca legatul devine valabil poate fi rationala, pentru ca legatul poti sa il revoci fara sa ai niciun motiv si daca nu il revoca se presupune ca a vrut sa gratifice. Aici e ista ratiune, dar in privinta donatiei 1actiunea in anularea donatiei poate fi introdusa in termen de " ani de la data la care dispunatorul s-a restabilit* - aceasta inseamna ca a e istat incapacitatea, dar potrivit dispo"itiilor de la alin. &1( 1nefericitul* trebuie sa fi murit pentru ca daca nu a murit nu suntem in situatia incapacitatii - atunci cum functionea"a aceasta incapacitate0 are logica0 C!irica - nu prea are logica - ar putea fi anulat actul doar in conditiile dreptului comun N= pentru incapacitatea respectivaD pentru ca una dintre conditii &una dintre cele 7 conditii( este sa fie medic, farmacist, preot si sa fi decedat in urma tratamentului pe care medicul, farmacistul, preotul ... Daca nu sunt intrunite ambele conditii atunci nu ne aflam in situatia incapacitatii, deci dispo"itia din alin. &-( in privinta donatiei este una absurda care nu are nicio %ustificare. - in Codul civil anterior e ista o incapacitate similara in privinta ofiterilor de marina - a fost suprimata. ' ista si incapacitati de e ercitiu in privinta actelor de acceptare a liberalitatilor si anume# donatiile facute minorilor si interzisilor care nu pot fi acceptate de acestia persoanalD fiind intr-o situatie de incapacitate de e ercitiu, ei nu isi pot e ercita actele decat prin intermediul repre"entantilor legali. - art. 811 din Codul civil anterior - liberalitatile facute in favoarea persoanelor %uridice nu puteau fi valabile decat daca erau acceptate printr-un act al autoritatilor publice, un decret regal sau un

%urnal al Consiliului de 6inistrii - deci, aceea reticenta a legiuitorului fata de persoanele %uridice se manifesta in aceasta maniera fiind vorba despre o incapacitate de e ercitiu, deci nu puteau fi gratificate, de e # o unitate administrativ teritoriala fara sa fi primit aceasta autori"atie. Si in privinta fundatiilor functionau astfel de restrictii - de ce0 pentru ca s-ar putea intampla si lucrul acesta se poate intampla si la ora actualaD ca fundatiile sa aiba un scop de e # de colectare a fondurilor pentru reprimarea demostratiilor din Siria, sau alte acte teroriste si in aceasta situatie s-ar %ustifica ca autoritatile sa poata verifica daca liberalitatile sunt normale sau sunt unele care pot duce la consecinte imprevi"ibileD daca o astfel de fundatie acumulea"a averi incredibileD sau c!iar si cultele religioase pot sa acumule"e astfel de averi, acumuland averi, acumulea"a si putere si pot la un moment dat sa contravina autoritatilor statale, legiuitorul nostru a abrogat fara nuanta, fara nicio problema cu toate ca e ista aceste restrictii, ele pot fi moderate - poate fi vorba despre controlul de la anumite valori in sus. - despre cauza se aplica dreptul comun - despre obiect vom discuta cand vom vorbi despre legate INTERDICTIA SU,STITUTIL!R 8IDEIC!MISARE - in esenta substitutia fideicomisara este o institutie in temeiul careia dispunatorul face un act de liberalitate - donatie sau legat - in favoarea unei anumite persoane, numite instituit sau grevat cu obligatia pentru aceasta de a pastra obiectul liberalitatii pe toata durata vietii dupa care sa o transmita unui al doilea gratificat desemnat tot de dispunator, persoana care se numeste substituit sau apelat - in dreptul anterior, Codului civil de la 18,4 din 2ranta, astfel de substitutii puteau sa fie c!iar perpetueD de e # un nobil spunea 1palatul 1cutare*, domeniul 1nu stiu care* care era domeniul principal al ducelui 1nu stiu care* sa se transmita din generatie in generatie primului nascut, iar aceasta substitutie poate sa opere"e pana la infinitD nobilii aveau interesele lor - puterea le decurgea din faptul ca aveau domeniile respective. 4evolutia france"a, tocmai pentru a submina po"itia nobililor a inter"is cu desavarsire substitutiile fideicomisare - din ratiuni in principal politice, dar si din ratiuni economice pentru ca se intampla sa e ista situatia de bunuri de 1mana moarta* care nu circulau, ori burg!e"ia, capitalismul nu accepta astfel de lucruri pentru ca din punct de vedere economic este inde"irabil asa ceva. $e de alta parte si din punctul de vedere al
65

legislatiei, s-a dorit ca o persoana sa nu aiba dreptul de a dispune in privinta generatiilor urmatoare la nesfarsit. $rin urmare s-a introdus principiul inter"icerii substitutiilor fideicomisare, principiu care a fost reluat in dreptul nostru fara nicio nuantaD art. 8,/ din Codul civil anterior a inter"is cu desavarsire substitutiile fideicomisare, in dreptul france" lucrurile au fost mai nuantate - principiul era acelasi - dar, prin e ceptie a fost ingaduita substitutia, dar nu mai mult de 7 transmisiuni, deci instituitul si substituitul si atat, nu mai departe, in privinta descendentilor de e # parintele putea gratifica pe fiul lui care era prodig, c!eltuitor - care "icea# 1cu obligatia de a pastra si a remite obiectul legatului nepotilor*. - de asemenea a mai fost permisa substitutia in ipote"a dispunatorilor care neavand copii, dispuneau in favoarea fratilor si surorilor cu obligatia de a pastra si remite obiectul liberalitatii nepotilor de frate sau de sora - principiul a fost acela al interdictiei sub sanctiunea nulitatii absolute a substitutiilor fideicomisare Nu trebuia si nu trebuie confundata substitutia fideicomisara cu substitutia vulgara sau obisnuita care insemna in esenta - 18as bunul cutare lui A si daca dintr-un motiv sau altul nu accepta sau este incapabil de a primi atunci obiectul legatului sa revina lui @* - in aceasta ipote"a nu era vorba despre o transmisiune succesiva ci de una singura - fie in favoarea lui A, fie in favoarea lui @. )n NCC - art. ../, dupa care urmea"a art. ..4 unde sub titlul marginal, care iarasi nu trebuie sa-l luam in considerare pentru ca vom avea probleme# 12 liberalitate poate fi grevata de o sarcina, care consta in obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite la decesul sau substituitului desemnat de dispunator*. - reprodus te tul art. 1,48 din Codul civil france". )n Codul france" s-a pastrat art. 8.6 care a introdus principiul interdictiei substitutiei fideicomisare, dar in Codul civil france" e ista 7 sectiuni - una la care i se spune Substitutia graduala in care este reglementat ceea ce la art. .44 este numita Substitutie fideicomisara, deci in dreptul france" unde pana in 7,,6 substitutia era permisa in ca"ul dispo"itiilor in favoarea descendentilor sau a fratilor si surorilor cu obligatia de a pastra si remite nepotilor. $rin art. 1,48 s-a liberali"at substitutia fideicomisara, cu alte cuvinte s-a conferit posibilitatea de a se face astfel de liberalitati in favoarea oricui, nu numai in favoarea descendentilor sau in favoarea fratilor, de a pastra si de a remite nepotilor. Autorii NCC nu au mai facut clasificarea care este in Codul civil france" - nu au mai dat aparenta logica care acolo e ista ci dupa ce au enuntat principiul ca sunt inter"ise la articolul urmator vine

si spune e act contrariul si anume ca sunt permise. $rincipiul enuntat la art. ../ este o c!estiune fara nicio consecinta pentru ca in realitate principiul valabil este cel de la art. ..4 - deci substitutiile fideicomisare la ora actuala sunt permise in dreptul nostru in favoarea oricui - sigur ca este ilogica formularea. Si in perioada anterioara, cand si in dreptul nostru si in dreptul france" substitutia fideicomisara era in principiu pro!ibita - au e istat anumite discutii in legatura cu anumite constructii %urisprudentiale daca constituie sau nu substitutii fideicomisare, sanctiunea fiind nulitatea absoluta iar aceasta afecta ambele liberalitati, deci si cea facuta in favoarea instituitului si cea facuta in favoarea substituitului. Si sub reglementarea anterioara si sub reglementarea actuala daca s-a facut un act care in esenta lui este o substitutie fideicomisara, daca dintr-un motiv sau altul unul dintre cei 7 gratificati, fie instituitul fie substituitul nu putea primi liberalitatea, daca era in stare de incapacitate sau nu accepta liberalitatea. )n aceasta situatie liberalitatea in favoarea celuilalt ramanea valabila, fie a instituitului, fie a substituitului nemaifiind vorba despre nulitate, desi actul initial a fost conceput ca o substitutie, daca aceasta dintr-un motiv sau altul nu se mai putea reali"a practic atunci era vlabila liberalitatea in favoarea unuia sau altuia dintre cei 7 gratificati. Sub reglementarea anterioara si in dreptul nostru si in dreptul france" au e istat anumite combinatii create in practica %udiciara prin care s-a incercat intr-o forma sau alta sa se ocoleasca dispo"itiile legale care pro!ibeau substitutiile fideicomisare. =na dintre aceasta a fost aceea a asa numitului legat%liberalitati dublu-conditionale in care se dispunea de pilda de obiectul legatului de e # un imobil in favoarea lui A cu conditia ca acesta sa traiasca mai mult de 7, de ani, sa implineasca cel putin varsta de 7, de ani. )n ipote"a in care deceda inaintea implinirii acestei varste, obiectul legatului sa revina lui @, deci unei alte persoane. Dupa ce initial o astfel de constructie a fost considerata ca este una care contra"ice pro!ibitia substitutiilor fideicomisare sa a%uns la conclu"ia ca nu este vorba despre o astfel de substitutie pentru ca prin esenta ei substitutia presupune o dubla dispo"itie facuta de una si aceeasi persoana care are acelasi obiect cu obligatia pentru primul gratificat de a pastra si de a remite la data decesului lui celui de al doilea gratificat obiectul liberalitatii. )n ipote"a e aminata, deci a legatului dublu-conditional aveam de a face in esentaD de la DD6 despre un legat pur si simplu &fosta speta la e amenD si multi au spus# 1de la momentul desc!iderii mosternirii si pana la data la care el implineste 7, de
67

ani bunul nu apartine nimanui - acest lucru nu este acceptabil din punct de vedere %uridic(. )n e emplul dat primul gratificat dobandeste pur si simplu obiectul legatului, devine proprietarul obiectului legatului, dar el are un legat sub conditie re"olutorie pentru ca daca decedea"a la 1. ani, liberalitatea facuta in favoarea lui se re"olutionea"a cu efecte de la DD6, daca este vorba despre un testament sau de la data donatiei. $oate fi vorba sau de donatie, sau de legat - discutam despre legat ca sa fie mai simplu, dar putem intelege si donatie. Deci in e emplul dat daca a decedat la 1. ani, adica inainte de implinirea varstei de 7, de ani care era stipulata, ca fiind conditie re"olutorie, legatul se desfiinta in privinta lui, el pierdea proprietatea si cu efecte retroactive al doilea gratificat care a dobandit obiectul legatului, dar sub conditie contrara, adica suspensiva care nu produce efecte decat de la data implinirii conditiei, dar cu efecte de la DD6 si devenea proprietar. )ntr-o astfel de situatie aveam de-a face in final cu o singura transmisiune, desi in fapt bunul era preluat intai de primul gratificat care il folosea nu stiu cat il folosea, pana la 1. ani, dupa care din punct de vedere %uridic dreptul lui fiind aneanti"at cu efecte retroactive, de la DD6 se considera ca el nu a avut niciodata niciun drept si celalat dobandea drepturi cu efecte de la DD6, deci nu era vorba despre o substitutie fideicomisara. )n dreptul nostru trebuie sa stim insa ca din ratiuni ideologice, ca in e emplul dat este vorba despre o substitutie fideicomisara. C!irica - din punct de vedere %uridic nu se contravenea interdictiei referitoare la substitutiile fideicomisare. 8egatul ramasitei%de reziduo - in esenta era vorba despre o liberalitate facuta in favoarea lui A care avea obligatia doar de a remite celui de al 7-lea gratificat ceea ce ramanea la data decesului, daca ramanea ceva. ' # se transmitea un patrimoniu intreg, tot felul de elemente precum autoturisme, imobile, actiuni si in timpul vietii sa presupunem ca primul gratificat instraina 7 imobile, / masini, dar mai ramaneau - masini si alte imobile. )n aceasta situatie ceea ce ramanea se putea transmite la al 7-lea gratificat si nici in aceasta situatie nu erau intrunite conditiile substitutiei fideicomisare pentru ca instituitul, sau primul gratificat nu mai avea obligatia de a imobili"a bunurile respective in patrimoniul sau asa cum se intampla in ca"ul substitutiei adevarate, avand dreptul ca prin acte cu titlu oneros sa instraine"e tot ce vrea sau poate, c!iar sa fie indreptatit sa faca instrainari si prin donatii. Astfel incat avea libertate deplina sa nu lase nimic daca nu voia, dar ceea ce ramanea se transmitea la al 7-lea gratificat si in aceasta situatie era de fapt vorba despre un legat conditional pentru ca cel de al 7-lea gratificat nu dobandea decat daca ramanea ceva fara sa se contravina dispo"itiilor substitutiilor fideicomisare.

)n NCC urmandu-se modelul Codului civil france" principiul este acela al libertatii substitutiilor fideicomisare, s-a reglementat tot aici la acest capitol referitor la Substitutia fideicomisara, dar intr-o alta sectiune liberalitatile re"iduale, deci ceea ce ni s-a spus si anume legatul ramasitei sau de re"iduo. - la ora actuala in dreptul nostru substitutia fideicomisara este permisa. - art. ..4 alin. &1( din NCC care reglementea"a principiul valabilitatii substitutiei fideicomisare in dreptul nostru unde se spune 1'nstituitul are obligatia de a administra bunurile - e corect0 )nstituitul dobandeste proprietatea bunurilor - el are c!iar dreptul de a instraina bunul, nu este administrator, nici mandatar. Atunci contravine sarcinii de a pastra si de a remite si atunci pot sa intervina sanctiunile, dar nu putem spune ca din punct de vedere legal el este doar administrator. Aici autorii NCC, atunci cand au reglementat fiducia in forma initiala vorbeau tot despre un drept de administrare in favoarea fiduciarului, asta pentru ca au gasit sintagma similara in Codul civil Auebec, iar acolo fiduciarul este c!iar un administrator, pentru ca acolo proprietatea nu apartine nici fiduciantului si nici fiduciarului si nici beneficiarului ci este o proprietate fara stapan care este administrata de fiduciar, dar in dreptul nostru dupa modelul france" la fiducie s-a inlaturat cuvantul 1drept de administrare* si s-a recunoscut un drept de proprietate in favoarea fiduciarului, dar aici au 1uitat* sa indrepte. Desi te tul la care am facut referire vorbeste despre un drept de administrare, in realitate instituitul este proprietar, sigur ca este un proprietar ca si fiduciarul pentru ca si fiduciarul este proprietar, dar are obligatia de a directiona activitatea lui intr-un anumit sens, dar este proprietar din punct de vedere %uridic. Ce se intampla in ipote"a in care instituitul incalca obligatia de a pastra bunul si anume instrainea"a bunul sau unul dintre bunuri0 primind un intreg patrimoniu instrainea"a unul dintre aceste bunuri0 - )nstituitul are obligatia de a transmite proprietatea0 'l nu transmitea proprietatea pentru ca nu transmitea deplin patrimoniul lui, desi in dreptul nostru anterior unii au spus ca substituitul ar dobandi proprietatea de la instituit. Acuma avem reglementare speciala la art. ..6 NCC 1+ubstituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii ca efect al vointei dispunatorului* - te tul france" este formulat putin diferit in sensul ca preci"ea"a 1direct din patrimoniul dispunatorului* - si sensul te tului nostru trebuie interpretat la fel ca in dreptul france". Deci ideea este ca dobandeste direct de la dispunator, si atunci se poate vorbi despre obligatia de a transmite proprietatea0 Si atunci nu am putea apela la inalienabilitate, nu e ista
69

obligatie de inalienabilitate0 Cel putin 4. de ani e ista aceasta inalienabilitate0 nu e ista obligatie de inalienabilitate aici0 C!irica - codul nu reglementea"a ce se intampla in ca"ul in care se incalca obligatia de a pastra si de a remite, dar crede ca se pot aplica dispo"itiile de la inalienabilitate mai e act dispo"itiile art. 67. NCC care prevede 1'nstrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre dobanditor* - Si aici unde se reglementea"a substitutia fideicomisara la art. ..- alin. &/( 1Daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina trebuie sa respecte aceleasi formalitati. 'n cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii in cartea funciara* - in conditiile in care substitutia9 sau mai bine "is sarcina care decurge din substitutia fideicomisara este adusa la cunostinta tertilor in conditiile legii e # daca este vorba despre un imobil, el trebuie sa fie inscris in C2 si atunci se poate cere anularea actului pentru ca este opo"abil actul fata de tertul care a dobandit cu incalcarea pro!ibitiei de instrainare si acest lucru il poate solicita si substituitul, pentru el este o masura de conservare, substituitul poate lua masuri de conservare pe durata pe care instituitul este proprietar altfel nu i se pot da drepturi si nu putem sa facem efectiv dreptul lui de a dobandi obiectul liberalitatii - deci trebuie sa ne referim la reglementarile referitoare la clauza de inalienabilitate - care c!iar daca legea nu prevede in mod e pres, se aplica prin asemanare. Sigur ca daca obiectul legatului il constituie un bun mobil, in privinta caruia nu e ista o forma de publicitate &e # un autoturism care nu s-a adus la cunostinta tertilor si in aceasta situatie, tertul care a dobandit bunul nu mai poate fi atacat, fata de el nu se mai poate cere nici anulare, nici re"olutiune, nimic pentru ca fata de el clau"a este inopo"abila, dar ce se intampla intr-o astfel de situatie0 bun mobil, vandut de instituit unui tert de buna-credinta care este proprietarD in aceasta situatie poate fi obligat la daune-interese, o e ecutare prin ec!ivalent poate sa i se ceara( " Substituitul dobandind dreptul direct din patrimoniul dispunatorului nu pot veni mostenitorii instituitului sa invoce dispo"itiile legale referitoare la re"erva succesorala. Dar in ipote"a in care sarcina incalca limitele ma ime ale cotitatii disponibile0 4e"erva trebuie transmisa mostenitorilor re"ervatari libera de orice sarcini. $oate cere instituitul reductiunea0 adica inlaturarea sarcinii in limitele re"ervei - daca liberalitatea este facuta prin donatie, deci mostenirea dispunatorului nefiind desc!isa. Atunci poate cere reductiunea0 4eductiunea nu poate fi ceruta decat dupa desc!iderea mostenirii. $entru ca vom vedea ca nu ai cum sa sti daca s-a incalcat re"erva sau cotitatea disponibila pentru ca trebuie sa ne referim la situatia patrimoniului din momentul decesului, dar daca substitutia este facuta printr-un legat9o mostenire desc!isa in

acea situatie instituitul poate cere reductiunea, dar nu pot veni mostenitorii instituitului fata de substituit sa spuna ca li s-a incalcat re"erva pentru ca ceea ce trebuie sa transmita instituitul la substituit nu face parte din mostenirea lu,i fiind direct o dispozitie din patrimoniul dispunatorului direct in favoarea substituitului. 8a ora actuala substitutia fideicomisara este permisa, ceea ce practica %udiciara si doctrina, pe cale pretoriana, recunosteau ca valabil legatul ramasitei care a fost reglementat acum la art. 1,,1 NCC - donatia este o liberalitate in esenta, iar liberalitatea este un act %uridic prin care o parte se insaraceste si alta se imbogatesteD deci are loc un transfer de valori cu continut economic fara contraec!ivalent. Atunci cand am vorbit despre liberalitati in general am retinut ca acest lucru se poate reali"a in dreptul nostru numai si numai prin doua categorii de acte# prin donatii si prin legate. 8egatele sunt acte unilaterale, iar donatiile sunt contracte. C!NTRACTUL DE D!NATIE - nucleul reglementarii in dreptul comun este acelasi si pentru donatie si pentru legat - art. 8,1 din Codul civil de la 1864 definea donatia ca fiind un 1act de liberalitate prin care donatorele, &adica donatorul( da irevocabil un lucru donatarului, care il primeste*. - art. .8- din NCC donatia este definita intr-un mod asemanator si se spune in esenta ca 1este un contract prin care cu intentia de a gratifica, o parte numita donator dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti, numite donatar*. - este aceeasi definitie in esenta# un transfer de valori fara contraec!ivalent si este irevocabila aceasta transmisiune. Nu este posibil sa spui ca done"i, dar sa iti re"ervi anumite drepturi prin care in fapt sa retragi ceea ce ai dat. - retinem ca donatia este un contract, adica un acord de vointeD nimeni nu poate sa fie gratificat daca nu vrea sa fie gratificat. Nu poate impune donatorul dispunator sa gratifice pe cineva daca acela nu vrea sa primeasca. 2iind vorba despre un contract si fiind vorba despre o liberalitate in principiu acest contract este unilateral pentru ca creea"a obligatii doar in sarcina uneia dintre parti. Sigur ca e ista e ceptia donatiilor cu sarcini cand stim ca donatarul este obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, fie in favoarea dispunatorului, fie in favoarea unei alte persoane. - donatia, ca si van"area sau sc!imbul este un contract translativ de proprietate, dar poate sa fie vorba despre alte drepturi &ca si la van"are(
71

- ceea ce mai trebuie sa retinem si lucrul acesta este deosebit de important este faptul ca donatia este un contract solemn, deci trebuie sa fie inc!eiata in forma autentica, iar acest lucru re"ulta din dispo"itiile art. 81/ din Codul de la 1864 si art. 1.,11 alin. &1( NCC. Spre deosebire de ;ec!iul Cod civil care nu spunea nimic despre darul manual, donatiile dec!i"ate si donatiile indirecte, care sunt e ceptii de la forma autentica a donatiei, care si sub regimul Codului de la 1864 erau considerate ca valabileD de practica %udiciara si de doctrina. )n NCC se reglementea"a in mod e pres la art. 1.,11 alin. &7( ca 1nu sunt supuse formei autentice ad validitatem donatiile dechizate, cele indirecte si darurile manuale*. Si in NCC ca si in Codul civil anterior nu mai spune nimic despre aceste donatii, dar vom vedea ca practica %udiciara si doctrina au dat un contur destul de precis acestor liberalitati si vom vorbi despre aceste lucruri. - fiind vorba despre o liberalitate este vorba despre un contract intuitu personae unde contea"a persoana dispunatorului si atunci cand e ista o eroare asupra persoanei gratificatului de e # donatorul crede ca este fiul lui natural si in realitate nu este. )n aceasta situatie donatia este anulabila pe motiv ca este un viciu de consimtamant si anume eroare asupra persoanei, dar poate fi in acest ca" si o c!estiune care tine de cauza, pentru ca se poate pune in discutie lipsa cau"ei, dar regimul %uridic la ora actuala este tot acelasi si anume tot nulitatea relativaD deci discutia este mai mult teoretica decat cu consecinte practice. C!NSIMTAMANT & si cum se formea"a contractul de donatie ( - sigur ca atunci cand acordul de vointe se reali"ea"a voluntar# donatorul si donatarul sunt de fata daca este ceruta forma autentica ad validitatem, se pre"inta la notar si acolo isi dau consimtamantul si astfel ia nastere contractul. - cand insa partile nu sunt de fata, cand contractul se inc!eie intre persoane care nu sunt pre"ente se pun anumite probleme. )n legatura cu oferta de donatie la art. 814 alin. &1( din Codul civil anterior se prevedea ca aceasta 1nu obliga pe donator si nu produce niciun efect decat in ziua in care v-a fi fost acceptata*. Discutiile erau in legatura cu revocarea ofertei inainte de acceptare, deci dupa ce survenea acceptarea contractul se considera valabil inc!eiat. - art. 1.,1/ NCC se prevede la alin. &1( 1oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului* si se mai preci"ea"a apoi ca 1incapacitatea sau decesul ofertantului ii atrage caducitatea acceptarii*. )ntrebarea este daca noua

reglementare difera de cea anterioara0 $rincipiul este ca oferta este irevocabila pana la momentul la care survine acceptarea, deci in dreptul comun al contractelor, privind orice alt contract decat donatia, oferta devine obligatorie pentru ofertant din momentul in care a%unge la destinatar. Sigur ca pana a%unge poate sa o retracte"e fara nicio problema, lucru care se recunostea si sub regimul codului civil anterior. Aici potrivit art. 1.,1/ alin &1( oferta de donatie spre deosebire de dreptul comun poate fi revocata si dupa ce a a%uns la destinatar pana la momentul la care ofertantul a luat la cunostinta. Aici c!estiunea acesta cu 1ofertantul a luat cunostinta* e consacrata teoria receptiunii sau cum e in dreptul comn0 >fertantul trebuie sa ia efectiv cunostinta de acceptare sau nu trebuie0 ' suficient sa se dovedeasca ca acceptarea a a%uns la ofertant# daca a desc!is plicul, daca a citit e-mailurile - asta este o alta problema. Dar, aici in materie de donatie te tul spune 1daca a luat la cunostinta* - difera de regimul de drept comun0 Difera - cel putin formularea - e buna solutia0 Cum s-ar putea dovedi practic - daca am accepta ad literam acest te t de lege ar putea veni ofertantul sa spuna ca a a%uns la el acceptarea, dar ca el nu a cunoscut-o sau nu a citit e-mailurile / saptamani. Asta ar insemna ca ofertantul ar putea %ongla. C!irica crede ca interpretarea care ar putea fi data, c!iar daca te tul spunea ca ar trebui sa ia la cunostinta, sa il interpretam in sensul din dreptul comun. Adica a luat la cunostinta in momentul in care a a%uns la el un e-mail, ceea ce este in continut nu ne mai interesea"a, dar in mod sigur vor e ista interese in anumite spete sa se invoce ca a a%uns acceptarea la ofertant, dar nu a cunoscut-o, nu a aflat despre ea fiind in vacanta, nu i-a nastere contractul stand in vacanta 1 luna nu este totuna daca acel contract s-a nascut inainte cu /, de "ile sau cand a a%uns acela acasa. Consecintele sunt foarte importante - C!irica - crede ca interpretarea rationala impotriva formularii literale a te tului trebuie sa fie aceasta# adica ca este suficient sa se dovedeasca ca acceptarea a a%uns la ofertant si sa consideram ca a luat nastere in mod valabil contractul. Deci daca avem in vedere momentul cand contractul se considera inc!eiat, atunci inseamna ca intre momentul la care oferta a%unge la destinatar si momentul cand acceptarea a%unge la ofertant - ce se intampla daca devine incapabil0 devine caduca, aici spre deosebire de dreptul comun unde oferta fiind considerata in regimul actual un act unilateral, are autonomie, deci produce efecte si trebuie mentinuta c!iar daca devine incapabil sau c!iar daca decedea"a ofertantul - aici in ca"ul donatiei nu se mai intampla acest lucru, ea putand fi revocata oferta c!iar si dupa ce a a%uns la destinatar atat timp cat acceptarea nu a a%uns la ofertant, atunci inseamna ca in acest interval de timp daca survine incapacitatea sau decesul ofertantului, atunci contractul nu se mai poate naste in mod valabil. Din
73

punctul de vedere al acceptantului, acceptarea in principiu trebuie sa fie facuta de aceasta sau de un mandatar in numele lui si trebuie sa fie e pediata acceptarea catre ofertant, dar ce se intampla daca de e # a%unge oferta la destinatar, o accepta si inainte de a fi e pediata la ofertant, el decedea"a0 - alin. &7( al art. 1.,1/ NCC - avem solutia acolo si anume ca mostenitorii pot sa e pedie"e ei, solutie care era valabila si in dreptul anterior. - la alin. &/( al art. 1.,1/ se prevede ca 1oferta de donatie facuta unei persoane lipsite de capacitate de e ercitiu se accepta de catre repre"entantul legal*. Si acceptarea este un act de dispo"itie - deci nu este un act de administrare pe care il poate face repre"entantul legal fara sa mai aiba si avi"ul )nstantei de <utela. <e tul nu prevede, din te t reiese ca este valabil doar facuta de repre"entant fara sa mai ceara avi"ul )nstantei de <utela, ori sigur ca este vorba despre o liberalitate, un beneficiu pe care il obtine minorul, dar poate fi vorba despre o donatie cu sarcini. 2iind vorba despre o donatie poate fi supusa raportului, poate fi supusa reductiunii, pot fi anumite consecinte care decurg din actul respectiv si care presupun o anali"a foarte serioasa a acestui act. C!irica - crede ca ar fi fost potrivit sa se prevada asa cum erau prevederile legale anterioare si in NCC in sensul ca, intr-o astfel de ipote"a repre"entantul legal poate sa faca acceptarea cu incuviintarea )nstantei de <utela. )n Codul civil anterior e ista o dispo"itie legala mai aparte care permitea oricarui ascendent al celui gratificat, daca de e # vroiau parintii donatarului si dintr-un motiv sau altul nu acceptau, Codul civil anterior permitea altor ascendenti de e # bunicilor sau strabunicilor sa accepte si era cu incuviintarea Autoritatii <utelare. Aceasta dispo"itie nu o mai regasim in NCC, deci nu mai este posibil acest lucru. - la alin. &4( se prevede ca 1oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitate de e ercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta cu incuviintarea ocrotitorului legal*. - art. 1.,14 - reglementare care nu e ista anterior - $romisiunea de donatie spre deosebire de promisiunea sub regimul anterior care nu producea niciun efect indiferent de forma in care a fost inc!eiata, sub regimul NCC - solutie legislativa preluata din Codul civil Auebec, art. 1.817, o dispo"itie similara e ista si in Codul elevetian al obligatiilor si anume se prevede ca 1sub sanctiunea nulitatii absolute promisiunea de donatie este suspusa formei autentice*, iar la alin. &7( se spune 1in ca" de nee ecutare din partea promitentului &cel care promite sa done"e si dintrun motiv sau altul nu mai vrea sa done"e, deci nu mai vrea sa inc!eie contractul de donatie( in aceasta situatie se spune ca promisiunea nu confera beneficiarului decat dreptul de a pretinde

daune-interese ec!ivalente cu c!eltuieile pe care le-a facut si avanta%ele pe care le-ar fi acordat tertilor in considerarea promisiunii*. Daca nu ar fi fost aceasta dispo"itie legala ar fi putut sa le ceara0 2iind o obligatie de a face se putea in temeiul dreptului comun sa obtina daune-interese, dar celalata parte a acestui alineat si anume 1avanta%ele pe care le-a acordat tertilor in considerarea promisiunii*. ' # S-a inc!eiat o promisune de donatie intre A si @, A ii spune lui @ ca o sa ii done"e imobilul 1 *, si in temeiul acestei promiuni @ inc!eie o promiune de van"are cu C. )n ca"ul oricarei promisuni, beneficiarul promisiunii are interesul ca imediat sa inc!eie un act cu un tert pentru ca isi asigura despagubiri pe care nu le-ar obtine daca ar astepta sa se perfecte"e promisiune iar celalalt sa se ra"gandeasca. Daca nu inc!eie un alt contract cu un tert care sa repre"inte pentru el beneficii atunci nu poate cere de la promitent decat daune-interese pentru eventualele c!eltuieli pe care le-a facut, dar daca promite unui tert ca ii v-a vinde bunul si pe urma nu-l mai poate vinde pentru ca donatorul s-a ra"gandit, potrivit acestui te t de lege ce se poate intampla0 )n e emplul dat in ce ar consta daunele0 poate sa ii ceara ec!ivalentul pretului. Atunci cand anali"am acesta dispo"itie legala trebuie sa ne uitam la art. 1.,1+ NCC unde se spuneD 4aspunderea donatorului# 1in e ecutarea donatiei dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava* - s-ar aplica si aici la promisiune0 este la sectiunea referitoare la efectele donatieiD Dicutam despre efectele donatiei dupa inc!eierea contractului. $utem sa aplicam aceleasi reguli si inainte0 )n ca"ul promisiunii ar putea raspunde si in ca" de negli%enta0 ' # distruge bunul sau inc!eie contractul de donatei, s-a amanat momentul predarii, la o luna de la data donatiei, si in acest interval de timp, sa "icem ca obiectul donatiei este un autoturism, si din negli%enta distruge masina - in aceasta ipote"a donatorul nu raspunde pentru ca nu este culpa grava, este o negli%enta oarecare si nu este nici dol. 2iind vorba despre un act cu titlu gratuit, o liberalitate unde este vorba despre un contract unilateral care creea"a avanta%e numai uneia dintre parti raspunderea donatorului este mai mica decat raspunderea din dreptul comun9contractele oneroase unde raspunderea celui care nu isi indeplineste obligatiile este mai e tinsa tocmai pentru ca este contractul oneros. Dar, aici pentru ca se creea"a avanta%e numai in favoarea donatarului raspunderea lui este mai restransa, nu este atat de e tinsa ca la contractele oneroase. <e tul se refera la donatia valabil inc!eiata, noi discutam despre promisiune, ar fi valabila aceeasi regula0 Si in ca"ul promisiunii, c!iar daca nu avem o dispo"itie e presa avand in vedere ca de principiu liberalitatile implica o raspundere mai restransa in privinta dispunatorului se aplica si la promisiune c!iar daca nu avem un te t e pres. Art. 1.,1+ NCC se aplica si in aceasta situatie.
75

Deci nu raspunde donatorul in orice situatie, decat atunci cand cel care incalca in mod dolosiv sau dintr-o negli%enta grava. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca sub regimul Codului civil anterior in ca"ul acceptarii donatiilor si a testamentelor se mai cerea si acea >rdonanta domneasca, cum spunea in formula initiala Codul civil de la 1864 sau incuviintarea unei autoritati. - ceea ce am preci"ar de%a si ceea ce re"ulta in mod e pres din dispo"itiile art. 1.,11alin. &1( NCC, donatia ca si in reglementarea din art. 81/ din Codul civil anterior este un contract solemn# trebuie sa fie inc!eiat in forma notariala si e ista aceste / e ceptii si anume care erau recunoscute si anterior si care in pre"ent sunt evocate de NCC si anume ca donatia prin e ceptie de la regula formei autentice este valabila in ca"ul darului manual, donatiei deg!i"ate si a donatiei indirecte. DARUL MANUAL - spre deosebire de donatia obisnuita, este un contract real care presupune predarea materiala a bunului, iar cand este vorba despre o donatie obisnuita care se inc!eie printr-un act notarial traditiunea nu este conditie de valabilitate. ' # s-a inc!eiat contractul si predarea se face peste o luna de la data inc!eierii contractului, contractul este valabil de la data inc!eierii actului autentic, produce efecte, predarea trebuie facuta peste 1 luna, dar contractul este valabil inc!eiat. - in ca"ul darului manual care este un contract real, care presupune ad validitatem predarea materiala a bunului, nu putem vorbi despre inc!eierea valabila a contractului c!iar daca se demonstrea"a un acord de vointe intre parti, fara predare efectiva a bunului nu s-a inc!eiat contractul. ' # o persoana care detinea mai multe tablouri i-a spus unui apropiat 1tabloul cutare care este pus pe un perete este al tau* - problema care s-a pus este daca in aceasta situatie s-a inc!eiat sau nu valabil contractul de donatie0 - instantele au spus ca s-a inc!eiat contractul de donatie si s-a transmis proprietatea la donatar. C!irica - una este ca predarea bunului sa constituie efectul unei obligatii care decurge din contract, de e # la van"are sau la sc!imb obligatia van"atorului sau a cosc!imbasului de a preda bunul, si aici este vorba despre o predare, dar aici predarea este un efect al contractului valabil inc!eiat, e ecutarea unui contract care s-a inc!eiat valabil pe cand in ca"ul darului manual care este un contract real, fara predare nu e ista contract. )n forma initiala a NCC se vorbea ceva despre obligatia debitorului de a preda bunul, ori la

contractele reale debitorul este cel care trebuie sa restituie bunul, este vorba despre contracte de restituire# imprumut, comodatul, depo"itul s.a.m.d. Acolo nu se poate vorbi despre o obligatie a comodantului de a preda bunul pentru ca daca nu l-a predat nu s-a nascut contractul. Si aici la darul manual, donatia sub forma darului manual, daca nu s-a facut predarea# predat-primit bunul nu se naste contractul. )n speta respectiva unde dispunatorul a "is 1tabloul acela este al tau*, dar tabloul a ramas la el nu a fost in posesie de catre donatar, in aceasta ipote"a nu s-a inc!eiat contractul in mod valabil. S-ar putea imagina o ipote"a in care contractul sa fie valabil ramanand tabloul pe peretele dispunatorului0 Daca se inc!eia o clau"a accesorie in care se spunea 1s-a predat - am preluat sa spuna donatarul, dar bunul ramane cu titlu de comodat sau de depo"it sau de imprumut la dispunator*. )n aceasta ipote"a contractul era valabil, era vorba despre o preluare si despre o predare instantanee sau concomitenta cu alt titlu in favoarea dispunatorului, intr-o astfel de situatie contractul ar fi putut fi valabil c!iar daca fi"ic nu a fost luat de pe perete. - predarea tine de inc!eierea valabila a contractului asa cum stau lucrurile in privinta oricarui contract real > problema care difera fata de reglementarea anterioara este cea legata de valoarea bunului. )n doctrina si %urisprudenta anterioare au e istat discutii cu privire la valoarea darului manual. )n NCC se preci"ea"a la art. 1.,11 alin. &/( 1Donatia sub forma darului manual este valabila doar in privinta bunurilor care nu trec peste valoarea de 7-.,,, lei*. - e ista ratiuni pentru ca pot fi bunuri mobile foarte valoroase precum# diamantele, tablouri care valorea"a mult si este mai greu de admis ca este vorba despre o donatie sub forma darului manual. - daca in primii ani, deci dupa adoptarea Codului civil Napoleon si dupa intrarea in vigoare a Codului civil roman de la 1864 s-a considerat ca obiectul darului manual nu putea sa constituie decat bunuri corporale pentru ca se spunea ca trebuie sa fie predate de la mana la mana si nu se putea concepe la momentul respectiv ca ar putea fi predate de la mana la mana si bunuri incorporale iar conclu"ia a fost ca cel putin in acele timpuri nu putea fi vorba despre donatia sub forma darului manual decat daca avea ca obiect bunuri mobile corporale. )n privinta imobilelor era clar si este clar si acuma ca nu poate fi vorba despre donatie sub forma darului manual, ci trebuie urmate regulile dreptului comun.
77

Dupa ce la inceputuri donatia sub forma darului manual putea sa aiba ca obiect doar bunurile mobile corporale, in pre"ent pe masura ce s-a admis ideea ca e ista si drepturi incorporale care pot forma obiectul contractelor s-a admis treptat si ideea ca poate fi vorba despre o astfel de donatie si cand nu se preda un bun material de e # un parinte transfera din contul lui in contul fiului o suma de bani cu titlu gratuit. Se admite ca intr-o astfel de situatie este vorba despre o donatie sub forma darului manual, deci nu se accepta ideea ca intr-o astfel de situatie tatal a transmis fiului doar o creanta, creanta pe care o avea el impotriva bancii si ca fiul este dor beneficiarul creantei respective - C!irica - in aceasta situatie se considera ca in momentul in care a fost creditat contul fiului, cand banii au intrat in contul lui s-a reali"at traditiunea, sigur ca de aceasta data este doar scriptic facut transferul, e scriptic dar, efectele sunt cat se poate de concrete. 2iul in momentul acestui transfer de%a poate sa scoata suma si sa dispuna de eaD deci s-a admis ca este valabila donatia si intr-o astfel de ipote"a.' # o persoana depune o suma numerar in contul altcuiva cu intentia de a o gratifica pe aceasta. ' # Cand contul este comun sa spunem ca tatal desc!ide un cont al caruit titular este el, tatal si si fiul luiD intr-o astfel de ipote"a tatal poate sa opere"e in cont fara sa aiba niciun fel de raspundere fata de fiu, de e # creea"a contul comun pentru 1,,.,,, euro, ii c!eltuieste - fiul nu mai poate veni sa spuna ca i s-au donat sub forma darului manual si ca este valabil. Nu este valabil aiciD nu pentru ca posesia este ec!ivoca ci pentru ca se incalca regula irevocabilitatii. Aceasta in e emplul dat inseamna ca tatal si-a pastrat dreptul de a goli de continut donatia, iar aceasta inseamna ca nu a avut animus donandi, care lipseste. 'lementul material e ista, s-a transmis dintr-un cont in altul ce s-a transmis, dar insemna ca intentia nu a fost una serioasa, deci o intentia de a gratifica in mod irevocabil ci una cu drept de 1dus si intors*. <ransferul trebuie sa fie irevocabil, aceasta insemna ca donatorul nu poate reveni asupra a ceea ce a dat. ' # <atal creea"a un cont pe numele fiului si isi mentine o clau"a de imputernicire in favoarea lui. 8a clau"a de imputernicire ce raport %uridic este intre el si fiu0 - e mandat. 6andatarul nu are obligatia de a da socoteala mandantului0 Daca tatal goleste contul sau c!eltuieste din el, nu este obligat sa dea socoteala, sa il despagubeasca pe fiu0 6ai poate reveni0 =nii spun ca tatal si-a pastrat dreptul de a relua bunul. C!irica - fiind vorba despre un mandat si mandatarul avand obligatia legala de a da socoteala mandantului, in e emplul dat tatal trebuie sa il despagubeasca pe fiu, deci tatal nu poate goli de continut donatia pe care a facut-o. )n aceasta ipote"a donatia

este valabila &dupa parerea lui C!irica(, deci ramane valabila, nu are un drept de a reveni cum are in e emplul celalat in care am va"ut ca tatal era titular de cont impreuna cu fiul si sigur ca in aceasta situatie are dreptul sa faca ce vrea acolo, neavand nicio obligatie de a da socoteala, dar cel care este titularul unei clau"e de imputernicire este un mandatar si mandatul presupune obligatia mandatarului de a da socoteala mandantului. Deci nu poate sa goleasca de continut, trebuie sa raspunda. Sigur ca poate fi vorba despre dar manual si in situatia in care se remit titluri la purtator, se spune ca valoarea este incorporata in titlu, i-a dat sume la purtator, cine detine actiunea se bucura de toate drepturile, deci poate forma obiectul unui dar manual. <ot asa si un cec, cecul presupunand un instrument de plata prin care o persoana numita tragator da un ordin unei banci numite tras sa plateasca o anumita suma de bani pe care el o are in cont la banca respectiva la un anumit termen. )n practica au fost situatii in care s-a emis cecul, s-a dat acea dispo"itie, dar contul era vid sau avea numai 1,, euro si valoarea cecului era de -,.,,, euro, intr-o astfel de ipote"a s-a pus problema daca e valabila donatia si conclu"ia a fost ca nu este valabila. Numai in situatia in care beneficiarul respectiv poate sa retraga suma imediat ce primeste cecul. Deci numai in situatia in care beneficiarul respectiv poate sa retraga suma imediat ce primeste ceculD altfel inseamna ca nu s-a facut predarea. ' # s-a redactat cecul, i s-a remis cecul beneficiarului si seara dupa ce i-a trimis cecul beneficiarului se duce tragatorul si goleste contul - in aceasta ipote"a s-a inc!eiat o donatie valabila. 2aptul ca a retras suma de acolo da nastere la consecinte si anume raspunderea donatorului pentru incalcarea obligatiilor contractuale pentru ca nu mai avea niciun drept sa dispuna de suma respectiva pentru ca s-a facut traditiunea, a predat cecul. 8a cecul in alb beneficiarul are dreptul sa complete"a# data, suma si altele. <rebuie sa e iste suma respectiva la momentul emiterii cecului pentru ca altfel nu are loc transferul. Dreptul de a semna in alb se da in anumite conditii care se fi ea"a intr-un anumit contract. Si in aceasta situatie trebuie sa e iste in banca sumele care sa ii permita beneficiarului sa introduca in banca cecul si sa obtina sumele de bani la care are dreptul potrivit intelegerii initiale cu tragatorul pentru a putea fi vorba despre o donatie ca si atunci cand este vorba despre un cec obisnuit, deci nu unul in alb. - darul manual, dat fiind faptul ca pentru a lua nastere valabil trebuie sa se reali"e"e prin
79

traditiunea de la mana la mana a obiectului acelei donatiiD nu are valabilitate in privinta drepturilor incorporale. Cand este vorba de e emplu despre un drept de locatiune de e # A inc!eie cu @ un contract de locatiune in anumite conditii si @ ii cesionea"a lui C cu titlu gratuit dreptul de locatiune platind el in continuare c!iria - in aceasta ipote"a este donatie sub forma darului manual0 >biectul contractului este o creanta, adica e ista o obligatie in sarcina locatorului care in aceasta ipote"a trebuie e ecutata fata de cesionar. ' cedat dreptul de locatiune cu titlu gratuit, dar fiind vorba despre o creanta care presupune din partea locatorului, nu poate fi vorba despre o donatie sub forma darului manual. ' # 2iul unei creatoare de moda a transmis proprietatea unui obiect de imbracaminte unui mu"eu. 2iul, desi s-a transferat proprietatea din patrimoniul lui in patrimoniul mu"eului a invocat faptul ca mu"eul respectiv nu avea dreptul de a reproduce si i s-a dat castig de cau"a. A transmis proprietatea, dar dreptul de a reproduce care are o esenta imateriala nu a fost transmis de la dispunator la gratificat astfel incat s-a considerat ca este ilegala reproducerea. - aceasta transmitere trebuie sa fie definitiva si irevocabila. )n practica %udiciara si in doctrina s-a mai pus problema daca pot e ista astfel de transmisiuni afectate de un termen sau de o conditie. ' # o persoana care urma sa participe la batalia de la K. a trimis o scrisoare unui apropiat si in scrisoarea respectiva a transmis niste titluri de valoare si a spus ceva de felul urmator 1sunt in a%unul bataliei, iti trimit aceste titluri, daca nu ma mai intorc viu in 2ranta sunt ale tale, iar daca ma intorc imi revin mie* - in aceasta ipote"a s-a pus problema daca s-a inc!eiat valabil o donatie sub forma darului manual afectata de o conditie - decesul in batalie era o conditie - 1nefericitul* a decedat. Asadar conditia s-a indeplinit si mostenitorii legali ai dispunatorului avand interesul sa obtina actiunile au spus ca nu este valabil. )nstantele au spus ca nu este valabila donatia sub forma darului manual in aceasta ipote"a. C!irica - donatia era valabila in aceasta ipote"a pentru ca s-a remis obiectul donatiei si anume bunurile respective, s-a instituit donatia sub o conditie suspensivaD lucru care este admis ca valabil in mod unanim in practica %udiciara si in doctrina, a decedat dispunatorul deci s-a indeplinit conditia, titlurile se aflau la gratificatD unii au spus ca transferul nu era irevocabil, nu era vorba despre un drept potestativ de a relua bunul - era un eveniment incert, e terior, nu depindea in niciun fel de vointa lui. 'l a primit bunul si in momentul in care s-a indeplinit conditia cu efecte din momentul cand a primit titlurile prin posta contractul este valabil si produce efecte, nu din momentul cand a fost trimisa scrisoarea.

Ca si pacte adaugate se admite valabilitatea donatiei sub forma darului manual care are ca obiect nuda proprietatea. Daca s-a predat bunul si s-a inc!eiat un pact adaugat in care s-a spus fie ca dispunatorul isi pastrea"a u"ufructul, fie u"ufructul este al beneficiarului si nuda proprietatea a dispunatoruluiD donatia este valabila sub forma darului manual admitandu-se ca sunt valabile astfel de pacte adaugate. )n astfel de situatii se pune problema dovedirii acelor pacte, nefiind suficienta numai dovada predarii bunului, pentru ca si in aceasta situatie fara predarea bunului nu poate fi vorba despre donatie sub forma darului manual. Dova#a #arului 'anual - una este situatia in care cel care invoca e istenta darului manual este dispunatorul care invoca faptul ca donatia este revocabila pentru ca e ista un fapt de ingratitudine din partea donatarului. Cum poate face dovada dispunatorul0 fiind vorba despre un fapt, poate sa dovedeasca prin orice mi%loc de dovadaD deci nu se cere forma scrisaD trebuie sa dovedeasca faptul material si ca a e istat intentia de a gratifica# toate elementele donatiei. - cand cel care invoca darul manual este donatarul - sa spuneam ca a pierdut posesia bunului si reclama acest lucru, el trebuie sa dovedeasca acest lucru# o data fata de donator ca i s-a predat bunul, ca a e istat intentia de a gratifica si demonstrand acest lucru demonstrea"a ca este proprietar, iar daca bunul se afla la un tert trebuie sa mai faca dovada ca tertul detine cu titlu precar ca este depo"itar9locatar9comodatar s.a.m.d. deci ca are obligatia de restituire. D!NATIA DEG$I1ATA - donatie dec!i"ata inseamna donatie ascunsa sub forma unui alt act. $ot e ista situatii in care partile au interesul sa inc!eie astfel de donatii. ' # =n parinte care vrea sa-l gratifice pe un anumit fiu in dauna altui fiu inc!eie cu acesta, &daca ar inc!eia o donatie sau ar dispune prin testament fiul gratificat ar avea obligatia de raport si obligatia de reductiune daca s-a depasit cotitatea disponibila( dar intr-o astfel de situatie parintele vrand sa fie mai abil informandu-se poate fi tentat si in practica se intampla acest lucru destul de des sa inc!eie un act care este in aparenta cu titlu onerosD o van"are sau un contract de renta viagera sau de intretinere &1.,.1 NCC - liberalitate preciputara - astfel de acte ascund donatii dec!i"ate(. - in ca"ul donatiilor dec!i"ate este vorba despre donatii care se ascund sub forma unor acte care
81

nu sunt donatii care sunt fie acte neutre, fie acte cu titlu oneros. )ntr-o astfel de ipote"a problema care se pune este aceea a dovedirii simulatiei si solutia difera in functie de cine invoca simulatia si trebuie dovedit cu contrainscris. ' # s-a introdus actiunea in declararea simulatie impotriva tertului dobanditor la 1a nu stiu cata mana* - actiune inadmisibila - trebuiau c!emati in %udecata mostenitorii legali pentru ca cu ei trebuie sa constati simulatia. Cand se pune problema declararii simulatiei trebuie sa c!emi in %udecata partile care sustin ca au participat la simulatie fie in nume personal fie prin mostenitorii legali. Donatia deg!i"ata pune problema intotdeauna daca se poate face sau nu dovada simulatiei - suntem in situatia de e ceptia cand donatia este valabila fara indeplinirea conditiilor de solemnitate. Donatia dec!i"ata este o donatie ascunsa. Atunci cand este vorba despre o donatie dec!i"ata sub forma unei donatii trebuie sa avem pe de o parte conditiile de fond si de forma pe care trebuie sa le indeplineasca actul aparentD in e emplul dat contractul de van"are &daca obiectul il constituie un imobil unde legea impune forma autentica(, deci trebuie sa am in vedere conditiile de fond# capacitate, obiect, cau"a s.a.m.d., referitoare la van"are si conditia de forma suplimentara pentru ca legea impune in aceasta situatie forma autentica ad validitatem, dar nu mai am nevoie de a dovedi simulatia decat in conditiile dreptului comun. Deci pot sa fac dovada cu un contrainscris care poate fi un act care nu este solemn. )ntr-o astfel de ipote"a trebuie sa fie indeplinite astfel de conditii. 2iind vorba despre o donatie c!iar dec!i"ata trebuie sa fie indeplinite inafara de conditiile de forma ale donatiei &suntem in e ceptie in privinta formei(, in privinta conditiilor de fond trebuie sa fie indeplinite si conditiile donatieiD deci in privinta gratificatului trebuie sa se dovedeasca indeplinirea conditiilor de capacitate, obiect, cau"a care sunt valabile in materie de liberalitati, deci nu in materie de van"are, deci una sunt conditiile de fond referitoare la van"are in privinta actului aparent si altele sunt conditiile de validitate de fond in privinta donatiei care si ele trebuie sa fie e aminate. - in ca"ul donatiei deg!i"ate avem de a face cu o donatie ascunsa sub forma unui alt act D!NATIA INDIRECTA - nu mai avem de-a face cu nicio simulatie, cu niciun act ascuns, nici cu un act aparent si nici secret, deci nu mai este vorba despre deg!i"are - donatia indirecta este altceva decat o donatie sub forma autentica, altceva decat un dar manual,

altceva decat o donatie deg!i"ata. - act din care se procura un avanta% dar din care sa nu re"ulte ca este vorba despre o donatie. ' # poate fi vorba fie despre o van"are pe un pret mai mic decat pretul real, dar daca in actul respectiv inc!eiat sub semnatura privata se preci"ea"a ca pretul este de 1,,.,,, euro si pentru -,.,,, euro fac donatie - in aceasta ipote"a este donatie si daca nu indeplineste conditiile de forma9solemnitatea acel contract nu este valabil. Dar daca in acelasi e emplu se inc!eie actul de van"are, e ista aceasta diferenta intre pretul real si pretul care s-a stipulat in contract, dar nu se spune nimic in contract - intr-o astfel de ipote"a daca partea interesata poate demonstra ca diferenta de pret a fost consimtita de catre van"ator cu intentia de a-l gratifica pe cumparator - in aceasta situatie avem de-a face cu o donatie indirecta. <ot asa poate fi vorba de un act prin care se face de e # remitere de datorie sau o renuntare la o succesiune - astfel de acte sunt neutre, pot sa fie si oneroase de e # fac remiterea de datorie in contul unei datorii pe care si el o are fata de mine, se produce stingerea obligatiilor reciproce. Dar poate fi si cu titlu gratuit si in ipote"a in care se sustine ca este cu titlu gratuit si se demonstrea"a ca s-a facut remiterea aceea de datorie cu intentia de a gratifica pe debitor in acea situatie avem de-a face cu o donatie dub forma donatiei indirecte. Si aici ca si in ca"ul celei deg!i"ate actul vector care este purtatorul donatiei trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma pe care le implica actul respectiv, deci daca este o van"are toate conditiile van"ari, iar daca e remitere de datorie toate conditiile remiterii de datorie, iar in privinta conditiilor de fond care se refera la liberalitati si acestea trebuie sa fie dovedite, sa nu fie vorba despre o incapacitata de a da prin liberalitate, de a primi prin liberalitate s.a.m.d, sa fie obiectul posibil din punctul de vedere al liberalitatilor deci toate aceste elemente trebuie sa fie dovedite si atunci cand sunt dovedite se poate retine e istenta donatiei respective. >rice donatie fie ea sub forma darului manual, fie sub forma donatiei deg!i"ate, fie sub forma donatiei indirecte dupa ce v-a fi dovedita in conditiile legii v-a fi tratata ca o donatie obisnuitaD deci e supusa raportului, reductiunii urmand regimul de drept comun al liberalitatilor. ' # =n fiu inc!eie un contract prin care cumpara de la un dealer auto un autoturism si pretul este platit de tatal fiului respectiv - contractul intre dealer si fiu este o van"are - este o donatie indirecta. Dar daca in acelasi e emplu in care fiul inc!eie contractul cu dealerul auto, tatal ii pune fiului in mana suma si ii spune 1du-te si plateste* - e dar manual. Conditia este sa se
83

dovedeasca intentia de a gratifica. Dar daca nu e ista probe din care sa re"ulte ca tatal a dat banii respectivi cu titlu de donatie si spune ca el a dat cu titlu de imprumut si vrea banii inapoi. 2iul spune ca donatia e irevocabila ... 2iul trebuie sa restituie suma sau nu0 Daca tatal este reclamantul si spune ca i-a dat suma cu titlu de imprumut, sarcina probei este a reclamantului. <atal trebuie sa dovedeasca ca i-a dat suma numai provi"oriu si ca e ista obligatia de restituire altfel fiul care a primit suma de bani - se aplica dispo"itiile fostului art. 1..,. din Codul civil anterior - posesia de buna credinta valorea"a titlu in materie de bunuri mobile si in aceasta ipote"a fiul se bucura de aceasta pre"umtie si atunci ca sa o rastoarne tatal trebuie sa dovedeasca ca e un imprumut, ca e cu obligatie de restituire. - #onatia sub orice &or'a este supusa raportului $rincipiul este ca donatia este un act solemn si trebuie sa fie inc!eiat ad validitatem in forma autentica, fiind cerinta legii - fiind cerinta si sub Codul civil anterior- e istand cele / e ceptii si anume# donatia deg!i"ata, donatia indirecta si darul manual. - art. 1.,1, NCC si art. 1.16+ din ;CC se referea la posibilitatea confirmarii donatiilor nule penatru neindeplinirea conditiilor de forma. Acuma te tul este mai general si se refera si la testamente, dar sigur ca are in vedere si conditiile de forma. Daca interpretam ad literam te tul articolului 1.,1, NCC - pentru orice motiv de nulitate - intrebarea este# c!iar pentru orice motiv de nulitate0 ' # testatorul a dispus printru-un legat particular de un teren care nu poate fi dobandit de un strain - se desc!ide mostenirea - pot mostenitorii sa confirme o astfel de nulitate0 )n reglementarea anterioara nici nu folosea notiunea de nulitate articolul 1.16+ ;CC care spunea 1orice alte e ceptii*. 'ra mai prudent legiuitorul, aici s-a afirmat abrupt ca ar fi vorba despre nulitate si am putea intelege din acest te t ca poate fi vorba despre orice fel de nulitate. Nu am putea accepta ideea ca ar putea confirma mostenitorii - C!irica - e vorba despre nulitatile relative in rest de nulitatea absoluta care se refera la conditiile de forma - acolo e ista ratiuni pentru ca in esenta prin formalism sunt prote%ati mostenitorii si daca ei cred de cuviinta sa e ecute liberalitatea c!iar cu nerespectarea conditiilor de forma este problema lor, iar atunci legiuitorul in mod traditional a admis acest lucru. Nu trebuie sa a%ungem la conclu"ia ca in reglementarea NCC ar fi mai e tinsa posibilitatea de a conforma nulitatile absolute - principiul este si e enuntat si in NCC ca nulitatile absolute nu

pot fi confirmate, deci trebuie sa avem un te t e pres care sa se refere la o anumita nulitate, la cea pentru forma se refera art. 1.,1,, dar pentru rest nu se refera - asadar nu puteam sa acceptam astfel de idee. - art. 87+ din ;CC si in NCC la art. 1.,11 alin. / este vorba despre asa numitul stat estimativ. )n esenta aceste reglementari care sunt identice si in NCC si in ;CC avand aproape aceeasi formulare se refereau la obligativitatea intocmirii unui act estimativ atunci cand obiectul donatiei il constituie bunurile mobileD deci pe langa formalitatea impusa care spune ca actul trebuie inc!eiat in forma autentica potrivit acestui te t de lege si a art. 87+ e ista si obligativitatea intocmirii unui act estimativ. Acest act estimativ trebuie sa spuna daca sunt mai multe bunuri mobile care formea"a obiectul contractului si nu re"ulta in mod foarte limpede din cuprinsul contractului de donatieD trebuie sa spuna bun cu bun care sunt bunurile respective si care este valoarea lor pentru a se putea re"olva problemele care se refera la raportul donatiilor si la reductiune. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca acest act estimativ spre deosebire de contractul propriu-"is poate fi si sub semnatura privata, dar obligativitatea lui este instituita in actualul cod sub sanctiunea nulitatii absolute. Sub regimul ;CC au e istat mai multe opinii# unii spuneau ca este vorba despre nulitate relativa, altii spuneau ca este vorba despre o cerinta care se referea doar la probatiune, altii spuneau ca este o nulitate absoluta. Acum este clar fiind o c!estiune care tine de nulitatea absoluta, iar atunci cand nu este intrunita duce la nulitatea absoluta a donatiei c!iar daca s-a inc!eiat contractul in forma autentica daca nu s-a intocmit actul estimativ atunci e nulitate absoluta. <rebuie inc!eiat odata cu contractul de donatie, sigur ca poate fi cuprins actul estimativ c!iar in contractul de donatie pentru a se reda aceste elemente, dar poate fi facut si separat. Nu putem accepta ideea ca daca nu s-a indeplinit aceasta formalitate odata cu inc!eierea contractului ar putea fi indeplinita ulterior pentru ca in acest ca" cand s-ar invoca nulitatea ar veni cineva cu un act estimativ sub semnatura privata - nu aceasta este intentia legiuitorului. )deea este ca atunci cand se inc!eie contractul sa fie respectata si aceasta cerinta de forma. - in NCC spre deosebire de ;CC se aminteste despre sarcini si despre conditii care pot sa afecte"e contractul de donatie. NCC nu spune ce sunt sarcinile si ce sunt conditiileD vorbeste despre revi"uirea conditiilor si sarcinilor - aici se inspira din Codul civil france".
85

' # un parinte face o donatie in favoarea fiului cu obligatia de a-si termina studiile universitare. Sarcina poate fi impusa prin %ustitie. )l poate obliga cineva pe un student sa isi termina studiile0 nu e o libertate0 )n acest e emplu este o conditie. ' # parintele donea"a suma 1cutare* fiului si spune# 1cu obligatia de a-si plati datoriile* - aceasta este o sarcina pentru ca poate fi impusa. )n practica este greu de decelat pentru ca atunci cand este vorba despre o conditie pur potestativa, care depinde e clusiv de vointa celui gratificat atunci este greu de decelat uneori despre ce este vorba. Dar atunci cand este vorba de elemente care tin de persoana celui care este gratificat cum este de e # cu obligatia de a se casatori, cu obligatia de a nu se casatori, cu obligatia de a-si termina studiile s.a.m.d. Acestea sunt conditii si atunci inseamna ca cel gratificat dupa cum vrea el e liber sa indeplineasca conditia respectiva sau nu. Daca o indeplineste liberalitatea produce efecte, daca nu o indeplineste si conditia este re"ulutorie, atunci se desfiintea"aD daca este suspensiva si conditia nu se indeplineste nu produce efecte. )n NCC s-a preva"ut posibilitatea revi"uirii sarcinilor si conditiilor, aceasta pentru ca au fost situatii, mai ales in %urisprudenta france"a in care era vorba despre sarcini si conditii care afectau liberalitatile si efectele lor s-au intins si pe mai multe secole. De-a lungul timpului s-au sc!imbat esential conditiile si atunci s-a pus mai intai problema, in %urisprudenta si in doctrina daca poate interveni instanta sa re"olve aceste probleme. Conclu"ia a fost ca poate interveni instanta si conditiile in care poate interveni sunt preva"ute in NCC la art. 1.,,6 - 1.,,8. Donatia, spre deosebire de testament care este esentialmente revocabil, donatia este esentialmente irevocabila astfel incat daca intr-o forma sau alta in contract sunt stipulate anumite clau"e care pot asigura revocarea donatiei dupa cum vrea donatorul si avand la art. 1.,1- NCC enumerate aceste ca"uri - 1donatie afectata de o conditie a carei reali"are depinde e clusiv de vointa donatorului*, 1impune donatarului plata datoriilor viitoare ale donatorului*. ' # ii done" suma de -,.,,, euro cu obligatia de a plati datoriile mele de 1,.,,, euro - in aceasta situatia este valabila pentru ca se stie e act care este obiectul liberalitatii si ce trebuie sa indeplineasca donatarul. Daca se spune de e # cu obligatia de a plati toate datoriile mele viitoare - asta insemna ca donatorul poate sa faca datorii cate vrea el astfel incat poate goli de continut liberalitatea. De asemnea poate fi vorba despre acele donatii care ar conferi donatorului dreptul de a denunta

unilateral contractulD este evident si aici sau acele donatii care permit donatoului sa dispuna in viitor de bun si ca e emplu este cel cu contul comun in care poate interveni cand vrea donatorul si sa goleasca de continut. ;CC la art. 8/6 mai era preva"ut un ca" de revocare a donatiilor. Donatia de principiu este irevocabila, dar in aceste ca"uri donatia, faptul ca a fost conceputa ca revocabila de catre donator, iar astfel de donatii nu sunt valabile. ' ista si ca"uri in care legea permite revocarea donatiilor cand este vorba despre neindeplinirea sarcinilor sau pentru ingratitudine. )ngratitudinea functionea"a si in ca"ul legatelor, a liberalitatilor testamentare. ;CC mai era preva"ut un ca" de revocare de drept si anume art. 8/6 care se referea la survenienta de copil, adica la donatorul care facea o donatie iar la momentul respectiv nu avea copii si ulterior donatiei i se nastea un copil - in aceasta situatie donatia era revocata de drept, nu daca vroia donatorul sau nu. )n NCC nu mai regasim o astfel de dispo"itie - e normal. - mai este si ca"ul donatiilor dintre soti care pe tot timpul casatoriei, dupa NCC, inainte oricand puteau fi revocate c!iar si dupa desfacerea casatoriei, dupa NCC pot fi revocate doar cat timp casatoria este in fiinta. Aici ratiunea este destul de limpede &e # a facut sotul donatia, relatiile erau bune intre soti, s-au deteriorat si se poate presupune ca a disparut animus donandi - cau"a liberalitatii( si atunci legea, in mod traditional permite revocarea acestora.

TESTAMENTUL 9#evolutiunea testa'entara a 'ostenirii:

- actul prin care se fac liberalitatile mortis causa - art. 1.,/4 NCC spune ca este 1actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana numita testator dispune in una din formele cerute de lege pentru timpul cand nu v-a mai fi in viata*. - sub regimul ;CC art. 8,7 care definea testamentul ca fiind un act revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul incetarii sale din viata de tot sau o parte din avutul sau. S-au adus obiectiuni definitiei pe motiv ca ar fi vorba despre definitia legatului, nu despre definitia testamentului. )n aceasta optica s-a sustinut ca testamentul este un act complex si intradevar este pentru ca poate sa cuprinda o suma de alte dispo"itiiD deci nu numai dispo"itii referitoare la bunuri ci si dispo"itii referitoare la recunoasterea unui copil dinafara casatoriei, dispo"itii care nu se refera la patrimoniu cum este ca"ul funerariilor defunctuluiD deci poate sa contina si alt fel de
87

dispo"itii si s-a spus ca aceasta nu este definitia testamentului ci ar trebui definit ca fiind un act comple . 4ecunoasterea unui copil facuta prin testament este irevocabila - aici se deroga. - nu putem vorbi despre testament in sensul propriu al notiunii - un act prin care se deroga de la regulile supletive ale mostenirii legale decat atunci cand e ista dispo"itii cu privire la bunuriD sigur ca aceste dispo"itii pot sa fie directe# 1las legatul universal, las legat cu titlu universal, las legatul particular*, dar pot fi si implicite si anume 1revoc un legat anterior*, 1fac o e !erdare partiala sau o instituire indirecta*. ' ista si alte modalitati prin care pot sa dispun de patrimoniu fara sa ma refer la legate. Nu este gresit sa spunem ca testamentul este actul prin care fac dispo"itii cu privire la patrimoniu caci de e # un act prin care de cu%us spune numai atat# 1funerariile mele vor fi facute in felul urmator* - nu este un testament pentru ca nu se deroga de la regulile mostenirii legale, nu se spune nimic despre patrimoniul celui care a intocmit actul respectiv. <ot asa si recunoasterea unui copil dinafara casatoriei poate fi inclusa intr-un act care are forma unui testament, desi este testament asa in sensul larg, in realitate nu este testament pentru ca are un regim %uridic aparte# odata facuta devine irevocabila &recunoasterea(. - in NCC s-a dat o definitie mai adecvata - s-ar putea obiecta pentru ca te tul spune actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana numita testator dispune in una din formele cerute de lege pentru timpul cat nu va mai fi in viata. - dispuneF dar nu spune de ce dispune, dar pe urma re"ulta implicit din art. 1.,/- NCC, dispune de bunuri - aceasta este esenta testamentului. <estamentul se refera la actele de dispo"itie pentru cau"a de moarte caci fara astfel de dispo"itii nu poate sa fie vorba despre un testamentD adica de un act prin care sa se deroge de la regulile mostenirii legale. CARACTERELE URIDICE ALE TESTAMENTULUI - caractere care re"ulta din definitia de la art. 1.,/4 NCC - act unilateral &este re"ultatul doar a unei singure persoane9a testatorului ( si personal &nu poate fi inc!eiat prin mandatar, c!iar daca in alte siteme de drept acest lucru este posibil(, act solemn &trebuie sa indeplineasca anumite conditii e pres preva"ute de lege - FFF aici de ce nu a urmat legiuitorul regula consensualismului0 - fiind vorba despre un act unilateral este greu de controlat, si cand sunt acte scrise e ista discutii intre mostenitori uneori, mai ales atunci cand nu ar fi scris(. )n dreptul nostru testamentul nu poate fi inc!eiat decat in forma scrisa, toate formele de

testamente sunt scrise. ' ista alte sisteme de drept in care este valabil si testamentul verbal. )n dreptul nostru solemnitatea este scrisa, deci trebuie inc!eiat actul in scris fiind o modalitate si de a atrage atentia dispunatorului asupra consecintelor actului, este si o masura de protectie pentru familia dispunatorului, ca sa se stie ce a dorit acesta cand a inc!eiat actulD deci e ista suficiente ratiuni ca actul sa fie instituit sub cerinta formei autentice. 'ste vorba si in ca"ul donatiei despre un act cu titlu gratuit, este o liberalitate si aceasta inseamna ca trebuie sa e iste cele 7 elemente despre care am discutat cand am discutat despre liberalitati in general si anume sa e iste un act de insaracire respectiv de imbogatire 5 intentia de a gratifica. - de asemenea testamentul este un act mortis causa - produce efecte doar la data cand decedea"a dispunatorul, aceasta insemna ca pe timpul vietii acestuia nu produce efecte pentru ca este un act mortis causa si este si revocabil. Ar putea testatorul sa spuna intr-un testament sau intr-un contract inc!eiat cu cineva ca renunta la revocarea testamentului0 N= - ar fi lovit de nulitate un astfel de act. ' # un testament este intocmit dupa 1.+4 cand au intrat in vigoare celebrele 8egi -8 si -. prin care in esenta s-a instituit interdictia ca terenurile sa fie instrainate in 4omania prin acte %uridice intr viiD nu putea forma obiectul contractului terenul, nu putea fi vandut si trecea la stat. Au fost ca"uri in practica in care, desi dispunatorul era sub incidenta acestor legi care spuneau ca aceste bunuri9terenuri nu se pot transmite decat prin mostenire legala, aceasta insemnand ca nu si testamentara si au fost destule ca"uri in care desi in pofida interdictiei spunea 1las lui cutare terenul cutare*. Sigur ca daca testamentul era facut sub incidenta legilor respective, iar desc!idera mostenirii sub incidenta ei, dispo"itia nu era valabila. $ractica %udiciara a mai atenuat rigoarea acestor reguli si a spus ca atunci cand cel gratificat este si mostenitor legal, legatul este valabil, practica incercand sa fie mai re"onabila. Ce se intampla daca un testament a fost facut in acea perioada si mostenirea se desc!ide acuma0, pentru ca daca se desc!idea sub regimul ;CC era mai clar. - art. 6 NCC alin. &/( 1actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi neputand fi considerate valabile ori dupa caz eficace potrivit dispozitiilor legii noi*. &Deci testamentul este facut dupa +4, iar decesul este dupa intrarea in vigoare a NCC, altfel spus e vorba despre un testament care intr-o forma sau alta contravine unei dispo"itii legale imperative sau pro!ibitive la momentul cand este intocmit, iar la momentul cand se desc!ide mostenirea acea dispo"itie legala
89

nu mai este in vigoare, deci nu mai e ista interdictia sau pro!ibitia. ' cat se poate de neec!ivoc, e bine0 C!irica - dispo"itia legala nu este buna pentru ca la acest articol sunt atatea probleme. S-a gandit legiuitorul si la testament in aceasta situatie0 )n materie de contracte este valabila - nu se poate accepta ideea ca un contract care este nul in raport cu momentul cand el s-a inc!eiat sa devina valabil cand produce efectele ulterior principiul fiind ca in materie de contracte e ista te t in legea de punere in aplicare care spune ca v-a fi guvernat de legea in vigoare la data cand a fost inc!eiat. )n materie de testamente unde este vorba de acte %uridice mortis causa, acte care produc efecte de la data decesului dispunatorului - mai e ista vreo ratiune sa spunem0 nu e ista niciuna, dar avem te tul. ' # la momentul cand face testamentul si testamentul are ca obiect un legat care se refera la un teren care nu poate fi dobandit de un strain si pana la momentul cand se desc!ide mostenirea se adopta legea prin care se poate dispune, luam acest e emplu pentru a nu fi vorba despre ceva neconstitutional. Aici lucrurile sunt mai nuantate - e ista dispo"itii care c!iar daca este vorba despre un act %uridic mortis causa trebuie sa ne raportam pentru unele elemente la data cand este facut testamentul de e # la regulile cu privire la capacitatea dispunatorului, aceasta fiind in raport cu momentul cand se face actul de dispo"itie, dar cand e vorba despre capacitatea dobanditorului0 Aici lucrurile sunt mai delicate. C!irica 1nu stie cum se va re"olva in practica*. - testamentul nu produce niciun efect pe timpul vietii dispunatorului neputand veni un mostenitor re"ervatar sa spuna ca el are re"erva si ca ia masuri de conservare cu privire la re"erva pentru ca atunci cand se desc!ide mostenirea va avea dreptul la ea. Niciun act de conservare nu poate sa faca fiind vorba despre o eventualitate si numai cand se desc!ide mostenirea actul respectiv produce efecte. =nele reguli care sunt comune tuturor testamentelor# - testamentul si sub regimul ;CC si sub NCC - art. 8,, din ;CC, art. .84 &7( din NCC testamentele trebuie sa fie inc!eiate in scris. <oate formele de testamente in dreptul nostru sunt scrise, N= poate fi vorba despre un testament verbal valabil - sanctiunea fiind aceea a nulitatii absolute.

- sub regimul ;CC e istau urmatoarele forme de testament# olograf, autentic, mistic sau secret si anumite forme de testamente privilegiate si mai e ista desi nu era reglementat in Codul civil posibilitatea de a include anumite clauze testamentare in actele de depo"it bancar, in certificatele de depo"it se puteau include dispo"itii testamentare care erau valabile in temeiul dispo"itiilor legale speciale. - in NCC s-a eliminat testamentul mistic sau secret. )n practica in dreptul nostru nu prea au fost testamente mistice sau secrete, poate dintr-o insuficienta cunoastere a acestei institutii. ' ista o Convenitie internationala care reglementea"a reguli uniforme referitoare la testamente si unde, in esenta, este vorba despre testament mistic, legiuitorul roman a considerat ca este potrivit fara sa ratifice aceasta Conventie, sa elimine testamentul mistic. ' o optiune legislativa - C!irica nu crede ca este cea mai fericita. Cel care vrea sa dispuna prin testament trebuie sa faca acest lucru in una din formele tesatamentare anume preva"ute de lege la momentul cand el intocmeste testamentul respectiv de aceea nu ar putea fi considerat ca valabil un testament prin care printr-o intregistrare video testatorul spune cui lasa si apoi c!iar daca se demonstrea"a ca el este acolo si ca el a spus treburile respective nu poate fi valabil un astfel de testament. <ot astfel o inregistrare pe o banda magnetica audio nu poate fi valabila - pot fi falsificate - nu au autenticitatea. 8a testamentul autentic verifica notarul si da el certitudinea, la cel olograf certitudinea este data de scrierea dispunatorului. <rebuie sa ai un anumit grad foarte serios de certitudine pe cand la inregistrarile video si audio nu prea e ista. <rebuie sa stabilesti data cu certitudine. - acela care invoca testamentul in favoarea sa, legatarul sau legatarii trebuie sa dovedeasca e istenta acestuiaD deci trebuie sa pre"inte originalul nu copia. Sunt situatii in care se pre"inta o copie de e # trasul la indigo si daca partile care sunt interesate nu invoca nimic atunci poate fi luat in considerare, dar daca una dintre parti spune ca pre"inta originalului este obligatoriu sa se pre"inte originalul. Sunt in practica situatii in care testamentul a fost intocmit si acesta se pierde sau se distruge fara voia testatorului. Atunci cand testamentul este distrus cu voia testatorului, fie el, fie da ordin cuivaD in aceasta situatie avem de-a face cu o revoare. Daca testamentul este distrus independent de vointa dispunatorului atunci legea permite si permitea si anterior - sub regimul ;CC temeiul %uridic era art. 1.1.8 pct. 4 si in pre"ent avem art. 1.,/+ alin. &7( care permite in anumite ca"uri si in anumite conditii sa se poata face dovada testamentului cu orice mi%loc de proba. )ntr-o astfel
91

de situatie daca a pierit in impre%urarile respective se poate pune problema ca mostenitorii sa poate dovedi ca testamentul a e istat, a fost valabil, care au fost dispo"itiile cuprinse in acel testament, mai trebuie sa dovedeasca ca a pierit din motive independente de vointa dispunatorului si continutul testamentului.

"Atunci cand se dovedeste ca testamentul a fost distrus de unul dintre mostenitorii legali nu mai
trebuie sa dovedeasca nimic pentru ca se pre"uma ca aceia l-au distrus daca era defavorabil pentru ei &pentru ca orice legat este in defavoarea mostenitorilor legali si ei au interesul sa-l distruga(. Daca testatorul a stiut ca s-a distrus si s-a interpus un anumit interval de timp intre data distrugerii si DD6 si el nu face nimic, atunci se poate pre"uma ca a revocat tacit testamentul deci de la ca" la ca". ' ista impre%urari care sunt mai presus de vointa partilor cand se admite si este %ustificat acest lucru ca testamentul, desi este un act solemn sa poata fi dovedit prin orice mi%loc de proba, solutia contrara ar fi una mult prea rigida si care ar fi in contradictie cu realitatile de "i cu "i.

)nterdictia9pro!ibitia testamentelor con%unctive

A nu se confunda testamentul con%unctiv cu legatul con%unctiv care in esenta presupune ca doua sau mai multe persoane au vocatiei la intregul bun. ' # A dispune in favoarea lui @, C si D de imobilul 1cutare*, fara sa spuna ca A are 19/, @ are 19/ si C are 19/. )n aceasta situatie toti / au vocatie la intreg, astfel incat daca legatul unuia dintre ei devine ineficace, vor beneficia ceilalti. Aici, cand dicutam despre testamenul con%unctiv art. 8-+ din ;CC si art. 1.,/6 din NCC care foloseste denumirea de testament reciproc &e acelasi lucru testament con%unctiv sau reciproc(, in esenta este vorba despre testamentul prin care & sau mai multe persoane, testeaza prin unul si acelasi act una in favoarea celeilalte sau ambele in favoarea unui tert. )n legatura cu acest testament con%unctiv au e istat diferite po"itii divergente in literatura de specialitate, la ora actuala lucrurile fiind clare. S-a spus &opinia care s-a dovedit a nu fi intemeiata( ca ar fi o conditie care s-ar referi la fond adica fiind vorba despre un testament prin care unul dispune in favoarea celuilalt sau ambii in favoarea unui tert ar fi vorba despre un contract, dar nu asta a avut in vedere Codul civil france" cand a reglementat aceasta interdictie, nici legiuitorul roman, nici cel de la 1864 si nici cel din 7,11. A e plicat foarte bine acest lucru

unul dintre autorii Codului civil france" de la 18,4 si anume a spus ca in esenta este vorba despre o chestiune care tine de forma testamentului. N= este vorba despre o c!estiune de fond pentru ca ar fi o contradictie in termeni sa spunem ca testamentul este un act unilateral si pe de alta parte sa spunem ca e unilateral dar e valabil cand 7 persoane testea"a una in favoarea celeilalte ceea ce ne-ar duce la ideea de contract. 8egiuitorul a vrut sa inlature posibilitatea ca 7 persoane sa teste"e una in favoarea celeilalte prin acelasi act, una sa decedea"e si cealalata sa isi revoce testamentul caci daca este testament revocabil, l-ar putea revoca si ar contraveni regulilor bunei credinteD daca s-ar spune ca acel act este contract atunci nu ar mai fi vorba despre testament, deci s-ar fi intrat intr-un impas si atunci s-a spus ca este vorba despre o conditie de forma si importanta practica este ca daca este vorba despre o cerinta de forma, daca un astfel de act este inc!eiat intr-o tara in care legea permite# Hermania, Norvegia - in aceste tari in sistemele de drept germanic nu era cunoscut testamentul, unde actele de dispo"itie mortis causa se faceau prin contracte si acolo sunt permise astfel de testamente con%unctive si c!iar a e istat o speta in tara noastraD un astfel de testament con%unctiv a fost inc!eiat in Hermania unde legea considera ca valabil actul respetiv - regula# daca e vorba de o cerinta de forma, legea care guvernea"a actul este aceea de la locul unde este inc!eiat actulD deci consecinta a fost ca un astfel de testament con%unctiv inc!eiat in Hermania c!iar intre 7 cetateni romani a fost recunoscut ca valabil de Curtea de Apel din <imisoara - e corecta solutia - era vorba despre o cerinta de forma, daca era considerata ca fiind o conditie de fond atunci nu era valabil actul indiferent unde a fost el inc!eiat. Nu discutam despre situatia in care A face un testament in favoarea lui @ si separat @ face un testament in favoarea lui A - astfel de dispo"itii incrucisate sunt valabile. Despre nevalabilitatea actului discutam doar atunci cand in acelasi inscris testea"a unul in favoarea celuilalt si trebuie ca intelectual cele doua dispo"itii sa fie legate intr-un singur act pentru ca daca de e # cele 7 persoane sunt in puscarie si nu au la dispo"itie !artie si atunci unul pe %umatatea de sus a paginii face un testament in favoarea lui @ si @ pe %umatatea de %os in favoarea lui A - un astfel de act este valabil, dar daca impreuna fac actul de dispo"itie si pe urma semnea"a amandoi este vorba despre un testament con%unctiv, e ista aceea unitate si sanctiunea este aceea a nulitatii absolute. - art. 1.,4, NCC se prevede ca testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic si testamentele privilegiate, sumelor si valorilor depozitate. )n privinta testamentelor ordinare e ista 7 categorii
93

care erau reglementate si in ;CC.

Testa'entul ologra&
- la art. 1.,41 se prevede ca 1sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul olograf trebuie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului* - o dispo"itie similara e ista si in Codul civil anterior la art. 8-., in rest si in NCC la fel ca in ;CC, codul nu mai detalia"a, dar sigur ca sunt valabile elementele care au fost scoase in evidenta in practica %udiciara si in doctrina sub regimul reglementarii actuale. - etimologie# olos - termen grecesc care inseamna intregime, grap!os - scriere. - acest testament trebuie sa fie scris de catre testator cu mana lui, N8 dactilografiat, nu scris la calculator, ci cu scrierea lui de mana obisnuita, testament care trebuie sa fie si semnat si datat. FFF De ce fiind un act sub semnatura privata, scris si semnat de testator, spunem ca este un act solemn0 este un act solemn pentru ca fara indeplinirea acestor forme nu este valabil. )n practica fiind vorba despre un testament care se poate inc!eia oricand si in orice situatie, presupune formalitati e peditive, nu trebuie sa mergi la notar, nu trebuie sa intrebi pe nimeni ci doar sa stii cate ceva despre dispo"itiile testamentare pentru ca altfel poti sa ai probleme. $oate fi revocat oricand, e util pentru ca daca mostenitorii ar stii ce ai scris in testament ai putea sa ai problemeD asadar e ista multiple avanta%e dar, e ista si de"avanta%e fiind scris de testator si trebuind sa fie dovedit cu originalul in principiu, poate fi ascuns, distrus si sa fie pus legatarul sau legatarii in situatia de a nu putea dovedi continutul lui. - in privinta formelor re"ula c!iar din dispo"itiile ;CC si NCC ca trebuie sa fie scris de catre testator - poate fi scris pe orice suport &!artie, pan"a, perete, pe pla%a, pe nisip, pe orice numai sa se pastre"e ca sa poata fi dovedita e istenta testamentului(, poate fi scris cu cerneala, pi , scri%elit cu un cui s.a.m.d. Deci poate fi scris pe orice suport si cu orice care se pot pastra. =n testament care este dactilografiat de catre dispunator si care ar putea fi dovedit cu martori ca a fost dactilografiat c!iar de el nu este valabil pentru ca scriere lui este amprenta personala, poate fi verficata - se face verificarea de scripte sau la nevoie expertiza grafologica prin care se stabileste daca scrierea a apartinut dispunatorului sau nu. De aceea este necesar sa fie scris de testator. ' # daca testaorul a scris cu sablon - nu este valabil pentru ca nu poti

identifica daca a fost el sau altul. )n ca"ul in care nu se poate dovedi daca scrierea este a dispunatorului, dar nici ca nu a fost a lui, testamentul nu este valabil - trebuie dovedit neechivoc, deci fara indoiala ca scrierea este a luiD testatorul trebuie sa scrie cat mai obisnuit cu putinta pentru ceea ce repre"inta scrierea lui. Sunt unele situatii in care testatorul din cau"a varstei sau a bolii are nevoie de a%utorul unei alte persoane sau neavand cunostintele necesare, roaga pe cineva sa-i dea un model dupa care sa se g!ide"e atunci cand redactea"a testamentul, iar in astfel de situatii se pot pune probleme daca a e istat vointa de a dispune intr-un anumit felD daca se dovedesete de e emplu ca a copiat testamentul. Se poate intampla c!iar fiind scris de catre testator c!iar daca a copiat aceea sa fie vointa lui si atunci testamentul este valabil. Daca se dovedeste ca testatorul nu stia sa scrie si a desenat literele - in aceasta situatie testamentul nu este valabil pentru ca daca nu stie sa scrie nu poate sa controle"e continutul urmand modelul, deci de la ca" la ca". $oate sa aiba ca model un testament scris de altul, dar trebuie sa re"ulte ca aceea a fost vointa dispunatorului. <ot asa se poate intampla si in ca"ul in care dispunatorul din cau"a bolii sau a varstei sa aiba nevoie sa il spri%ine cineva e # nu vede bine unde sa inceapa sa scrie - un astfel de a%utor nu afectea"a validitatea testamentului. ;aliditatea poate fi afectata atunci cand slabiciunea este atat de accentuata incat nu mai stie ce face si i se dictea"a ce sa scrie si atunci nu mai este vointa dispunatorului. $ot fi situatii in care de e # un legatar care nu stie prea multe despre testamentul olograf, ia mana testatorului si scrie el cu mana testatorului, dar scrierea este a celui care duce mana iar nu a tesatorului desi ar putea veni sa dovedeasca ca a scris el cu mana, dar altcineva i-a tinut mana. Daca scrisul nu este a lui atunci testamentul nu este valabil. 'sential este ca testamentul sa fie scris in ca"ul acestei forme de testament de catre dispunator. Sunt destule situatii in care testamentele olografe contin adaugiri, stersaturi sau corecturi, iar in astfel de situatii daca adaugirile respective sunt facute inainte de a semna testamentul ele nu afecteaza validitatea acestuia. <ot asa nu este afecatata validitatea testamentului c!iar daca corecturile intervin dupa data cand testamentul a fost intocmit si semnat, dar se refera la niste c!estiuni &corectea"a niste greseli gen 757E-, poate corecta (, astfel de interventie nu afectea"a validitatea testamentului. Daca se dovedesete ca dupa ce testamentul a fost intocmit, datat si semnat testatorul se ra"gandeste si taie o anumita dispo"itie testamentara si o inlocuieste cu alta
95

sau c!iar daca numai o taie - in aceasta situatie interventia respectiva este valabila numai daca este semnata si datata pentru ca referindu-se la o dispo"itie testamentara trebuie sa intruneasca conditiile de validitate ale testamentului pentru ca daca numai sterge, inlatura ceva de acolo sau adauga altceva ce nu e ista inainte si nu pune data si semnatura, inseamna ca acea dispo"itie care este in sine un testament nu contine data si semnatura, nu este valabila dispo"itia respectiva. Se poate intampla ca in testament sa e iste interventii straine iar acestea in principiu nu afectea"a validitatea pentru ca daca ar afecta sa "icem ca ipote"a in discutie cand vine un mostenitor legal si scrie ceva pe testament in speranta ca nu este valabilD o astfel de scriere nu afectea"a in principiu validitatea testamentului, dar daca se demonstrea"a ca anumite parti din testament sau c!iar testamentul in intreg a fost scris de alta persoana nu de catre dispunator in acea situatie nu sunt intrunite conditiile legii, deci testamentul nu este valabil. $otrivit dispo"itiilor legale pe care le-am evocat pe langa scriere, testamentul trebuie sa contina si data la care a fost intocmit, data se refera la ziua, luna si anul cand s-a intocmit acel testament. Sigur ca daca suntem foarte rigi"i orice lipsa in privinta datarii testamentului de e # contine numai luna si anul ar trebui sa duca la nulitatea testamentului, dar avandu-se in vedere faptul ca prin datarea testamentului se urmareste sa se verifice mai intai daca dispunatorul avea capacitate la data cand a intocmit testamentul, apoi daca nu a e istat un testament anterior care sa il revoce pe cel dintai sau daca nu a fost supus unei forme de captatie si sugestie la data cand a facut testamentul - instituirea obligativitatii datarii testamentului. $ractica %udiciara si doctrina a a%uns pana acolo incat sa admita valabilitatea unor testamente care nu contin nicio data, dar acest lucru s-a intamplat in timp, o anumita evolutie a practicii pornind de la aceste ratiuni. Au e istat ca"uri in care in practica dintr-un motiv sau altul testamentul a fost insuficient datat. ' # un artist care urma sa fie supus unei interventii c!irurgicale a scris o carte postala, a trimis-o cuiva si pe cartea postala respectiva a facut anumite dispo"itii testamentare si sigur ca omul fiind foarte stresat scria in cartea postala ca urma sa fie supus unei operatii medicale serioase peste 7 "ile, el in loc sa puna data a scris marti testamentul respectiv a fost considerat ca fiind valabil pentru ca la elementele care re"ultau din continutul testamentului adica ca este intocmit cu 7 "ile inainte de operatie, acesta murind in timpul operatiei respective deci peste 7 "ile, iar data postei era stampilata pe cartea postala repectivaD deci s-a putut stabili cu certitudinea ca data este marti, "iua 1cutare*.

- in materie de data este posibil ca instanta de %udecata de la ca" la ca" sa poata sa reconstituie data. ' # un preot care avea o constiinta foarte serioasa, nu avea avere foarte mare, dar pentru ca primise de la enoriasii lui niste sume ca sa faca pomeniri pentru rudele celor care au platit - el sia dat seama ca nu va mai putea face pomenirile respective, a facut un testament pe care nu a pus niciun fel de data prin care a obligat pe mostenitorii sai legali sa restituie celor care i-au dat sumele9banii respectivi. $rima instanta spunand ca nu contine nicio data testamentul respectiv, spunand ca este nul absolut. )nstanta de Apel aprobata de Casatia france"a a a%uns la conclu"ia ca testamentul este totusi valabil c!iar daca nu contine nicio data si motivele au fost urmatoarele# &e vorba despre o deci"ie relativ recenta( - testamentul respectiv mentiona locul in care a fost intocmit, apoi faptul ca nu a re"ultat niciun moment ca dispunatorul ar fi fost intr-o situatie de insanitate de spirit si in al /-lea rand faptul ca nu s-a afirmat ca dispunatorul ar fi facut in perioada respectiva &care s-a stabilit prin probe ca cel putin de 1, luni inainte de data testamentului dispunatorul nu s-a mai deplasat nicaieri decat in acelasi loc in care isi desfasura activitatea( astfel incat s-a a%uns la conclu"ia ca in aceasta situatie nu s-a dovedit ca era nici in situatie de insanitate de spirit si nici ca ar fi fost revocata dispo"itia respectiva - s-a stabilit locul in care s-a intocmit testamentul si perioada de timp &in mare( in care a fost intocmit, astfel incat c!iar fara nicio mentiune a datei, s-a recunoscut ca valabil testamentul in ca"ul respectiv. )n materie de data a testamentului olograf, dispunatorul fiind in deplinatatea facultatilor mentale, nemaifacand un alt testament si ca astfel fiind intrunite ratiunile pentru care legea a instituit necesitatea datarii testamentului nu e ista niciun motiv sa nu se recunoasca ca valabil testamentul respectiv. ' # o doamna care urma sa se sinucida in scurt timp, a lasat o dispo"itie prin care a "is prietenului ei# 1iti las tot ce am, Cecil* si s-a sinucis. )n aceasta situatie stiindu-se cand s-a sinucis doamna, era clar ca a scris cu putin timp inainte de a a face gestul respectiv astfel incat dispo"itia aceea a fost recunoscuta ca valabila. - in privinta datei cerintele sunt mai la e, nu sunt atat de ferme ca si in ca"ul scrierii sau ca in ca"ul semnaturii. $oate fi vorba fie de reconstituirea datei, fie de completarea datei, fie de considerarea ca valabil a unui testament care nu contine niciun fel de data. )n unele situatii in functie de elementele din testament se poate stabili care este "iua in care a facut -marti 7 "ile
97

inainte de operatie- s-a putut stabili data, dar in ca"ul acestui preot nu s-a putut stabili e act "iua, in intervalul acela de 1, luni in ca"ul in care el nu s-a mai deplasat, "iua in care s-a facut testamentul, dar s-a a%uns la conclu"ia ca este irelevant pentru ca in tot acest interval de timp erau intrunite conditiile preva"ute de lege ca testamentul sa fie valabil astfel incat el a fost recunoscut ca atare. $ot sa e iste situatii in care data testamentului este falsa, dintr-un motiv sau altul testatorul trece o alta data decat cea reala - in aceasta situatie indiferent de motivul care l-a determinat pe testator, cu intentie sa falsifice data testamentul - este nul. Alta este situatia, cand din eroare face acest lucru cand se poate pune problema reconstituirii datei sau stabilirii unei perioade de timp pe durata careia el a putut face in mod valabil dispo"itiile respective. )n ceea ce priveste semnatura, ea trebuie sa fie semnatura obisnuita a dispunatorului indiferent ce mazgalitura are el ca si semnatura - pot fi si initialele numelui, esential este insa sa fie scris cu mana lui. ' # daca unul care este medic sau avocat pune parafa nu a%unge, nici amprenta nu a%unge. )n legatura cu locul, pot e ista discutii, unde trebuie sa fie semnatura, la inceputul, la sfarsitul, la mi%locul lui. )n principiu este posibil oriunde numai sa se poata stabili ca ceea ce contine cuprinsul testamentului are legaura cu semnatura. Semnatura are ca si semnificatie ca si-a insusit si ca alea sunt dispo"itiile lui - se poate intampla ca testamentul fiind mai amplu sa fie redactat pe durata mai multor "ile, iar semnatura poate fi pusa in ultima "i. Nu se poate accepta ca semnatura sa fie pe prima pagina dupa prima "i de scriere si pe urma nu mai re"ulta daca are legatura sau nu cu testamentul. )ocul unde poate fi semnatura - poate fi si pe un plic in care este introdus un testament numai ca trebuie sa se poata stabili o legatura directa si indubitabila intre semnatura si testamentul respectiv. Daca e introdus testamentul intr-un plic, e sigilat si depus la un notar - in aceasta situatie este valabila semnatura respectiva, dar daca semnatura este pusa pe un plic desc!is si testamentul este gasit printre !artiile dispunatorului, in acea situatie nu se poate stabili o legatura directa intre semnatura si testamement, astfel incat testamentul nu este valabil. - retinem ca in ca"ul testamentului olograf acesta trebuie sa fie scris in intregime, semnat si datat de catre testator, cu nuantarile despre care am vorbit. $otrivit dispo"itiilor art. 1.,47 NCC care isi gaseau corespondentul in art. 8.7 din ;CC 1inainte de a fi executat testamentul olograf va fi prezentat unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare* - trebuie sa e iste acea vi"a, mostenitorii pot primi copii de pe acea vi"a, ca notarul intocmeste un proces verbal in care spune

care este starea testamentului pentru ca poate fi unul %erpelit sau rupt sau in stare proasta si face mentiuni despre aceste lucruri. <rebuie sa retinem ca aceste dispozitii legale nu sunt obligatorii, sunt recomandate de legeD daca sunt indeplinite cerintele acestor te te legale e ista o certitudine mai mare in privinta testamentelor respective, dar daca dintr-un motiv sau altul nu se pre"inta testamentul notarului pentru a fi vi"at nu este afectata valabilitatea lui, dar pot fi probleme in legatura cu proba acestuia. - in ceea ce priveste forta probanta a testamenutlui olografD pentru ca trebuie sa fie dovedit de catre legatar, valabilitatatea lui si ca scrierea apartine dispunatorului. Acest lucru pre"inta dificultati pentru legatar. 2iind vorba despre un inscris sub semnatura privata nu se aplica dispo"itiile art. 1.181 din ;CC, acela cu data certa - un inscris sub semnatura privata nu primeste data credibila9certa decat in cele 4 ca"uri care erau preva"ute de acest te t de lege - nu se aplica aceste dispo"itii legale in legatura cu testamentul olograf pentru ca el este in esenta un act solemn, dar pentru ca totusi este un act sub semnatura privata face credinta pana la proba contrara, spre deosebire de testamentul autentic care are o forta probanta mai mare pana la inscrierea in fals. <estamentul olograf pre"inta aceasta deficienta si anume ca el poate fi contestat &e # legatarul pre"inta testamentul si mostenitorii legali pot sa spuna ca nu recunosc scrierea sau semnatura( - in aceasta situatie legatarul trebuie sa dovedeasca ca scrierea apartine dispunatorului, se procedea"a mai intai la verificare de scripte, se compara iar daca instanta nu se poate lamuri va apela la o e perti"a grafologica care stabileste daca scrierea sau semnatura apartin dispunatorului. )n situatia in care nu se dovedeste neec!ivoc ca elementele respective apartin dispunatorului, e ista dubiu - atunci testamentul nu produce efecte. 8egea nr. -191..prevede ca avocatul sa ateste identitatea testatorului, continutul testamentului si data acestuia unii autori au sustinut in dreptul nostru ca un astfel de testament ar avea forta unui testament autentic - C!irica nu crede ca este asa pentru ca avocatul nu indeplineste o functie, el doar atesta ca a venit persoana 1cutare* a pre"entat un testament si lucrul acesta s-a petrecut la data 1 *, dar data testamentului poate sa fie alta decat i-a pre"entat testamentulD poate fi acum - luni sau sa spuna tesatorul ca e scris de el si sa nu fie scris de el - nu pre"inta credibilitatea pe care o pre"inta actul notarial.

Testa'entul autentic
99

- e reglementat in NCC la art. 1.,4/, era reglementat la art. 86, din ;CC - este vorba despre testamentul care este autentificat de notarul public sau de alta autoritate, teoretic s-ar putea ca si alta autoritate sa fie indreptatita la ora actuala sa autentifice. - instanta - trebuie sa fie o dispo"itie e presa a legii care sa instituie aceasta autoritate ori instanta nu are nicio autoritate aiciD nu ar putea fi valabil ca testament autentic un astfel de act, oricum nu are timp instanta sa se apuce sa ia testamentul in instanta sa asculte martori. - in esenta trebuie sa fie inc!eiat actul in fata notarului, iar avanta%ele fata de testamentul olograf constau in faptul ca poate fi dovedit oricand c!iar daca dispunatorul pierde e emplarul lui, e ista e emplarul de la notarD deci in privinta probei lucrurile sunt mult mai simple si sigur ca si forta probanta este mult mai mare in privinta locului la care a fost inc!eiat, a mentiunii faptului ca s-a pre"entat testatorul in persoana si a datei la care a fost intocmit testamentul, forta probanta este pana la inscrierea in falsD o forta foarte mare. )n privinta continutului testamentului lucrurile stau altfelD si in privinta continutului testamentului c!iar daca este vorba despre unul autentic forta probanta este pana la proba contrara. ' # testamentul este autentic si acolo unde se mentionea"a in mod e pres de catre notar ca dispunatorul in deplinatatea facultatilor mentale a facut urmatoarele dispo"itii - aceasta mentiune poate fi contra"isa prin orice mi%loc de proba. Atentie FFF - elementele care au forta probanta pana la inscriera in fals si cele care au forta probanta doar pana la proba contrara c!iar daca este vorba despre un testament autentic. )n ceea ce priveste formalitatile de autentificare aici s-a facut un progres in sensul ca in NCC urmanduse e emplul Codului civil france" s-a instituit posibilitatea - in Codul france" este obligativitatea ca testamentul sa fie inc!eiat fie in fata unui notar si a doi martori - in dreptul nostru pot participa & martori, iar aceasta la cererea dispunatorului, dar daca nu cere este un singur notar. )n dreptul france" e alternativ cu 7 notari care sa participe, fata de 1 notar si 7 martori. - in NCC spre deosebire de reglementarea anterioara, care in aceasta privinta era legea notarilor publici, dupa ce a redactat testamentul la dictarea dispunatorului trebuie sa i-l citeasca acestuia. )nainte, redacta el si daca ii spunea sau nu, era treaba lui. )n fata unui singur notar el poate, din ignoranta sau din alte motive sa faca lucruri care sa nu corespunda vointei dispunatorului sau sa ii dea sfaturi gresite si sa se puna alte probleme. - in esenta testamentul autentic presupune ca dispunatorul sa isi insuseasca cuprinsul

testamentului prin semnarea acestuia si trebuie sa il semne"e persoanal, nu poate delega un mandatar care sa il reprezinte, trebuie sa se pre"inte el sau daca este suferind vine notarul si redactea"a testamentul la spital sau unde se afla dispunatorul.

Testa'entul 'istic sau secret

- art. 864 ;CC era reglementat - in esenta era vorba despre un testament care putea fi scris de catre dispunator, semnat si datat de el sau putea fi scris de altcineva &era un avanta% fata de testamentul olograf(, era pre"entat impaturit, facut sul si sigilat autoritatii competente, iar in ca"ul dreptului nostru notarului public care facea un proces verbal care se numea de suprascriere prin care constata ca in fata lui s-a pre"entat 1 * care i-a pre"entat testamentul 1cutare* si ca acela repre"inta ultima lui vointa si data si semna notarul. Data testamentului era aceea cand notarul intocmea procesul verbal c!iar daca redactarea a fost facuta anterior din motive care pot fi discutabile, legiuitorul nostru a abandonat aceasta forma de testament. - la ora actuala nu mai e reglementat, dar sigur ca s-ar putea intampla sa e iste un testament de acest gen redactat inainte si mostenirea desc!isa dupa intrarea in vigoare a NCC - este o conditie de forma si se aplica legea in vigoare la data cand s-a intocmit testamentul.

Testa'entele privilegiate
- testamente simplificate - in ;CC si si in NCC# este vorba despre situatia in care e ista de e emplu o epidemie, se inc!ide o anumita "ona si nu este notar public acolo si in acea situatie se poate face un testament intr-o forma simplificata in fata unui repre"entant al autoritatilor. <ot asa si un bolnav care se afla in spital poate sa faca un astfel de testament in fata directorului sau a persoanei desemnate de acesta in pre"enta a 7 martori, in toate situatiile. )n ca"ul militarilor aflati in campanie de e # militari in Afganistan - in fata comandantului sau a persoanei desemnate de aceasta sau in ca"ul calatoriilor pe mare sau aeronavelor in fata comandantului. - toate aceste forme de testamente au o valabilitate in timp limitata la cel mult $! zile asa cum re"ulta din art. 1.,41 din NCC. Daca au trecut 1- "ile si s-a sc!imbat situatia si testatorul nu este
101

intr-o situatie in care nu ar putea intocmi un alt testamentD se suspenda termenul de $! zile daca de pilda este bolnav si nu poate sa faca un alt testament, dar daca nu este bolnav in acea situatie daca timp de 1- "ile de la data cand a incetat situatia aceea speciala nu se intampla nimicD nu face un alt testament atunci testamentul respectiv isi pierde valabilitatea, deci nu are decat o valabilitate temporara. - la art. 1.,4. din NCC, dispo"itii similare nu e istau in ;CC, dar in temeiul legislatiei speciale se recunosteau ca valabile dispo"itiile testamentare facute prin certificatele de depunere sau biletele de depunere sau la alte banci. Acuma e ista reglementare speciala in care se spune in esenta ca aceste dispo"itii sunt valabile conform formelor preva"ute in legile speciale - e vorba si aici de o forma testamentara simplificata cum e ca"ul si a celor privilegiate si valabilitatea acestor din urma testamente nu este limitata in timp ca si in ca"ul celor privilegiate, deci sunt valabile fara limita in timp. - in NCC la art. 1.,-,, principiu care era valabil fara te t si in ;CC - in esenta se spune ca daca un anumit testament nu respecta formele cerute de lege pentru acel testament, dar respecta pentru alt testament. 8a testamentul mistic se putea intampla sa nu fie valabile formele de suprascriere, dar daca testamentul a fost scris si datat de catre dispunator sa fie valabil ca testament olograf. $incipiul e enuntat si acum dar nu mai e ista ca" in care sa poata fi aplicat. Curs +. Succesiuni ,4.,4.7,17 INTER%RETAREA TESTAMENTEL!R - sub regimul ;CC, desi nu e ista o reglementare e presa cum e ista in NCC - cea din NCC face trimitere la regulile de interpretare aplicabile in materie de contracte, dar si sub regimul Codului civil anterior fara sa e ista un te t e pres, practica %udiciara si doctrina au recunoscut ca valabile aceleasi principiiD cu alte cuvinte NCC nu face decat sa legifere"e ceea ce era valabil si anterior. - la art. 1.,/. din NCC se instituie aceasta regula, se face trimitere la dispo"itiile art. 1.766-1.76. care se aplica prin asemanare atunci cand este vorba despre interpretarea testamentelor. $roblema interpretarii testamentelor cand se pune0 atunci cand un testament fie el autentic, fie el olograf, mistic sau secret daca este unul inc!eiat anterior, nu sunt suficient de clare, sunt interpretabile

anumite dispo"itii, e ista anumite c!estiuni care sunt ec!ivoce si in astfel de situatiiD aplicanduse principiile valabile in materie de contracte. - in esenta atunci cand se pune problema daca o anumita dispo"itie testamentara produce efecte sau nu produce efecte e istand indoiala, e ista ec!ivoc, s-ar putea si intr-un fel si in altul - se aplica regula potrivit careia sa produca efecte acea dispozitie testamentara sau testamentul in intregul sau. Cand este vorba insa despre cuantumul obligatiilor care revin legatarilor sau mostenitorilor - interpretarea se va face in favoarea debitorului, a celui care trebuie sa plateasca, sa ac!ite o anumita sarcina. - ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca fiind vorba despre un act %uridic mortis causa el se inc!eie la un moment anterior desc!iderii mostenirii, in principiu nu produce niciun efect anterior DD6 si urmea"a sa produca efecte de la momentul desc!iderii mostenirii - se poate intampla ca testamentul sa fie inc!eiat la un moment dat, de e emplu cu ani inainte de desc!iderea mostenirii si se desc!ide mostenirea si se pune problema# ce reguli de interpretare sau ce avem in vedere# situatia de la data cand s-a inc!eiat testamentul0 sau situatia cand se desc!ide mostenirea, cand acesta urmea"a sa produca efecte0 - in esenta se vor lua in considerare elementele care sunt valabile in raport cu DD6, dar nu putem ignora si ceea ce s-a intamplat la momentul cand s-a intocmit testamentul. E+# &speta care s-a solutionat in practica noastra %udiciara( - <estamentul a fost inc!eiat prin 1.+-, omul avusese niste imobile care i-au fost confiscate de statul comunist dupa 1.4- si atunci cand a facut testamentul, in 1.+- el nu mai detinea imobilele respective care au fost preluate la stat - el a dispus in felul urmator# 1las toate bunurile mele mobile si uzufructul viager asupra drepturilor mele imobiliare investite pe proprietatea tabulara a sotiei* - omul fiind e propriat dupa 1.4-, el dispunand in 1.+- nu isi putea imagina ca vreodata se va pune problema sa i se restituie imobilele respctive si atunci a spus, fiind avocat si avand cunostinte %uridice a dispus de ceea ce el putea dispune la momentul respectiv si apoi a mai dispus ca nepotului sau de frate sa ii revina proprietatea bunurilor sale imobiliare investite pe imobilele sotiei preci"and totodata ca sotia care mosteneste toate bunurile mobile si acelea dintre aceste bunuri pe care datorita impre%urarilor nu va fi silita sa le valorifice, sa le predea nepotului respectiv. > dispo"itie testamentara, una in favoarea sotiei, toate bunurile mobile si u"ufructul imobilelor9investitiilor sale imobiliare pe terenurile lui si in favoarea nepotului toate bunurile imobile 5 daca mai
103

ramane ceva in patrimoniul sotiei din bunurile mobile, daca nu e nevoita sa le instraine"e acelea care raman sa revina tot acestui nepot - acesta din urma fiind un legat al ramasitei. $unandu-se problema cine are dreptul la restituirea imobilelor, mostenitorii sotiei au invocat ca au dreptul cu titlu de mostenire legala la imobilul care urma sa fie restituit de stat. Nepotul care a fost gratificat prin legatul respectiv, a sustinut ca este vorba despre un legat cu titlu universal care are ca obiect toate bunurile imobile ale dispunatorului si ca atare, numai el are dreptul la bunurile respective.

)ntr-un prim ciclu procesual, in care litigiul s-a purtat pe 8egea 1,97,,1, nici cotele de proprietate nu au fost stabilite corect - venind la mostenirea legala, cum pretindeau reclamantii, mostenitorii Ss si un nepot de frate - cotele care s-ar fi cuvenit mostenitorilor- in mostenirea legala ar fi fost, deci Ss in concurs cu colateralii privilegiati - ar fi trebuit 197, 197 si in 2ond si in Apel cotele au fost 194 in favoarea nepotului si /94 in favoarea mostenitorilor sotiei. S-a casat !otararea instantelor de 2ond si de Apel care dadusera castig de cau"a mostenitorilor sotiei pe motiv ca in regimul 8egii 1,97,,1 nu se stabilesc cotele care se cuvin mostenitorilor, ci au obligat doar $rimaria sa restituie imobilul urmand ca intr-un litigiu, pe dreptul comun, sa se discute problemele ce si cui se cuvine din imobilul respectiv. )ntr-un al doilea ciclu procesual s-a reluat dispuata asupra acestei c!estiuni si anume daca este vorba despre un legat cu titlu universal in favoarea nepotului. )n final solutia care a fost retinuta a fost ca re"ulta din aceste elemente ca el a vrut ca toate bunurile mobile sa revina sotiei &e legat cu titlu universal art. 8.4 alin. &1( din Codul civil anterior( si in favoarea nepotului ii las, in esenta, bunurile imobile, doar ca el a "is imobile investite pe terenurile sotiei, dar ideea care era limpede era ca ii lasa nepotului toate imobilele, u"ufructul lasandu-l sotiei. 8a momentul cand a dispus si cand s-a desc!is mostenirea nu putea sa dispuna de altceva, a lasat sotiei si u"ufructul bunurilor imobile, alte bunuri nu mai avea decat mobilele respective si investitiile acelea imobiliare. Deci in prima fa"a i-a lasat sotiei u"ufructul si dupa aceea nepotul care avea nuda proprietate la DD6, deci in esenta in speta respectiva s-a retinut ca era vorba despre 7 legate cu titlu universal# 1. care avea ca obiect bunurile mobile si altul care avea bunurile imobile, desi din cuvintele utili"ate, din termenii utili"ati nu re"ulta ca s-ar fi gandit testatorul la imobilele care urmau sa fie restituite ulterior - nu avea cum, la momentul

respectiv sa se gandeasca la asa ceva, dar re"ulta in mod cert ca de altfel e ista si o dispo"itie de e e!erdare a rudelor sotiei, deci nu mai puteau veni mostenitorii sotiei sa revendice bunurile respective. 6ai e ista o dispo"itie in testament care suna in felul urmator# 1vreau ca nicio farama din munca mea de care mai pot dispune sa nu ajunga sub nicio forma familiei sotiei cu care au fost in complicitate, a dat dovada de mare ingratitudine* - 8egea 1,97,,1 de masurile reparatorii beneficia"a proprietarii deposedati sau mostenitorii lor, ori aici era vorba despre mostenitorii mostenitorilor, aici sotia decedase inainte de intrarea in vigoare a 8egii 1,97,,1 - deci la momentul cand a intrat in vigoare legea, sotia nu mai era in viata, decedase inainte de 1.8., deci si din acest punct de vedere mostenitorii sotiei nu aveau dreptul de a beneficia de bunurile respective. - atunci cand se pun probleme de interpretarea testamentelor sa nu ne lasam 1prinsi in capcana* unei interpretari stric literale, trebuie sa sa ne gandim ce a vrut dispunatorul, ori din dispo"itiile citate ad literam re"ulta cat se poate de limpede ca el a vrut ca bunurile mobile sa revina sotiei iar daca ramane ceva ca legat de residuo sa revina nepotului, iar nepotului nuda proprietate dupa ce se stinge u"ufructul imobiliar in favoarea sotiei. LEGATELE - art. 88+ din ;CC si art. 1.,-4 alin. &1( din NCC - legatele pot fi universale, cu titlu universal sau legate particulare9singulare. - aceleasi categorii de legate erau reglementate si in ;CC si sunt reglementate si in NCC.

Legatul universal
- in redactarea ;CC la art. 888 sunt legate universale acelea care dadeau dreptul la universalitatea bunurilor succesorale - sigur ca formulat astfel te tul ne putea duce cu gandul la ideea ca legatarii universali sunt aceia care culeg toate bunurile mostenirii, ori niciodata practica %udiciara si doctrina nu au interpretat in acest fel, nici nu avea dreptul sa faca o alta interpretare ideea era ca ce dobandeau era doar vocatia. - in NCC la art. 1.,-- se preci"ea"a ca legatul universal confera doar vocatie, vocatie adica c!emare la intreg patrimoniu succesoral.
105

A nu se confunda vocatia sau c!emarea cu emolumentul sau folosul. 'ste posibil ca un legatar universal desemnat ca atareD deci care are vocatie la intreg sa nu i-a nimic, ba mai mult sa plateasca sarcinile si datoriile mostenirii - daca a acceptat pur si simplu, se confunda patrimoniul lui cu acela al defunctului si poate a%unge in situatia cand neprimind nimic sa plateasca datoriile mostenirii. )nvers, se poate intampla ca unul sau mai multi legatari particulari desemnati in privinta bunurilor dispunatorului, unul cate unul, imobilul 1cutare* il las lui 1cutare*, suma de bani lui 1cutare*, autoturismul lui 1cutare* s.a.m.d. sa dobandeasca toate bunurile, deci se poate intampla ca un legatar particular sa primeasca unul cate unul toate bunurile dispunatorului si de e # un legatar universal desemnat pentru aceeasi mostenire sa nu se aleaga cu nimicD deci nu se confunda vocatia sau c!emarea la mostenire pe care o confera legatul universal cu folosul efectiv, deci e mai potrivita formularea din NCC care vorbeste despre vocatia la universalitate. A nu se confunda cele 7 elemente. - cum recunoastem in practica daca avem de-a face sau nu cu un legat universal0 - &atunci cand dispunatorul in cunostinta de cau"a spune ca lasa legatul universal al mostenirii lui 1cutare*, sau spune ca instituie ca erede pe cineva - in aceasta situatie, sigur ca este vorba despre legate universale caci re"ulta in mod neindoielnic ca este vorba despre legate care confera vocatie la universalitate, dar si aici trebuie sa fim atenti pentru ca se poate intampla ca dispunatorul sa spuna in testament ca este vorba despre un legat universal in favoarea lui 1cutare*, dar in realitate sa nu fie vorba despre asa ceva ci sa fie vorba despre instituirea unui e ecutor testamentar care trebuie sa aduca la indeplinire dispo"itiile de ultima vointa ale lui de cu%us sau invers, se poate intampla ca in testament sa se spuna ca desemnea"a pe 1cutare* ca e ecutor testamentar, dar din continutul dispo"itiilor testamentare sa re"ulte ca de fapt este vorba de un legat universal - deci termenii nu trebuie sa ne duca la solutie neaparat, nu se face interpretarea strict literala ci avand in vedere toate dispo"itiile din testamentul respectiv(. - tot legat universal este si acela prin care de cu%us spune ca lasa lui 1cutare* toate bunurile sale mobile si imobile - stiut fiind faptul ca bunurile nu pot fi decat, ori mobile, ori imobile e limpede ca este vorba despre un legat universal. - de asemenea legatul nudei proprietati - de ce este universal0 aceasta inseamna ca e ista un u"ufruct sau mai multi u"ufrcuturi si prin natura lui dreptul acesta la nuda proprietate urmea"a

sa se intregeasca la stingerea u"ufrcutului, deci daca spune 1las nuda proprietate a intregii mosteniri lui 1cutare* - e ista vocatie la universalitate - cel care este gratificat are vocatie la intreaga mostenire. - este universal si legatul cotitatii disponibile a mostenirii - de ce este universal acest legat0 aceasta cotitate este un procent din mostenire - daca renunta re"ervatarii, de renuntare beneficia"a legatarul cotitatii disponibile, tot astfel daca legatarii particulari renunta tot el beneficia"a - deci are vocatia de a dobandi intreaga mostenire. Se pot pune probleme in practica si se vor pune in mod sigur. Daca sub regimul ;CC - re"erva descendentilor, atunci cand erau mai multi difera in functie de numarul lor, daca venea la mostenire 1 singur descendent re"erva era de 197, daca veneau 7 re"erva era de 79/, iara daca veneau / sau mai multi re"erva era /94 acuma vom vedea ca indiferent cati descendenti vin la mostenire rezerva este de $%& si se poate intampla ca testatorul sa fi dispus prin testament 1las lui 1cutare* cotitatea disponibila* &si sa fi dispus sub ;CC( - 194 presupunand ca are / sau 4 copii - se desc!ide mostenirea dupa intrarea in vigoare a NCC - daca din testament re"ulta ca el a vrut sa ii dea intreaga cotitate disponibila, in acea ipote"a legatul este universal - de la ca" la ca" - Daca insa spune si nu mai avem alte elemente din care sa re"ulte altceva 18as cotitatea disponibila de 1atata* lui 1 ** - este legat cu titlu universal, dar daca e ista si alte elemente din care re"ulta ca indiferent cat ar fi cotitatea disponibila, ca nu se cramponea"a de procentul respectiv, in acea ipote"a legatul este universal. - tot universal este legatul surplusului sau a prisosului sau a restului bunurilor ramase dupa plata legatelor particulare sau a legatelor cu titlu universal - de ce se spune ca acesta este un legat universal0 pentru ca trebuie sa plateasca si legatele particulare# daca sunt ineficaceD deci e ista acea aptitudine de a absorbi orice alt element patrimonial daca dintr-un motiv sau altul legatele particulare sau cele cu titlu universal nu sunt eficaceD deci nu produc efecte. 4etinem ca legatul universal este acela care confera vocatie sau c!emare la intreaga mostenire, dar nu se confunda aceasta vocatie cu intregul patrimoniu succesoral.

Legatul cu titlu universal

- art. 8.4 alin. &1( din ;CC - era vorba in esenta despre legatul care avea ca obiect fie o cotaparte din mostenire# 197,19/,191, s.a.m.d., fie toate bunurile mobile, fie toate bunurile imobile, fie
107

o cota-parte din bunurile mobile sau din bunurile imobileD la alin. &7( al aceluiasi te t de lege se prevedea ca 1orice alt legat este cu titlu particular*D deci cu alte cuvinte re"ulta ca legatele care nu sunt universale sau cu titlu universal in aceasta enumerare strict limitativa a art. 8.4 alin. &1( erau legate particulare astfel incat se putea intampla de e # legatul care avea ca obiect o mostenire pe care ar fi primit-o dispunatorul de la parintele lui si care nu a fost lic!idata, desi e un patrimoniu in esenta, mostenirea respectiva sa constituie un legat particular sau o universalitate de fapt cum este un fond de comertD de asemenea sa constituie un legat particular tocmai pentru motivul ca nu se inscria in enumerarea preva"uta la art. 8.4 alin. &1(. - art. 1.,-6 NCC alin. &1( - 1)egatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirii* si apoi la alin. &7( 1prin fractiune se intelege# - a( 1fie proprietatea unei cote-parti din aceasta* &ca si in ;CC(, - b( 1fie un dezmembramant al proprietatii, asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mostenire* &aici difera fata de reglementarea anterioara( - sub regimul ;CC in practica %udiciara su in doctrina au e istat discutii in legatura cu natura %uridica a legatelor care aveau ca obiect u"ufructul fie a intregii mosteniri, fie a unei cote parti din mostenire, iar aici s-au e primat / opinii# 1. in aceasta situatie legatul este particular pentru ca nu se inscrie in niciuna din categoriile enumerate la art. 8.4 alin. &1(, 7. legatul respectiv este, fie universal pentru ca era vorba despre u"ufructul intregii mosteniri, fie cu titlu universal daca era vorba despre legatul unei cote-parti din mostenire sau a bunurilor mobile sau a bunurilor imobile, /. legat cu titlu universal - aceasta din urma conceptie a fost preluata si de NCCD astfel incat re"ulta acum fara niciun fel de dubiu ca legatul u"ufructului intregii mosteniri ca si legatul u"ufructului unei coteparti din mostenire sau a imobilelor sau a mobilelor este un legat cu titlu universal. - si in fine la litera c( 1legatul care are ca obiect fie proprietatea sau un dezmembramant asupra totalitatii ori asupra unei cote parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor* &aici nu mai suna cum suna anterior, pare a fi ceva nou( - te tul care a inspirat legiuitorul roman - art. +// pct. / din Codul civil Auebec - inspiratie - care spune ca este un asemenea legat, cu titlu universalD 1legatul proprietatii sau a unui dezmembramant al acestui drept asupra totalitatii unei cote-parti, a universalitatii imobilelor sau mobilelor, a bunurilor

proprii comune sau achizite sau a bunurilor corporale sau incorporale* - autorii NCC au modificat aici si nu au mai reprodus ad literam te tul care i-a inspirat# art. +// pct. / din Codul civil Auebec si au "is ca este vorba despre de"membraminte care difera dupa natura sau provenienta bunurilor. Dupa natura putem fi de acord de e # daca se refera la toate bunurile mobile sau la toate bunurile imobile este ca inainte, daca e o cota-parte din una sau din alta este ca inainte, dar cand este vorba despre provenienta bunurilor care se refera la regimurile matrimoniale - in Codul Civil Auebec nu generali"ea"a legiuitorul, ci spune ca e vorba despre soti care au bunuri proprii, au bunuri comune si au bunuri ac!i"ite. 8egiuitorul roman a sinteti"at si a "is ca poate fi vorba despre legate cu privire la bunuri care difera in privinta provenientei lor. ' # daca legatul are ca obiect o cota-parte dintr-o succesiune nede"batuta - daca ne luam dupa te tul din NCC ar fi vorba despre un legat cu titlu universal. ' corect0 )n Codul civil Auebec nu ar fi cu titlu universal. $rovenienta poate fi cat se poate de diferita. ' # las toate bunurile pe care le-am primit de la parinti, lui 1cutare* - e legat cu titlu universal0 Sa presupunem ca nu e contestat lucrul si ca a primit bunul 1cutare*, 1cutare* si 1cutare* - s-ar permite interpretarea ca este un legat cu titlu universal0 - art. /1. alin &/( NCC unde se vorbeste despre patrimoniile de afectatiuneD deci trebuie sa fie vorba despre patrimonii de afectatiune &nu de bunuri asa, grame"i de bunuri indiferent de criteriul care le uneste( unde se spune ca# 1patrimoniile de afectatiune pot sa fie: masa bunurilor fiduciare, masa bunurilor afectate exercitarii unei profesii* - deci astfel de bunuri ar putea constitui obiecte ale legatelor cu titlu universal si nu orice bunuri determinate dupa dobandirea lor. Aici te tul este foarte deficitar - trebuie sa fie vorba de mase de bunuri carora legiuitorul le recunoaste o anumita autonomie - in NCC se recunoaste e istenta unor patrimonii de afectatiune si la astfel de patrimonii ar fi trebuit sa se refere te tul pe care il anali"am, nu sa se refera la orice bunuri pe care sa le stabilim in functie de criteriul provenientei lorD deci cu alte cuvinte daca legatul are ca obiect o succesiune nelic!idata sau toate bunurile primite de la parinti sau de la altcineva - nu orice gramada de bunuri poate forma obiectul unui legat cu titlu particular daca un criteriu sau altul le reuneste, ci trebuie sa &ie vorba #espre un patrimoniu de afectatiune pe care legea il recunoaste ca atare; #eci nu'ai atunci ave' #e"a &ace cu un legat cu titlu universal cand de e # se spune# 8as toate bunurile afectate profesiei de avocat sau de notar sau de ar!itect fiului meu 1 * - in aceasta ipote"a este un legat cu titlu universal. <ot asa ar fi legat cu titlu universal daca s-ar spune# 8as 197 din patrimoniul aceasta de afectatiune, tot asa# 197 din patrimoniul fiduciar 1 * - 6ai e ista si categoria patrimoniul alcatuit
109

de bunurile comune ale sotilor, si in privinta acestora pot e ista dispo"itii care sa intruneasca conditiile art. 1.,-6 din NCC sau poate fi vorba de dispo"itii cu privire la bunurile proprii ale unuia sau altuia dintre sotiD deci acest cuvant de aici# in functie de provenienta bunurilor trebuie sa o legam de reglementarile referitoare la patrimoniile de afectatiune. - de pilda, sub regimul ;CC legatul cotei parti ce revenea unui sot care este testatorul, din bunurile comune era un legat particular pentru ca nu se inscria in niciuna dintre aceste dispo"itii. Sa presupunem ca un sot a facut o astfel de dispo"itie sub regimul ;CC si se desc!ide mostenirea sub NCC - ce regim va avea legatul respectiv0 are vreo mi"a practica discutia sau este acelasi lucru daca este particular sau cu titlu universal0 - pentru ca sub regimul reglementarii anterioare legatul ar fi fost particular, iar sub regimul reglementarii actuale este cu titlu universal. ' act mortis causa, nu urmea"a regulile conflictuale ale contractului, ci legea in vigoare la momentul desc!iderii mostenirii, deci trebuie sa a%ungem la conclu"ia ca este un legat cu titlu universal. 6i"a este daca legatarul respectiv plateste sau nu pasivul pentru ca daca legatul este particular nu trebuie sa plateasca pasivul decat daca dispunatorul l-a obligat, iar daca este cu titlu universal va trebui sa plateasca pasivul. > situatie ar fi cand a stiut si nu a mai apucat sa modifice si alta este situatia cand a luat la cunostinta despre dispo"itiile NCC si ar fi putut modifica si nu a modificat - s-ar putea sustine si una si alta dintre optiuni - C!irica ar inclina spre optiunea ca este legat cu titlu universal pentru ca este vorba despre un act mortis causaD daca ar fi fost vorba despre o donatie - donatia fiind un contract, atunci ar fi putut fi acceptata ideea ca ceea ce partile au avut in vigoare si nu contravine ordinii publice si bunelor moravuri se perpetuea"a si sub regimul NCC, dar fiind vorba despre un act %uridic mortis causa care produce efecte in raport cu legea in vigoare la momentul desc!iderii mostenirii, indiferent ce a cre"ut dispunatorul aceasta lege i se aplica. Ne-am putea gandi la o situatie in care dispunatorul a fost in eroare asupra legii. - nu intamplator Codul civil Auebec se refera la bunurile proprii, ac!i"ite, comune, se refera la regimurile matrimoniale, situatie in care se creea"a acele patrimonii de afectatiune cum se creea"a si in dreptul nostru acuma cand au intrat in vigoare regimurile matrimoniale, deci nu mai e un regim unic al comunitatii de bunuri, cum era anterior - provenienta poate fi de cea mai diversa categorie# de la parinti, de la stat de la oricine altcineva. - interpretarea rationala va trebui sa fie in sensul reglemenatrii din Codul civil Auebec, adica ca

se refera la acele situatii in care se recunoaste e istenta unor patrimonii de afectatiune si atunci pentru a avea de a face cu legate cu titlu universal trebuie sa fie vorba despre acte de dispo"itie cu privire la astfel de patrimonii in intregul lor sau cu privire la o cota-parte din acestea.

Legatul particular
- acesta confera nu numai vocatie, adica c!emare la un anumit bun ci chiar dreptul de proprietate, aici este vorba c!iar despre proprietate, dar si aici, nici legatarul particular ca si legatarii universali sau cu titlu universal nu este obligat sa accepte legatul. Si legatarii particulari desi se spune ca dobandesc proprietatea, aceea nu li se impune, pentru ca nu obligatoriu trebuie sa preia legatul ci numai daca il accepta in conditiile legii. - in ca"ul legatelor particulare este vorba despre bunuri individual determinate, de bunuri de gen, orice fel de bunuri, fie corporale, fie incorporale, orice valoare patrimoniala care poate intra in continutul unui patrimoniu poate forma obiect al unui legat particular. - in esenta reglementarea anterioara este aprope identica cu cea actuala mai putin partea aceea referitoare la legatele cu titlu universal unde e ista acele diferente. Dese'narea bene&iciarilor legatelor - in esenta, dat fiind faptul ca testamentul este un act personal care nu poate fi facut decat de catre testator fara a putea fi indeplinit prin repre"entant9mandatar, re"ulta ca si desemnarea legatarilor9beneficiarilor legatelor trebuie sa fie facuta de catre dispunator. Cu alte cuvinte, nu sunt valabile legatele in care puterea de a determina beneficiarii legatelor este delegata unei alte persoane. )n mod obligatoriu dispunatorul este cel care trebuie sa faca aceasta desemnare a legatului, de aceea legea considera nule legatele cu facultate de alegere, adica legatele prin care dispunatorul spune de e # 1imputernicesc pe 1 * sa spuna el cine este beneficiarul legatului* - in aceasta situatie, daca s-ar admite ca valabil un astfel de legat s-ar contra"ice principiul ca testamentul este un act esentialmente personal - daca deleaga aceasta putere unui tert si tertul respectiv face ce vrea si da bunul cui vrea el, atunci legatul nu este valabil. ' # printr-un testament dispunatorul a instituit ca legatara particulara pe concubina lui si a conferit notarului, cu care el lucra de obicei sarcina de a face donatii cui vrea el, asigurand dispunatorul ca are deplina incredere in notarul respectiv - fiind o situatie tipica de legat cu
111

facultate de alegere - aici legatul a fost invalidat pentru ca in mod cert contravenea acestor principii. Sigur ca si acest principiu ca multe altele este temperat de anumite e ceptii, daca de pilda dispunatorul spune# 1imputernicesc pe 1 * sa desemne"e legatarul dintre rudele mele sau dintre nepotii mei* - in aceasta ipote"a legatul este considerat a fi valabil. De asemenea in ca"ul legatelor de binefacere se admite ca este posibil ca dispunatorul sa delege unei alte persoane dreptul de a desemna pe beneficiarii legatelor. Casatia france"a, intr-o speta a considerat ca nu este valabil testamentul prin care testatorul a dispus ca beneficiarii legatului care avea ca obiect o suma de bani sa fie 7 copii fara parinti, un baiat si o fata cu varsta intre 1, si 17 ani, internati intr-o institutie de ocrotire, urmand ca acestia sa fie nominali"ati de conducatorul asociatiei care se ocupa cu acele institutii - Casatia france"a a considerat ca acest legat nu ar fi valabil. C!irica - aici e istau elemente suficiente de determinare, era vorba despre un legat de binefacere, nu avea nicio importanta daca baiatul era 1 * sau 1:* sau fata era 1"* sau alta fataD trebuia recunoscuta valabilitatea unui astfel de testament - e suficient ca intr-o forma sau alta sa fi stabilit dispunatorul categoria de persoane din randul carora urmea"a sa fie desemnati cei gratificatiD sigur ca e ista posibilitatea ca legatarul sa fie desemnat direct# las lui 1 * si il nominali"e"i, dar vom vedea ca e ista posibilitatea ca dispunatorul sa stabileasca doar criteriile, nu sa norminali"e"e precis cine este destinatarul legatului. A nu se confunda legatul cu facultate de alegere cu mandatul de repartizareD adica este posibil ca testatorul sa indice cine sunt beneficiarii legatului sau legatelor, desemnanad o alta persoana sa faca reparti"area efectiva a beneficiului legatului respectiv. ' # 1institui ca legatar universal pe nepotul meu, legatarul meu va fi insarcinat la momentul potrivit sa faca o dota foarte onorabila ficelor sale &avea 7 fice nepotul( si a "is dispunatorul, ca el nu fi ea"a cifra dotelor respective pentru a nu-l deran%a pe nepot si a nu-l incurca si a spus el - 1tin foarte mult ca departe de a fi negli%ate nepoatele, acestea sa aiba o mare parte din patrimoniul dispunatorului* - in dreptul nostru un astfel de legat ar fi fost declarat nul pentru ca nu a determinat obiectul, persoanele gratificate fiind determinate. )n final s-a a%uns la conclu"ia ca aici ar fi vorba despre / legate cu titlu universal - C!irica, considera ca solutia este alta si anume ca# *tin foarte mult ca o foarte mare parte din patrimoniul meu sa revina nepoatelor* adica stranepotelor, faa de nepot s-ar putea spune, ca nepotul este un e ecutor testamentar, ca nu e un legatar universalD sar putea sustine, dar nu avem suficiente date, denumindu-l legatar universal sa acceptam ca

este un astfel de legatar universal, dar in legatura cu cele 7 fice# stranepoatele nu au vocatie la intregul patrimoniu, ci o parte importanta, iar o parte importanta nu este egal cu totul. Dispunatorul, pe ele a vrut sa le gatifice cand a spus ca tatal lor sa le faca o dota foarte onorabila, cea mai mare parte din patrimoniu lasata de dispunator. C!irica - ar fi un mandat de repartizare - solutia cea mai potrivita in aceasta speta. A primit nepotul un legat universal si a fost insarcinat cu un mandat de reparti"are in favoarea ficelor sale. Care este natura legatelor in favoarea ficelor0 cu titlu universal nu pot fi pentru ca nu se inscriu in niciuna dintre categoriile preva"ute de legeD Codul france" suna cum suna art. 8.4 alin. &1( din ;CC, deci ar fi vorba despre legate particulare. Avea dreptul nepotul cu vocatie la universalitate sa isi retina ceva, dar mult mai putin decat legatarele particulare carora trebuia sa le revina o dota serioasa. - desemnarea legatarilor poate fi facuta direct prin indicarea# las lui 1 * sau lui 1:*, dar poate fi facuta si indirect prin exheredarea unui mostenitor -poate sa se a%unga la instituirea indirecta. posibilitatea ca 7 clase de mostenitori sa vina la mostenire - art. 1.,+- alin. &4( din NCC, care dupa ce autorii NCC ne-au spus la un alt te t ca e posibil ca 7 clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la mostenire, aici la acest te t de lege autorii NCC ne spun ce cei care beneficia"a de e !eredare trebuie sa intruneasca conditiile de a primi liberalitati, aceasta ducandu-ne la conclu"ia ca sunt legate si ca nu este mostenire legala. Acest te t ne permite sa consideram ca si la ora actuala in dreptul nostru este permisa instituirea indirecta, il e !erede"i pe unul si vine la mostenire mostenitorul subsecvent sau comostenitorul sa primeasca ceea ce nu primeste cel e !eredat si cel care primeste primeste printr-un legat fiind instituit indirect. - de asemenea poate fi desemnat legatarul de maniera urmatoare# 1las legatul avand ca obiect bunul 1cutare*, sau bunurile 1cutare* persoanei care v-a ingri%i pana la moarte pe sotia mea, sau care v-a plati o renta viagera sotiei mele* - in aceasta ipote"a avem doar criteriile de determinare a celui care este beneficiarul legatului nefiind o instituire directa. )n ipote"a in care beneficiarul legatului nu este determinat sau determinabil cu elemente din continutul testamentului atunci legatul nu este valabil asa cum a fost ca"ul intr-o speta in care testatorul care la scurt timp s-a sinucis a "is# 1)ti cer iertare, iti dau tot, aceasta este ultimul meu testament* - dar nu a "is pe cine instituie, instanta nu a avut criterii in cuprinsul testamentului, foarte probabil s-a gandit la sotie, dar nu este cert si atunci a fost invalidat acest legat.
113

' # o doamna in varsta, pasionata de o pisica, a facut un testament si a "is asa# 18as mostenire dupa moartea mea, toate bunurile ce le posed persoanei care v-a avea gri%a de pisica* - Curtea Suprema de Justitie a invalidat testamentul pe motiv ca nu este determinata persoana beneficiarului legatului si ca nu poate fi gratificata prin legat o pisica. Hri%a de pisica a avut o vecina care era prietena cu doamna care a decedat si au venit mostenitorii legali si au spus ca nu este valabil testamentulD sa li se dea lor si au obtinut castig de cau"a pe motivele enumerate anterior, dar problema este ca dispunatoarea a "is 1beneficiara v-a fi persoana care v-a ingri%i pisica* stiind ca legatul produce efecte de la DD6. Cum conciliem acest lucru cu faptul ca ingrijirea pisicii trebuie sa se deruleze in timp? u putea sa spuna ca d! la pisica de mancare " zi si sa beneficieze de legat# ci trebuia sa ingrijeasca pisica pana la m"arte $daca miza era imp"rtanta se puteau repezi mai multe pers"ane si era legat con%unctiv(. 8egatul trebuie sa produca efecte de la DD6. 'ste vorba despre o conditie pur potestativa care este valabila in materie de liberalitati si persoana sau persoanele care indeplineau conditiile, dobandeau proprietatea sau trebuiau sa dobandeasca proprietatea cu efecte de la DD6, deci e istau mecanisme. )n Codul civil 'lvetian e ista c!iar un te t unde se spune# 1legatele facute in favoarea animalelor sunt considerate a fi legate cu sarcina ingrijirii animalelor respective*. art. 487 alin. &4( Cod civil 'lvetian - valabilitatea unor testamente prin care se spunea# 1las bunurile mele cainelui meu* - nu este nul pentru ca nu este gratificat cainele, iar in speta anterioara nu era gratificata pisica ci pisica era doar beneficiara sarcinii respective indeplinita de legatar pentru a putea dobandi testamentul. INE8ICACITATEA LEGATEL!R - cand am vorbit despre conditiile de validitate de fond si de forma am vorbit si despre nulitati pentru ca nerespectarea acestor conditii atrag sanctiunile diferitelor nulitati si acolo este vorba despre ineficaitatea testamentului sau a legatelor.

Revocarea prin vointa testatorului

- testamentul este un act care poate fi revocat oricand de catre testator, c!iar prin definitie testamentul poate fi revocat oricand, asadar prin vointa dispunatorului e posibila revocarea, lucru care in principiu nu este posibil in ca"ul donatiilor care sunt ca regula irevocabile, dar prin e ceptie pot fi si ele revocate pentru neindeplinirea sarcinilor sau pentru ingratitudine sau in

ca"ul sotilor in mod e ceptional, dar in ca"ul legatelor sau a testamentelor ele pot fi revocate oricand prin vointa dispunatorului. Aceasta revocare poate fi# fie expresa, fie tacita sau implicita. Despre revocarea aceasta se vorbeste in NCC la art. 1.,-1-1.,-/. 4evocarea e presa se putea face si sub regimul ;CC si sub NCC fie printr-un alt testament, fie printr-un act autentic. A nu se confunda actul autentic cu testamentul autenticD deci orice act autentic altul decat testamentul autentic, prin urmare revocarile e prese pot fi facute fie printr-un alt testament, e indiferent ce fel de testament este cel de revocare, de e # un testament autentic poate fi revocat prin unul olograf sau invers, unul olograf sa fie revocat prin unul autenticD deci nu e ista nicio conditionare din acest punct de vedere. $oate fi facuta revocarea si printr-un act autentic, altul decat testamentul autentic de e # o declaratie notariala facuta in mod e pres in acest sens, sau c!iar o declaratie facuta in fata unei instante de judecata, se consemnea"a, se semnea"a de catre presedinte, grefier si este valabil ca revocare. - revocarea poate fi facuta si in mod tacit sau implicit si dispo"itiile din NCC in mare masura sunt asemanatoare cu cele din ;CC. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca si atunci cand este vorba despre revocari implicite sau tacite trebuie sa fie vorba despre o revocare facuta in una din formele sau conditiile expres prevazute de lege. de ce0 pentru ca testamentul fiind un act solemn, c!iar cand e este sub semnatura privata - testamentul olograf nu se admite ca el sa fie revocat decat tot printr-un act solemn, c!iar daca este vorba despre o revocare tacita ea trebuie sa fie facuta strict in formele si conditiile preva"ute de lege, nu in alte conditii. ' # dispunatorul a facut un legat in favoarea lui A cu conditia sa nu se casatoreasca cu o persoana pe care nu o agreea"a dispunatorul si ulterior testamentului, beneficiarul se casatoreste cu persoana respectiva si dispunatorul participa la casatorie - nu se poate trage conclu"ia ca a revocat testamentul - ramane cum a "is, deci testamentul este revocabil. ' # o persoana a facut 7 testamente perfect identice, unul in forma autentica si altul in forma olografa. Dupa ce a facut aceste testamente a revocat in mod e pres testamentul autentic - si in aceasta situatie fiind perfect identice testamentele respective s-a pus problema daca nu cumva implicit s-a revocat si testamentul celalalt, c!iar daca in privinta aceluia nu a e istat o dispo"itie de revocare - instanta a a%uns la conclu"ia ca nu s-a revocat acel testament. Dar, un comentator al acestei deci"ii a "is ca nu este normal pentru ca daca a revocat testamentul autentic care era
115

identic cu celalalt nu e ista nicio ratiune ca acela sa fi ramas in vigoare. C!irica - e ista ratiune pentru ca in primul rand, revocarea testamentului autentic in exemplul dat nu se inscrie in niciuna dintre situatiile in care se admite ca s-a revocat testamentul respectiv si pe de alta parte actul de revocare trebuie sa fie neechivocD sa re"ulte clar ca asta a vrut dispunatorul, ori revocarea testamentului autentic putea sa aiba si semnificatia ca nu a vrut sa e iste 7 testamente cu acelasi obiect, a vrut sa ramana numai unulD este cel putin ec!ivoca aceasta revocareD nu se poate a%unge la conclu"ia ca ar mai e ista si alt ca" de revocare tacita sau implicita, altele decat cele preva"ute de lege. Ca"uri# 1. Inco'patibilitatea sau contrarietatea - in esenta asa cum re"ulta din dispo"itiile art. .71 din ;CC si din dispo"itiile art. 1.,-7 alin. &/( din NCC cand intre & testamente succesive exista contrarietate sau incompatibilitate, are valabilitate sau se aplica ultimul testamentD deci se considera ca in privinta respectiva testamentul a fost revocat. Au e istat discutii anterior intrarii in vigoare a NCC, ca incompatibilitatea si contrarietatea sunt notiuni diferite sau sunt aceleasi notiuniD nu are prea mare importanta teoretica. $ractic, in esenta e vorba despre & testamente care se contra"ic, deci nu pot fi aduse la indeplinire impreuna. ' # printr-un testament dispune testatorul ca il iarta de datorie pe debitorul sau si apoi printr-un alt testament spune ca lasa creanta respectiva unei alte persoane - e cert ca in aceasta situatie cele 7 dispo"itii nu pot fi aduse la indeplinire in acelasi timp - inseamna ca testamentul ulterior prin care s-a dispus in favoarea unui tert de creanta respectiva este cel care va produce efecte, primul testament in e emplul dat este considerat ca va fi revocat, implicit re"ulta ca a fost revocat. <ot astfel poate fi vorba despre o astfel de revocare si situatia in care de pilda, printr-un testament spune dispunatorul ca lasa imobilul 1cutare* lui A si apoi printr-un alt testament ulterior spune ca lasa imobilul lui @. Aici este loc de interpretare pentru ca din punct de vedere %uridic poate sa dispuna testatorul de imobilul respectiv si in favoarea lui A si in favoarea lui @, fiind vorba despre un testament con%unctiv. Daca dispo"itiile respective erau cuprinse in acelasi testament, testamentul era con%unctivD deci ambii aveau vocatie la bunul respectiv in intregul lui. 2iind insa dispo"itii facut prin acte diferite, in functie de probele care se adminsitrea"a se poate a%unge la conclu"ia ca este vorba despre instituirea unui al doilea legatarD ca este vorba despre un legat con%unctiv, situatie in care nu putem discuta de revocarea primului testament, dar poate re"ulta ca instituindu-l pe @, dispunatorul s-a gandit sa il

revoce pe AD deci poate fi vorba despre o revocare si in functie de probe se va stabili acest lucru. 7. Instrainarea obiectului legatului - este vorba despre legatele particulare, pentru ca atunci cand e vorba despre legate universale sau cu titlu universal care confera doar vocatie la patrimonii sau la cote-parti isi poate instraina toate bunurile dispunatorul fara sa se poata pune problema revocarii implicite sau tacite a legatului universal sau cu titlu universal. Daca insa este vorba despre un legat particular, care are de pilda ca obiect un autoturism si dupa ce a facut testamentul in favoarea lui A, dispunatorul vinde autoturismul lui @. )n aceasta situatie, implicit legatul facut in favoarea lui A este revocat. - in NCC acest ca" de revocare este reglementat la art. 1.,68 alin. &7(, iar in ;CC era reglementat la art. .7/. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca trebuie sa fie vorba despre instrainari facute de dispunator in mod voluntar, deci sa nu fie vorba despre o instrainare fortata. ' # vine un creditor si e ecuta silit bunul - in aceasta situatie nu mai poate fi vorba despre o revocare pentru ca instrainarea se face fara voia dispunatorului si daca dintr-un motiv sau altul bunul revine in patrimoniul lui atunci produce efecte testamentul. Deci, instrainarea trebuie sa fie voluntara. - trebuie sa fie vorba despre un bun individual determinat - un legat particular - instrainarea trebuie sa fie facuta cu intentie - daca este facuta fara vointa testatorului atunci nu poate fi vorba despre o astfel de revocare. #and bunul iese din patrimoniul dispunatorului fara ca el sa doreasca acest lucru 0expropriat sau executat silit1 este vorba despre caducitate. Nu mai este vorba de revocare, de manifestare de vointa din partea dispunatorului ci despre caducitate. > problema care s-a pus in practica %udiciara si doctrina a fost daca un legat care are ca obiect un imobil si este urmat de o donatie facuta in favoarea aceleasi persoane in aceleasi conditii. 6a%oritatea autorilor si practica %udiciara au considerat ca in aceasta ipote"a legatul nu este revocat pentru ca este vorba despre 7 acte care au aceeasi esentaD sunt liberalitati numai ca testamentul este mortis causa, iar donatia este prin acte intre vii - in aceasta ipote"a s-a considerat ca legatul nu este revocatD deci cu alte motive daca dintr-un motiv sau altul donatia devine ineficace - produce efecte testamentul. )n art. 1.,68 alin. &/( este reglementata in mod e pres aceasta situatie. ' # s-a facut un act de dispo"itie testamentara in favoarea unei anumite persoane dupa care
117

printr-un contract de intretinere acelasi bun a fost instrainat in favoarea legatarului. Conclu"ia la care a a%uns Curtea de Apel Clu% a fost ca testamentul nu este revocat. C!irica - solutie gresita pentru ca ceea ce este valabil atunci cand un testament este urmat de o donatie nu este valabil in ipoteza in care un testament este urmat de un act cu titlu oneros. Nu se poate pune semnul egalitatii intre cele 7 situatii - donatiile sunt luate in considerare la stabilirea drepturilor succesorale, pe cand bunurile instrainate cu titlu oneros nu se iau in considerare, deci sunt acte complet diferite. )n speta respectiva testamentul urmat de o instrainare facuta contra unei intretineri trebuia sa duca la conclu"ia ca s-a revocat testamentul anterior. /. Distrugerea voluntara a obiectului legatului #e catre testator ' # obiectul este un autoturism si distruge autoturismul - in aceasta situatie e vorba despre o revocare implicita, inseamna ca s-a ra"gandit si ca nu mai poate sa il transmita. Alta este situatia cand face un accident de circulatie - este caduc - daca distrugerea este totala, daca este numai partiala atunci nu. 4. Distrugerea voluntara a testa'entului #e catre testator - art. 1.,-7 alin. &1( din NCC - e vorba despre situatia in care s-a inc!eiat spre e emplu un testament olograf si dintr-un motiv sau altul testatorul distruge testamentul. Nu poate fi vorba despre acest ca" de revocare atunci cand este vorba despre un testament autenticD degeaba pune pe foc e emplarul pe care il are pentru ca ramane cel de la notarD trebuie sa apele"e la o alta cale de revocare, dar in ca"ul testamentului olograf este posibil acest lucru. - poate sa mai fie vorba de ruperea sau de stergerea dispo"itiilor testamentare - acestea ec!ivaland cu distrugerea testamentului - deci cu revocarea implicita FFF - art. 1.,-7 alin &1(, fra"a a 7-a - 1stergerea unei dispozitii, a testamentului olograf de catre testator implica revocarea acelei dispozitii ... modificare realizate prin stergere se semneaza de catre testator*. Daca semnea"a si datea"a este un alt testament - dupa autorii NCC trebuie sa stergi si sa semne"i - ce ratiune are0 - aberatie %uridica totala. Stergerea este stergere nu trebuie sa o semne"iF Cand este vorba despre un testament olograf si scriu pe el 1anulat*, semne" si date" inseamna ca este vorba despre o revocare e presa. Dispo"itia anulat, semnat si datat este un testamen olograf. Aici pot discuta in aceeasi termeni0 Cand am sters dispo"itia testamentara

trebuie sa semne"0 N=. Aici discutam despre revocarea implicita sau tacita care re"ulta din alte fapte decat semnare, datare si altele. Daca o alta persoana sterge0 - este o c!estiune de probatiune - revocarea implicita prin stergere sau distrugere are loc daca se dovedeste ca testatorul a facut acest lucru sau ca o alta persoana la ordinul lui. Daca nu se dovedeste ca el a facut acel lucru si cineva a sters acolo, stergerea respectiva este complet lipsita de efecte. Daca se mai poate citi ceva se da efect testamentului si daca nu se poate citi se face dovada in conditiile in care am spus atunci cand am discutat ca in conditii e ceptionale testamentul care a fost distrus sau furat sau care a pierit din motive independente de vointa testatorului poate fi dovedit cu alte mi%loace de proba. Degeaba vine o persoana intersata si sterge pe testamentD asta nu are efecte decat daca se dovedeste ca testatorul a facut-o in mod voluntar si doar atunci are efecte %uridice. 4evocarea tacita sau implicita poate fi totalaD sa se refere la intregul testament sau sa se refere numai la o anumita dispo"itie, cand e partiala de pilda cand sterge numai anumite parti din testament, restul ramanand valabil. Dat fiind faptul ca testamentul prin esenta lui este un act revocabil poate fi revocat oricand, dar si revocarea la randul ei, pentru ca are aceeasi natura ca si testamentul poate fi retractataD deci se poate reveni asupra unei revocari anterioare si aceasta situatie este reglementata in NCC la art. 1.,-/. Sigur ca atunci cand este posibila retractarea revocarii duce la repunerea in vigoare a vec!iului testament. Acest lucru nu este posibil cand testamentul anterior a fost rupt si aruncat la gunoi, nu se mai poate - el trebuind sa fie revocat printr-un alt testament. ' posibil ca revocarea sa fie la randul ei retractata astfel incat testamentul initial revocat sa redevina valabil si acest lucru se poate intampla in mai multe runde# face testamentul, il revoca, retractea"a revocarea, reintra in vigoare testamentul, iar revoca, iar retractea"a. - art. 1.,-7 alin &7( <e"a a )) - per a contrario, cand este vorba despre incapacitate atunci nu produce efecte. - art. 1.,-/ NCC - in cazul in care revocarea este caduca sau este revocata produce efecte. Atunci cand din motive independente de vointa dispunatorului, revocarea este lipsita de efecte ramanand sa produca efecte actul la care se referea. ' # atunci cand consimtamantul dispunatorului a fost viciat si a facut revocarea revocarii atunci nu mai produce efecte pentru ca este afectat consimtamantulD deci nu mai poate sa produca efecte.
119

- revocarea poate sa fie e presa, ori tacita sau implicita, dar atunci cand am enumerat ca"urile de ineficacitate am enumerat si ca"ul revocarii %udecatorestiD deci e ista si reglementari sau ca"uri in care revocarea se produce prin !otarare %udecatoreasca, iar nu prin vointa dispunatorului testamentul prin esenta lui este un act care este revocabil, de cele mai multe ori, dintr-un motiv sau altul revocarea va fi facuta de catre dispunator9testator, dar e ista si situatii in care el nu poate sa revoce, sau nu mai apuca sa revoce inainte de a deceda si atunci legea permite ca revocarea sa se faca prin !otarare %udecatoreasca. Si in ca"ul donatiilor, care spre deosebire de testamente sunt acte in principiu irevocabile, prin e ceptie, este permisa revocarea %udecatoreasca in ca" de ingratitudine si in ca"ul neindeplinirii sarcinilor. Si in ca"ul testamentelor, c!iar daca ca"urile nu sunt perfect identice, in principiu, revocarea %udecatoreasca operea"a pentru aceleasi motive, deci fie pentru ingratitudine, fie pentru neindeplinirea sarcinilor. )n esenta, orice liberalitate presupune pe de o parte, o imbogatire a celui gratificat fara contraec!ivalent, dar pe de alta parte, la randul lui si cel gratificat are o obligatie de recunostinta fata de cel care i-a facut liberalitatea si in situatia in care in ca"urile si conditiile despre care vom discuta putin mai incolo aceasta obligatie de recunostinta nu este respectata# se poarta ireverentios, spune lucruri rele dupa decesul dispunatorului care afectea"a memoria acestuia, atunci poate surveni revocarea %udecatoreasca in ca"urile si conditiile preva"ute de lege. )n ;CC, spre deosebire de NCC, care reglementea"a in mod punctual revocarea %udecatoreasca a legatelor, e ista doar un te t de trimitere care se referea la legate si trimiterea era facuta la donatii &art. ./, trimitea la art. 8/, si art. 8/1 din ;CC( - deci nu e ista o reglementare e presa. )n NCC e ista un te t care reglementea"a aceasta c!estiune si anume art. 1.,6. sub denumirea de 6evocarea judecatoreasca unde se pevede la alin. &1( 16evocarea judecatoreasca a legatului poate fi ceruta in cazul neindeplinirii, fara justificare, a sarcinii instituite de testator. Neindeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionata de e ecutarea sarcinii* - in reglementarea anterioara, in principiu, revocarea %udecatoreasca opera atunci cand e ista o conduita culpabila din partea celui gratificat, deci sanctiona o culpa din partea acestuia - si in NCC in prima fra"a al alin. &1( te tul

vorbeste despre revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor fara %ustificare - aceasta sintagma se refera la faptul - trebuie sa fie culpabila in e ecutare sau nu0 in ;CC trebuia sa fie o fapta imputabila, culpabilaD deci nee ecutarea sarcinii trebuia sa fie imputabila celui gratificat, deci legatarului. )n NCC se vorbeste despre revocare atat in situatia in care neindeplinirea sarcinilor este una culpabila, caci aceasta sintagma 1fara %ustificare* in esenta la asta se refera, dar se reglementea"a si situatia in care din motive fortuite, care nu depind de vointa legatarului, neindeplinrea sarcinii poate sa atraga revocarea %udecatoreasca a legatului. Si sub regimul ;CC, practica %udiciara si doctrina admiteau prin e tensie sa se revoce legatul si in ca"ul nee ecutarii din motive care nu erau imputabile, dar se recurgea la alte institutii de e # disparitia cau"ei, se considera ca este vorba despre o clau"a re"olutorie tacita a carei indeplinirea ducea la re"olutiunea legatului s.a.m.d., dar in esenta solutia era ca putea fi desfiintata liberalitatea. Ce inseamna sarcina0 - obligatie de a da, a face sau a nu face pe care testatorul a preva"ut-o in cuprinsul testamentului ca obligatie pentru cel care primeste liberalitatea si sigur ca sarcina poate fi impusa%executarea ei in mod silit, ea poate fi stipulata atat in favoarea dispunatorului cat si in favoarea celui gratificat - cand este stipulata in favoarea unui tert, tertul in favoarea caruia este stipulata sarcina daca nu este indeplinita, poate sa ceara executarea ei silita, poate sa ii impunaD daca este posibil acest lucru pentru ca daca este o obligatie de a face, care este strict personala ea nu mai poate fi impusa sa fie e ecutata silit, dar poate fi e ecutata prin ec!ivalent aici pentru ca discutam despre un testament, un act %uridic mortis causa care produce efecte de la data decesului dispunatorului - intotdeauna despre neindeplinirea sarcinilor discutam dupa DD6. ' # printr-un testament dispunatorului spune in felul urmator# las legatul imobilului 1cutare* lui A in credinta ca ma va ingri%i pana la moarte si ma va ingropa dupa datina. Avem de-a face cu o sarcina a carei neindeplinire ... 0 e o sarcina sau este altceva0, si ulterior dupa deces se constata ca nu a e ecutat. 8egatarul nu s-a obligat la nimic, l-a obligat dispunatorul, e testament - deci o astfel de conditie este valabila, c!iar daca depinde numai de vointa celui gratificat. Daca in e emplul pe care l-am dat se constata ca nu a indeplinit ceea ce spunea acolo testatorul, ca nu l-a ingri%it si nu l-a ingropat dupa datina, ar fi anulabil testamentul pentru cauza falsa. <rebuie sa pornim de la natura %uridica a testamentului - este un act juridic
121

mortis causa, el produce efecte doar de la DD6 - pentru aceasta este conceput, astfel este construit, prin urmare nu poate fi vorba despre un legat cu sarcina care ar trebui e ecutata inainte de DD6, intotdeauna sarcinile se executa, sau trebuie executate dupa DDM, dar revenind la e emplul dat, in aceasta situatie are relevanta - ceea ce a spus testatorul acolo repre"inta motivul determinant - din formularea respectiva - 8as legatul imobilului 1cutare* lui A in credinta ca ma va ingri%i si ma va ingropa dupa datina - este o ENUNTARE A CAU1EI LI,ERALITATII - se poate invoca nulitatea testamentului pentru cau"a falsa. )n aceasta ipote"a nu se pune problema revocarii %udecatoresti a legatului sau a testamentului pentru ca nu este vorba despre o sarcina - este vorba despre enuntarea cau"ei liberalitatii respective, sanctiune e ista, dar nu pe temeiul revocarii. )ntotdeauna discutam despre revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor atunci cand ceea ce trebuie sa faca, sa nu faca sau sa dea legatarul trebuie indeplinit dupa DD6 - in orice alta situatie nu poate fi vorba despre asa ceva. - ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca putem discuta despre revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor doar atunci cand este vorba despre o sarcina propriu-zisa, despre o obligatie juridica in adevaratul inteles al cuvantuluiD te!nic9%uridic - pentru ca daca testatorul spune ceva de genul# 1las imobilul 1cutare* lui A cu rugamintea de a o intretine pe sotia mea supravietuitoare* - in acest ca" este vorba despre un legat cu sarcina precativa, deci un legat cu o rugaminte adresata legatarului - ceea ce inseamna ca nu are sanctiune %uridica. Daca din probe se poate dovedi, ca formularea doar din cuvinte este o rugaminte, dar in realitate este o obligatie, dar ramane sa se dovedeasca ca este asa - principiul este ca nu sensul literal al termenilor este importantD &poate fi vorba despre un legat universal de pilda care sa se ascunde sub un termen 1e ecutiune testamentara* sau invers, in testament sa se foloseasca termenii de e ecutiune testamentara si in realitate din celelalte dispo"itii sa re"ulte ca este vorba despre un legat universal cu sarcina de a plati niste legate particulare( - deci nu sensul strict literal al termenilor contea"a - se poate intampla ca de e emplu sub anumite cuvinte sa se ascunda o obligatie pur %uridica. - atunci cand se pune problema revocarii %udecatoresti pentru neindeplinirea sarcinilor te tul spune ca trebuie sa fie vorba despre o 1neindeplinire fara justificare* - asta inseamna ca instanta de %udecata are un drept de apreciere, daca este vorba despre o neindeplinire suficient de grava,

atunci va re"olutiona testamentul, iar daca nu il va mentine valabil, dar sigur ca eventual in ca"ul in care se repeta nee ecutarea, c!iar daca este minora de e # obligatia era de a plati 1,.,,, euro, datorie a defunctului - si legatarul plateste ..-,, de euro si 1vine* instanta si spune ca nu este ca"ul de revocare %udecatoreasca si se mai da un termen de gratie - si in ipote"a in care legatarul nu indeplineste obligatia in termenul de gratie, instanta va proceda la revocarea %udecatoreasca. )nstanta are un drept de apreciere, aici instanta nu poate ca si in materie de contracte sa substituie sarcina pe care a instituit-o dispunatorul cu e ecutarea unei alte obligatiiD deci nu se poate pune problema in acest fel, dar ceea ce trebuie sa retinem este ca instanta poate aprecia daca este vorba despre o nee ecutare culpabila sau nu. $oate fi vorba despre o obligatie de a presta o intretinere in favoarea Ss a dispunatorului si din motive de e # legatarul este trimis sa lupte in Afganistan, se creea"a acolo o situatie de ra"boi, nu poate veni inapoi, nu isi poate indeplini obligatia si in aceasta situatie instanta nu va revoca testamentul pe motiv ca nu este vorba despre o nee ecutare fara temei. Sigur ca potrivit fra"ei a 7-a a alin &1( al art. 1.,6. revocarea judecatoreasca poate fi pronuntata si atunci cand neexecutarea are loc din motive care nu sunt imputabile legatarului, deci din motive mai presus de vointa acestuia# ca" fortuit, forta ma%ora, fapta unui tert sau orice alt element care demonstrea"a ca nu e ista o culpa a legatarului. $otrivit acestui te t de lege, instanta va putea revoca testamentul si in astfel de ca"uri pentru ca acum legea ii permite in mod e pres acest lucru, si inainte de adoptarea NCC se permitea invalidarea testamentelor in astfel de ca"uri, dar recurgandu-se la alte te!nici %uridice - e bine sau nu ca s-a reglementat in mod e pres aceasta posibilitate0 e o? - pentru ca, practica a demonstrat ca e ista astfel de situatii de e # legate prin care s-au facut liberalitati in favoarea unor scoli confesionale cu anumite sarcini si pe urma s-au desfiintat scolile confesionale si s-a pus problema daca neindeplinirea sarcinilor respective in aceste conditii poate duce sau nu la revocarea legatelor facute de dispunator0 - in ca"urile respective s-a admis revocarea, dar s-a apelat la disparitia cauzei, la indeplinirea unei clau"e re"olutorii tacite s.a.m.d., deci la alte instrumente %uridice. ' # daca e vorba despre plata unei rente viagere in favoarea unei terte persoane si decedea"a beneficiarul liberalitatii, deci legatarul - in aceasta situatie sarcina trebuie sa fie e ecutata de catre mostenitorii legatarului, deci trebuie adusa la indeplinire, caci daca nu se aduce la indeplinire, de pilda nu are mostenitori si statul nu vrea pentru ca mostenirea este vacanta si
123

insolvabila - in acea situatie se poate pune problema revocarii pentru neindeplinirea sarcinilor din motive mai presus de vointa legatarului. - retinem ca intotdeauna sarcinile sunt obligatii care trebuie executate dupa DDM, nu poate fi vorba despre un testament care impune sarcini care ar trebui e ecutate inainte de desc!iderea mosteniriiD se poate revoca testamentul sau legatul si atunci cand este vorba despre o neindeplinire culpabila si atunci cand neindeplinirea sarcinii nu este culpabila pentru ca s-ar crea un de"ec!ilibru. - in ceea ce priveste regimul %uridic al actiunii in revocare, sub regimul ;CC nu e ista o reglementare e presa, nici macar o trimitere cum e ista in privinta revocarii pentru ingratitudini si pentru neindeplinirea sarcinilor la art. ./, si atunci practica %udiciara si doctrina au considerat ca se aplica regulile de la donatii prin asemanare, legatele sunt acte care au aceeasi natura ca si donatiile. )n ca"ul donatiilor erau reglementate conditiile si atunci se admitea e ercitarea actiunii in revocare in ca"urile si conditiile preva"ute pentru donatii. Ceea ce trebuie sa retineam este ca si sub regimul ;CC si sub NCC revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor poate fi invocata de orice persoana care %ustifica un interes si astfel de persoane pot fi# mostenitorii legali ai defunctului &pentru ca mostenitorii legali pot beneficia de obiectul acelui legat prin reaintoarcerea lui(, de asemenea legatarii universali, daca legatul este unul cu titlu particular neindeplinirea sarcinilor duce la revocare si de legat pot profita legatarii universali, de asemenea poate fi vorba despre colegatarii con%unctivi# 7,/ legatari care au vocatie la intreg de e # un imobil si unul dintre ei nu isi indeplineste sarcinile cu care a primit legatul, ceilalti care si-au indeplinit sarcinile sau care nu au avut sarcini stipulate pot beneficia de revocarea legatului celui care nu indeplineste sarcina pentru ca partea aceluia le va reveni lor, poate fi vorba si despre un legatar particular deci care poate sa profite, de asemenea pot sa profite si creditorii acestor categorii de persoane care pot e ercita actiunea pe cale oblica, aici in ca"ul sarcinilor unde este vorba despre obligatii cu caracter patrimonial se ingaduie creditorilor, persoanelor interesate sa actione"e pe cale oblica. )n ca"ul ingratitudinii insa, acest lucru nu este permis - de ce0 - pentru ca acolo este vorba despre o actiune strict persoanala unde aprecierea celui indreptatit contea"a mai mult decat ratiunile de

ordin economic astfel incat creditorii nu pot actiona pe cale oblica. )n ceea ce priveste prescriptia se considera sub ;CC ca acesta este termenul de " ani de la data neindeplinirii sarcinii. )n NCC la art. 1.,+, - 1Dreptul la actiune in revocare judecatoreasca a legatului se prescrie in termen de $ an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, dupa caz de la data la care sarcina trebuia executata*. Noi acuma discutam despre sarcini - retinem ca termenul de prescriptie este mai scurt - $ an de zile de la data la care persoana indreptatita a cunoscut ca nu s-a indeplinit sarcina, mai exact data la care sarcina trebuia executata, aici nu mai contea"a daca a cunoscut sau nu cum se intampla la ingratitudine, aici contea"a momentul la care trebuia indeplinita sarcina, indiferent daca a cunoscut sau nu persoana indreptatita, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data cand era scadenta e ecutarea sarcinii sigur ca acesta este principiul - poate sa fie vorba despre un legat a carui termen de e ecutare a sarcinii sa nu fie cunoscut de mostenitorii legali si in aceasta situatie, c!iar daca te tul spune fara nicio diferentiere ca termenul curge de la data cand trebuia e ecutata sarcina, totusi in practica se pot ivi situatii in care cei indreptatiti sa nu fi putut cunoaste din motive mai presus de vointa lor si in acele situatii termenul va curge doar de la momentul cand au cunoscut si cand puteau sa actione"e. - in ceea ce priveste efectele# daca se revoca un legat pentru neindeplinirea sarcinilor, se desfiintea"a legatul, bunul se reintoarce in patrimoniul succesoral. Sigur ca se poate intampla ca intre timp legatarul sa fi facut acte de dispo"itie sau sa fi grevat bunul cu sarcini si in aceste ipote"e contea"a buna sau reau-credinta a tertilor cu care s-au inc!eiat actele respective, dar daca tertii sunt de buna-credinta actele sunt fata de ei, revocarea nu poate sa produca efecte si atunci ... ramane fara efecte revocarea0 - se va proceda la o e ecutare prin ec!ivalent - e # obiectul legatului l-a constituit un bun mobil, a fost instrainat unui tert, inainte de data revocarii, care este de buna-credinta - tertul ramane cu bunul, dar in aceasta ipote"a legatarul va fi obligat sa returne"e succesiunii ec!ivalentul valoric al bunului respectiv.

Revocarea pentru ingratitu#ine

- una este revocarea %udecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor si alta este revocarea pentru ingratitudine. )n aceasta privinta ca si in privinta sarcinilor, ;CC trimitea la dispo"itiile legale referitoare la ingratitudine care erau preva"ute in acel cod in materie de donatii, deci se aplicau
125

prin asemanare. )n NCC e ista o reglementare e presa, tot art. 1.,6. alin. &7( unde se spune 16evocarea judecatoreasca a legatului pote fi solicitata si pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri# a( daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat. - si la nedemnitate e ista un ca" care se refera la atentatul la viata lui de cu%us. > prima deosebire fata de atentatul de la nedemnitate este ca poate sa priveasca si alte persoane, apropiate defunctului, sau afla de atentat si nu il denunta. )n aceasta privinta difera de reglementarea anterioara. Dar cand atentatul este c!iar la viata lui de cu%us0 nu ar e ista suprapunere0 )n ca"ul nedemnitatii ca"ul nu functionea"a decat daca e ista !otarare %udecatoreasca de condamnare, aici la ingratitudine legea nu mai spune nimic despre condamnare. $oate fi vorba despre un atentat care a fost amnistiat - este ingratitudine0 este. Sau poate fi vorba despre savarsirea unei astfel de fapte si dintr-un motiv sau altul sa nu fi survenit condamnarea indiferent din ce motiv. Daca se dovedeste ca au e istat acte care intrunesc conditiile atentatului la viata lui de cu%us, indiferent daca a intervenit sau nu o !otarare de condamnare se poate dispune revocarea pentru ingratitudine si acest lucru il poate constata c!iar instanta sesi"ata cu cererea de revocare a legatului, deci nu trebuie sesi"ata o alta instanta, nu se suspenda procesul civil ca sa se solutione"e procesul penal, deci practic nu ar putea e ista niciodata o suprapunere intre nedemnitate si ingratitudine0 a fost condamnat definitiv0 se poate pune problema revocarii pentru ingratitudine0 ' ista ratiune sa acceptam ideea ca poate sa e iste si nedemnitate si revocare pentru ingratitudine cand e ista !otarare de condamnare0 Daca sunt intrunite conditiile nedemnitatii care este de drept, nu mai e ista interesul pentru a solicita revocarea, fiind vorba despre nedemnitate in NCC, nedemnul poate fi iertat de dispunator - daca a intervenit o iertare e presa0 &unii autori( - sustin ca e vorba despre o e ceptie - iertarea respectiva poate sa priveasca numai nedemnitatea, deci ca nu ar avea efecte cu privire la revocare si ca iertarea nu poate fi facuta decat printr-un alt testament, &pentru aceeasi fapta la iertat, ca nedemnitate nu produce efecte, dar acceptam ideea ca ar putea produce efecte ca revocare pentru ingratitudine(. 8a revocare si atunci cand este tacita, este un act solemn. )ntrebarea este, si iertarea este un act solemn sau nu0 <estamentul si revocarea lui sunt acte solemne c!iar si in ipote"a in care revocarea este tacita. )ertarea este la fel0 De ce nu este0 )ertarea este testament sau este altceva0 - solemnitatile sunt e ceptionale, numai in ca"urile si conditiile preva"ute de lege - in ca"ul nostru la testament si la revocare. %ar cand este &"rba despre iertare# care nu este nici testament si

nici re&"carea testamentului# atunci iertarea " p"t d"&edi prin "rice mijl"c de pr"ba# deci nu mai am ne&"ie de s"lemnitate si atunci iertarea facuta pentru nedemnitate pr"duce efecte si in pri&inta re&"carii pentru ingratitudine. Nu ar putea sustine cineva cu temei. )n niciun ca" nu se poate pune semnul egalitatii intre o dispo"itie testamentara in sensul celor enuntate in art. 1.,/- si iertare - care este un act pur individual, iertarea nu are un continut patrimonial - sigur ca produce indirect anumite efecte patrimoniale, dar nu se poate spune ca are aceeasi natura si valoare %uridica ca si o dispo"itie testamentara este o c!estiune care nu poate fi acceptata - daca testatorul spune ca il iarta pe nedemn atunci inseamna ca l-a iertat si pentru actul care repre"inta o ingratitudine. Cine poate invoca ingratitudine0 orice persoana interesata, alta decat dispunatorul, de ce0 - la donatie, revocarea pentru ingratitudine apartine donatorului pentru ca este un act %uridic intre vii si in principiu doar el poate sa revoce actul sau sa solicite revocarea. $oate fi introdusa numai de catre donator si poate fi continuata de catre mostenitori, dar nu poate fi introdusa de ei. 2iind vorba despre testament care este un act esentialmente revocabil, testatorul poate sa revoce fara sa mai aiba nevoie de %ustitie, nu are nevoie niciodata, pentru ca poate sa faca un alt testament sau sa revoce in oricare din modalitatile preva"ute de ele. Daca de e # testatorul in viata fiind s-a comis un atentat asupra lui si introduce o actiune prin care cere revocarea %udecatoreasca - ar fi respinsa ca fiind lipsita de interes. <estatorul care poate revoca sub orice forma preva"uta de lege testamentul nu poate %ustifica niciun interes ca sa introduca o astfel de actiune - ca atare iertarea nu poate fi facuta de el in orice forma0 poate fi facuta. Nu avem reglementare la revocarea pentru ingratitudine aceasta insemnand ca urmam dreptul comun. $oate fi vorba si despre o iertare implicita, nu numai de una e presa. ' # daca trece mai mult de 1 an de la data la care a fost savarsita fapta care putea atrage revocarea si testatorul lasa sa treaca temenul de 1 an si nu revoca testamentul - in aceasta situatie mai pot veni ulterior mostenitorii sa spuna ca solicita revocarea0 dupa te tul art. 1.,+, ar putea, dar dupa logica nu. 'ertarea poate fi si implicita, cu atat mai mult cu cat e ista si o declaratie de iertare e presa desi iertarea respectiva se refera la nedeminitate, produce efecte si in privinta ingratitudinii. Ar putea de pilda sa vina persoana sau persoanele interesate sa dovedeasca ca iertarea a survenit in orice forma de e # printr-o declaratie a lui de cu%us prin care a recunoscut fata de martori ca il iarta pe cel care este in situatia de a fi ingrat sau printr-o scrisoare. )ertarea poate fi facuta oricum - nu
127

este un act solemn, deci orice mi%loc de dovada este permis, nu este dispo"itie testamentara, nu este revocare, deci trebuie sa merg la dreptul comun si daca dispunatorul care putea sa revoce testamentul pentru ca a survenit faptul respectiv nu a facut-o, atunci nu mai pot veni mostenitorii sa spuna ca ei totusi cer revocarea pentru ingratitudine. ' mai larga posibilitatea de iertare, aici la ingratitudine decat la nedemnitate. - art. 1.,+, - este vorba despre un termen de prescriptie, iar daca este un termen de prescriptie poate fi intrerupt, poate fi suspendat. - art. .-. alin. &7( care reglementea"a nedemnitatea - sanctiunea este decaderea. Si in ca"ul termenului care se aplica in ca"ul faptelor de ingratitudine s-a sustinut ca este vorba despre un termen de decadere - autorii NCC nu au urmat aceasta idee care era bunaD la nedemnitate termenul este de decadere- si aici ar trebui sa fie la fel - este important daca testatorul timp de 1 an de la data savarsirii faptelor nu reactionea"a pentru ca daca nu reactionea"a inseamna ca a survenit iertarea si ar fi fost firesc ca intr-o astfel de situatie sa se prevada ca nu mai poate fi vorba despre invocarea revocarii pentru ingratitudine, asa cum este formulat te tul acuma se 1vor gasi unii1 sa spuna ca se poate, ceea ce nu pare logic. - termenul curge de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudineD poate ca el nu a stiut, vine si spune ca el nu a stiut fapta de ingratitudine, a cunoscut-o testatorul, dar el nu acest criteriu singur ne poate duce la criterii care devin aberante, pentru ca se poate intampla sa cunoasca cau"a de ingratitudine, dar sa nu stie ca e ista un testament in favoarea lui si atunci curge termenul0 deci trebuiau 7 elemente0 1. sa cunoasca cauza de ingratitudine si 7. existenta testamentuluiD pentru ca daca unul sau altul dintre aceste elemente lipseste nu curge termenul. Daca stie ca are testamentul in favoarea lui, dar nu cunoaste fapta de ingratitudine atunci nu e ista nicio ratiune, dar daca era termenul de decadere asa cum este reglementat la nedemnitate atunci dupa 1 an se inc!idea discutia, pe cand asa, criteriul singur fiind acela ca a cunoscut sau nu fapta de ingratitudine poate veni si dupa 7, de ani sa spuna ca el a aflat acuma. Daca se interpretea"a ad literam te tul ar putea fi invocata, dar ar fi un lucru nefiresc. - de asemenea daca ne 1ducem* la revocarea pentru ingratitudine in materie de donatii acolo vedem ca termenul este de / aniD ar fi trebuit sa fie acelasi termen si pentru testamente si pentru legate. )n orice ca" aceste articole 1vor da mari batai de cap* - &art. 1.,6. si 1.,+,( - 6ai retinem

ca potrivit literei &b( de la alineatul &7( al art. 1.,6. 1constituie fapte de ingratitudine situatia in care legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori la adresa memoriei acestuia*D aceste ca"uri de ingratitudine erau acceptate si sub regimul ;CC pentru aceste ca"uri de ingratitudine se aplica regulile despre care am discutat si care se aplica in raport cu dispo"itiile de la litera &a(. - in ceea ce priveste regimul juridic al actiunii, aici problemele care se pun sunt in legatura cu iertarea, cu termenul de prescriptie al actiuniiD de cand curge ... - spre deosebire de ca"ul revocarii pentru neindeplinirea sarcinilor, aici creditorii mostenitorilor, colegatarilor sau celor care ar putea %ustifica un interes, nu mai sunt admisi in categoria persoanelor care pot invoca ingratitudinea. Aici contea"a foarte mult aprecierea personalaD deci nu mai pot creditorii sa invoce asa cum pot sa faca in ca"ul neindeplinirii sarcinilor. - despre revocarea %udecatoreasca a legatelor vorbim in principiu fie atunci cand e ista legate cu sarcini si sarcinile nu au fost indeplinite, fie in situatia in care ne aflam in unul sau altul din ca"urile de ingratitudine reglementate la art. 1.,6. alin. &7( din NCC - efectele sunt aceleasi ca si acelea pe care le-am evocat cand am discutat despre revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor.

Ca#ucitatea
- pe langa revocarea e presa, revocarea tacita, revocarea %udecatoreasca si nulitateD care sunt toate ca"uri de ineficacitate a legatelor, mai e ista printre ca"urile de ineficacitate si acelea in care este vorba despre caducitatea legatelor. - in esenta caducitatea la ce se refera0 prin ce se distinge caducitatea de celelalte ca"uri de ineficacitate0 avem de-a face in principiu cu un legat valabil inc!eiat, neafectat de cau"e de nulitate, apoi nu este vorba nici despre un legat revocat in unul dintre ca"urile preva"ute de lege, dar care totusi din anumite motive nu mai poate fi adus la indeplinire. - art. 1.,+1 NCC - in ceea mai mare parte ca"urile de caducitate din acest te t de lege sunt identice cu cele din ;CC. &a( - 1caducitatea survine cand legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii* - a predecedat. De ce in aceasta situatie legatul este ineficace0 - una dintre conditiile pentru a putea
129

mosteni fie in mostenirea legala, fie in cea testamentara, doar daca esti in viata DD6D este vorba despre lipsa capacitatii succesorale, deci este firesc ca legatul sa nu produca efecte. Daca a predecedat legatarul nu mai poate sa mosteneasca - e ista si in ;CC. &b( - 1legatarul este incapabil de a primi legatul la DDM* - e # un legat care are ca obiect un teren si la momentul desc!iderii mostenirii fiind strain, legatarul nu poate primi legatul. Sigur ca este indiferent daca nu era strain la data cand a fost inc!eiat testamentul daca la momentul desc!iderii mostenirii este strain si legea prevede interdictia ca strainii sa dobandeasca terenuri atunci nu poate sa primeasca terenul respectiv. Sigur ca daca este vorba despre un legat particularD dar daca ar fi cu titlu universal sau universal ar putea primi un teren0 ar putea primi pentru ca acolo este vorba doar despre vocatie la patrimoniu succesoral, nu la bun, nu confera direct proprietatea bunului si aceasta c!estiune cu incapacitatea se re"olva la parta%D nu va fi inclus bunul respectiv in lotul persoanei respective, dar cand este un legat particular atunci se poate intampla ca sa ne aflam intr-o astfel de situatie - e ista si in ;CC - cand este vorba despre un legat particular nu se pune problema parta%ului - trebuie sa dobandeasca de la DD6 ori in ca"ul respectiv nu poate nici prin ec!ivalent, dar efectiv nu poate primi pentru ca e ista interdictia legala, nu se poate pune problema nici de a fi despagubit. &c( 1legatarul este nedemn* - este un ca" care nu era preva"ut in ;CC - e firesc sa fie caduc legatul in acest ca". Daca este nedemn si nu a fost iertat de dispunator in ca"urile si conditiile preva"ute de lege este lipsit de efecte legatul, deci nu poate sa produca efecte. &d( 1legatarul renunta la legat* - in acest ca" legatul nu poate sa produca efecte. >rice mostenire poate fi acceptata sau repudiata de mostenitori, indiferent ca este vorba despre un legatar universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, el ar dreptul de a opta. 'ste un ca" de caducitate care era preva"ut si in ;CC. &e( - 1legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul daca aceasta avea un caracter pur personal*. - ca" nou. Care era situatia sub regimul ;CC0 - cand era vorba despre un legat sub conditie suspensiva, la art. .74 se prevedea ca daca conditia nu s-a indeplinit pana la decesul legatarului, acesta nu poate primi legatul si argumenta cu faptul ca in

aceasta ipote"a legatarul nu a avut niciun moment in patrimoniul lui bunul respectiv, astfel incat c!iar daca se indeplineste conditia ulterior efectul retroactiv al acesteia nu produce efecte - aici se deroga de la dreptul comun. )n noua reglementare care suna diferit de vec!ea - la ce se refera sintagma 1conditie care tine de persoana legatarului*0 te tul vorbeste 1daca aceasta avea un caracter pur personal* - e unul si acelasi lucru cu a avea legatura cu persoana legatarului0 comentatorii NCC spun# 1ar fi vorba despre acea situatie in care eficacitatea legatului tine de persoana legatarului* si ni se da e emplul in care este vorba despre un legat prin care s-a dispus in favoarea beneficiarului daca supravietuieste unei boli pana la implinirea varstei de 18 ani - la aceasta situatie se refera te tul sau la altceva0 - din formularea te tului pe care il anali"am re"ulta ca o conditie este posibil sa se indeplineasca dupa data decesului legatarului si el sa dobandeasca, adica mostenitorii lui sa dobandeasca, dobandind bunul din patrimoniul defunctuluiD deci aici difera fata de reglementarea anterioara, deci se revine la dreptul comun. 8a ce se refera te tul cand spune de legat, conditie suspensiva ce afectea"a legatul, daca aceasta avea un carcater pur personal - care este diferenta intre sarcini si conditii0 care este situatia in materie de liberalitati0 - in aceasta situatie este valabil si legatul sub conditie pur potestativaD e # daca se casatoreste, daca nu se casatoreste - sub conditia suspensiva de a se casatori - la astfel de conditii se refera acest te t si de ce spune te tul ca daca a decedat legatarul si este vorba despre un legat cu o astfel de conditie legatul este caduc0 - ca nu mai poate fi indeplinita conditiaD este firesc sa fie caduc. )n ipote"a in care, insa nu este vorba despre o astfel de conditie care tine de vointa legatarului, in acea ipote"a indeplinirea ulterioara a conditiei poate sa duca la dobandirea legatului, pentru ca efectele conditiei sunt retroactive de la DD6, in ipote"a e aminata legatarul era in viata la momentul respectiv, el a decedat in intervalul dintre desc!iderea mostenirii si momentul indeplinirii conditiei astfel incat poate sa dobandeasca. &f( - 1bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive ce nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului, sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul*. - era reglementata si in ;CC - aici spre deosebire de ca"ul de revocare care consta in distrugerea voluntara a bunului de catre testator, care inseamna revocare implicita sau tacita a legatului care are ca obiect bunul respectiv &legat particular( - aici este vorba despre situatia in care bunul piere independent de vointa dispunatorului, tot piere bunul, dar independent de vointa dispunatorului ca" in care, sigur ca legatul este ineficace fara sa mai e iste, fiind pierit, nu mai are obiect - nu mai are ce sa se transmita la legatar &este firesc si acest
131

ca" de caducitate(. Ce se intampla in situatia in care ar putea sa survina caducitatea unui legat atunci cand dispare cauza pe parcursul e ecutarii legatului0 ' # un nobil a facut un testament prin care a dispus in favoarea anumitor persoane de bunurile sale imobile, era vorba despre un castel, un domeniu, adica de u"ufructul acestui castel si a instituit in sarcina mostenitorilor legali obligatia de a plati beneficiarei legatului u"ufructului castelului respectiv o suma anuala, vreo /,.,,, euro sau ceva moneda de atunci ca sa ii asigure posibilitatea de a ingri%i domeniul respectiv. Dupa data decesului, la cativa ani, intre mostenitori si beneficiara legatului a survenit o intelegere conform careia domeniul a fost instrainat unui tert si in aceasta situatie s-a pus problema daca sarcina respectiva de /,.,,, euro care avea destinatia precisa de a asigura sumele necesare intretinerii domeniului mai trebuie platita sau nu. )nstantele @elgiene au a%uns la conclu"ia ca in ipote"a aceasta legatul sumei respective a devenit caduc pentru ca a disparut cau"a. Astfel de situatii ar putea interveni si in pre"entD legiuitorul nostru nu a reglementat acest ca" de caducitate, deci am putea sa spunem ca nu ar functiona un astfel de ca" de caducitate0 Dar cum s-ar re"olva un astfel de ca"0 fara sa avem un ca" de caducitate de acest gen reglementat in mod e pres# dupa unele opinii cau"a trebuie sa e iste doar la momentul cand se inc!eia actul. )n speta respectiva, daca am fi in dreptul nostru si am interpreta strict literal, nu avem te t - asadar respingem actiuneaD conclu"ia fiind ca este valabil legatul in continuare si produce efecte. Ar fi normal0 - suma era afectata c!eltuielilor pentru intretinera domeniului si domeniul a fost instrainat - mai avea suport legatul0 cum re"olvam0 s-ar putea sustine ca e ista si acest ca" de caducitate, c!iar daca nu este reglementat e pres de lege - s-ar putea sustine in continuare ca astfel de situatii. Ar putea fi vorba si despre o clau"a re"olutorie tacita, atata timp cat u"ufructul respectiv functionea"a, atat timp este datorata suma respectiva. Solutii s-ar mai gasi, dar cea mai apropiata de adevar este cea a caducitatii. 8egatul a fost valabil la momentul cand s-a inc!eiat testamentul, a fost valabil si la DD6, a si produs efecte, dar se poate intampla ca pe parcursul executarii lui sa dispara cauza si intr-o astfel de situatie s-ar putea invoca caducitatea in continuare, c!iar daca nu avem te t am putea sustine ideea ca e ista si acest ca" de caducitate nereglementat e pres de lege. Ce se intampla cu bunurile care formea"a obiectul legatelor care sunt ineficace indiferent din ce motiv# nulitate, revocarea %udecatoreasca sau caducitate0 - in astfel de situatii daca testatorul a

avut prudenta sa prevada in testament ca legatul va reveni unei alte persoane, a 7-a persoana gratificata, cand face o substitutie vulgara, care este si a fost admisa dintotdeauna in dreptul nostru, in acea ipote"a de ineficacitatea legatului in discutie va profita acest legatar in subsidiar si anume substituitul vulgar. Dar in ipote"a in care nu e ista o astfel de prevedere in testament in acea situatie cum se re"olva0 )n situatia in care obiectul legatului este un legat universal si el este ineficace si e ista doar un mostenitor legal si legatarul universal, in aceasta situatie nu poate profita de ineficacitatea legatului universal decat mostenitorul legal. ' ista si situatii in care e ista mai multe legate, nu numai unul singur ca in primul e emplu si in acea situatie, principiul care se admite este ca de ineficacitatea legatului profita cel care trebuia sa il execute, e # daca la data decesului ramane un mostenitor legal, re"ervatar, fiu al defunctului si un legatar universal si in aceasta ipote"a fiul ar avea dreptul la 197 din mostenire si anume re"erva si legatarul universal ar avea dreptul la cotitatea disponibila adica %umatate din mostenire, iar daca legatul este ineficace in aceasta situatie profita mostenitorul legal. Daca e ista 7 legatari universali# 1 fiu re"ervatar si 7 legatari universali - in aceasta situatie legatarii universali au amandoi vocatie la intreaga cotitate disponibila, dar daca legatul unuia dintre ei dintr-un motiv sau altul este ineficace va profita, nu mostenitorul legal re"ervatar care are re"erva ci va profita celalalt legatar care are si el vocatie la intregb- va profita aceasta. )n ca"ul in care la mostenire vine un legatar universal si un legatar particular si dintr-un motiv sau altul legatul este ineficace, de ineficacitate profita legatarul universal pentru ca el este cel care trebuie sa faca plata legatului, invers daca legatul universal este ineficace atunci profita mostenitorii legali sau in ultima instanta statul daca nu e ista mostenitori legali. Aceasta regula nu se aplica in situatia cand este vorba despre legatele con%unctive - avem o definitie in NCC a legatului con%unctiv la art. 1.,6- din NCC al &1( 1)egatul particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cand testatorul a lasat prin acelasi testament un bun determinat, individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular fara a preciza partea fiecaruia* - e corecta definitia0 numai prin acelasi testament pot sa las un legat con%unctiv0 si prin 70 pot sa las prin legate succesive un legat con%unctiv0 e # prin primul legat care este facut la o anumita data dispune de un imobil in favoarea lui A si ulterior face un alt testament prin care dispune# 1las
133

imobilul lui @* - nu se demonstrea"a ca e ista incompatibilitate sau contrarietate, deci ca ar fi vorba despre o revocare si anume ca prin legatul al 7-lea la revocat pe cel dintai - in aceasta ipote"a nu este un legat con%unctiv0 atunci este buna acea definitia0 S-ar putea spune, cum spun comentatorii acestui te t ca aici este vorba doar despre o pre"umtie, adica se pre"uma ca atunci cand a fost facut un astfel de legat printr-un testament se pre"uma ca este vorba despre un legat con%unctiv, dar daca citim alineatele urmatoare vom vedea ca se refera la legatul con%unctiv in general - la alin. &7( 1in cazul legatului conjunctiv daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sa primeasca legatul, partea lui va profita la ceilalti legatari* - deci se refera la orice legat con%unctiv prin urmare ar putea sa e iste aceasta pre"umtie, este normala reglementarea acestei pre"umtii, dar asa cum este formulat te tul, ne lasa impresia ca legatul con%unctiv nu ar putea fi stabilit decat prin unul si acelasi testament, ori acest lucru este fals. )n esenta, insa retinem ca legatul conjunctiv, indiferent ca rezulta din unul si acelasi testament sau din & sau mai multe testamente succesive, in esenta este un testament care are ca obiect un bun, e vorba despre un legat particular si ca prin testamentul sau prin testamentele respective dispunatorul a gratificat sau a conferit fiecaruia dintre beneficiarii legatelor vocatia la intregul bun fara sa spuna ca lasa cota de 1 * lui 1cutare* de e # 19/ lui A, 19/ lui @ si 19/ lui C - in aceasta ipote"a 19/,19/,19/ - legatul este particular, dar are ca obiect o cota-parte din bunul respectiv, nu avem de-a face cu un legat con%unctiv pentru ca prin definitie legatul con%unctiv presupune o vocatie la intregul bun din partea tuturor colegatarilorD deci trebuie sa fie vorba despre 7 sau mai multi legatari care au vocatie la intregul bun care formea"a obiectul legatului, si in astfel de ipote"e de ineficacitatea unuia sau altuia din legatele facute con%unct, beneficia"a colegatarii respectivi - e # printr-un testament a dispus in favoarea lui A, @ si C de imobilul 1cutare*, fiecare avand vocatie la intreg, daca de pilda legatul lui C este ineficace, de ineficacitate nu vor profita mostenitorii legali sau legatarii universali ci ceilalti colegatariD deci e ista aceasta e ceptia care se aplica legatelor con%unctive. - in legatura cu legatele acestea con%unctive s-a pus problema si sub ;CC si sub NCC daca un mostenitor poate sa opte"e diferit - deci are dreptul si la mostenire legala si la un legat care ar putea fi con%unctiv si care confera acest drept de acrescamant, daca dreptul de acrescamant este obligatoriu sau nu0 - conclu"ia la care s-a a%uns este ca este obligatoriu, ori accepta mostenirea in intregime asa cum este inclusiv dreptul de acrescamant, ori nu o accepta. Nu

avem un te t e pres in acest sens# e ista un te t de genul in Codul civil italian, dar principiul este recunoscut ca atare si in dreptul nostru, deci #reptul #e acresca'ant este obligatoriu# ori accepti mostenirea si accepti si acrescamantul, ori renunti la mostenire si nu mai poti invoca alte drepturi deci nici acrescamantul. Ceea ce este interesant in NCC este faptul ca la art. 1.,+/ reglementea"a sub denumirea 6egimul legatului-sarcina urmatoarea situatie# 1#u exceptia cazului prevazut la art. $.79$ litera 0f1- 0deci cand a pierit bunul1, caducitatea sau revocarea judecatoreasca a unui legat grevat cu un legatsarcina in favoarea unui tert nu atrage ineficacitatea acestui din urma legat. Mostenitorii care beneficiaza de ineficacitatea legatului sunt obligati sa execute legatul-sarcina* ' # testatorul dispune in favoarea lui A si ii lasa un legat universal si cu titlu de sarcina prevede in testament obligatia pentru legatar de a plati o renta viagera in favoarea lui @. )ntr-o astfel de situatie potrivit acestui te t de lege daca legatul universal este caduc dintr-un motiv sau altul si e ista un mostenitor legal in aceasta ipote"a, mostenitorul legal este obligat sa aduca la indeplinire sarcina desi pentru el mostenirea este legala, iar nu testamentara - C!irica - ipote"a interesanta. Asa la prima vedere te tul este discutabil. )ntr-o astfel de situatie solutia neta acceptata si de doctrina a fost in sensul ca daca legatul in favoarea celui care este obligat sa indeplineasca sarcina devine ineficace de pilda renunta la legat, atunci cade si sarcina pentru ca este accesoriu. Dar daca ne uitam in Codul civil italian la art. 6+6 unde se reglementea"a in mod e pres ceea ce a incercat sa reglemente"e legiuitorul nostru cu diferenta ca in Codul civil italian se preci"ea"a e ceptia ca"ului in care sarcina este una cu caracter personal, ori te tul nostru tace in aceasta privinta, deci ne duce la conclu"ia ca si atunci cand sarcina este una cu caracter strict personal ea trebuie sa fie preluata de cel care beneficia"a de dreptul de acrescamant, ori aceasta idee nu poate fi acceptata, daca au preluat ei trebuie sa preia cu totul - putem accepta aceasta solutie legislativa pentru ca intradevar se poate intampla sa se iveasca situatii. - beneficiarul legatului care renunta in mod e pres, renunta ca sa nu se mai e ecute sarcina. ' # sarcina era in favoarea concubinei - intr-un prim ciclu procesual, legatul respectiv fiind facut in favoarea concubinei s-a pus problema daca este sau nu cau"a imorala - solutia a fost ca legatul nu este imoral nici in situatia in care legatul este facut in favoarea concubinei pentru 1mentinerea relatiilor de concubina%* - a castigat concubina intr-un prim ciclu procesual legatul fiind considerat valabil dintr-un punct de vedere al cau"ei, dar in al 7-lea ciclu procesual pentru ca
135

testamentul suna in felul urmator# dispunatorul, dorind sa inlature de la mostenire, la dreptul de a se bucura de bunurile lui pe sotie si pe fiul adoptiv a dispus printr-un legat universal in favoarea nepotilor, deci a copiilor fiului respectiv instituindu-i legatari universali cu sarcina de a plati o anumita suma concubinei - aici a pierdut concubina pentru ca, #asatia franceza a spus ca din moment ce nepotii au renuntat la legatul universal, atunci mostenirea devine legalaD a ca"ut legatul principal, cade si legatul secundar - concubina nu a primit nimic pe motiv de caducitate a legatului nu pentru cau"a imorala. )n dreptul nostru mostenitorul c!iar daca este legal preia sarcina, dar in ipote"a in care sarcina depaseste limitele cotitatii disponibile se poate pune problema reductiunii, dar si daca te tul nostru nu suna cu cel italian care spune ca in situatia in care legatul-sarcina este unul strict personal atunci acea sarcina nu poate fi pusa in sarcina celor care preiau executarea legatului ca urmare a unei astfel de situatii - e un te t nou poate fi acceptat cu acest amendament - nu contravine unui principiu fundamental.

E<$EREDAREA
testamentul poate contine dispo"itii precum legatele, de asemenea cand am discutat

despre continutul testamentului spuneam ca acesta poate sa contina dispozitii de dezmostenire sau exheredare. Desi nu erau reglementate in ;CC, erau recunoscute ca atare, iar in NCC avem te te care reglementea"a in mod e pres aceasta problema. e !eredarea si de"mostenirea sunt termeni sinonimi. Notiune# art. 1.,+4 NCC Ldezmostenirea este dispozitia testamentara prin care testatorul

ii inlatura de la mostenire, in tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai legali*-Gaici lucrurile stateau la fel si sub regimul ;CC, si atunci e !eredarea sau de"mostenirea se referea la acest lucru si anume, in esenta, indepartarea de la mostenirea legala a unora dintre cei care ar fi avut sau au vocatie cu acest titlu, adica de mostenire legala, la succesiunea lui de cu%us. ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca dezmostenirea sau exheredarea nu implica

stergerea vocatiei succesorale ci doar faptul ca este afectat emolumentul celui care este dezmostenit. ' # atunci cand este vorba despre un mostenitor re"ervatar lucrurile sunt evidente, de pilda daca defunctul lasa un fiu care este mostenitor re"ervatar degeaba spune tatal lui ca il indepartea"a de la mostenire si anume ca il de"mosteneste pentru ca un rezervatar nu poate fi

indepartat cu totul de la mostenirea tatalui lui ci beneficiaza de rezerva-G1 descendent are dreptul la M din mostenire, iar pentru restul poate sa fie de"mostenit. 8ucrurile insa nu stau la fel atunci cand este vorba despre mostenitorii legali care nu sunt re"ervatari, de pilda atunci cand este vorba despre fratii si surorile defunctului sau mostenitorii din clasele ))) sau );, acestia putand fi de"mosteniti in intregimeD de pilda sa spuna testatorul ca de"mosteneste pe fratele sau, aceasta nu inseamna ca fratele isi pierde vocatia la mostenire-Gaceasta inseamna ca el poate ataca testamentul, poate fi pus in situatia sa faca plata legatelor s.a.m.d., vocatia lui la mostenire ramane, iar ceea ce pierde el prin mostenire este doar emolumentul, adica folosul pe care il are de cules. in ceea ce privesre modalitatile in care se poate reali"a de"mostenirea, aceasta poate fi

directa de e # atunci cand testatorul spune ca de"mosteneste pe fiul lui sau pe fratele lui sau poate sa fie una indirecta atunci cand fara a spune ca de"mosteneste pe cutare sau pe cutare dintre mostenitorii legali instituie legate si nu numai legate ci si donatii caci se poate intampla sa se consume cotitatea disponibila prin liberalitatile facute in timpul vietii, prin donatii, deci nu numai prin legate se pot reali"a de"mostenirile ci si prin donatii care consuma cotitatea disponibila si in masura in care depasesc aceste limite se procedea"a la reductiune, deci e !eredarea poate fi directa sau implicita. de asemenea mai e ista o forma speciala de de"mostenire care nu este reglementata in

NCC si nu era reglementata nici in ;CC, dar care va fi recunoscuta si in viitor cum a fost recunoscuta si anterior si anume dezmostenirea cu titlu de sanctiuneD de pilda poate dispune testatorul ca acela dintre mostenitorii mei legali care nu va respecta sarcinile pe care le institui sa fie dezmostenit-Gaici fiind vorba despre o de"mostenire cu titlu de clau"a penala, deci care nu functionea"a decat atunci cand mostenitorul contravene vointei dispunatorului cu titlu de sanctiuneD daca nu contravine nu are loc de"mostenirea. Atunci cand este vorba despre dispo"itii legale imperative pentru dispunator, cum sunt cele privitoare la re"erva, in privinta unor astfel de dispo"itii nu poate "ice legal dispunatorul ca de"mosteneste pe fiul sau daca isi va solicita dreptul la re"erva legala-Go astfel de dispo"itie nu este valabila, dar atunci cand nu se contravine unor astfel de dispo"itii este valabila si de"mostenirea cu titlu de sanctiune. dispo"itiile art. 1.,+- din NCC care reglementea"a efectele dezmostenirii si aici avem la
137

alin. &1( Lin cazul dezmostenirii sotului suspravietuitor mostenitorii din clasa cu care acesta vine in concurs culeg partea din mostenire ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a dezmostenirii*-Gdespre ce cota este vorba aici0 Despre re"erva, cota legala este de N dar dispunatorul poate sa o reduca-Gcota de rezerva a Ss depinde de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, cu descendentii este intotdeauna din avand aceasta prevedere care ne spune ca ceea ce nu primeste Ss pentru ca a fost dezmostenit revine comostenitorilor, deci celor cu care vine in concurs si anume descendentilor, mostenitorilor din clasa II, III sau I$-Gcu ce titlu ii revine partea cu care a fost de"mostenit Ss0 C la alin. &7( *Daca in urma dezmostenirii, pe langa +s, vin la mostenire atat cel dezmostenit, cat si acela care beneficiaza de desmostenire, acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei +s si a cotei celui dezmostenit *-Gse refera tot la un mostenitor re"ervatar, ar fi un e emplu# la mostenire vine Ss, un fiu si un parinte, mostenitor din clasa )) si ipote"a la care se refera acest alineat este aceea in care de"mostenit nu este Ss asa cum a fost ipote"a de la alin. &1(, ci cel de"mostenit este fiul, si in aceasta ipote"a concreta pe care am pus-o in discutie, Ss va primi cota legala si anume 194 , fiul primeste M din O E /98, aceasta este %umatate din cat i-ar fi revenit, iar daca ar fi fost mostenirea legala Ss ar fi primit in concurs cu fiul N, iar fiul ar fi primit O, rezerva &iin# #e = #in cotele #e 'ostenire legala, deci fiul in aceasta ipote"a are dreptul la M din O adica /98. Si pentru ca acest te t spune ca intr-o astfel de ipote"a partea ramasa dupa atribuirea cotei Ss, in e emplul dat N si a cotei de re"erva cuvenite fiului, adica /98 ceea ce inseamna -98 sca"ut din intreg inseamna ca mai raman /98, potrivt acestui te t de lege cele /98 revin parintelui in e emplul dat sau parintilor daca sunt ambii parinti. C la alin. &/( se spune L,tunci cand, in urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cota inferioara cotei sale legale, mostenitorul cu care vine in concurs &sau un mostenitor subsecvent nu doar un comostenitor( culege partea care ar fi revenit celui dezmostenit *-Ge # este vorba despre un frate care este dezmostenit partial, sigur ca poate fi de"mostenit si total atunci nu ne mai aflam in aceasta ipote"a, trebuie sa fie vorba despre o de"mostenire partiala deci un frate de"mostenit partial si un frate nede"mostenit, iar in aceasta ipote"a fratele de"mostenit va primi N din mostenire presupunand ca a fost de"mostenit in limita cotei de N si fratele celalalt va primi cealalta cota de M cu titlu de mostenitor legal si cota ce a ramas de N vom vedea cu ce titluD cu titlu de mostenitor legal sau testamentar &asta o !"#, deci potrivit acestui text de lege daca exista o dispozitie prin care Ss este dezmostenit, atunci

lamurim cand a%ungem la alin. &-((. 8a alin &4( se spune ca LDaca, in urma dezmostenirii, o persoana este inlaturata total de la mostenire, cota ce i s-ar fi cuvenit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi venit in concurs sau, in lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi*. ' emplul concret ar fi# 7 frati A si @, A de"mostenit e pres de de cu%us, daca este de"mostenit nu mai primeste nimic, nu este re"ervatar, aceasta inseamna ca el nu primeste nimic, @ va primi M din mostenire cu titlu de mostenire legala, iar cealalta cota dupa ce re"olvam problema citind dispo"itiile alin. &-(-Gla acest alineat am mai facut referire atunci cand am vorbit despre mostenirea legala si este vorba despre dispo"itiile art. .64 alin. &7( NCC Ldaca in urma dezmostenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire atunci partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsecventa care indeplinesc conditiile pentru a putea mostenii*-Ga e istat in dreptul nostru o opinie, sustinere potrivit careia intr-o astfel de ipote"a este posibil ca la mostenire sa vina in acelasi timp 7 clase de mostenitori si atunci daca citim alin. &-( unde se spune ca Ldispozitiile prevazute la alin. 0$1-0/1 nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate*-G daca sunt mostenitori legali cum ne lasa sa intelegem art. 764 alin. &7( ce rost ar mai avea aceasta dispo"itie0EGdaca partile acelea de mostenire care se cuvin la cei la care spune alin. &1(-&4( ar fi dobandite de acestia cu titlu de mostenire legala atunci nu si-ar mai avea rostul acest alineat, dar fiind introdus in lege acest alineat, el ne Ltulbura* ca atunci ne gandim ca este vorba despre mostenire testamentara-Gdeci cotele alea despre care am vorbit mai inainte s-ar cuveni celor indicate de alin. &1(-&4( cu titlu de mostenire testamentara, iar nu cu titlu de mostenire legala. Care este solutia corecta0-Gsi una si alta nu poate fi. Daca luam o ipote"a in care sa "icem ca este un mostenitor subsecvent care ar putea sa primeasca# vin 7 frati si unul este de"mostenit total si celalalt nu este de"mostenit-Gpotrivit alin. &4( al art. 1.,+- fratele care vine la mostenire are dreptul la 197, ea fiind cota lui din mostenire si la cealalta cota ar avea dreptul cu titlu de instituire indirecta de legatar-Gpentru ca daca prin ipote"a fratele, desi celalalt a fost de"mostenit si potrivit alin. &4( ar fi trebuit sa beneficie"e de aceasta cota, dar sa spunem ca este in incapacitate de a primi liberalitatea si in acea situatie ce se intampla cu cota respectiva0 4evine statului cu titlu de mostenire testamentara, este vorba despre instituirea indirecta de legatar-Gsunt cote de mostenire ce se cuvin celor indicate de te t cu titlu de mostenire testamentara. Art. .64 alin. &7( nu transea"a, el nu spune ca cei din clasa subsecventa sau comostenitorii vin la mostenire cu titlu de mostenire legala, nu transea"a lucrul acesta, dar art. 1.,+- transea"a pentru ca tocmai la
139

aceasta se referaD ce se intampla atunci cand e ista dispo"itii de de"mostenire si alin. &-( al acestui te t de lege ne duce la conclu"ia ca acestia sunt instituiti indirectD deci toata povestea cu 7 clase de mostenitori legali care vin in acelasi timp la mostenirea legala cade. Singura e plicatie logica este ca ei sunt instituiti indirect ca mostenitori testamentari si de aceea le cere conditia care este ceruta oricarui mostenitor testamentar. 6ostenirea legala presupune ca dispunatorul sa nu fi dispus nimic si anume sa nu-si fi manifestat vointa in e ceptie. Aceasta ar fi singura interpretare logica a acestui te t. E<ECUTIUNEA TESTAMENTARA este vorba despre un mandatar, spre deosebire de mandatarul obisnuit care este instituit

printr-un contract, adica print-un acord de vointe intre parti-Gexecutorul testamentar care are in esenta atributul de mandatar al defunctului, printr-un testament-Gact de ultima vointa al dispunatorului, deci nu este instituit prin contract, e ista mandate post-mortem care pot sa produca efecte si dupa data decesului mandantului, daca partile au stipulate acest lucru prin contract, lucrul acesta este posibil, iar in practica %udiciara si doctrina se recunosc astfel de mandate ca fiind valabile, pe cand in ca"ul e ecutorului testamentar mandatul se naste din testament si efectele se produc doar dupa DD6. spre deosebire de ;CC unde e istau doua categorii de e ecutori testamentari, executorul

testamentar cu sezina si executorul testamentar fara sezina, cel cu se"ina era e ecutorul care avea dreptul in temeiul se"inei sa preia posesia bunurilor mobile, iar astfel de e ecutori testamentari erau desemnati atunci cand e istau legate care aveau ca obiect plata unor sume de bani, posesia bunurilor mobile fiindu-le conferite acestor e ecutori testamentari ca o garantie a e ecutarii platii acelor legate C e ecutorii fara se"ina nu aveau acest drept de a prelua posesia bunurilor mobile ci aveau in esenta dreptul de a face acte de conservare, de a cere inventarul bunurilor succesorale si de a urmari modul in care sunt aduse la indeplinire dispo"itiile de ultima vointa ale testatorului. Se"ina nu putea dura mai mult de 1 an-Gnu putea fi prelungita nici de instant de %udecata. in NCC aceasta institutie este reglementata la art. 1.,++ si urmatoarele, dar spre deosebire

de ;CC nu mai e ista acea diferenta intre e ecutorul testamentar cu se"ina si e ecutorul testamentar fara se"ina-Gnu este nicio problema, nu se afectea"a institutia cu nimica

reglementandu-se in acest fel C este o reglementare mai moderna. $otrivit art. 1.,8, executorul testamentar sub regimul N## este un simplu mandatar neavand voie sa vanda bunurile succesorale si sa distribuie sumele, are dreptul doar de a cere mostenitorilor sa fie de acord cu vanzarea bunurilor sau in cazul in care acestia se opun sa se adreseze instantei de judecata. Li'itele #reptului #e a #ispune 'ortis"causa in principiu orice proprietar al unui patrimoniu poate dispune liber de bunurile care fac

parte din acesta. $rincipiul se aplica si testatorilor, deci celor care dispun mortis-causa, dar ca orice proprietar si drepturilor dispunatorilor mortis-causa pot fi si sunt limitate prin anumite dispo"itii legaleD din anumite ratiuni e ista in esenta 7 categorii de limitari care se refera la prohibirea pactelor asupra succesiunilor nedeschise si a doua care se refera la rezerva succesorala. Din punct de vedere terminologic sub regimul ;CC, se referea la pact asupra unei succesiuni nedesc!ise. pact in sensul propriu al cuvantului inseamna contract, dar se recunostea ca poate fi vorba

si despre acte unilaterale. )n NCC care reglementea"a aceasta la art. .-6, denumirea este putin modificata si se vorbeste despre acte asupra succesiunilor nedeschise-Gaceasta din urma terminologie este mai e acta pentru ca include atat actele bi- sau multilaterale, adica atat contractele cat si actele unilaterale. )n esenta aceasta pro!ibitie era reglementata in ;CC la art. .6- alin. &7(-Gera un te t inclus intr-o sectiune referitoare la obiectul contractelor, la alin. &1( se spunea ca se poate dispune prin contract si de bunurile viitoare ai pe urma era art. &7( al art. .6- care spunea ca Lnu se poate face renuntarea la o succesiune ce nu este deschisa nici nu se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni chiar daca si-ar da consimtamantul si cel despre a carui mostenire este vorba*. 8a art. .-6 din NCC se spune ca#*daca prin lege nu se prevede altfel &inseamnand ca acest te t instituie o regula si ca de la aceasta regula pot sa e iste e ceptii( sunt lovite de nulitate actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise inca, precum si actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor astfel de drepturi care s-ar putea dobandi la deschidera mostenirii*. )n esenta acest te t seamana foarte mult cu cel dinainte. Aceasta cerinta enunta, pe care anterior nu o enunta art. .6-. Alin. &7( din ;CC, dar practica
141

%udiciara si doctrina, ca sa fie vorba despre drepturi eventuale-Gvom vedea ca nu orice act care se refera la o succesiune nedesc!isa intra in categoria actelor %uridice care sunt pro!ibite de lege ci numai acelea care confera drepturi eventuale, nu drepturi actuale. )n legatura cu ratiunea acestei interdictii, ea este una traditionala, ea a fost cunoscuta si de dreptul roman, a fost preluata si de reglementarile anterioare Codului civil Napoleon si pe urma a fost inclusa si in ;CC-Gin Codul civil Napoleon reglementarea referitoare la pro!ibirea pactelor asupra succesiunilor nedesc!ise aveau un accent in plus pentru ca potrivit conceptiei revolutiei france"e, care a desfiintat clasa feudala si privilegiul reali"at prin intermediul unor asemenea pacte, acest cod a fost refractat ideii de a permite pactele asupra succesiunilor nedesc!ise-Ga fost o interdictie mai accentuata decat este ea la ora actuala in dreptul france". )n dreptul nostru, care a preluat dreptul france", lucrurile au stat in mod asemanator minus rela area actuala din dreptul france" care in dreptul nostru nu a intervenit. Daca ne uitam in Codul civil france" care a fost modificat serios in 7,,1 si in 7,,6 in materie succesorala, vom vedea ca pacte care intrau in categoria celor care erau pro!ibite de te tul france" nu mai sunt oprite. ' # renuntarile la mostenire ale descendentilor, potrivit reglementarilor recente de ultima ora sunt permise, in dreptul nostru nu. )n alte sisteme de drept decat cele de inspiratie france"a aceste pacte cu privire la succesiunile nedesc!ise sunt valabile. ' # in dreptul german si in alte sisteme de drept care sunt inspirate de acesta care sunt in dreptul american sau in dreptul elvetian, astfel de pacte sunt permise. )n dreptul german astfel de pacte erau premise pentru ca ei nu cunosteau testamentul, problemele succesorale se re"olvau prin contract, nee istand testament, obligatoriu trebuiau re"olvate prin contracte. Deci e ista alte sisteme de drept care sunt desc!ise unor astfel de intelegeri. #eea ce trebuie sa retinem este faptul ca in dreptul nostru, principiul este ca astfel de acte juridice sunt interzise cu exceptia celor pe care legea le ingaduie. ' # donatia partaj, instituirea contractuala care la ora actuala nu mai exista sau posibilitatea ca actele constitutive ale unor societati comerciale sa se prevada ca mostenitorii pot prelua partile celor care au decedat s.a.m.d. sau substitutia fideicomisaraGsunt acte care privesc succesiunile nedesc!ise, dar pentru ca este reglementata la ora actuala in mod e pres de lege, iata avem o e ceptie legala de la principiul care spune ca sunt oprite astfel de intelegeri. Sigur ca ratiunile inter"icerii actelor %uridice cu privirile la succesiunile nedesc!ise sunt multiple. Categoria actelor care intra sub incidenta pro!ibitiilor, de a le diferenta de actele %uridice care sunt valabile c!iar daca se refera la o succesiune care inca nu s-a desc!is# mai intai trebuie sa fie vorba despre un act %uridic-Gpoate fi vorba fie despre un contract,

fie despre acte unilaterale. =n contract ar putea fi de pilda acela prin care o persoana in viata fiind, vinde unui tert patrimoniul pe care il va lasa la DD6-Ge un act care intra clar in categoria actelor pe care legea le inter"ice. > alta categorie ar putea fi aceea prin care, de pilda, fiul unui tata inc!eia cu un tert un act prin care se obliga fata de acesta, drepturile succesorale pe care le va dobandi cand tatal sau va deceda. Daca inc!eie actul dupa ce tatal sau a decedat, actul e valabil, legea prevede in mod e pres acest lucru, dar cand inc!eie un astfel de act c!iar daca si tatal este de acord, c!iar si in acea ipote"a, actul intra sub incidenta interdictiei, deci va fi afectat de nulitate absoluta, poate fi vorba despre renuntarea la o succesiune nedesc!isa-Gunul dintre fii defunctului din oarecare considerente se obliga fata de fratele lui sa renunte la drepturile lui succesorale in mostenirea tatalui lor care inca este in viata, sau poate fi vorba despre un act prin care unul dintre mostenitorii care este obligat la raportul unei donatii pe care a primit-o in timpul vietii dispunatorului, obtine acordul celuilalt frate care ar putea sa ceara raportul de a nu solicita raportul si acest lucru se petrece inainte de desc!iderea mostenirii. $oate sa fie vorba despre o paleta foarte larga de acte %uridice care sa se refere la o succesiune viitoare, nedesc!isa, deci al carei titular este in viata la momentul cand se inc!eie actul respectiv. Aceste acte %uridice pot sa aiba ca obiect fie universalitatea intregului patrimoniu succesoral# ca"ul in care o persoana vinde unui tert mostenirea pe care o va lasa cand va deceda. $oate sa aiba ca obiect o cota-parte sau unul sau altul din bunurile succesorale. De asemenea poate fi vorba despre o anumita mostenire sau de toate mostenirile de care va beneficia o anumita persoana. >biectul poate fi si el foarte divers. ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca trebuie sa fie vorba despre acte care intr-un fel

sau altul privesc drepturi dintr-o mostenire care nu este deschisa, iar aici trebuie sa venim cu preci"area ca nu orice astfel de acte intra sub incidenta prohibitiei -Gpoate fi vorba despre acte care intr-o forma sau alta sunt legate de succesiunea viitoare, de e # se inc!eie un contract de van"are intre o persoana A care inc!eie un contract de van"are cu @ si se stipulea"a in contract ca predarea bunului se va face la decesul van"atorului, astfel de acte care se refera la succesiune, deci cu decesul van"atorului, numai ca in aceasta ipote"a nu este vorba doar despre un drept eventual-Gart. .-6 NCC spune ca trebuie sa fie vorba despre acte care confera doar drepturi eventuale, deci nu drepturi actuale, ori in e emplul dat dreptul cumparatorului este actual. Cum este dreptul de a prelua posesia0-Geste un termen suspensiv, este sigur ca se va produce, dar nu stie e act momentul. *ste o obligatie afectata de un termen suspensiv, ceea ce este valabil si nu
143

contravine prohibitiei. ' # bunul a pierit independent de vointa lui-Gca" fortuit-Gce se intampla in aceasta situatie0-Gdepinde cand s-a inc!eiat contractul si sub regimul ;CC proprietatea se transmitea la momentul acordului de vointe independent de predare, sub regimul NCC numai daca au preva"ut partile ca s-a transmis proprietatea s-a transmis, altfel norma supletiva este ca proprietatea se transmite la momentul predarii. Se aplica regula potrivit careia cine este proprietarul bunului cand piere bunul, este vorba despre cine suporta riscul pieirii fortuite a bunului intre momentul cand s-a inc!eiat contractual si momentul cand trebuia indeplinita obligatia, dar aceasta nu are nicio legatura cu pro!ibitia actelor %uridice care au ca obiect o succesiune nedesc!isa-Ge problema pieirii fortuite, a riscurilor. Discutam despre acte %uridice care intra sub incidenta pro!ibitiei doar atunci cand ceea ce i se confera celui care este beneficiarul actului respectiv este ceva doar eventual, nu ceva care este actual. ' # o persoana obtine un imprumut de la o alta persoana-GA imprumuta de la @ 1,,.,,, euro si spune# restituirea imprumutului se va face dupa data decesului meu din mostenirea pe care o voi lasa-Gdreptul imprumutatului este unul actual sau doar eventual0 Si in ipote"a in care o parte din imprumut nu este restituita in privinta aceea ce este trecut in contul mostenirii este vorba despre un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise. De ce0-Gpentru ca in cazul in care se spune ca imprumutul va fi restituit in tot sau in parte din ceea ce voi lasa la DDM este doar un drept eventual.- pentru ca dispunatorul sau cel care a luat imprumutul poate sa nu lase nimic, el poate instraina tot. 'l are dreptul de dispo"itie si poate sa nu lase nimic, acel drept nu mai este unul actual, deci nu este un drept care este cert, este un drept care este doar virtual, poate sa lase ceva si se restituie de acolo sau poate sa nu lase nimica. )n astfel de ipote"e este vorba doar despre un drept eventual asta spre deosebire de e emplul cu van"area cand s-a inc!eiat contractul, s-au nascut drepturile la momentul cand s-a inc!eiat contractul, dar s-a amanat doar predareaD in acea ipote"a nu poate veni van"atorul sa influente"e cu nimic e ecutarea obligatiei, obligatia este asumata de la data inc!eierii actului, ceea ce se amana este doar e ecutarea ei, dar e ecutarea este certa. ' # A imprumuta de la @ 1,,.,,, euro si constituie o ipoteca pe un imobil al lui sau al unui tert. )n aceea ipote"a c!iar daca se dispune ca restituirea sa se faca dupa data decesului lui, dreptul nu mai este unul eventual ci este unul cert. trebuie sa &ie vorba #espre un act care sa con&ere #oar #repturi eventuale-Ge #

inc!eierea unei promisiuni de van"are a carei e ecutare este amanata dupa data desc!iderii

mostenirii-Go promisiune unilaterala de van"are cu un drept de optiune care poate fi e ercitat dupa data decesului promitentului sau o promisiune sinalagmatica care urmea"a sa fie perfectata dupa data decesului dispunatorului-Geste vorba despre acte %uridice care contravin0 )n NCC orice promisiune indisponibili"ea"a bunul&avem te t special(, dar sa presupunem ca nu avem si ca s-a ic!eiat actul inainte de intrarea acestui te t in NCC, sa presupunem ca nu e ista obligatia de indisponibili"are si s-a inc!eiat o promisiune-Ge un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise0 ' ca si in ca"ul in care ma oblig sa vand contra unui pret patrimoniul care va ramane la DD6-Gacolo dreptul de a goli de continut este clar, pot sa nu las nimic-G pe cand in ca"ul promisiunilor am cel putin obligatia de a raspunde pentru ca am incalcatD deci creea"a drepturi actuale, c!iar si sub regimul ;CC cand bunul nu era indisponibili"at, in regimul NCC unde promisiunile sunt asortate obligatoriu-Gunde e ista te t e pres cu privire la indisponibili"area bunului cand lucrurile sunt mult mai clare. )n practica %udiciara france"a difera de la ca" la ca", nu e ista principii care sa le putem aplica, niste sabloane si sa spunem ca se aplica la fel in fiecare ca". ' # o persoana s-a obligat fata de o alta persoana sa ii cede"e toate actiunile unei societati, dobandite de persoana respectiva in viitor indiferent de modul de dobandireD prin succesiune, donatie, legat sau orice alt mod. A se obliga fata de @ sa ii cede"e toate actiunile la societatea L * indiferent de modul in care va a%unge in proprietatea acestoraD prin succesiune, prin donatie sau prin alt mod de dobandire. Casatia 2rance"a-Ge un act valabil chiar daca se referea la succesiune, era vorba despre obligatii asumate cert c!iar de la data inc!eierii actuluiD situatiile practice pot fi foarte diverse de aceea s-a spus ca in dreptul france" este foarte bogata in aceasta materie si sigur ca in timp ea a cunoscut diferite suisuri si coborasuri-Gpana la un moment dat toate promisiunile de contract care aveau ca obiect un drept succesoral ce urma sa fie dobandit in viitor erau considerate ca fiind in contradictie cu pro!ibitia pactelor asupra succesiunilor nedesc!iseD ulterior, si pe buna dreptate promisiunile sunt valabile ca si van"arile pentru ca, confera drepturi actuale, nu este vorba doar despre drepturi eventuale. )n ipote"a in care de pilda ma oblig sa iti vand ceea ce voi lasa la data cand voi deceda. )n aceasta ipote"a, eu care am inc!eiat acest act cu tine prin vointa mea pot sa nu iti las nimica, am dreptul sa dispun de bunuri, alea nu sunt indisponibili"ate astfel incat la DD6 sa nu mai am nimic in patrimoniu, deci ti-am vandut ceva care nu are consistenta, deci ceva ce nu este actual, pe cand in aceasta ipote"a pe care o e aminam noi nu este vorba despre asa cevaD a "is# iti cesione"
145

orice actiune pe care o voi dobandi indiferent de modul de dobandireD putea si prin contract, putea si prin mostenire, prin legat, prin orice. ' o diferenta aici pentru ca, c!iar si dobandirea prin succesiune, el nu o putea influenta pentru ca acea succesiune venea de la un altul, nu era vorba despre succesiunea lui. Aceasta era conditie. 'ra vorba despre un eveniment care nu depindea de vointa lui. ' # fiul se obliga fata de un tert sa vanda ceea ca va dobandi el de la tatal sau. )n aceasta ipote"a tatal poate sa nu ii lase nimic-Ge tot un drept fara continut, care nu este actual. Din anali"a te tului respectiv re"ulta ca cel care s-a obligat, nu s-a obligat in esenta in considerarea unei mosteniri viitoare, era printre altele, nu avea o insemnatate principala, era asa o c!estie mai marginala. Nu se poate da o regula foarte precisa-Gse pot recunoaste astfel de acte %uridice pentru ca in esenta ele fie aduc atingere re"ervei succesorale. ' # se inteleg mostenitorii intre ei, 7 fii, desi re"erva este preva"uta de lege M din mostenire la ora actuala indiferent de numarul lor, unul dintre ei spunand ca el ia numai %umatate din cat i se cuvine-Go astfel de intelegere e clar, contravine interdictiei. $oate sa fie vorba despre un act care se refera la ordinea legala a succesiunilor, nu pot mostenitorii legali sau succesibili sa inc!eie acte %uridice prin care sa modifice intr-un fel sau altul ordinea legala a mostenirii, mostenitorii din clasa )) sa se inteleaga cu cei din clasa a ))) spunand sa vina ceilalti la mostenire. Alta este situatia cand dupa DD6 cei intre care s-a inc!eiat intelegerea care &mostenitorii din clasa a )) cu cei din clasa a )))( care au spus veniti voi la mostenire mai intai pentru ca ei nu vor revendica mostenirea-Gactul respectiv care a fost lovit de nulitate absoluta poate fi confirmat, dar nu poate fi confirmat pentru ca nu a%unge sa produca efecte actul initial ci este reiterat consimtamantul si se da un consimtamant care produce el efecte de la data cand este dat dupa DD6-Go astfel de intelegere este valabila pentru mostenitori dupa ce s-a desc!is mostenirea pot sa se inteleaga intre ei cum vor, pot sa modifice si regulile de mostenire legalaD cei re"ervatari sa spuna ca nu solicita re"erva sau ca solicita doar o parteEGorice intelegere dupa DD6 este posibila, dar la momentul la care ne raportam, deci inainte de desc!iderea mostenirii o astfel de intelegere intra sub incidenta interdictiei, de asemenea recunoastem astfel de intelegeri prin faptul ca ele se refera intr-un fel sau altul la libertatea de a testa. ' # ma oblig fata de tine sa nu dispun prin testament de bunurile care fac parte din patrimonial meu-Geste un act %uridic care contravine pro!ibitiei. De asemenea poate sa fie vorba despre o intelegere prin care sa modifice regulile de parta% inaintea desc!iderii mostenirii-Gsi aici dupa DD6 pot sa parta%e"e cum vor, dar printr-o intelegere anterioara daca

fac o astfel de intelegere asta contravine interdictiei. De asemenea poate fi vorba despre un act care intr-o forma sau alta afectea"a libertatea de optiune-Gsa se inteleaga 7 frati intre ei ca unul sa nu accepte mostenirea dupa DD6-Gdupa ce sa desc!is mostenirea sunt liber sa fac o astfel de intelegere-Gpoate unul dintre ei sa nu opte"e pentru acceptarea mostenirii, dar o intelegere facuta anterior contravine interdictiei. Au e istat discutii in legatura cu pactele de tontina# intelegerile prin care 7 persoane dobandesc un bun prin contributie comuna si se inteleg ca proprietatea bunului respectiv sa revina celui care va supravietui celuilalt-Gclauza de acrescamant sau de tontina-Gin ca"ul unor astfel de intelegeri pana la un moment dat s-a spus ca este o intelegere care contravine pro!ibitiei care inter"ice pactele asupra succesiunilor nedesc!ise, iar dupa aceea s-a a%uns la conclu"ia ca nu. De ce nu0 'fectul este retroactiv si este vorba despre o dobandire sub o dubla conditieD suspensiva pentru cel care supravietuieste si re"olutorie pentru celalalt. )n ca"ul pactului de tontina dobandirea are un temei contractual, deci intelegerea bilaterala dintre cei doi, nu este vorba despre o transmisiune succesorala, nu are legatura cu succesiuneaEGe o dobandire sub o conditie incrucisata# suspensiva si re"olutorie, nu se stie intre momentul inc!eierii actului si momentul survenirii decesului unuia dintre ei care este sub una si care este sub altaD cand unu decedea"a se stie ca acela a dobandit sub conditie re"olutorie si celalalt sub conditie suspensiva. &4egimul %uridic al bunului pe intervalul de timp intre data inc!eierii actului si pana la data decesului unuia dintre ei( -G 8a un moment dat s-a spus ca este o proprietate in indivi"iune, iar mai recent s-a spus ca nu este in indivi"iune. Nu orice act care intr"o &or'a sau alta are legatura cu #ecesul unei persoane este un

act care intra sub inci#enta pro*ibitiei pactelor asupra succesiunilor ne#esc*ise. Art. .-6 din NCC instituie aceasta interdictie ca principiu, dar re"ulta din cuprinsul sau

ca pot e ista e ceptii preva"ute de lege si ca e emple ar fi# donatia parta%, ca"ul substitutiei fideicomisare, ca"ul partilor sociale care sunt dobandite de mostenitoriD deci e ista cateva ca"uri in care prin e ceptie astfel de intelegeri sunt recunoscute ca valabile. > prima categorie de limitari a libertatii de a dispune prin acte %uridice mortis-causa se refera la interdictia pactelor sau actelor %uridice referitoare la succesiunile nedesc!ise. A doua categorie este aceea a actelor care intr-o forma sau alta incalca re"erva succesorala.
147

RE1ER(A Art. 1.,86 NCC -G L6ezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care

mostenitorii rezervatari au dreptul, in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmostenire*.-Gin esenta este vorba despre o anumita cotaparte :din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul*-Gce diferenta e ista intre mostenire si bunurile mostenirii0 Art. .17 alin. &7(-GCodul france"-G*6ezerva ereditara este partea bunurilor si drepturilor succesorale carora legea le asigura devolutiunea libera de sarcini anumitor mostenitori numiti rezervatari daca sunt chemati la mostenire si o accepta*. Sintagma din bunurile mostenirii ne duce cu gandul la faptul ca re"erva se refera la o cota-parte din bunurile pe care le lasa defunctul la DD6. Art. 1.,.1 NCC care se refera la alin. &1( lit. a.-Gdeterminarea activului brut al

mostenirii prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral, a doua operatiune care este prevazuta la litera b. se scade pasivul, deci datoriile lasate de defunct din acest activ si a treia operatiune este reunirea valorii donatiilor. 4e"erva nu se refera doar la bunurile mostenirii la momentul desc!iderii mostenirii asa cum au Lcre"ut autorii* NCC, ci se refera la un patrimoniu pe care l-ar fi lasat defunctul daca nu ar fi facut donatii. Nu in mod intamplator Codul civil france" .17. Alin. &7( nu spune ca este o cota-parte din bunurile succesiunii ci partea bunurilor si drepturilor succesorale, mult mai vag si mai desc!is lasa sa se inteleaga ca este vorba si despre altceva nu numai despre bunurile pe care le lasa dispunatorul. Sistemul de referinta la care raportam cotele de re"erva respective, cotitate disponibila cuprinde si valoarea donatiilorD deci nu puteam spune ca re"erva se refera la bunurile lasate efectiv la DD6. ' ista anumiti mostenitori care sunt preva"uti la art. 1.,8+ si anume# descendentii, Ss si ascendentii privilegiati care beneficia"a de o anumita cota din sistemul de referinta, deci nu din patrimoniul succesoral, ci din sistemul de referinta care este stabilit potrivit dispo"itiilor art. 1.,.1 din NCC. cotitatea disponibila este partea de care defunctul poate dispune liber prin liberalitati

adica prin donatii si legate. 4e"erva introduce anumite restrictii in privinta valorii sau a cotei parti din patrimoniul de referinta si priveste doar actele de dispozitie cu titlu gratuit, deci actele %uridice cu titlu oneros nu sunt luate in considerare la stabilirea re"ervei si a cotitatii disponibile. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca si daca e ista mostenitori re"ervatari. ' # o

persoana are / copii si in timpul vietii persoana respectiva poate sa faca cate donatii vrea-Gnu pot veni copii sa spuna ca li s-a inclacat re"erva sau ca li se va incalca re"erva cand se va desc!ide mostenirea sa se opreasca cu liberalitatile. )n timpul vietii dispunatorului niciun astfel de act nu poate fi facut. Nu e ista acte de conservare care pot fi facute inainte de desc!idera mostenirii. Aceste cote de re"erva si de cotitate disponibila se stabilesc dupa DD6 si aici pot sa concure o serie de elemente. $oate sa fie ceea ce lasa defunctul la DD6, datoriile pe care le lasa, cate donatii a facut in timpul vietii, daca mostenitorii re"ervatari accepta sau sunt nedemni-Gdepinde de multe elemente care este cota de re"erva si de cotitate disponibila intr-o situatie sau alta si acestea nu pot fi determinate decat dupa DDM-G prin urmare in timpul vietii dispunatorului, c!iar daca se spune ca dispo"itiile legale referitoare la re"erva sunt imperative pentru dispunator sa nu intelegem in sensul ca el in fiecare "i trebuie sa isi faca calculul sa vada daca incalca sau nu cota de re"erva, el poate sa faca ce vrea. $ost factum se stabileste daca a incalcat sau nu re"erva si se poate intampla sa e iste mostenitori re"ervatari, sa fie acceptanti si sa nu invoce, sa solicite reductiunea. Situatiile pot fi foarte diverse. Atunci ce inteles are aceasta afirmatie ca dispo"itiile legale referitoare la re"erva sunt imperative pentru dispunator0-Ge i'perativa pentru ca nu poate printr"o intelegere cu rezervatarii sa spuna ca rezerva nu va &i #e = ci este #e ->/Gdeci in acest sens este imperativa. Deci nu poate dispunatorul, c!iar in intelegere cu re"ervatarii in timpul vietii sa faca o astfel de intelegere fiind un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise. )n acest sens sunt imperative dispo"itiile referitoare la re"erva, nu in sensul ca el nu are voie sa faca altfel, ci poate sa dispuna prin donatii si liberalitati de tot ce are in patrimoniu-G sigur ca pe urma urmea"a reductiunea daca o invoca re"ervatarii. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca dispo"itiile legale referitoare la re"erva ii prote%ea"a pe re"ervatari nu numai impotriva liberalitatilor facute in favoarea tertilor ci si cele facute in favoarea unuia sau altuia dintre ei-Gse poate intampla ca din oarecare motive de e # dispunatorul are 7 fii si prefera pe unul si face liberalitati numai in favoarea lui-Gil poate prefera pe unul, dar tot in limitele cotitatii disponibile, deci prote%ea"a dispo"itiile referitoare la re"erva nu numai impotriva liberalitatilor facute tertilor ci si c!iar in favoarea re"ervatarilor. 4atiunile care stau la ba"a instituirii acestor reguli-Ge ista sisteme de drept cum sunt cele de common la; unde dispunatorul face ce vrea fara sa aiba vreo obligatie de re"erva si tendinta este de a se reduce limitele re"ervei in sitemele de inspiratie france"a, romana- si in dreptul nostru asa cum vom vedea daca sub regimul 5## rezerva descendentilor era proportional cu numarul acestora. Daca era un descendent re"erva era de 197,
149

daca erau 7 descendenti re"erva era de 79/ iar daca erau /, 4 sau mai multi re"erva era de /94. In prezent este #e ?u'atate in toate situatiile. Cand vin descendentii in concurs cu Ss este de M din mostenire inclu"and si re"erva sotului-Gdeci s-au cam redus drepturile de re"erva si in dreptul nostru. Ceea ce este interesant si este nou in NCC este ca spre deosebire de ;CC care nu reglementa cum face NCC ca re"erva ar fi de Latat*. Art. 841 ;CC care se referea la re"erva descendentilor spunea mai subtil Lcotitatea disponibila nu poate depasi atat, atat si atat in functie de numarul descendentilor*. ' aici o diferenta de esenta sau nu0 C!irica-G era mai rationala reglementarea anterioara. De ce0-Gcaci se poate intampla ca testatorul sa faca liberalitati care nu consuma cotitatea disponibila la limita ma ima. ' # lasa / fii, limita ma ima este de M si face liberalitati doar in proportie de N din mostenire. )n sistemul anterior cele O de care nu a dispus testatorul erau mostenire legala si reveneau mostenitorilor potrivit cotelor de mostenire legala. In siste'ul actual trebuie sa incep sa calculez rezerva-Gart. 1.,88 se spune ca rezerva sucesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este de < din cota de mostenire legala. )n acest sistem trebuie sa stabilesc mai intai re"erva si daca ne aflam intr-o situatie in care cotitatea disponibila nu a fost consumata la limita ma ima ce se poate face0 6ai Lpeticesc* dreptul de mostenire legala care este re"erva cu partea respectiva. )n e emplul dat# 7 fii, a lasat mostenirea, re"erva in aceasta ipote"a este de M-Ga facut dispunatorul liberalitati in proportie de N in favoarea unor terti si mai ramane N din cotitatea disponibila. )ntai potrivit art. 1.,88 stabilesc cotele de re"erva ce revin celor doi fii# 194 , N , a mai ramas din cotitatea disponibila N iarasi o impart in doi siP C!irca-G era mai rational sistemul dinainte. 8imita ma ima a cotitatii disponibile este Lasta*, aceasta implicand ca atunci cand cotitatea disponibila nu a fost consumata la limita ma ima, sigur ca nu se mai punea problema de reductiune, ipote"a fiind ca nu s-a consumat cotitatea disponibila si se deferea mostenitorilor indreptatiti conform cotelor de mostenire legala. 'ste o c!estiune fara importanta decisiva, este o c!estie asupra careia se poate medita. ' ista cateva caracteristici ale re"ervei-Gs-a spus de%a despre caraterul imperativ sau de ordine publica. 6ezerva, in sitemul nostru de drept este o cota parte din patrimoniul succesoralG e ista sisteme de drept cum este ca"ul sistemului france" la ora actuala in care cotele de re"erva nu repre"inta o cota-parte din patrimonial succesoral ci repre"inta un drept de creanta care are ca valoare cota-parte care ii revine celui care este mostenitor re"ervatar. =na este sa ai un simplu drept de creanta si alta este sa ai o cota indivi"a in deplina proprietateD sistemul aceasta, ca se confera doar un drept de creanta este mai modern, mai dinamic, ar fi fost mai

potrivit. 8egiuitorul nostru a ramas la vec!iul sistem in care principiul este ca re"erva se acorda re"ervatarilor in natura repre"entand o cota-parte din mostenire -G presupune ca de pilda, daca sau facut donatii in timpul vietii care au depasit limita cotitatii disponibile sa desfiinte" donatiile si atunci e ista probleme cu tertii care au dobandit drepturi, cu buna,reaua-credinta s.a.m.d. Daca am fi spus si noi cum se spune de pilda in dreptul france" si in alte siteme de dreptD german, elvetian si anume ca este doar un simplu drept de creanta, atunci nu mai trebuia sa desfiintam donatiile respective, se dadea doar dreptul re"ervatarilor sa primeasca o creanta care sa le asigure acoperirea drepturilor de re"erva. Ceea ce mai trebuie sa retinem, fiind o diferenta esentiala intre ;CC si NCC este ca in vreme ce in ;CC re"erva cel putin intr-o anumita parte era colectiva adica se refera la mostenitorii re"ervatari in colectiv acestia impartind-o intre ei in proportia cotelor de mostenire legalaD in sitemul NCC, desi parerile sunt de%a divergente, unii spunand ca re"erva este colectiva si acuma, dar face deformularea art. 1.,88 care spune Lrezerva succesorala a fiecarui mostenitor*, lucrurile fiind transate-= rezerva este individuala in acest sistem, dar sigur ca si in reglementarea anterioara cand re"erva era considerate colectiva# nu trebuie sa intelegem ca era colectiva in sensul ca putea veni un mostenitor re"ervatar sa spuna ca re"erva globala este de O pentru ca erau / sau 4 copii si sa vina doar 1 sa spuna ca cere reductiunea pana la limitele cotitatii disponibile care in aceasta ipote"a este de N. Si in sistemul ;CC si in cel al NCC fiecare re"ervatar nu poate sa isi revendice decat cota lui, nu poate cere reductiunea decat in limita cotei de re"erva care ii revine lui. Avand in vedere art. 1.,88 NCC-G trebuie sa a%ungem la conclu"ia ca rezerva este individuala si nu colectiva. Ar parea ca este o c!estiune doar teoretica, dar nu e c!iar asa pentru ca sub ;CC, daca nu respectam acest caracter colectiv al re"ervei se a%ungea la un sistem de calcul care ducea la deformarea cotelor pe care le dobandeau mostenitorii din mostenirea respectiva. E+# cand veneau la mostenire Ss care era re"ervatar impreuna cu descendentii in functie daca consideram re"erva colectiva si pentru sot si pentru descendenti sau nu solutiile erau diferite, deci de pilda cei care considerau ca re"erva Ss era individuala si ca doar re"erva descendentilor este colectiva, se a%ungea sa se calcule"e re"erva in felul urmator# in concurs cu descendentii re"erva Ss era intotdeauna de 198, daca era individuala se atribuia cota aceasta Ss, se proceda la scaderea din intreg a re"ervei Ss ramanand +98 si la acest +98 se raporta cota de re"erva a descendentilor &daca erau / sau mai multi( care era de O , nu din mostenire ci din acel rest de +98. )n acest sistem de calcul se a%ungea ca Ss primea 198 din mostenire, ceea ce nu corespundea cu cota legala de N din partea de re"erva, ceea ce era o
151

absurditate pentru ca partea de mostenire care se defera cu titlu de re"erva si in ;CC si in NCC se transmite cu titlu de mostenire legala. Calculand, se a%ungea ca Ss sa primeasca o cota care diferea de cota de mostenire legala care era de N si de aceea C!irica-Gin aceasta ipote"a nu putem proceda la atribuirea cotei de re"erva a Ss si sa o scadem din intreg si la ce ramane sa aplicam cotele de re"erva ale descendentilor pentru ca deformam regimul de impartire a partii care se defera potrivit mostenirii legale intre Ss si descendenti-Gerau alte cote decat cele de N respective O care se aplicau mostenirii legale-Gacea cota de 198 pe care o prevedea legea nr. /1. trebuia adunata cu cota descendentilor O in e emplul dat iar avanta%ul era ca sistemul de referinta era intregul patrimoniu succesoral nu pentru Ss intreaga mostenire si pentru descendent din ce ramanea dupa ce deduceam cota Ss re"ulta intregul care era re"erva succesorala si in aceasta re"erva succesorala impartirea se face N Ss si O descendentii. 8a ora actuala sub regimul NCC lucrurile sCau simplificat. 8imitele sunt de %umatate din ceea ce s-ar fi cuvenit re"ervatarilor si daca nu ar fi fost facute dispo"itii cu titlu gratuit sau e !eredari. Nu mai e ista discutiile care e istau inainte si in acest sistem de calcul nu se mai deformea"a cotele care se cuvin Ss si re"ervatarilor primind proportional ceea ce ar fi dobandit si in mostenirea legala. -G se stabileste in termeni e presi ce inseamna re"erva si ce inseamna cotitatea disponibila. Atunci cand discutam despre re"erva si cotitatea disponibila avem in vedere ca sistem de referinta# 4 si CD sunt o cota parte din QcevaQ si acel QcevaQ care este sistemul de referinta si care nu trebuie confundat cu patrimoniul lasat de defunct la data decesului, deci cu ceea ce lasa de cu%us la data cand decedea"a. -G sistemul de referinta este alcatuit si din valoarea donatiilor, nu efectiv, nu se desfiintea"a toate donatiile facute de dispunator de-a lungul vietii, dar pentru calcul se iau in considerare valoric si donatiile pe care le-a facut de-a lungul vietii si in functie de aceasta se stabileste sistemul de referinta sau masa de calcul. A nu se confunda masa de calcul la care raportam cotele de re"erva si cotitate disponibila cu patrimoniul succesoral sau cu bunurile pe care le lasa defunctul, asa cum se pare ca au considerat autorii NCC care la art. 1.,86 vorbesc ca sistem de referinta de Qbunurile mosteniriiQ. S-ar putea spune ca bunurile mostenirii includ si donatiile-G in aceasta acceptiune e corect, dar cand spui bunurile mostenirii esti tentat da cre"i ca este vorba despre bunurile pe care efectiv le-a lasat defunctul, ori nu este asa. -G ceea ce este important si trebuie sa retinem este ca in ;CC nu se stabilea care este cota de

re"erva asa cum este ca"ul in NCC si ;CC spunea care este limita ma ima a CD-Gart. 1.141 se spunea ca Qatunci cand cel decedat lasa un copil, limita ma ima a CD nu poate depasi 197 din mostenire, iar daca lasa 7 copii 19/ din mostenire, si daca lasa / sau mai multi copii 194 din mostenire, deci re"ulta re"erva implicitQ. )n NCC la art. 1.,88 se stabileste invers stabilindu-se care este cota de re"erva cuvenita fiecarui mostenitor re"ervatar. -G mostenitorii re"ervatari sunt# descendentii, ascendentii privilegiati si Ss. $otrivit art. 1.,88 NCC re"erva este de 197 din cota de mostenire legala. ' # daca cel decedat lasa 1 copil, re"erva este de 197 din mostenire-Gsistemul de calcul este altul, sigur ca poate fi acceptat si acest sistem. )n sistemul ;CC, daca de pilda nu se faceau liberalitati care sa consume CD in intregime de pilda in e emplul cu un fiu# se consuma numai 194 &ipotetic( din mostenire si in aceasta situatie restul de /94 era mostenire legala si se cuvenea fiului. )n sistemul NCC trebuie sa procedam invers si anume sa stabilim care este re"erva#197 si pe urma sa vedem daca ramane ceva intre limita ma ima a CD si limita 4. )n aceasta ipote"a in care e ista bunuri care se inscriu in aceasta limita, in acea situatie aceasta parte din mostenire se va deferi in e emplul dat descendentului, dar dupa cota de mostenire legala, in intregime-G&cam aceasta este sc!imbarea care nu este c!iar atat de importanta-Gne obliga la un calcul in plus(. -G descendentii sunt re"ervatari, deosebirea fata de ;CC, care asa cum am va"ut cand potrivit art. 841 CD diferea in functie de numarul copiilor-Gdaca era 1 copil, 7, / sau mai multi, in NCC nu mai e ista aceasta diferenta ci indiferent de numarul copiilor cota de re"erva este de 197 din drepturile de mostenire legalaD deci nu mai e ista acea diferenta-Gvom vedea ca practica a dus la reducerea partii re"ervate mostenirii, re"erva nu mai este atat de mare. C!iar daca sunt - copii partea re"ervata a mostenirii daca vine si un Ss este de 198 5 197 din /94 E /98, deci in toate situatiile 197 din mostenire, restul fiind CD. -G atunci cand vin la mostenire descendenti se iau in considerare &in NCC nu mai are importanta, sub ;CC avea importanta( cei care vin efectiv, are importanta pentru ca intre ei se va imparti partea re"ervata a mostenirii. )n ca"ul nedemnilor este posibila repre"entarea, in ca"ul renuntarii nu se poate, dar normal era ca si in ca"ul renuntarii sa poata fi posibila repre"entarea. -G sunt mostenitori re"ervatari si ascendentii privilegiati &parintii( -Gprobleme se pot ivii cand acestia vin la mostenire in concurs si cu fratii si surorile care nu sunt mostenitori re"ervatari. Se
153

pot creea unele probleme daca de pilda defunctul a gratificat pe una dintre surorile sale cu un legat universal si probema este de a stabili cum calculam cota ascendentilor privilegiati si a SsGla mostenire vine Ss, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati-Gin mostenirea legala fiecare dintre acestia are dreptul la 19/ din mostenire. 4e"erva Ss in aceasta ipote"a este de 196 din mostenire, re"erva parintilor tot 196, iar restul este CD, dar intrebarea este cum se imparte restul intre Ss, ascendentii privilegiati si sora defunctului in e emplul dat pentru ca ascendentii privilegiati si Ss sunt re"ervatari, daca nu au fost e !erdati e pres, de emolumentul restului din mostenire care nu repre"inta re"erva si in acea ipote"a acestia vin in concurs cu sora care are si ea drepturi de mostenire legala. )n ipote"a in care sora are interesul sa opte"e pentru mostenirea testamentara, deci renunta la mostenirea legala si optea"a pentru dreptul de mostenire testamentara si in acea ipote"a cotele Ss si ascendentilor privilegiati nu mai sunt stabilite ca in situatia in care vin in concurs la mostenirea legala Ss, ascendentii privilegiati, fratii si surorile, ci dupa cotele legale stabilite in situatia in care la mostenire vine Ss in concurs cu parintii. Daca sora are interesul si optea"a atat pentru calitatea de mostenirot legal cat si pentru cea de mostenitor testamentar atunci se mentine sistemul de calcul a re"ervei sau cotele de re"erva care sunt stabilite avand in vedere situatia in care la mostenirea legala vin# Ss, ascendentii privilegiati si fratii si surorile, luam in considerare pe frati si stabilim cotele de re"erva in functie de aceasta situatie, deci altfel decat in situatia in care fratii si surorile optea"a doar pentru calitatea de mostenitor testamentar, atunci nu mai au calitatea de mostenitori legali, nu mai au vocatie la mostenirea legala astfel incat cotele de re"erva ale Ss si ale ascendentilor sunt stabilite la limita de 197 din cota de mostenire legala cuvenita sotului si parintilor cand vin in concurs impreuna, deci fara frati si surori. -G ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca mostenitor re"ervatar este si Ss iar cotele de re"erva ale acestuia difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs &daca se anali"ea"a cotele se va observa ca sunt identice cu cotele 8egii /1.91.44(. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca atunci cand Ss vine in concurs cu alti mostenitori legali decat descendentii atunci are acel drept special de mostenire, reglementat initial in art. - din 8egea nr. /1.91..4 si care este reglementat acum la art. .+4 din NCC -Gvaloarea acestor bunuri nu este luata in considerare la stabilirea drepturilor de re"erva si cotitate disponibila daca defunctul nu a dispus de ele prin liberalitati, situatie in care e vorba despre o mostenire anomala-Ginafara regulilor dreptului comun, i se cuvin aceste bunuri indiferent de numarul si de valoarea lor. Daca defunctul a dispus

de ele prin liberalitati, prin donatii sau legate in acea situatie, bunurile respective, cele de care a dispus prin liberalitati se iau in considerare pentru stabilirea masei de calcul. )n reglementarea anterioara s-au pur probleme serioase in legatura cu partea din masa de calcul a succesiunii asupra careia se imputa cota de re"erva a Ss &asupra cotitatii disponibile, asupra re"ervei globale sau atat asupra re"ervei si a cotitatii disponibile(. )n sitemul NCC aceste probleme nu mai sub"ista. -G re"erva in NCC este individuala# atunci cand Ss vine in concurs cu 7 copii ai defunctului atunci cota de re"erva a Ss este de 197 din 194 fiind cota lui atunci cand vine in concurs cu descendentii insemnand 198 din mostenire-Gcota lui de re"erva-Giar in privinta celor 7 copii dreptul lor de mostenire legala ar fi de /94 din mostenire, re"erva este de 197 adica /98 -Gli se atribuie celor 7 copii si se imparte intre ei in parti egale. Cotitatea disponibila a Ss atunci cand vine in concurs cu descendenti, spunea art. ./. din ;CC, nascut dintr-o alta casatorie. )n forma initiala a Codului civil numai copii din casatorie aveau statut, mult timp cei nascuti inafara casatoriei nici nu avea dreptul de mostenire legala. Codul familiei a re"olvat acest lucru. Daca este vorba despre situatia in care Ss vine in concurs cu 1 sau mai multi copii care sunt nascuti dintr-o alta legatura decat cea cu sotul decedat in acea situatie se aplicau aceste dispo"itii speciale din art. .-. din ;CC. Desi, cel putin in opinia noastra acest te t de lege este unul care nu isi are niciun rost la ora actuala si ar fi trebuit sa fie abrogat, totusi autorii NCC au considerat ca te tul este necesar. Atunci cand acest te t a fost adoptat mai intai in Codul civil france" si apoi in ;CC, Ss nu beneficia la drepturi, la mostenirea legala a celuilalt sot decat in situatia in care nu e istau rude pana la gradul 17. Atunci cand Ss nu avea drepturi de mostenire legala atunci legiuitorul a intervenit cu acest te t din momentul in care Ss a fost ridicat la rangul de mostenitor legal 5 re"ervatar avand cota lui de re"erva, copii fiind prote%ati prin cotele de re"erva stabilite de lege. 4atiunea acestui te t de lege nu mai prea e ista. )n actuala reglementare, cea din NCC se poate a%unge la situatia ca de aceea parte din mostenire de care nu poate beneficia Ss, sa "icem ca Ss vine la mostenire in concurs cu 1 copil dintr-o legatura anterioara a defunctului. )n aceasta ipote"a dupa NCC re"erva Ss este de 198, iar re"erva copilului este de /98, adunate cele 7 coteEGo re"erva globala in favoarea celor 7 de 197 din mostenire, cotitatea disponibila ar fi de 197.
155

-G potrivit art. ./. din ;CC si art. 1.,., din NCC-Gintr-o astfel de situatie Ss nu poate primi cu titlu de liberalitati, adica cu titlu de donatii sau cu titlu de legate mai mult decat partea copilului care a luat cel mai putin &aici fiind vorba despre un singur copil, nu este vorba despre aceasta situatie, vom vorbi mai incolo, dar acum trebuie inteleasa problema cu cotitatea disponibila speciala( sau in niciun ca" mai mult de 194 din mostenire. )n e emplul dat desi cotitatea disponibila ordinara este de 197 din mostenire, aceasta reglementare nu ii permite Ss sa primeasca cu titlu de liberalitati mai mult de 194 din mostenire, deci in e emplul dat ramane 194 din mostenire, adica %umatate din cotitatea disponibila pe care in niciun ca" nu o poate primi SsGse poate intampla ca Ss sa nu o poata primi, sa prevada e pres si sa presupunem ca mai e ista mostenitori in clasa );-Gdeci a%unge un var in Qnu stiu ce gradQ din clasa a ); sa beneficie"e de acea parte din CD-Gdeci nici copilul nu beneficia"a, nici Ss-Gatunci unde este ratiunea te tului0 mai aburd ... e ista situatii in care Ss vine in concurs cu 4 sau mai multi copii, iar in aceasta ipote"a re"erva sotului este de 198, re"erva copiilor globala este de /98 din mostenire. Acele /98 daca sunt 4 copii se impart la 4 si re"ulta mai putin de 198-Gdeci Ss in lumina acestui te t de lege ar primi cu titlu de re"erva si de cotitate disponibila mai putin de 194 din mostenire adica atata cat ar fi cota de mostenire legala-Gabsurd. Adica atunci cand esti gratificat primesti mai putin decat atunci cand nu esti gratificat. Codul civil france" la art. 1.,.8 spune asa# QDaca un sot a facut sotului sau in limitele art. $.7 / 0$(&este cel care stabileste cotele de cotitate disponibila si de re"erva( o liberalitate in proprietate, fiecare dintre copii care nu sunt iesiti din legatura lor vor avea in ceea ce ii priveste, inafara de cazul cand defunctul isi manifesta vointa in mod neechivoc, in alt sens la facultatea de a substitui la executarea acestei liberalitati abandonul uzufructului partii din mostenire pe care ar fi primit-o in absenta +sQ-Gdeci copilul nascut dintr-o alta legatura are dreptul fie sa e ecute legatul asa cum este facut, sa recunoasca proprietatea sotului din ultima casatorie a defunctului sau copilul poate sa opte"e pentru a primi u"ufructul a ceea ce ar fi primit din mostenire daca sotul nu ar fi venit la mostenire. Daca, copilul considera ca este mai avanta%os pentru el ca pentru moment sa renunte la u"ufruct in favoarea sotului urmand sa beneficie"e de proprietatea intreaga cand acesta decedea"a va opta in acest sens, iar daca nu legatul in deplina proprietate sau donatia in deplina proprietate facute in favoarea Ss ramane a fi valabila. )n NCC la art. 1.,., in care s-au reluat intocmai regulile din fostul art. ./. din ;CC s-ar putea pune si problema neconstitutionalitatii te tului pentru ca face diferenta intre sotul care vine in

concurs cu un descendent dintr-o legatura anterioara si sotul care vine in concurs cu un descendent dintr-o legatura cu defunctul facandu-se diferentieri intre situatia personala a descendentilor care vin la mostenire -Gceea ce nu prea este in regula avandu-se in vedere principiul constitutional al egalitatii. Daca in privinta copiilor nascuti din casatorie sau celor dinafara casatoriei regimul este identic atunci si in privinta sotului ar trebui sa fie lucrurile reglementate in acelasi fel. >ricum reglementarea la ora actuala este de-a dreptul absurda. 8a alin. &1( al art. 1.,., se vorbeste despre liberalitatile neraportabile facute Ss, deci cu privire la acestea s-ar aplica aceste dispo"itii speciale. Art. 1.7-, care reglementea"a care sunt liberalitatile neraportabileD vom vedea ca printre acestea sunt incluse de pilda# darurile obisnuite, darurile remuneratorii, ori acestea niciodata nu se iau in considerare la stabilirea drepturilor de mostenire -Gacestea intra inafara regulilor aplicabile liberalitatilor-Ge primarea este cat se poate de incorecta pentru ca trebuia sa spuna liberalitatile preciputare insemnand altceva, nu se confunda liberalitatile neraportabile care include si astfel de acte care nu sunt tratate ca liberalitati propriu"ise potrivit art. 1.7-, din NCC nu este acelasi lucru cu liberalitatile preciputare, adica definitive care intotdeauna se imputa pe CD. 8a art. 1.,., alin. &7( se preci"ea"a ca Qdaca defunctul nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila stabilita potrivit art. $.7- si cotitatea disponibila speciala, aceasta fiind stabilita la art. $.7 7 atunci aceasta diferenta revine descendentilorQ -Gin e emplul dat un Ss si un copil dintr-o legatura anterioara a sotului decedat, daca Ss i s-au facut liberalitati el nu poate primi mai mult de 194 din mostenire, iar daca defunctul nu a dispus de restul de 194 din mostenire acea parte revine copilului cu care vine in concurs. Daca citim alineatul urmator din care re"ulta Qdispo"itiile alin. &1(,&7( din art. 1.,., se aplica in mod corespun"ator atunci cand descendentul mentionat la alin. &1( a fost de"mostenit direct, iar de aceasta de"mostenire ar beneficia sotul supravietuitorQ -Gin aceasta ipote"a si anume cand a fost de"mostenit direct descendentul -Gin acea ipote"a daca se aplica alin. &1( si &7( ar insemna ca trecand peste vointa defunctului, de acea parte din mostenire beneficia"a copilul -Ge normal0 -Gnu este normalD daca dispune in favoarea oricui inafara de Ss, atunci liberalitatea poate fi facuta in limitele cotitatii disponibile ordinare, dar daca este facuta in favoarea Ss nu este valabila. Cel mult puteam accepta o reglementare ca si in Codul civil france". S-ar putea spuna asa# copilul care este nascut dintr-o alta legatura a sotului defunct ar putea fi pre%udiciat in raport cu copii nascuti din legatura dintre defunct si Ss pentru ca acestia din urma vor beneficia nu numai de ceea ce primesc de la
157

tatal lor care a decedat ci si de mostenirea pe care o vor primi de la Ss si atunci ar putea e ista o inegalitate, dar s-ar putea contraargumenta# copilul nascut dintr-o alta legatura a mostenit pe parintele dintr-o alta legatura si ca se recuperea"a de undeva acea pierdere. Si daca este vorba despre raporturile dintre defunct, Ss si copilul dintr-o legatura anterioara o reglementare ca aceea din art. 1.,.8 din Codul civil france" care ii permite copilului sa opte"e potrivit acestui te t -Gse poate re"olva problema fara a se creea aceste inegalitati si a se a%unge la aceste solutii care nu prea pot fi e plicate. Se poate a%unge in ipote"a in care Ss daca vine in concurs cu 4 sau mai multi copii si are nefericita inspiratie sa accepte si calitatea de mostenitor legal si pe cea de mostenitor testamentar sa primeasca mai putin decat ar fi primit ca mostenitor legal, restul Qducand-seQ in clasa ); de mostenitori sau daca defunctul a facut liberalitati in favoarea oricui decat nefericitului Ss -G ele raman valabile in logica reglementarii din NCC roman. -G in situatia in care se depasesc limitele ma ime ale acestei cotitati disponibile speciale atunci sanctiunea este reductiunea ca si in ca"ul depasirii limitelor ma ime ale cotitatii disponibile ordinare despre care urmea"a sa vorbim. CALCULUL RE1ER(EI SI AL C!TITATII DIS%!NI,ILE -G nu este suficient sa stim care sunt cotele de re"erva si de cotitate disponibila pentru a putea stabili intr-un ca" sau altul care sunt drepturile care se cuvin celor care il mostenesc pe defunct, iar pentru aceasta trebuie sa vedem care este sistemul de referinta la care se raportea"a aceste cote de re"erva respectiv de cotitate disponibila. Aceste cote nu se raportea"a in niciun ca" la ceea ce defunctul lasa la data decesului, adica la patrimoniul succesoral sau la bunurile succesorale, adica ceea ce ramane cand el incetea"a din viata. Asadar a nu se confunda masa succesorala care include bunurile lasate de defunct la data decesului cu masa de calcul care vom vedea ca include valoric donatiile facute de defunct de-a lungul vietii, au facut ca bunurile care formea"a obiectul donatiilor sa iasa din patrimoniul dispunatorului c!iar la momentul cand au fost facute. >biectul acestor liberalitati nu se mai regasec in patrimoniul celui decedat la data decesului pentru ca donatiile fiind acte %uridice intre vii au produs efecte inainte de DD6 -Gprin urmare bunurile respective nu le mai regasim la data decesului. $entru calcul insa valoarea acestor liberalitati vor fi reunite la activul net si de aici re"ulta masa de culcul. )n esenta masa de calcul este patrimoniul pe care l-ar fi lasat defunctul daca nu ar fi facut donatii, deci este un patrimoniu virtual, se iau in calcul dar nu se se a%unge la desfiintarea donatiei ci donatiile raman

in vigoare si produc efecte, iar daca ele se inscriu in limitele cotitatii disponibile raman de neclintitD deci nu se intampla nimic cu ele, doar in situatia in care acele donatii au incalcat limitele ma ime ale cotitatii disponibile, abia atunci ele sunt supuse reductiunii intr-o anumita ordine si in anumite conditii. $rin urmare nu este tot una masa de calcul, sistemul la care raportam cotele de re"erva si de cotitate disponibila cu masa succesorala adica masa bunurilor lasate de defunct la data decesului. Niciuna dintre aceste doua mase nu trebuie confundate cu masa parta%abila care este alcatuita din masa bunurilor care intra in regim de indivi"iune-Gacest lucru se intampla atunci cand e ista 7 sau mai multi mostenitori cu vocatie la intreg -Ge # sunt 7 sau / descendenti ai defunctului si Ss si in aceasta situatie patrimoniul succesoral se transmite in stare de indivi"iune in favoarea Ss si copiilor presupunand ca nu mai e ista legate si in aceasta situatie intre Ss si copii in privinta bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral se naste starea de indivi"iune si aceasta nu incetea"a decat prin parta% -Gcand unul sau altul dintre coindivi"ari solicita impartirea si anume atribuirea in deplina proprietate, dar pana atunci avem de-a face cu o masa parta%abila, adica o masa de bunuri care la un moment dat va fi supusa parta%ului si sigur ca pot interveni variatii valorice -Gse poate intampla ca la DD6 valoarea masei parta%abile sa fie de Q Q, iar la data parta%ului sa fie de Q 51,, sau -1,,Q. $oate sa fie vorba despre variatii de valoare in plus sau in minus. -G atunci cand discutam despre re"erva si cotitate disponibila sistemul de referinta este masa de calcul. Cum se stabileste masa de calcul la care raportam cotele de re"erva si de cotitate disponibila0 -Gart. 84. ;CC, ea este reglementata si in NCC la art. 1.,.1. )n art. 84. ;CC pentru a a%unge la masa de calcul ar fi trebuit facute urmatoarele / operatiuni#1. sa se stabileasca activul brut al mostenirii, potrivit art. 1.,.1 din NCC tot asa trebuie stabilit activul brut al mostenirii. Ce cuprinde activul brut al mostenirii0 -Ge # daca cel decedat avea dreptul la o renta viagera in temeiul unui contract inc!eiat inainte de data decesului acea renta incetea"a de drept la data decesului -Gdeci dreptul respectiv nu mai poate face parte din activul brut al mostenirii. $ot face parte din acest activ# drepturile de proprietate cu privire la anumite bunuri, drepturile de creanta pe care le are impotriva unor terti, dreptul de a i se restitui un imprumut, dreptul de a i se repara un pre%udiciu cau"at printr-o fapta ilicita, dreptul de a fi indemni"at intr-o gestiune de afaceri s.a.m.d. EGtoate aceste elemente alcatuiesc activul brut al mostenirii si este vorba despre orice fel
159

de drepturi indiferent daca este vorba despre drepturi corporale, incorporale -Gdeci orice drept care ramane in fiinta si produce efecte si dupa data decesului titularului patrimoniului respectiv intra in activul brut al mostenirii. $otrivit art 84. din ;CC a 7-a operatiune era aceea a reunirii pentru calcul a valorii donatiilor si a /-a operatiune era aceea a scaderii pasivului din re"ultatul celorlalte doua operatiuni. Aceasta ordine a operatiunilor fiind cu totul absurda, date fiind consecintele practice la care duceau, toata lumea a fost de acord ca ordinea operatiunilor 7 si / trebuie inversata -Gadica dupa stabilirea activului brut operatiunea urmatoare este scaderea din activul brut a pasivului adica a obligatiilor9sarcinilor care grevea"a mostenirea -Geste vorba despre obligatiile pe care le avea defunctul fata de terti-Ge # de a repara un pre%udiciu, de a restitui un imprumut, de a plati un pret pentru un bun cumparat s.a.m.d -Gacestea intrand in pasivul mostenirii si trebuind sa fie sca"ute din activul brut al mostenirii, iar re"ultatul era activul net al mostenirii. )n ipote"a in care activul brut este valoric mai mare decat pasivul in acea situatie avem de-a face cu o valoare po"itiva ai atunci nu ar avea prea mare importanta daca s-a respectat ordinea operatiunilor preva"ute in art. 84. din ;CC. )n ipote"a in care pasivul este mai mare, daca activul net are o valoare cu minus atunci nu se va merge in continuare cu acea valoare cu minus -Gde ce o stabilim la ,0 -Gs-ar a%unge la situatia in care donatarii care au a%uns proprietari pe bunurile respective sa garante"e pasivul mostenirii -Gdatoriile facute de defunct in timpul vietii EGceea ce este total inacceptabil -Gfiecare persoana are obligatia de a garanta plata datoriilor sale doar cu patrimoniul sau ori bunurile care au fost donate de dispunator in timpul vietii au iesit din patrimoniul lui si se afla in patrimoniul donatarilor -Gdeci donatarii fara a e ista un contract de ga% sau de ipoteca, un contract care sa ii oblige cu acordul lor de vointe sa garante"e pasivul sau datoriile defunctului nu pot fi obligati cu bunurile din patrimoniul lor sa garante"e pasivul defunctului -Gdin acest motiv in aceasta ipote"a, deci cand valoarea activului net este cu -minus, deci cand datoriile au o valoare mai mare decat activul brut in acea ipote"a se considera ca activul net este E, si la acest activ net E, adaugam valoarea donatiilor facute in timpul vietii si in aceasta ipote"a inseamna ca masa de calcul este valoarea donatiilor, deci nimic din ceea ce a lasat defunctul si in raport de asta stabilim cota de re"erva si de cotitate disponibila -Ginevitabil intr-o astfel de situatie se va proceda la reductiune. )n pofida formularii din NCC, trebuie sa avem in vedere ca ceea ce autorii NCC numesc masa

succesorala este de fapt ceea ce numim noi masa de calcul, pe motivul ca daca ii spunem masa succesorala putem sa credeam ca este vorba doar despre bunurile pe care le-a lasat, ceea ce este in mod cert gresit -Gse iau in considerare cel putin pentru calcul si valoarea donatiilor facute de defunct de-a lungul vietii. )n ipote"a in care valoarea activului net, diferenta dintre activul brut si obligatiile9pasivul mostenirii da o valoare po"itiva -Gin aceasta situatie la acea valoare po"itiva adaugam valoarea donatiilor si suma care re"ulta este masa de calcul. Nu trebuie sa ne cramponam de formularea literala ci trebuie sa intelegem despre ce este vorba. 6asa succesorala nu este valoarea bunurilor lasata de defunct la data decesului fara sa ne mai interese"e donatiile. $entru a stabili acel sistem de referinta avem in vedere aceasta suita de / operatiuni# 1. activul brut# valoarea bunurilor lasate de defunct la data decesului -Gtoate valorile patrimoniale lase de el, 7.sca#e' #in activul brut pasivul EGactivul net care atunci cand valoarea este po"itiva este c!iar acea valoare, iar cand valoarea este nagativa sau sunt egale activul net este egal cu , si /. reunirea pentru calcul a valorii donatiilor -Gvor fi reunite pentru calcul toate donatiile -Gtoate donatiile care sunt c!iar donatii, iar nu donatiile remuneratorii sau darurile obisnuite. Deci toate donatiile facute de defunct de-a lungul vietii vor fi reunite pentru calcul la activul net# fie donatiile dec!i"ate, fie cele facute prin act autentic, fie indirecte -Gtoate donatiile si indiferent de obiectul acestora si ceea ce re"ulta acela este sistemul de referinta la care vom raporta cotele de re"erva si de cotitate disponibila. -G potrivit art. 1.,.1 NCC se prevede ca pentru a stabili sistemul de referinta sau ceea ce noi numim masa de calcul trebuie facute cele / operatiuni-Gceea ce trebuie sa avem in vedere mai este faptul ca atunci cand se pune problema stabilirii prin calcul a acestui sistem de referinta trebuie sa avem in vedere si urmatoarele dispo"itii ale art. 1.,.1 si anume cele care se refera la valoarea la care se face reunirea pentru calcul a donatiilor facute de defunct de-a lungul vietii. $otrivit alin. &7( al art. 1.,.1 se ia in considerare valoarea la data desc!iderii mostenirii a bunurilor donate tinandu-se insa cont de valoarea lor din momentul donatiei. ' # obiectul donatiei l-a constituit un apartament si intre data la care donatarul a devenit proprietar si DD6 a facut imbunatatiri, adica le-a sporit valoarea -Gvaloarea acelor imbunatatiri facute de donatar nu
161

vor fi luate in considerare -Gse ia in considerare valoarea bunului de la DD6, dar avand in vedere starea lui de la data donatieiD in e emplul nostru un apartament vec!i nerenovat -Gceea ce este re"ultatul muncii donatarului nu se va lua in considerare la stabilirea valorii acestor donatii. Aici se mai preci"ea"a ca din valoarea aceasta stabilita in functie de situatia bunului de la data cand s-a facut donatia si valoarea lui de la DD6 se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractul de donatie -Geste o prevedere legala fireasca. ' # valoarea donatiei este de 1,,.,,, euro si e ista o sarcina de a plati o renta viagera in valoare de -.,,, de euro anual -Gin acea situatie sarcina se scade din valoarea donatiei astfel incat valoarea respectiva este diminuata cu ceea ce repre"inta sarcina-Geste un lucru normal si firesc. <ot la acest te t de lege se spune ca daca bunurile au fost instrainate de donatar# primind un apartament il vindeD fiind proprietar poate sa il vanda. )n situatia in care bunurile care au format obiectul donatiei a fost instrainat de donatar se tine seama de valoarea bunului de la data instrainarii -Gaici nu este vorba despre pretul instrainarii care poate fi mai mare sau mai mic decat valoarea bunului la momentul instrainarii, e vorba de valoarea lui cat mai apropiata de valoarea de piata. Atunci cand intre partile interesate se iveste un litigiu de cele mai multe ori se va e pune o e perti"a care va stabili valoarea bunului in raport cu momentul cand s-a instrainatD deci a nu se pune semnul egalitatii intre valoarea bunului de la dat instrainarii si pretul obtinut de donatar -Gse poate intampla ca donatarul la randul lui sa faca o donatie -Gin acea situatie nu se poate spune ca valoarea este egala cu , pentru ca el nu a primit nimic. Contea"a care era valoarea bunului la momentul respectiv, iar nu valoarea pretului. Daca decesul a survenit inainte cu - ani inainte de DD6 stablim valoarea in raport cu acea data si normal este sa fie inde at pretul9suma pentru ca prin inflatie ..., dar se poate intampla si in sens invers, indiferent de ce urmea"a se tine seama de aceste fluctuatiiGindicele de inflatie. 6ai departe se spune ca daca bunurile donate au fost inlocuite cu altele se tine cont de valoarea la DD6 a bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii -Ge # donatia are ca obiect actiuni, valori mobiliare care sunt instrainate pe parcurs de catre dobanditor atunci se aplica aceasta dispo"itie potrivit carora se ia in considerare valoarea bunurilor care au luat locul celor care au fost inainte. )n continuare se prevede ca totusi daca devalori"area bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii in virtutea naturii lor inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare -Geste vorba despre situatia in care este vorba despre bunuri cum este ca"ul unui autoturism care prin folosinta pierde din valoare pe parcursul utili"arii lui. <ot asa si daca este vorba despre un material informatic pentru ca si acesta prin

natura lui isi pierde valoarea. )n astfel de situatii asa cum re"ulta din acest te t de lege prin derogare de la regula anterioara, in loc sa se ia in considerare valoarea bunurilor subrogate aici nu se aplica aceasta regula pentru ca ele isi diminuea"a valoarea si atunci ce facem cu bunurile respective0 ... luand un autoturism se ia in considerare valoarea de la data decesului. Se mai prevede ca in masura in care bunul donat sau cel care la inlocuit pe acesta a pierit fortuit, adica fara vina donatarului indiferent de data pieirii donatia nu se va supune reunirii fictive -Gde ce0 Sa presupunem ca a pierit dupa 7 ani de la data cand a primit donatia -Gar fi pierit si in patrimoniul defunctului astfel incat nu s-ar fi regasit in patrimoniul acestuia si daca el nu ar fi facut donatia -Gdispo"itia este normala, regula se aplica si anterior. 6ai departe se prevede ca sumele de bani sunt supuse inde arii in raport cu indicele inflatiei corespun"ator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si DD6 -Ge # daca se face o donatie de 1,.,,, euro cu 1, ani inainte de DD6 se aplica rata inflatiei la suma respectiva pe durata de timp de la data actului de donatie si pana la DD6. 8a alin. &/( se prevede si acest lucru este firesc -Gnu se va tine la stabilirea masei de calcul de darurile obisnuite, de darurile remuneratorii si in masura in care nu sunt e cesive nici de sumele ce sunt c!eltuite pentru intretinerea sau daca este ca"ul pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici de c!eltuielile de nunta. Si in regimul ;CC se considera ca aceste asa "ise donatii, sigur ca ele sunt si donatii, dar in aceeasi masura sunt si obligatii in sarcina parintilor astfel incat in mod traditional se considera ca acestea nu se iau in considerare -Gla darurile obisnuite este si imposibil si ar fi si absurd. 8a alin. &4( avem o dispo"itie care se regasea in ;CC la art. 84- si care in esenta spunea si spune ca in situatia in care se instrainea"a cu titlu oneros catre un descendent sau catre un ascendent privilegiat sau catre Ss &catre mostenitorii re"ervatari( se instrainea"a cu titlu oneros un bun cu re"erva dreptului de u"ufruct sau cu sarcina unei rente viagere, &NCC se mai adauga -Gu", abitatie sau in sc!imbul intretinerii pe viata( in aceasta situatie legea pre"uma ca actul respectiv desi in aparenta este unul cu titlu oneros in realitate este o donatie. ' # parintele avea 7 copii si a vrut sa favori"e"e pe unul dintre ei si cineva care stia Qcate cevaQ i-a spus sa faca un contract de intretinere sau un contract de van"are in sc!imul unei rente viagere -Gin aceste situatii este vorba despre un act care in aparenta este cu titlu oneros -Gacte despre care nu am discutat si nu intamplator nu se iau in considerare la stabilirea drepturilor succesorale, deci nu au importanta. )n aceasta ipote"a aparenta este de act cu titlu oneros, dar din constatarile facute de-a lungul timpului si s-a constatat ca astfel de acte sunt in esenta liberalitati, adica donatii dec!i"ate si
163

atunci potrivit acestor te te de legeD art. 84- si in ;CC, respectiv art. 1.,.1 alin. 4 din NCC ele sunt pe"umate ca fiind donatii, si nu numai ca sunt donatii ci si donatii definitive, adica preciputare care se imputa pe cotitatea disponibila -Gdeci este un te t de lege cu valente practice puternice. Se pune intrebarea, ce valoare are aceasta pre"umtie0 in dreptul france" se considera ca este o pre"umtie absolutaD in dreptul nostru si sub regimul ;CC, desi te tul nu prevedea nimic e pres se considera ca este relativa, iar in NCC se spune Qpana la dovada contraraQ -Geste evident ca este doar o pre"umtie relativa, e doar o pre"umtie simpla care poate fi rasturnata prin proba contrara -Ge rationala aceasta dispo"itie caci se poate intampla ca instrainarea respectiva sa fie facuta c!iar cu titlu oneros, sa nu fie vorba despre o donatie deg!i"ata ci sa fie vorba c!iar despre un act cu titlu oneros astfel incat este firesc ca actele respective sa nu fie luate in considerare la stabilirea drepturilor de re"erva si de cotitate disponibila. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca aceasta pre"umtie poate fi invocata doar de catre cei care sunt mostenitori re"ervatari# adica de catre descendenti, ascendenti si Ss, deci nu de oricine desi ar mai putea fi si alte persoane care ar putea avea interese, dar pre"umtia aceasta legala nu poate fi invocata decat de catre cei indicati si aceasta doar in ipote"a in care intr-o forma sau alta nu s-au declarat de acord cu instrainarea respectiva ca fiind una cu titlu oneros -Gdaca nu ar e ista aceasta dispo"itie speciala acest acord de vointe ar fi un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise, dar e istand aceasta derogare legala nu poate fi vorba despre nulitatea acestui acordD asadar re"ervatarii care intr-o forma sau alta, fie la data cand s-a inc!eiat actul respectiv, fie ulterior s-au declarat de acord cu el, declarandu-se de acord ca este vorba despre un act cu titlu oneros, acestia nemaiputand invoca pre"umtia, iar cei care nu s-au declarat de acord pot sa declare acest lucru. Ce se intampla in ipote"a in care e ista 7, / sau mai multi re"ervatari si unii recunosc valoarea, iar altii nu recunosc -Gce se intampla intr-o astfel de ipote"a0 &%urisprudenta( -Gintr-o astfel de ipote"a e ista doua mase succesorale, 1. in care actul respectiv este tratat ca un act cu titlu oneros si nu se ia in considerare la stabilirea masei de calcul si alta masa succesorala care ar avea valoare doar intre ascendentii privilegiati, Ss si descendenti care ar fi luata in considerare cu actul respectiv ca fiind o donatie. C!irica -Gcrede ca e ista suficiente argumente sa nu acceptam aceasta idee, dar in ipote"a pusa in discutie in care e ista mostenitori re"ervatari dintre care unii au invocat actul, iar altii nu l-au invocat, unii au invocat pre"umtia iar altii au recunoscut-o, sa presupunem ca e act cu titlu oneros -Gfata de cei care au recunoscut caracterul oneros al actului nu vor putea beneficia de ceea ce le-ar reveni fiind tratat actul ca unul cu titlu gratuit -Gin aceasta

ipote"a am putea accepta ideea ca ar fi vorba despre 7 mase de calcul care sunt stabilite diferit in raport cu unii fata de ceilalti, dar nu putem accepta ideea ca in raport cu mostenitorii re"ervatari masa de calcul este una si in raport cu tertii care nu au dreptul sa invoce acest te t de lege masa succesorala ar fi alta pentru ca avem aceste dispo"itii speciale si argumentul principal este ca daca am accepta aceasta idee s-ar distorsiona regulile dupa care se reduc liberalitatile. -G atunci cand este vorba despre donatii ele se reduc daca se incalca limitele ma ime ale cotitatii disponibile, se reduc in ordinea inversa a datei la care ele au fost facuteD asadar mai intai donatia cea mai recenta, daca este nevoie urmatoarea si asa mai departe. Daca am accepta aceasta idee cum ca ar fi vorba despre 7 mase care se calculea"a diferit, atunci s-ar distorsiona aceste reguli, s-ar a%unge ca o donatie care este posterioara sa ramana valabila si una anterioara sa fie redusa inainte de a fi redusa cea posterioara -Gceea ce pare a fi inacceptabil -Gaici alta este situatia daca este vorba despre unii dintre re"ervatari care au recunoscut in timpul vietii dispunatorului valoarea de act cu titlu oneros a instrainarii respective si atunci fata de ei actul nu poate sa produca acele efecte pentru ca ei prin vointa lor s-au delimitat de caraaterul de act cu titlu gratuit, de pre"umtia legala ce a functionat in acest sens astfel incat ei nu se pot prevala de aceasta situatie. >peratiunile prin care se stabileste masa de calcul -Ge vorba despre cele trei operatiuni, valorile care se au in vedere atunci cand se pune problema reunirii pentru calcul a donatiilor facute de defunct. )n continuare dupa ce s-a stabilit aceasta masa de calcul operatiunea care urmea"a este de a raporta cotele de re"erva si de cotitate disponibila la acest sistem de referinta -Gin ipote"a in care se constata ca liberalitatile se inscriu in limitele ma ime ale cotitatii disponibile, donatiile respective raman neclintite, deci nu se intampla nimic cu ele si in ipote"a in care re"ulta ca limitele ma ime ale cotitatii disponibile, respectiv re"erva au fost incalcate urmea"a sa se aplice sanctiunea specifica in astfel de situatii si anume reductiunea -Gsanctiunea specifica depasirii limitelor ma ime ale cotitatii disponibile este reductiunea liberalitatilor e cesive. -G reductiunea nu se confunda cu nulitateaD deci liberalitatile care incalca cotitatea disponibila sunt valabile, deci nu se poate pune problema ca ar fi nule sau anulabile, e vorba doar despre amputarea lor pentru a le face sa se inscrie in limitele ma ime ale cotitatii disponibile dupa regulile pe care le vom discuta putin mai incolo. )n ceea ce priveste modalitatile in care se poate reali"a reductiunea# aceasta se poate reali"a pe cale amiabila, adica prin acordul de vointe al
165

partilor -Gcare sunt partile intre care s-ar putea reali"a un astfel de acord de vointe0 -Gre"ervatarii si beneficiarii liberalitatilor, legatarii sau donatarii. Daca cei interesati, mostenitorii re"ervatari si legatarii si donatarii constata si sunt re"onabili ca intradevar s-au inclacat limitele ma ime ale cotitatii disponibile atunci prin acordul lor de vointe pot conveni sa opere"e reductiunea si atunci cand se pune problema reductiunii prin acordul partilor atunci reductiunea poate sa fie facuta fie dupa regulile de drept comun despre care vom discuta putin mai incolo, fie dupa alte reguli -Ge # daca potrivit dreptului comun donatiile se reduc in ordinea inversa a datei la care au fost facute partile interesate pot sa stabileasca o alta ordine spunand ca intai se reduce donatia Q Q care este posterioara -Gnimic nu impiedica pe cei interesati sa reali"e"e un astfel de acord de vointe -Gaici nu este vorba despre inclacarea unor norme imperative -Gpartile prin acordul lor pot sa procede"e la reductiune cum cred de cuviinta. S-ar putea ca mostenitorii re"ervatari sa nu ceara reductiunea0 EGcum ramane cu caracterul imperativ al dispo"itiilor legale referitoare la re"erva0 -Gnormele respective sunt imperative pentru dispunator, iar nu pentru re"ervatari -Gre"ervatarii pot sa nici nu invoce termenul de prescriptie pentru a invoca reductiunea care se face pentru o actiune cu caracter personal si care este de / ani de la DD6 sau de la data cand au luat la cunostinta despre liberalitatile respective -Gre"ervatarii pot sa lase sa treaca acest termen fara sa ceara reductiunea -Greductiunea nu se impune in mod imperativ. Alta este situatia din punctul de vedere al dispunatorului care nu poate sc!imba categoria mostenitorilor re"ervatari pentru ca o astfel de intelegere este lovita de nulitate absoluta -Gnormal ca pot gratifica bunicii in formele preva"ute de lege, prin donatii sau prin legate, dar nu poate sa impuna alti mostenitori re"ervatari sau alte reguli decat cele preva"ute de lege. $entru re"ervatari insa dupa DD6 -Ge vorba despre un drept si anume dreptul la re"erva pe care daca vor il pot valorifica, iar daca nu doresc din indiferent ce motive pot sa nu il valorifice, fie nu accepta mostenirea, fie accepta mostenirea si nu solicita reductiunea, fie solicita reductiunea si nu solicita e ecutarea -Gorice situatie este posibila. 4e"ervatarii pot sa nu a%unga nicicand la concreti"area dreptului respectiv prin reductiunea efectiva. 4evenind la modalitatile prin care se poate reali"a reductiunea retineam ca ea poate fi facuta pe cale amiabila# prin buna intelegere intre parti si atunci intelegerea reali"ata intre re"ervatari si beneficiarii liberalitatilor devine obligatorie -Ge un contract ca orice contract -Gare forta obligatorie a contractului respectiv.

Daca au convenit intr-un anumit fel fiecare dintre semnatari este tinut sa isi indeplineasca obligatiile in conditiile dreptului comun. Sigur ca se poate pune problema anularii intelegerii respective daca de pilda se invoca vicii de consimtamant, cau"a imorala sau lipsa cau"ei -Gdeci unul din motivele de nulitate daca e ista si este dovedit poate fi invocat de cei interesati pentru a obtine invalidarea conventiei respective. )n ca"ul in care nu se a%unge la reductiune pe cale amiabila, deci prin buna intelegere intre parti-Gin aceasta ipote"a re"ervatari au la dispo"itie actiunea in reductiune care este o actiune personala si care este supusa prescriptiei. )n legatura cu modurile in care operea"a reductiunea avem dispo"itii care reglementea"a acest lucru si anume la art. 1.,.4 NCC -Gre"ulta in mod e pres ca ea poate fi reali"ata fie prin buna intelegere, fie pe cale de actiune, fie pe cale de e ceptie. ' # reductiunea va fi opusa pe cale de e ceptie atunci cand re"ervatarii se afla in posesia bunurilor care formea"a obiectul liberalitatilor, poate fi vorba despre donatii care s-au inc!eiat, dar al caror obiect nu a fost predat donatarului sau poate fi vorba despre legate care se pot e ecuta numai dupa DD6 -Gbunurile se afla in posesia re"ervatarilor si donatarii sau legatarii solicita predarea -Gin aceasta situatie re"ervatarii nu au interesul sa introduca o actiune -Goricat timp durea"a aceasta situatie, posesia lor -Gei pot sa invoce pe cale de e ceptie reductiuneaD prin aceasta ce obtin0 -G invocand reductiunea constatand ca s-au incalcat limitele cotitatii disponibile si instanta constata reductiuneaD deci vor respinge in tot sau in parte actiunea prin care beneficiarii liberalitatilor solicita predarea. -G reductiunea poate fi totala cand intregul obiect al liberalitatii9toata valoarea liberalitatii depaseste limitele cotitatii disponibile si liberalitatea respectiva intra in categoria celor care sunt supuse acelei reductiuni sau poate fi vorba despre o reductiune partiala -Ge # se constata ca obiectul donatiei este un imobil care are valoarea de 1,,.,,, euro si se constata ca incalca aceasta liberalitate, cotitatea disponibila in proportie de 197, deci cu -,.,,, euro -Gin aceasta ipote"a reductiunea va fi doar partiala. $e cale de actiune vor obtine reductiunea re"ervatarii in ipote"a in care bunurile se afla la cei gratificati de cele mai multe ori, este vorba despre donatari care in timpul vietii lui de cu%us au primit obiectul donatiei, il detin -Gs-a desc!is mostenirea, se fac calcule, se constata ca s-a depasit limita ma ima a cotitatii disponibile astfel incat re"ervatarii pentru a obtine reductiunea au nevoie de actiune. Aceasta actiune este supusa prescriptie in termenul de / ani, e ista
167

prevedere e presa in art. 1.,.- din NCC, regimul era identic si sub ;CC. Acum prescriptia nu mai este imperativa e istand alte reguli in materie de prescriptie. Sub regimul Decretului 16+91.-8 prescriptia era o problema de ordine publica instanta trebuind sa o invoce din oficiu sau orice parte interesata. )n regimul NCC prescriptia nu mai este de ordine publica ci trebuie sa fie invocata cel mai tar"iu pana la primul termen de %udecata de partea interesata, iar daca nu a fost invocata atunci nu operea"a astfel incat reductiunea poate fi ceruta si daca au trecut mai mult de / ani de la DD6 -Geste o diferenta importanta. Cand se constata ca liberalitatile au depasit limita ma ima a cotitatii disponibile se va proceda la reductiune in una din formele pe care le-am anali"at si ordinea reductiunii liberalitatilor este urmatoarea# mai intai se reduc legatele -Gde ce se reduc mai intai legatele0 -Gfiind acte %uridice mortis causa produc efecte numai dupa DD6, donatiile sunt acte %uridice intre vii si ele si-au produs efectele inainte de DD6 si in plus sunt si irevocabile astfel incat daca se pune problema reductiunii cele care cad mai intai sub incidenta acestuia sunt legatele. $rimele se reduc legatele -Gcum se reduc legatele0 EGse reduc toate deodata si in mod proportional -Gcum pot fi reduse deodata si in mod proportional de e # un legat universal si un legat particular -Gin ipote"a in care se pune problema reducerii unui legat universal si a unui legat particular se procedea"a in felul urmator -Gse ia in vedere situatia care ar fi e istat daca nu ar fi e istat re"ervatari. Cat i-ar fi revenit in respectiva ipote"a legatarului universal si cat i-ar fi revenit legatarului particular si dupa aceea care este operatiunea urmatoare0 ' # 6asa de calcul de 1,,.,,, euro, sa presupunem ca este un legat universal, e ista un mostenitor re"ervatar 1 descendent si ca e ista un legat particular care are valoarea de 7-.,,, euro -Gprima operatiune este sa calculam ce ar fi revenit legatarilor daca nu ar fi e istat re"ervatariiD in e emplul dat +-.,,, euro si legatarul particular ar fi luat 7-.,,, euroD e ista re"ervatarul 1 descendent -Gcare ar fi re"erva acestuia0 197 din mostenire -Gasta inseamna ca legatarul va primi +-.,,, euro impartit la 7, adica %umatate, iar legatarul cu titlu particular 7-.,,, euro impartit la 7, aceasta insemnand ca prin aceste operatiuni se asigura reductiunea proportionala a ambelor legate si in aceasta modalitate se asigura re"erva descendentului in e emplul dat -Gcand este vorba despre liberalitati si donatii, liberalitati care incalca limitele

ma ime ale cotitatii disponibile, primele reduse sunt liberalitatile repre"entate de legate care se reduc toate deodata si in mod proportional. Sa presupunem ca s-a procedat la reductiune in acest fel si tot nu se poate asigura re"erva -Gtrecem la reductiunea donatiilor si in aceasta privinta regula este ca reductiunea se face in ordinea inversa a datei lor-Gdeci cele mai recente sunt reduse, procedam la reductiunea celei mai recente, iar daca nici asa nu se asigura re"erva se procedea"a la reductiunea donatiei anterioare si tot asa pana se asigura re"erva care se cuvine mostenitorilor re"ervatariD daca sunt in aceeasi data se reduc proportional. Ar putea sa spuna defunctul ca reductiunea sa nu se faca in ordinea inversa a datei lor ci sa se faca intr-o alta ordine0 -Ge ista norme imperative care te opresc, donatiile sunt irevocabile. 8a legate ar putea spune defunctul ca reductiunea sa nu se faca proportional ci intai sa se reduca legatele particulare0 -Gaici vointa nu este ingradita de nicio norma imperativa, astfel incat dispunatorul poate sa dispuna cum vrea el, dar cand e ista o norma imperativa cum este aceea a irevocabilitatii donatiilor nu poate dispunatorul prin vointa lui sa stabileasca o alta ordine pentru ca asta ar insemna sa poata revoca implicit donatiile pe care le-a facut si care sunt irevocabile. ' ista si liberalitati cum este ca"ul trustRului anglo-american. Caracteristica acestuia este ca poate fi revocata liberalitatea fara sa e iste restrictia care e ista in dreptul continental si anume ca donatiile sunt irevocabile -Gasadar o liberalitate facuta printr-un trust de acest gen poate fi revocata de dispunator tot asa cum sunt revocate si legatele si se poate intampla sa se puna problema reductiunii unei liberalitati facute printr-un trust asa cum a fost ca"ul in dreptul france" intr-o speta care a a%uns sa fie solutionata de Casatia 2rance"a unde s-a pus problema caracteristicilor trustRului si unde s-ar inscrieD in categoria legatelor0 -Gpentru ca poate fi revocat oricand sau in categoria donatiilor si sa se reduca dupa regulile e puse mai inainte. Conclu"ia la care s-a a%uns in final este ca astfel de liberalitati sunt donatii indirecte care se reduc primele, imediat dupa legate pentru ca ele produc efecte de la DD6, desi sunt acte de formatie bilaterala, deci contracte. Atunci cand se va pune problema reductiunii unui astfel de trust, desi codul nostru nu prevede in mod e pres reductiunea-G este imediat dupa legate. $roblema reductiunii nu se pune in raport cu data cand se face actul de donatie, se poate ca donatia sa fie facuta cu -, ani inainte de data decesului, nu are de unde sa stie dispunatorul care va fi situatia patrimoniului sau la data decesului si aceea este luata in considerare in privinta stabilirii drepturilor succesorale. -G inafara de liberalitatile clasice, cunoscute in sistemul continental, donatiile si legatele care se
169

reduc dupa regulile cunoscute e ista si liberalitati mai Qe oticeQ pentru cei obisnuiti cu dreptul continental, cum este celor facute prin trust, cand daca se pune problema ordinii reductiunii unei liberalitati facute prin trust trebuie sa retinem ca reductiunea este imediat urmatoare legatelor. Deci, intai se reduc legatele, dupa aceea liberalitatile facute prin trust, iar dupa aceea donatiile dupa regula pe care am enuntat-o. E&ectele re#uctiunii -G atunci cand este vorba despre legate, daca ele au fost e ecutate atunci se desfiintea"a, se desfiintea"a legatul, se reduce si trebuie inapoiat bunul. -G cand este vorba despre donatii in masura in care operea"a reductiunea donatia se re"olutionea"a, deci nu este anulata -Geste desfiintata cu efecte de la data cand a fost solicitata. 4eductiunea operea"a ca principiu numai daca ea a fost solicitata. -G fiind vorba despre efectele re"olutiunii in aceasta privinta, pentru ca operea"a numai la cerere, sunt de la data cand s-a solicitat. Care este importanta practica0 -Geste problema fructelor -Grevin re"ervatarilor cu efecte de la data cand s-a solicitat reductiunea -Gpana la acea data fructele se cuvin donatarilor. ' ista si liberalitati care au ca obiect u"ufructul mostenirii -Gcum se procedea"a la reductiune in aceasta situatie0 -Gavem dispo"itii speciale, e istau si in ;CC art. 844, art. 1.,.8 din NCC unde se preci"ea"a ca Qdaca donatia sau legatul au ca obiect un u"ufruct, u" sau abitatie ori o renta sau intretinere viagera, mostenitorii re"ervatari au dreptul de a opta sau de a cere reductiunea potrivit dreptului comunQ -Gcum s-ar putea face reductiunea potrivit dreptului comun0 -Gfiind vorba despre contracte aleatorii s-ar putea face o evaluare -Ge ista anumite criterii stabilite de societatile de asigurari, fiind un calcul apro imativ, un calcul statistic in functie de varsta celui care beneficia"a de legatul respectiv se poate stabili. -G in aceasta ipote"a re"ervatarii pot# fie sa abandone"e cotitatea disponibila in intregime, deci sa nu mai e ecute legatul respectiv de renta-viagera, de u"ufruct s.a.m.d, fie sa il e ecute asa cum a stabilit dispunatorul, fie sa solicite reductiunea dupa regulile de drept comun. IM%UTAREA LI,ERALITATIL!R

-G pentru a aplica cu strictete regulile in materia de succesiuni si de stabilire e acta a CD si a 4 nu este suficient sa stim care este masa de calcul si care sunt cotele de 4 si de CD ci mai trebuie sa apelam la o operatiune foarte importanta care este aceea a imputarii liberalitatilor. -G este important sa stabilim regulile dupa care liberalitatile, intr-un ca" sau altul se imputa fie pe CD, fie pe 4, fie in unele ca"uri pe ambele parti din masa de calcul. )n esenta atunci cand cei gratificati sunt terti straini de mostenire, care nu sunt nici mostenitori legali si nici mostenitori re"ervatari, indiferent ca este vorba despre gratificarea prin donatii sau prin legate-G imputarea liberalitatilor acestora se face pe CD. Ceea ce trebuie sa retinem este ca in ca"ul imputarii liberalitatilor, ordinea in care se imputa liberalitatile pe CD sau pe 4 este aceea inversa a reductiunii-G importanta este ca procedand in acest fel, imputam liberalitatie pe CD, prima, a doua s.a.m.d., iar la un moment dat se poate intampla ca acea cotitate disponibila sa fie consumata, iar aceasta inseamna ca tot ceea ce urmea"a va fi supus reductiunii. -G imputarea liberalitatilor se face in ordinea inversa a reductiunii-G reductiunea in ca"ul donatiilor se face in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai recenta, continuand cu urmatoarea s.a.m.d., pana la prima liberalitate daca este ca"ul, iar in ca"ul legatelor se reduc proportionalD deci dupa donatii e ista categoria intermediara de liberalitati, a trustRului angloamerican, care atunci cand s-a facut o liberalitate printr-o astfel de modalitate sunt supuse reductiunii inaintea legatelor, deci dupa toate donatiile, dar inaintea legatelor. 4etinem ca atunci cand liberalitatile sunt facute in favoarea unor terti straini de mostenire sau in favoarea unor mostenitori legali care nu sunt re"ervatari atunci intotdeauna imputarea liberalitatilor se face pe CD. Se poate intampla sa e iste mostenitori re"ervatari care sa fie gratificati cu liberalitati si dintr-un motiv sau altul sa renunte la mostenirea legala. ;om vedea ca atunci cand e ista mostenitori care au dubla vocatie# si testamentara si legala pot sa opte"e diferit, fie pentru una, fie pentru alta-G pot e ista interese pentru aceasta maniera de a proceda sau pot accepta ambele calitati# si de mostenitor legal si de mostenitor re"ervatarD deci nu se e clud una pe cealalta, dar in situatia in care din indiferent ce motive-G e vorba despre mostenitorii re"ervatari care renunta la mostenire, la mostenirea legala si atunci liberalitatea lor va fi tratata ca o liberalitate facuta oricarei persoane, tert. Si aceasta liberalitate, c!iar daca are calitatea de mostenitor re"ervatar, se imputa pe CD, dar este de retinut ca este vorba despre situatia in care re"ervatarul nu isi invoca acel drept la re"erva, deci nu vine la mostenirea legala, numai la mostenirea testamentara si in aceasta situatie liberalitatea lor se imputa pe CD. Sigur ca daca aceste liberalitati consuma
171

valoric CD, ele vor fi suspuse reductiunii dupa regulile cunoscute. -G in ipote"a in care este vorba despre mostenitori legali re"ervatari si este vorba despre donatii care sunt supuse raportului, deci acelea care nu sunt definitiveD care sunt considerate ca fiind &avand in contul drepturilor de mostenire legala si care( intre anumiti mostenitori si anume descendenti si Ss sunt supuse obligatiei de raport-G in aceasta situatie imputarea liberalitatilor facute in favoarea re"ervatarilor se imputa pe 4 acestora mai intai si daca re"erva celui gratificat este consumataD cu alte cuvinte daca liberalitatea trece peste limitele 4 -G in aceasta situatie restul se imputa pe CD, iar daca este consumata si CD atunci inseamna ca trebuie sa fie supusa si reductiunii-G in ipote"a in care este vorba despre o persoana care este mostenitor re"ervatar gratificat cu liberalitati, se imputa mai intai liberalitate pe 4 apoi pe CD si daca o depaseste este supusa reductiunii. )n dreptul france" e ista un te t care spune ca intr-o astfel de ipote"a liberalitatea se imputa pe 4 celui care a fost gratificat si daca mai trebuie mers mai departe se trece direct la reductiune fara sa se mai impute pe CD-G nu s-a adoptat aceasta solutie legislative. Atunci cand este vorba despre raport, donatiile care sunt supuse raportului se readuc la mostenire si se impart intre cei care functionea"a obligatia de raport dupa cotele de mostenire legala-G cel care a fost gratificat nu beneficia"a mai mult de liberalitate decat ceilalti mostenitori care sunt si ei supusi obligatiei legale de raport. Sigur ca intre momentul donatiei si momentul cand se face raportul a beneficiat cel gratificat, dar dupa ce se desc!ide mostenirea si are loc raportul se restabileste egalitatea intre ei. -G o a /-a ipote"a este aceea cand este vorba despre gratificati mostenitori re"ervatari care sunt gratificati cu donatii care sunt preciputare, deci nu sunt supuse obligatiei de raport. 6ai intai donatia se imputa pe CD-G aici nu mai este vorba doar despre un avans in contul drepturilor de mostenire legala, ci este vorba despre o preferinta a dispunatorului fiind vorba despre o liberalitate definitiva si se imputa pe CD si daca depaseste liberalitatea limitele CD se imputa pe 4 si daca depseste si 4 este supusa reductiunii. )n materie de re"erva in lumina NCC lucrurile sau simplificat foarte mult-G pentru ca re"erva nu poate depasi niciodata cota de 197 din mostenire, inainte erau tot felul de calcule, corelatia dintre cota Ss si cotele re"ervelor celorlalti mostenitori dand nastere la foarte multe discutii.

-G stabilim masa de calcul, stabilim care sunt cotele de re"erva, acuma re"erva este individuala, nu mai este colectiva, sigur ca insumate trebuie sa dea un re"ultat si daca acel re"ultat este depasit valoric prin liberalitati se pune problema reductiunii dupa regulile anali"ate, tocmai am discutat de imputarea liberalitatilor si cum se face aceasta-G sunt cateva reguli destul de simple, nu sunt complicate. -G re"erva globalaE re"erva insumata a mostenitorilor re"ervatari-G e # daca sunt 7 descendentiG 197 din mostenire, fiecaruia ii revine 194, deci 194 5 194 este re"erva globala. 4e"erva globala este suma re"ervelor individuale. -G importanta este imputarea-G daca am imputat liberalitatea 1, liberalitatea 7, liberalitatea / si sa consumat CD, restul sunt toate supuse reductiunii-G nu mai am ce sa imput. )mputarea are rost pentru a vedea daca liberalitatile se inscriu sau nu in limitele CD-G daca dupa prima, a 7-a sau a /-a liberalitate a%ungem la conclu"ia ca s-a consumat CD restul liberalitatilor care ar urma teoretic sa le imputam nu mai are rost sa le imputam pentru ca este lipsit de sens-G sunt toate supuse reductiunii-G sigur ca ar putea avea un sens daca fiind vorba despre donatii si despre legate atunci are sens in ce ordine le reducem, dar pentru ca le-am imputat pe cele mai vec!i dintre donatii pe CD acelea insemnand ca raman sa produca efecte si urmatoarele donatii care urmea"a imediat ce am imputat si am depasit limita ma ima a CD insemnand ca toate sunt supuse ca si cand au fost facute la aceeasi data-G deci nu mai are nicio importanta-G aceasta este legatura dintre imputare si reductiune. DRE%TUL DE !%TIUNE SUCCES!RALA -G in Codul civil, urmea"a dupa art. 1.,.. cel cu imputarea 8iberalitatilor, urmea"a titlul ); Q<ransmisiunea si parta%ul mosteniriiQ. D.p.d.v. strict %uridic optiunea succesorala nu tine de transmisiunea mostenirii. Dreptul de optiune este o c!estiune independenta care ar fi trebuit sa fie reglementata intr-un titlu separat. -G nicio persoana care are vocatie la mostenire, fie legala, fie tesamentara nu este obligata sa accepte mostenireaD este de principiu ca orice succesibil-G orice persoana care ar putea mosteni are dreptul de a opta, de a alege. -G sub regimul ;CC avea / optiuni, in NCC sunt doar 7 optiuni. )nainte optiunile erau
173

urmatoarele# acceptarea pura si simpla a mostenirii, acceptarea sub beneficiu de inventar si renuntarea la mostenire. Sub regimul NCC e ista posibilitatea fie de a accepta mostenirea# nu se mai spune nimic-G pur si simplu sau sub benficiu de inventar, sau a renunta la mostenire. Deci nu mai e ista categoria acceptarii sub beneficiu de inventar. De ce era important beneficiul de inventar0-G pentru ca in ca"ul mostenitorilor care acceptau in aceasta forma mostenirea, se producea o separare neta intre patrimoniul succesoral si patrimoniul persoanal al succesibilului-G asta poate sa aiba importanta atunci cand mostenirea ar fi insolvabila-G cand pasivul mostenirii fiind mai mare decat activul, daca acceptarea s-a facut pur si simplu atunci succesibilul ar fi trebuit sa plateasca datoriile mostenirii si cu bunurile lui proprii-G daca acceptarea se facea sub beneficiu de inventar atunci el nu putea fi tinut de sarcinile si datoriile mostenirii decat in limita activului pe care l-a primit. -G s-ar putea ca statul sa fie instituit ca mostenitor testamentar printr-un legat si in acea situatie trebuie sa accepte mostenirea. Daca prin ipote"a, fiind instituit legatar universal, statul a acceptat pur si simplu, c!iar si sub regimul ;CC-G in acea situatie raspundea si statul &ultra vires !ereditates(-G si cu bunurile din patrimoniul propriu. -G in ca"ul minorilor e ista o dispo"itie speciala in Decretul /191.-4 care spunea ca minorii intotdeauna mostenesc sub beneficiu de inventar-G fara inventar cum s-ar putea stabili daca nu sa produs confu"iunea patrimoniilor. $rincipiul era ca minorii, inter"isii %udecatoresti si statul care beneficia"a de mostenirea vacanta, intotdeauna nu raspundeau pentru pasiv decat in limita activului. -G acceptarea care nu poate fi inlaturata si care trece c!iar peste o renuntare anterioara-G cu titlu de sanctiune este considerat acceptant fortat daca doseste bunuri, are discernamant si capacitate delictuala. -G in NCC e ista aceasta posibilitate de a opta intre a accepta mostenirea si a renunta la mostenire. $entru a mosteni este nevoie de acceptare, de o manifestare de vointa, atunci nu ne aflam in situatia in care se afla partile atunci cand inc!eie un contract0-G e ista o oferta, e ista o acceptare, legandu-se acordul de vointe si de acolo i"vorasc drepturile si obligatiile. )n materia succesorala, desi vorbim despre acceptarea mostenirii mecanismul prin care se transmite patrimoniul de la cel decedat la succesori nu este acela contractual-G aceasta acceptare a

mostenirii are doar rostul de a consolida calitatea de mostenitor pe care succesibilul o dobandeste in principiu de la DD6, survenind acceptarea in termenul preva"ut de lege cu efecte de la DD6, asadar de la data decesului lui de cu%usEG patrimoniul celui decedat se transmite automat la succesibilD deci efectele nu sunt de la data acceptarii, are efect declarativ cu efecte de la DD6-G si aceasta acceptare are doar aceasta semnificatie a insusirii calitatii de mostenitor9de confirmare a calitatii de mostenitor pe care succesibilul o are fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului. 6ai retinem ca in sistemele de drept moderne nu mai e ista categorii de mostenitori asa cum e istau in dreptul roman care sa fie obligati sa accepte mostenirea, dreptul de a opta fie pentru a primi mostenirea, fie pentru a o repudia este unul care este la discretia celui care are acest drept de optiune. Cine sunt titularii dreptului de optiune0-G sunt succesibilii-G persoanele care au vocatie fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului sau testamentelor. Ceea ce mai trebuie sa retinem este faptul ca de la DD6 termenul de optiune care la ora actuala este de 1 an in principiu-G mai e ista si posibilitatea scurtarii lui-G in interiorul acestui termen de optiune toti succesibilii trebuie sa isi e ercite dreptul de optiune-G nu se procedea"a de o maniera de felul urmator-G mai intai trebuie sa se pronunte descendentii de gradul ), apoi descendentii de gradul )), pe urma Ss s.a.m.d-G toti succesiblii indiferent ca sunt din clasa ), )), ); sau sunt mostenitori testamentari sau SsD toti trebuie sa isi e ercite dreptul de optiune si in functie de cei care au acceptat si de regulile aplicabile in materie de devolutiune succesorala, in final actele de optiune ale unora vor avea efecte, ei mostenind efectivD si cei care spre e # sunt in clasa a );-a, dar e ista acceptanti in clasa ), acceptarea lor nu mai produce efecte. $rin urmare toti succesibli trebuie sa opte"e in interiorul termenului de optiune preva"ut de lege. -G art. 1.1,1 din NCC-G Caracterele %uridice ale dreptului de optiune succesorala-G QSub sanctiunea nulitatii absolute optiunea succesorala &si prin optiune succesorala intelegem fie acceptarea, fie renuntarea( este indivi"ibila si nu poate fi afectata de nicio modalitateQ-G ce inseamna ca dreptul de optiune este indivi"ibil0-G ori accepti mostenirea legala, testamentara asa cum ti-o transmit sau cum ti-o stabilesc regulile de mostenire legala sau testamentara, ori renunti-G nu poate fi fractionat. ' ista si e ceptii-G in ca"ul terenurilor preluate in timpul regimului comunist potrivit dispo"itiilor 8egii nr. 1891..1-G 8egea 2ondului 2unciar-G Qmostenitorii care nu au acceptat mostenirea inainte de 1.8., deci in perioada regimului
175

comunist &fie ca bunurile nu se mai aflau in patrimoniul lui de cu%us, fie din alt motiv( pot sa isi e ercite dreptul de optiune dobandind dreptul de a obtine restituirea fie in natura, fie prin ec!ivalentQ-G in practica noastra %udiciara si in doctrina s-a ivit o complicatie si anume# intr-o opinie s-a spus ca daca un mostenitor a renuntat in mod e pres la mostenire inainte de 1.8. el nu mai poate sa solicite masuri reparatorii dupa data intrarii in vigoare a 8egii 1891..1. Altii au spus ca nu are importanta daca a renuntat e pres sau tacit prin nee ercitarea dreptului de optiune in termenul legal, care atunci era de 6 luni, ci au dreptul si cei care au renuntat e pres la mostenire. A intervenit ).C.C.J. si a dat o !otarare care este contrara principiilor-G a consacrat punctul de vedere potrivit caruia in ipote"a e aminata cei care au renuntat e pres nu pot sa beneficie"e de masuri reparatorii, dar renuntarea e presa la drept nu este Qmai renuntareQ decat cea implicita prin nee ercitarea dreptului de optinune in termenul de 6 luni in care trebuia e ercitat dreptul de optiune anterior-G tot renuntare era-G efectele erau aceleasiD ratiunea legiuitorului din 1..1 a fost de ai pune pe toti mostenitorii, in situatia de a putea opta acuma cand este posibil ca terenurile respective sa fie acordate cu titlu de masuri reparatorii. $entru instanta este obligatoriu sa procede"e asa cum a "is ).C.C.J. Se spune ca daca a renuntat e pres se incalca principiul indivi"ibilitatii transmisiunii succesorale, in cealalta situatie nu se incalca0-G tocmai ca ne aflam in e ceptie si trebuia sa le se dea ambelor categorii dreptul de a obtine masuri reparatorii. -G retinem ca dreptul de optiune succesorala este indivi"ibil in principiu si re"ulta din dispo"itiile art. 1.1,1 ca nu poate fi afectat de modalitati-G aceasta inseama ca nu poti sa spui ca accepti sub conditia Qnu stiu careQ sau ca renunti daca Qnu stiu ceQ-G actul de optiune trebuie sa fie pur si simplu, sa nu fie afectat de modalitati. -G o alta problema care s-a pus sub regimul ;CC a fost aceea daca dreptul de optiune poate fi e ercitat pe cale oblica, adica dreptul de a accepta mostenireaD si aici unii au spus ca da, iar unii ca nu-G C!irica-G nu s-ar putea pentru ca este un drept pur personal-G in NCC s-a transat problema in art. 1.1,+ unde se prevede in mod e pres ca cei care sunt creditorii succesibililor pot e ercita dreptul de a accepta mostenirea pe cale oblica insemnand ca e ista un succesibil care are dreptul de a primi o mostenire-G dintr-un motiv sau altul nu isi e ercita dreptul si creditorii lui pot e ercita acest drept pe cale oblica, dar din dispo"itiile acestui te tEG numai in limita indestularii creantelor lor-G practic nu optea"a in locul lor, ci e ercita actiune. 'ste un fel de revocare pauliana combinata cu o actiune oblica, dar poti sa accepti mostenirea nu ca sa ii

pre%udicie"i pe creditori, ci te-ai certat cu dispunatorul si esti atat de ferm si moral incat nu vrei nimic de la el. 'ste adevarat ca acest drept le da dreptul creditorilor sa opte"e doar in limita creantei lor, nu te obliga sa primesti restul daca nu vrei sa primesti. 4etinem ca acum este posibil sa se faca acest lucru pe cale oblica. $oate accepta doar in limita creantei lui, dar daca nu accepta pentru restul se duce la ceilalti mostenitori, dar se pun problemele de calcul pentru ca in functie de numarul si calitatea mostenitorilor stabilim drepturile de 4 si CD. -G in principiu dreptul de optiune este liber, adica orice succesibil poate sa accepte sau sa renunte dupa cum considera de cuviinta, dar sunt si e ceptii-G una fiind aceea cand creditorii accepta pe cale oblica, de fapt accepta pentru ei sa isi satisfaca creanta-G de asemenea acest drept de libera optiune nu mai functionea"a ca atare nici in situatia in care un succesibil ascunde sau doseste sau sustrage bunuri din masa succesorala# este situatia in care e ista 7, / sau mai multi mostenitori intre care e ista starea de indivi"iune si unul dintre ei ascunde cu intentie sau sustrage bunuri din mostenire-G e # nu declara ca a primit o donatie care ar trebui sa fie luata in calcul la stabilirea masei de calcul cat si la obigatia de raport si reductiunea s.a.m.d. si are o datorie personala fata de cel decedat si nu declara datoria, sau e ista inainte situatia in care unul dintre succesibili distrugea testamentul-G acum distrugerea testamentului este ca" de nedemnitate-G deci nu mai functionea"a aici, dar in astfel de situatii e ista si in ;CC-G art. +,/ si +17 si e ista si in NCC art. 1.11. in care ni se spune ca acceptarea poate fi si fortata si se refera la e act aceste situatii-G Qsuccesibilul care cu rea-credinta a sustras sau a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori supusa reductiunii este considerat acceptant mostenirii c!iar daca anterior renuntase la eaQ-G acest te t pune probleme caci se poate intampla sa fie vorba despre o donatie care nu este supusa nici raportului si nici reductiunii-G daca se ascunde o astfel de donatie nu se aplica te tul0-G interpretat ad literam, nuF-G dar ar fi logic0 ce ar insemna o astfel de situatia0-G o donatie care nu este raportabila si nici nu incalca CD, deci nu este supusa nici reductiunii0-G este indiferent pentru mostenire daca stiu ceilalti mostenitori despre ea sau nu0 de ce nu0-G pentru ca masa de calcul este influentata directD aceasta insemnand ca este influentata si limita CD si limita 4-G atunci nu este bun te tul. )nterpretarea rationala ar fi ca dincolo de litera te tului sa fie luata in considerare pentru ca este clar ca influentea"a-G unul vrea sa profite ascun"and numai pentru el bunul respectiv-G trebuie interpretat te tul in sensul ca orice donatie, daca este ascunsa poate sa fie luata in considerare si sanctiunile sunt drastice-G in primul rand este considerat acceptant, numai acceptant, nu mai sunt pur si simplu sau sub
177

beneficiu de inventar si pe de alta parte cel care a procedat de aceasta maniera neonesta pierde dreptul de a mosteni bunul respectiv-G dar ce se intampla cand este vorba despre o donatie0-G pierde dreptul la donatie0 art. 1.11. alin. 1. te"a a )) -a-G cel care a procedat de maniera neonesta nu va avea insa niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse ci va fi obligat sa raporte"e ori sa aduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat. 4eferindu-se la donatii se spune ca ori trebuie sa o raporte"e, ori sa suporte reductiunea-G ori in ipote"a noastra nu este vorba nici despre una, nici despre alta, dar am Qva"utQ ca legiuitorului i-a QscapatQ faptul ca pot fi donatii care nu sunt nici raportabile si nici reductibile si care sa intre in categoria actelor neoneste care ar putea atrage. Sub regimul ;CC atragea sanctiunile-G pierde dreptul la bunul donat sau nu0-G nu pierde pentru ca sanctiunile pe care trebuie sa le suporte sunt doar raportul sau reductiunea, sau si una si alta. -G nu participa la distribuire-G el este scos din calcul-G e # daca sunt / descendenti si operea"a obligatia de raport si unul dintre ei a ascuns ca i s-a facut o donatie, atunci raportea"a bunul si bunul se imparte intre cei doi, iar nu si cu el. Daca in ca"ul cand donatia este raportabila sau in situatia in care este reductibila-G te tul vorbeste despre donatie cand este reductibila, insemnand ca trebuie sa suporte reductiunea, dar se subintelege ca pentru restul in ca"ul raportului pierde dreptul pentru ca aduce bunul si potrivit dispo"itiilor e prese ale acestui te t de lege nu primeste nimic. )n ca"ul cand este reductibila i se reduce donatia, dar pentru restul ramane sa se bucure-G C!irica-G ar trebui sa nu se mai bucure-G aceasta ar fi sanctiunea pana la capatD deci te tul trebuie modificat si regandit. -G art. 1.1,7 NCC-G ;ocatia multipla la mostenire-G alin. &1(QAtunci cand e ista situatii in care un succesibil are mai multe vocatii &nu pot fi mai multe de doua-G ori legala, ori testamentara( in aceea situatie, succesibilul respectiv are dreptul de a opta diferit &cu alte cuvinte poate sa renunte de pila la mostenirea legala, sa o accepte pe cea testamentara sau invers sa le accepte pe amandoua(Q ' # o persoana decedea"a si are constituit un patrimoniu de afectatiune# un cabinet medical afectandu-si niste bunuri pentru aceasta activitate-G potrivit dispo"itiilor art. /1 din NCC patrimoniul este unic, dar in cadrul patrimoniului unic al persoanei fi"ice se pot creea si patrimonii de afectatiune, unul fiind cel profesional sau poate fi vorba despre o fiducie sau alte categorii de patrimonii de afectatiune-G deci o persoana A decedea"a, are in patrimoniul sau un

patrimoniu de afectatiuneD un cabinet medical sau un cabinet notarial sau de avocati s.a.m.d. si sa presupunem ca lasa un Ss si un mostenitor in clasa a );-a si pe langa bunurile care fac parte din patrimoniul de afectatiune lasa doar bunuri la care se referea anterior art. - din 8egea nr. /1. si acum .+4 din NCC-G bunurile mobile apartinand gospodariei casnice-G cum se procedea"a in aceasta situatie0-G aici se pune problema daca poate opta diferit sau ... -G poate veni sotul sa spuna ca el accepta doar mostenirea anomala, cea cu privire la bunurile mobile venind in concurs cu mostenitorul din clasa a );-a acelea ii revin lui, si restul nu. Ar putea spune sotul ca accepta bunurile revenind potrivit art. .+4 si sa spuna ca renunta la patrimoniul de afectatiune0 2ind vorba despre o mostenire anomala urmea"a reguli speciale-G poate sotul sa spuna ca i-a doar acele bunuri0 C!irica-G ar putea opt diferit-G fiind vorba despre o mostenire anomala pot sa o accept pe aceea si sa renunt la restul. 6ostenirea legala-G nu este o mostenire legala obisnuita ci este una anomala si una obisnuita-G este una anomala. -G alin &7( fra"a 1-G Qlegatarul c!emat la mostenire si ca mostenitor legal, isi va putea e ercita optiunea in oricare dintre aceste calitatiQ, fra"a a 7-a Qdaca desi nu a fost incalcata re"erva, din testament re"ulta ca defunctul a dorit sa dimnue"e cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma nu poate opta decat ca mostenitor legalQ-G ' # cel care decedea"a lasa 7 fii A si @, dispune prin legat in favoarea lui A de 19/ din mostenire. Deci ii lasa unuia dintre cei doi un legat cu titlu universal 19/ din mostenire. 2iind vorba despre 7 descendenti care este re"erva0-G 197 din mostenire-G re"erva fiecaruia dintre cei 7 este de 194, deci i-a dat mai mult decat re"erva, nu s-a incalcat re"erva, dar i-a dat mai mult legatarului decat e cota de mostenire legala care ar fi fost de 197 din mostenire-G si in aceasta ipote"a te tul ne spune ca nu poate opta decat pentru calitatea de legatar. Care este ratiunea0-G poate opta doar-G nu mai poate sa spuna ca este mostenitor legal-G deci nici re"erva nu si-o poate lua cu titlu de re"erva ci trebuie sa i-a doar legatul-G este o aberatie. Aici legiuitorii se gandesc la o e !erdare implicita-G a fost gratificat si l-a e !eredat implicit-G adica il gratific cu liberalitatea numai pe el cum este ca"ul in acest e emplu, dar presupun ca l-a e !eredat-G deci e foarte subtila problema. Cel din clasa urmatoare este mostenitor testamentar. Si aici este vorba despre situatia cand re"ulta ca l-a gratificat pe unul, dar intentia lui era sa ii dea numai atat si restul sa ii revina celuilalt-G atunci este vorba despre o instituire de legatar implicita sau tacita si atunci cel de-al 7lea fiu este mostenitor testamentar-G deci este instituit ca legatar, dar si el ar avea dreptul de optiune care daca se e ercita dupa acesta nu se stie re"olvarea &S- C!irica(. Aberatie legala pe
179

care nu trebuie sa o luam in considerare-G ramane principiul cu care trebuie sa ramanem si anume ca atunci cand e ista doua calitati in persoana aceluiasi succesibil, adica este si mostenitor legal si mostenitor testamentar, el poate opta fie pentru una, fie pentru cealalta dintre calitati-G fie sa spuna ca vrea mostenirea legala si ca renunta la cea testamentara, fie o accepta pe cea testamentara si renunta la cea legala, fie sa spuna ca o accepta si pe una si pe cealalta. &acestea sunt ipote"ele posibile, aceasta trebuie retinut asa cum este(. -G in ceea ce priveste termenul de optiune-G in ;CC termenul de optiune succesorala pana in 1.-4 termenul de optiune era de /, de ani dupa care dintr-o data a devenit de 6 luni-G iar acum este de 1 an. 'l curge de principiu de la DD6, dar atunci cand dintr-un motiv sau altul mostenitorul legal sau testamentar nu stie despre deces sau nu se cunoaste e istenta testamentului sau survine o !otarare declarativa de moarte in astfel de situatii se reglementea"a ca termenul curge de la data cand s-a descoperit testamentul, de la data !otararii declarative de moarte s.a.m.d. -G in NCC optiunea se poate face doar intre a accepta mostenirea si a renunta la mostenire. -G acceptarea mostenirii se poate face fie in mod e pres si lucrul acesta se poate face ori printr-o declaratie data in fata notarului public, situatie in care notarul are obligatia de a comunica Ar!ivei 'lectronice sa se note"e intr-un registru special aceasta acceptare sau poate fi facuta tot in mod e pres, dar printr-un act sub semnatura privata-G poate fi printr-o declaratie, scrisoare misiva sau un alt inscris sub semnatura privata sau in fata instantei. -G inainte de NCC se sustinea ca o declaratie facuta in fata instantei si inscrisa in inc!eierea de sedinta are valoarea unei aceptari printr-un act autentic. 8a ora actuala intrucat NCC prevede in mod e pres ca acceptarea nu se poate face decat in fata notarului nu se mai poate accepta aceea idee. -G acceptarea tacita consta intr-un act pe care nu l-ar fi putut face succesibilul decat daca ar fi acceptat mostenirea-G e # vand bunul QcutareQ pe care l-am mostenit de la tatal meu-G in aceasta situatie dispunand de bun printr-o promisiune sau c!iar un contract de van"areEG implicit ca a acceptat mostenirea. De asemenea cand spune Qcede" cota mea de mostenire fratelui meuQ, sau poate fi vorba despre luarea in posesie a bunurilor succesorale, dar trebuie sa fie vorba despre o luare in posesie care nu poate sa fie interpretata altfel-G daca de pilda cel care a decedat a locuit

impreuna cu succesibilul si succesibilul foloseste in continuare apartamentul care ar fi intrat in masa succesorala, cota de 197-G in aceasta situatie posesia este ec!ivoca deci nu valorea"a acceptare tacita. Nu poate fi vorba despre acceptarea tacita a mostenirii decat atunci cand nu poate fi vorba despre un act care nu poate fi interpretat altfel decat in sensul ca este o acceptare. Daca este indoielnic, ca si in ca"ul in care posesia este ec!ivoca atunci nu poate fi luata in considerare ca si act de acceptare tacita. ' # daca un mostenitor, observand ca un imobil care face parte din mostenire se darama si face niste lucrari de consolidare-G este un act de conservare. ' # daca imobilul este vec!i si il darama-G este act de acceptare tacita. -G sau poate fi vorba despre acte de administrare definitive, nu provi"orii de e # un contract de locatiune cu un tert-G si in aceasta situatie e vorba tot despre o acceptare tacita. ' # daca se culeg fructele din livada pentru ca daca nu, altfel ar cadea %os si ar putre"i-G este tot un act de conservare, iar nu unul de acceptare tacita. Acceptarea tacita sau implicita trebuie sa fie una neec!ivoca, adica sa nu fie interpretabil actul-G cand este loc de interpretare nu mai este loc de acceptare tacita. Care este consecinta neacceptarii in termenul preva"ut de lege0-G art. 1.117-G Qpana la proba contrara, este pre"umat ca a renuntat la mostenire succesibilul care desi cunostea ca s-a desc!is mostenirea nu a facut acte de acceptare fie e presa, fie tacitaQ-G pre"umtie relativa ca a renuntat la mostenire-G proba contrara ar consta sa faca el dovada, fie ca a acceptat e pres daca a trecut mai mult de 1 an, operea"a aceasta pre"umtie, fie daca unul dintre mostenitori o invoca atunci el poate sa faca dovada ca a acceptat, dar trebuie sa faca dovada ca a acceptat in interiorul termenului. Natura acestui termen-G anterior au e istat discutii daca este de prescriptie sau de decadere. in pre"ent este de prescriptie-G care este argumentul0-G poate fi suspendat, se poate pune si problema repunerii in termen. $rescriptie nemaifiind de ordine publica, deci nu mai poate fi invocata din oficiu de instanta. Nemaifiind imperativa, daca niciunul dintre mostenitori nu spune nimic atunci-G a trecut mai mult de 1 an-G operea"a pre"umtia ca a renuntat conform art. 1.117 si mostenitorii ceilalti nu invoca-G operea"a pre"umtia ca a renuntat. Nu mai pot ceilalti sa renunte
181

la prescriptie0 Acum in dreptul comun al prescriptie, cei in drept sa invoce prescriptia pot sa nu o invoce-G in aceasta situatie pot0 )n aceasta situatie pot renunta mostenitorii subsecventi sau comostenitorii la efectele prescriptiei0-G Daca pre"umtia este ca daca a e pirat termenul de 1 an si nu se face dovada contrara, pre"umtia este ca a renuntat la mostenire atunci mai pot veni comostenitorii sa "ica ca a acceptat0 Nu pot, aici nu pot renunta la prescriptie pentru ca nu se poate trece peste aceasta decat facandu-se dovada contrara pentru ca avem te tul special al art. 1.117 care spune ca este o pre"umtie relativa, dar asta presupune dovada contrara, nicidecum nu mai depinde de vointa altora ci numai de posibilitatea sau imposibilitatea celui care solicita mostenirea de a putea dovedi ca ... -G Nu se poate face nimic in acest sens0 obligatoriu nu primeste nimic din mostenire0-G nu ar putea ceilalti mostenitori, sa se constate ca nu a acceptat in termen, ca este strain de mostenire si totusi ceilalti sa spuna ca ii dau si lui. $ot sa ii dea daca vor, nu e nici macar obligatie naturala aici. Ar fi o donatie care se ia in considerare la masa lor de calcul cand decedea"a cei care au e ecutat. 4enuntarea-G pe de o parte, ea poate fi implicita cum re"ulta din dispo"itiile art. 1.117 sau poate sa fie e presa printr-o declaratie notariala care se inscrie in Ar!iva 'lectronica pentru a fi opo"abila fata de terti. $roblema este ca acuma nemaie istand acceptarea sub beneficiu de inventar-G ce se intampla0 -G intr-o forma anterioara, autorii NCC pre"umau invers si anume ca este acceptant-G sunt acceptant fara sa stiu-G e ista obligativitatea de a se face inventarul-G de a fi insolvabila-G eu !abar nu am si sunt acceptant. 'ste inadmisibil. 8a noi principiul este ca e ista categoria mostenitorilor se"inari care preiau posesia mostenirii si ca transmisiunea mostenirii se face dupa alte reguli-G deci nu se lic!idea"a patrimoniul acela si primesc mostenitorii doar activul, ci primesc si activul si pasivul cu efecte de la DD6. >ri, ramanem pe sistemul france" in care e ista mostenitorii se"inari care preiau patrimoniul succesoral, fac plata datoriilor si sarcinilor mostenirii si vom vedea ca plata datoriilor si sarcinilor mostenirii nu se face intr-o anumita ordine ci se face in ordinea cereriiD deci care este mai rapid este cel platit. 'rau anumite reglementarii care se aplicau acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, dar acum daca aceasta forma de acceptare a mostenirii nu mai e ista in NCC, va e ista asa re"idual pentru mostenirile care s-au desc!is inainte de data adoptarii NCC-G trebuia sa e iste o declaratie de acceptare a mostenirii sub beneficiu de inventar urmata de un inventar, pentru ca daca e ista

numai o declaratie Qaccept mostenirea sub beneficiu de inventarQ, dar nu se facea inventarul-G in acea situatie nu putea sa opere"e separatia celor doua patrimonii, e istand pericolul sa se produca confu"iunea patrimoniilor-G la ora actuala cum se re"olva problema daca e ista doar posibilitatea de a accepta mostenirea0-G s-ar putea cere un inventar-G e facultativ-G daca era obligatoriu lucrurile erau mai clare-G C!irica-G crede ca ar fi trebuit sa fie obligatoriu, inventarul-G e # practic, sa presupunem ca nu s-a facut inventarul-G ce se intampla0 pot scapa de confu"iunea patrimoniilor sau nu0 cum as putea scapa0-G ar fi o c!estiune de probatiune si anume sa se dovedeasca daca bunul respectiv face parte sau nu din mostenire-G e # vine creditorul succesiunii si il urmareste pe acceptant, urmarindu-i un imobil bun propriu-G in aceasta situatie poate invoca ceva acceptantul0 poate invoca faptul ca nu e bun care face parte din succesiune, e imobil, e proprietatea lui personala dinainte fiind scris C2. Confu"iunea operea"a in principiu, dar poate dovedi acceptantul ca acele bunuri nu fac parte din succesiune, nu ai de ce sa le urmaresti-G inainte, in regimul acceptarii pure si simple -G $rincipiul este ca raspunde cu bunurile lui pentru datoriile lui, nu pentru datoriile mostenirii. Cand este vorba despre bunurile mobile-G recolta de cereale amestecta si nu se stie care e a unuia si care e a celuilalt-G )n aceasta ipote"a in care nu stie ale cui sunt bunurile-G pot fi urmarite in totalitate. Cand poate dovedi, cum e ca"ul in e emplul cu imobilul dovedind ca este bunul lui inainte de DD6, Qe patrimoniul meu, datoria ta pe care o invoci, creanta ta pe care o invoci tu creditor este una legata de patrimoniul succesoral, fiind patrimoniul meu, nu ai dreptul sa urmaresti, deci se re"olva de la ca" la ca"Q. -G La disparut* acceptarea sub beneficiu de inventar-G vom vedea cum se re"olva problemele care anterior se re"olvau prin aceasta c!estiune. -G termenul de 1 an-G este de decadere, nu de prescriptie. -G d.p.d.v. teoretic, intradevar e ista te te speciale care limitea"a, cel putin in principiu raspunderea mostenitorilor la bunurile care le-au primit, dar nu putem spune ca e o acceptare sub beneficiu de inventar si de aceea, termenul de 1 an, cel de optiune nu este de prescriptie ci este unul de decadere. Din punct de vedere practic consecintele suntE,, din moment ce la ora actuala termenul de decadere prin lege poate fi intrerupt sau poate fi repus in termen cel care a pierdut termenul respectiv-G consecinte care inainte nu e istau, care erau specifice doar termenelor de
183

prescriptie-G acum, in alte coduri, precum cel france" sau Auebec, prescriptia e tinctiva nu este definita ca fiind numai un termen in care se pierde dreptul material la actiuneD cum e definitia in dreptul nostru de la Decretul 16+91.-8 si in NCC tot aceasta definitia este, ci se refera si la pierderea unor drepturi care nu au fost e ercitate intr-un anumit termen preva"ut de legeD deci rectificam aici si pentru preci"ie, termenul de 1 an, in lumina NCC este un termen de decadere care poate fi intrerupt si poate fi repus in termen, dar nu poate fi suspendat. -G renuntarea nu poate fi facuta decat e pres ca principiu, e ista si renuntarea tacita prin scurgerea termenului de decadere care este preva"ut de lege. $otrivit NCC, in anumite ca"uri termenul de decadere poate fi redus daca creditorii actionea"a, se poate proceda la reducerea lui. TRANSMISIUNEA ACTI(ULUI SI %ASI(ULUI M!STENIRII -G cum se transmite patrimoniul succesoral de la cel decedat la mostenitori0 -G de cand am inceptut sa discutam despre mostenire am retinut ca discutam despre o transmisiune de drept si care are ca obiect un patrimoniu si nu un bun sau altul sau un drept anume, ci elemente de activ si elemente de pasiv-G orice patrimoniu contine atat elemente de activ cat si elemente de pasiv. -G numai prin succesiune se poate transmite un patrimoniu, prin acte %uridice intre vii o persoana fi"ica nu poate sa isi instraine"e patrimoniul. <rebuie facuta preci"area ca pot fi facute cesiuni a unor succesiuni nelic!idate-G e # daca o persoana a mostenit pe tatal lui, nu a lic!idat mostenirea si o transmite ca atare-G poate sa o faca, dar acolo nu isi transmite patrimoniul sau, ci patrimoniul succesoral. $rin urmare cand este vorba despre o transmisiune succesorala vorbim despre un patrimoniu care contine elementele activului si pasivului. -G ceea ce trebuie sa retinem si acest lucru este traditional este faptul ca mostenitorii universali si cu titlu universal sunt considerati continuatori ai persoanei celui decedatD poate fi vorba despre mostenitori universali sau cu titlu universal, care au vocatie fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului. )n ca"ul legatelor particulare, transmisiunea este cu titlu particular si in aceasta situatie cel decedat este considerat a fi avand cau"a al legatarului. Nu aceleasi lucru se intampla in ca"ul mostenitorilor cu vocatie la universalitate, care sunt considerati a fi continuatori ai persoanei celui decedat. -G cum se transmit elementele de activ0-G caci vom vedea ca e ista diferente intre modalitatile in

care se transmit elementele de activ si elementele de pasiv-G ce contine activul succesoral0-G toate drepturile cu continut patrimonial care se afla in patrimoniul celui decedat la data cand a incetat din viata si care raman in vigoareD deci care nu se sting odata cu decesul pentru ca sunt anumite drepturi cu continut patrimonial care se sting-G e # drept la intretinere, drept la renta viagera, drept la u"ufruct care se sting. Ca urmare a decesului, nu intra in elementele de activul patrimoniului succesoral. $oate fi vorba despre orice drept fie el real, fie de creanta, orice element de aceasta natura este inclus in activul succesoral. 8a pasiv se inscriu mai intai obligatiile celui decedat, deci este vorba despre acele raporturi %uridice in care de cu%us era debitor-G e # a cumparat un bun in timpul vietii si nu a platit pretul-G obligatia de plata a pretului e un element de pasiv, daca a savarsit o fapta ilicita cau"and altuia un pre%udiciu trebuie sa il plateasca, daca un altul i-a gerat afacerile si el trebuie sa il despagubeasca pe acela s.a.m.d. >rice element de aceasta natura in care defunctul era debitor si debitor trebuie sa ramana si in continuare pentru ca sunt raporturi %uridice care se sting odata cu decesul debitorului-G e # o obligatie legala de intretinere nu se transmite la mostenitori ci se stinge-G aceste elemente nu pot face parte din pasivul mostenirii. -G tot din pasivul mostenirii vor face parte si sarcinile mostenirii, sarcinile mostenirii desi nu sunt obligatii care sub"istau la data decesului, deci nu erau active inainte de deces in patrimoniul celui decedatD devin active dupa data decesului lui, dar au legatura cu patrimoniul succesoral-G este vorba aici despre c!eltuielile de inmormantare ale defunctului, cu c!eltuielile legate de lic!idarea si parta%ul mosteniriiD deci asemenea obligatii sunt incluse si ele in pasivul mostenirii si vor fi luate in considerare si vor urma regimul %uridic despre care urmea"a sa discutam. > atentia aparte trebuie sa acordam legatelor-G cand este vorba despre legate universale sau cu titlu universal, in privinta acestora legatarii sunt continuatori ai persoanei defunctului, deci nu sunt avan"i cau"a, deci nu au un drept de creanta legatarii universali sau cu titlu universal fata de mostenire, ci dimpotriva, ei sunt debitori si trebuie sa plateasca datoriile si sarcinile, trebuie sa ac!ite legatele particulare s.a.m.d.-G in privinta legatarilor particulari insa, lucrurile stau diferit si aici trebuie facuta diferenta intre legatele particulare care au ca obiect bunuri individual determniate, care in principiu devin proprietatea legatarului de la DD6, deci c!iar inainte de a surveni acceptarea-G acceptarea produce efecte retroactive, dar in principiu la DD6-G legatarii particulari raman proprietari de la DD6 si daca obiectul legatului este un bun individual
185

determinat, acesta devine proprietatea legatarului, deci nu se pune problema ca cineva sa plateasca legatul respectiv-G sigur ca asta este problema care tine de recunoasterea calitatii de legatarD problema predarii legatului care nu se confunda cu e ecutarea. A nu se con&un#a pre#area legatului cu e+ecutarea lui. -G cand legatul are ca obiect bunuri de gen-G e # o suma de bani sau alte bunuri de gen-G in acea situatie se naste un drept de creanta in favoarea legatarului si e ista o obligatie corelativa in sarcina mostenirii, dar plata legatelor particulare nu este o c!estiune de pasiv al mostenirii-G nu luam in considerare la stabilirea masei de calcul, la elementele de pasiv obligatiile care decurg din ceea ce inseamna plata legatelor particulare-G este un drept de creanta, dar este un drept care se naste dupa data decesului, nu este nici sarcina a mostenirii si in legatura cu aceste legate, sau mai bine "is aceste obligatii care incumba mostenitorilor care au vocatie la universalitate sau la cote parti din universalitate. C!iar si sub regimul ;CC cand in privinta problemei pe care o vom discuta nu e ista o reglementare e presa se considera ca principiul care era consacrat in adagiul roman nemo liberalis nisi liberatus -G nimeni nu poate face liberalitati daca nu si-a platit datoriile considerandu-se ca plata legatelor care aveau ca obiect drepturi de creanta nu se putea face sau daca era facuta putea fi ceruta inapoi decat din activul brut al mostenirii. -G NCC -G art. 1.,6+ care se refera la dreptul de preferinta al creditorilor mostenirii fata de lagatari. 'ste un te t care ridica multe probleme. &1(-G QCreditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de legatariQ-G cu aceste alineat nu este nicio problema. $rincipiul era recunoscut si inainte c!iar fara te t de lege, e ista si alte sisteme de drept care au inclus acest principiu-G cel elvetian, cel canadian, si Codul civil france" in ultima lui versiune. &7(-G QDaca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse in masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat sa le e ecuteQ-G ne amintim ca atunci cand am discutam despre 4 si despre CD si incalcarea drepturilor mostenitorilor re"ervatari am vorbit despre actiunea si reductiune si se stia pana acum ca actiunea in reductiune se referea la amputarea liberalitatilor care depasesc limitele CD-G in acest alineat avem de-a face cu o reglementare din care re"ulta ca reductiunea nu operea"a numai atunci cand se incalca limitele CD, ci si atunci cand legatele cu titlu particular depasesc activul

net al mostenirii-G in conditiile in care nu mai e ista acceptarea pura si simpla, deci confu"iunea de patrimonii, principiul este ca plata se face doar din activul brut, deci nu se face cu bunurile mostenitorului ci numai cu ceea ce ramane din mostenire. 8a activul brut ne referim pentru ca la el ne referim si daca din calcul re"ulta ca sunt depasite limitele activului brut si atunci trebuie sa se procede"e la reductiune-G interesant, pentru ca reductiunea are loc fie la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat sa le e ecute, adica a mostenitorilor cu vocatie la universalitate sau la o cota parte din universalitate. $are o Lciudatenie %uridica* si pana la urma c!iar este o Lciudatenie*. )nspiratie-G Codul civil Auebec-G art. 81/ si un art. asemanator -6- si Codul civil elvetian &S- vorbeste despre aceasta reductiune, dar in alti termeni(. Ceea ce trebuie sa stim este ca aceste sisteme de drept difera unul fata de celalalt si ambele fata de sistemul romanesc si aceasta !ibridare de institutii ne Qda batai de capQ-G ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in dreptul canadian, acolo e ista un sistem !ibrid de transmitere a mostenirii. $lata pasivului-G in principal e ista 7 sisteme# unul care este specific sistemului de drept german in care plata o face un lic!idator care preia administrarea patrimoniului succesoral si asemenea lic!idatorului in procedurile de faliment ale societatilor comerciale care face plata creantelor sau procedea"a la reductiune daca este nevoie. )n sistemul Codului civil Auebec, sistemul este !ibrid, adica se poate urma atat sistemul din care s-au inspirat initial legiuitorii din Auebec ca sa se urme"e sistemul de plata neorgani"ata, deci fara lic!idator sau se poate apela la acest sistem organi"at si mostenitorii sa apele"e la un lic!idator si in situatia in care s-a desemnat de catre mostenitori un lic!idator atunci este posibla aceasta reductiune-G art. 81/ din Codul civil Auebec-GQlic!idatorul poate instraina un bun legat, adica lasat cu titlu de legat, cu titlu particular sau sa reduca legatele particulare, daca celelalte bunuri sunt insuficiente pentru a plati datoriile. )nstrainarea sau reductiunea se face in ordinea si conform proportiilor convenite de legatari. )n lipsa de acord, lic!idatorul reduce mai intai legatele care nu au niciun fel de preferinta si care nu poarta asupra unui bun individuali"at in proportie cu valoarea lor. )n ca" de insuficienta el instrainea"a obiectul legatelor de bunuri individuali"ate, apoi de legate care au preferinta sau reduce aceste legate proportional cu valoarea lorQ-G deci daca legatarii se inteleg se procedea"a conform intelegerii lor. Acest te t de lege stabileste anumite reguli de reducere a legatelorD mai intai legatele care nu au nicio preferinta, caci daca de pilda de cu%us a spus ca datoriile mostenirii sa fie platite de legatarul Q Q, in acea situatie inseamna ca mai intai trebuie sa plateasca legatarul Q Q si daca deabia atunci nu pot fi indestulate prin ceea ce ii revine aceluia se trece la celelalte
187

legate. 8egiuitorul nostru a ignorat aceste lucruri-G C!irica-G practic, cum se va re"olva0-G se vor reduce proportional c!iar si cele care au preferinta0 c!iar si cele care au ca obiect un bun individual determinat unde legatarul devine proprietar de la DD60 art. -6- din Codul civil elvetian, unde transmisiunea mostenirii este asemanatoare cu cea din dreptul nostru-G Qmostenitorii care dupa predarea legatelor platesc datorii ereditare necunoscute lor inainte, deci inainte de a face plata, au dreptul de a e ercita o repetitie proportionala contra legatarilor in masura in care ar fi putut reclama reductiunea legatelorQ-G este limpede ca in sistemul Codului civil elvetian, reductiunea o pot cere doar mostenitorii care au dreptul sa ceara reductiunea potrivit dreptului comun si nu oricine, ci doar mostenitorii, nu si creditorii. Aici legiuitorul nostru a inovat. ' ca la lic!idarea societatilor comerciale cand se numeste un lic!idator. Acolo procedura este colectiva, spre deosebire de sistemul france" care este specific si sistemului nostru in care fiecare creditor vine si cere plata cand vrea el si ordinea platii este aceea a cererii. )n sistemul acela organi"at cand se numeste lic!idatorul, procedura este colectiva ca si la societatile comerciale unde lic!idatorul nu plateste pe primul care solicita ci dupa ordinea pe care o stabileste Codul civil Auebec, in articolul citat anterior si daca nu mai raman elemente de activ mostenitorii nu mai primesc nimic si daca sunt mai multi creditori si activul brut este mai redus decat valoarea creantelor atunci creditorii suporta in mod proportional sau dupa regulile pe care le-am anali"at-G deci daca e ista creditori nepreferati atunci ei pot sa nu primeasca nimic si sa primeasca cei care au o anumita preferintaD cei care sunt cu titlu particular, care primesc un bun individual determinat sau cei care au fost preferati de de cu%us-G sistemul de transmitere este cu totul si cu totul altul. -G in dreptul Auebec-G reducerea o face doar lic!idatorul atunci cand a fost numit, dar atunci cand plata se face de catre mostenitorii cu vocatie la universalitate in ordinea cererii platilor atunci nu se mai poate proceda la reductiunea lor, numai cand este numit lic!idator care in principiu va trebui sa transmita mostenitorilor doar ceea ce ramane dupa ce se platesc toate datoriile. &/(-G Q'n cazul in care, fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a fost executat un legat, mostenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, in masura in care legatul urmeaza a fi redusQ-G C!irica-G reductiunea trebuia sa fie numai la dispo"itia mostenitorilor re"ervatari pentru ca ei

trebuie sa plateasca pasivul mostenirii si sa faca plata legatelor si numai ei sa aiba aceasta calitate. De ce sa aiba dreptul de a cere, de pilda creditorii, sa se reduca legatul care a fost platit de altul, ei se pot indrepta impotriva mostenitorilor cu vocatie la universalitate sa le faca plata-G sigur ca ei pot invoca, in sistemul NCC, ca nu mai sunt bunuri succesorale, dar atunci ei trebuie sa actione"e si sa solicite de cel care a fost platit peste limita valorii activului brut, sa dea inapoi ceea ce au platit pentru a respecta principiul de la alin. &1(. Suntem de acord cu enuntul de la alin. &1( care este perfect normal, enunt care era valabil si anterior fara sa e iste un te t de lege special. Dar cu alineatele &7(,&/( aici lucrurile sunt mai complicate pentru ca cel putin la prima vedere, cand ne dam seama de unde s-au inspirat legiuitorii nostrii. $e cale oblica ar fi posibil-G in numele si pe seama lor sa se faca, dar sa admit principiul ca poate veni un creditor sau c!iar orice persoana interesata sa ceara reductiunea-G nu putem fi de acord-G atunci reductiunea nu mai este ceea ce stim noi ca este si anume reducerea liberalitatilor in limitele CD. 8a alin. &7( spune ca daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii-G faci un calcul simplu si incepi sa procede"i la reductiune inafara regulilor care sunt normale in aceasta situatie, se poate intampla sa nu fie depasita CD. $ot fi bunuri care sunt aduse la mostenire prin raportul donatiilor facand parte din mostenire-G trebuie sa ceara mostenitorii, nu pot sa ceara creditorii sau orice persoana interesata-G aici este insuficient gandit modul de reglementare. $lata facanduse primul, venit, primul servit-G aici reductiunea nu se refera la amputarea liberalitatilor care incalca limitele CD, ci a%unge ca sa se depaseasca activul brut al mostenirii. -G cand discutam despre activul mostenirii avem in vedere elementele care sunt alcatuite din drepturile cu continut patrimonial, care raman active in patrimoniul celui decedat si dupa data decesului sauD la pasiv avem de-a face cu datoriile si sarcinile mostenirii. Datoriile pe care nu lea e ecutata pana la data decesului si pe care le avea si care se transmit la mostenitori-G sarcinile sunt c!eltuielile care se fac in legatura cu decesul defunctului si sunt aceste probleme in legatura cu plata legatelor particulare. 4etinem principiul ca potrivit art. 1.,6+ alin. &1( creditorii mostenirii vor fi platiti cu prioritate fata de legatari si de aceea nici nu mai este reglementata separatia de patrimonii care avea rolul de a-i prote%a pe creditorii mostenirii impotriva eventualelor abu"uri din partea mostenitorilor, care de pilda acceptau pur si simplu mostenirea, avea loc confu"iunea patrimoniului lor propriu cu acela succesoral si creditorii personali ai succesorilor veneau si e ecutau din bunurile succesiuni in dauna creditorilor succesiunii. Acest te t este menit sa elimine aceste inconveniente si sigur ca lucrurile s-au simplificat in sensul ca o
189

reglementare destul de subtila, aceea cu separatia de patrimonii care numai in cuvinte ducea practic la separarea patrimoniilor pentru ca in realitate nu se separa patrimoniul succesoral de patrimoniul mostenitorilor, ci se acorda doar un drept de preferinta creditorilor mostenirii, desi e ista autori in dreptul nostru care nu au sesi"at acest lucru si spun &in legatura cu vec!ea reglementare( ca separatia de patrimonii ar fi dus la separarea efectiva a patrimoniului succesoral de patrimoniul mostenitorilor-G ceea ce este o eroare grava. 4ransmiterea activului si pasivului-G adica cum se face concret-G am va"ut ce se transmite prin mostenire-G patrimoniul succesoral care are elementele active si care are elementele pasive. 4egulile dupa care se transmit elementele active difera de regulile dupa care se transmit elementele pasive. )n conditiile in care nu avem reglementata o lic!idare a mostenirii, adica o procedura colectiva in care lic!idatorul aduna toate elementele active apoi scade elementele pasive, face plati, reduce legatele si procedea"a asa cum se procedea"a in dreptul canadianD dupa care transmite mostenitorilor ceea ce a mai ramas. )n actuala configuratie a te telor nu sunt prea in regula. -G in ceea ce priveste activul, partea activa a patrimoniului succesoral, principiul este ca aceste elemente se transmit de la cel decedat la mostenitori potrivit cotelor care le revin acestora. Daca de pilda sunt / descendenti ai defunctului si la mostenire vin doar ei, in aceasta situatie fiecare dintre ei va dobandi o cota-parte ideala, deci o cota-parte, nu dobandesc bunuri individual determinate, ci cote-parti ideale din elementele active ale patrimoniului succesoral si aceste elemente se transmit de la cel decedat la mostenitori indiferent de natura lor-G indiferent ca este vorba despre drepturi de creanta sau despre drepturi reale-G asta din punctul de vedere al proprietatii-G abstract, proprietatea se transmite de la cel decedat la mostenitori-G aceasta transmisiune are loc c!iar la data decesului-G intrebare0 cum mai ramane cu dreptul de optiune succesorala0-G in functie de optiunea mostenitorului, daca accepta, efectele sunt de la DD6, deci patrimoniul nu ramane fara titular nciciun moment, c!iar daca inca optiunea nu a fost facuta, dar cand este facuta in termenul legal efectele sunt de la DD6D daca a survenit renuntarea, cel care a renuntat, fie e pres, fie tacit, devine strain de mostenire si atunci drepturile se transmit la comostenitori-G e # daca sunt 7 fii si unul renunta, cel care a acceptat va primi toate drepturile tot cu efecte de la DD6. )ntotdeauna transmiterea activului mostenirii operea"a de la defunct la cel care este desemnat ca fiind mostenitor legal sau testamentar cu efecte de la data decesului

defunctului, efectele depind de optiunea succesorala-G nu pot deveni mostenitori cei care nu au acceptat intr-o forma sau alta mostenirea. -G ceea ce trebuie sa retinem si este foarte important este faptul ca una este transmiterea calitatii de titular al patrimoniului succesoral, de la cel decedat la mostenitorul sau la mostenitorii sai si alta este posesia mostenirii. Se"ina succesorala-G aceasta institutie a fost introdusa in Codul civil france" si apoi si in Codul nostru civil avand in vedere traditia romana si evolutia dreptului roman de-a lungul secolelor, pentru ca, cu ceva timp in urma, 7, / secole in urma si mai devreme nu era de conceput ca proprietatea sa se transmita de la un subiect de drept la altul fara traditiune-transmitere fi"ica-G e ista o legatura stransa intre transmiterea proprietatii si posesia bunului9traditiunea lucrului. )n acele vremuri erau legate cele doua lucruri. )n sistemele de drept modern, proprietatea se transmite abstract, solo consensu in ca"ul contractelor, sau la mostenire ca urmare a decesului defunctului si sigur ca e ista o perioada de timp in care dreptul este la mostenitori, dar posesia nu este la ei pentru ca ei au dreptul acesta de optiune succesorala si in interiorul termenului de optiune, situatia patrimoniului sau a posesiei patrimoniului si a administrarii si conservarii patrimoniului este incerta-G in aceasta perioada de timp s-a reglementat aceasta institutie a se"inei. Autorii NCC au mentinut institutia se"inei, nimic nou, se"ina e ista si trebuie sa o anali"am. -G NCC-G art. 1.17-, 1.176 care reglementea"a institutia se"inei. 8a art. 1.17- -G Notiune-G Q$e langa stapanirea de fapt e ercitata asupra patrimoniului succesoral, se"ina le acorda mostenitorilor se"inari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a e ercita drepturile si actiunile defunctuluiQEG e ista o categorie de mostenitori numita mostenitorii se"inari care care cu efecte de la DD6 au dreptul de a intra direct in posesia mostenirii. Nu se poate pune semnul egalitatii intre posesia9stapanirea materiala, fi"ica a bunurilor succesorale si se"ina9posesia se"inara. ' # daca cel decedat, in timpul vietii a inc!eiat un contract de locatiune prin care a inc!iriat un aparatament care apartinea unui locatar-G cand decedea"a locatorul, locatarul nu poate fi dat afara de se"inari. >bligatiile defunctului le sunt opo"abile, ei trebuie sa respecte dreptul locatarului, aici se"ina nu inseamna preluarea fi"ica a bunului-G sa nu confunda preluarea fi"ica
191

a bunului cu institutia se"inei. )n principiu mostenitorii au dreptul sa intre in posesia bunurilor succesorale-G e # daca cel decedat locuia la tara, avea o gospodarie si a lasat 7 tractoare, 1, cai, / boi ...-G atunci mostenitorii care sunt se"inari pot sa intre imediat in posesia mostenirii si sa lucre"e cu boii, caii si tractoarele. -G sa nu confundam stapanirea fi"ica a bunurilor care fac parte din mostenire cu se"ina. )n esenta, se"ina da dreptul mostenitorilor se"inari care nu sunt toti mostenitori legali, ci numai ascendentii privilegiati, descendentii si Ss. Anterior, doar rudele in linie drepta erau. )n dreptul france" toate rudele in linie drepta erau re"ervatari, la noi nuD deci nu toate rudele au dreptul de a prelua bunurile. ' ceptia-G bunurile se afla la terti cu un titlu care le-a fost conferit de catre de cu%us, in timpul vietii. De asemenea din definitia de la art. 1.17-EG ca se"inarii nu au nevoie de nicio aprobare, nu trebuie sa se adrese"e nici notarului, nici instantei, cu de la sine putere pot sa preia bunurile, sigur ca se poate intampla ca bunurile sa fie ocupate de alte peroane care nu au se"ina, dar care au interese. Nu poate veni se"inarul si sa spuna ca avand se"ina sa-l evacue"e pe celalalt, poate sa invoce se"ina, sau sa se adre"e instantei de %udecata. 6ostenitorii se"inari au dreptul nu numai de a prelua bunurile pe care le-a avut in stapanire defunctul la data decesului ci si dreptul de a administra si de a lua masuri de conservare in privinta bunurilor succesorale-G e ecutorul testamentarD deci e posibil ca defunctul sa fi desemnat unul sau mai multi e ecutori testamentari care au atributiile preva"ute de lege, e ecutorii pot sa preia din drepturile se"inarilor, daca au fost desemnati in conditii legale de catre defunct. -G dispo"itiile legale referitoare la se"ina sunt imperative pentru de cu%us, in sensul ca nu poate spune ca mostenitorii desemnati de lege ca se"inari sa nu mai fie pentru ca asa vrea el, dar poate sa numeasca e ecutori testamentari carora sa le trasnfere anumite atributii care in mod normal ar reveni se"inarilor ca reglementare de drep comun. Ar putea e ista anumite interferente intre atributiile e ecutorilor testamentari si atributiile se"inarilor. Se"inarii au dreptul de a administra patrimoniul succesoral-G e # sa puna in valoarea bunurile succesorale 5 au dreptul de a e ercita actiunile care apartineau defunctului. Nu trebuie sa se de"bata succesiunea pentru a e ercita actiuni-G e # pot revendica un bun care se afla in posesia nelegitima a unui tert. ' ecutorii testamentari, spre deosebire de se"inari nu au calitatea de subiecti activi ai actiunilor pentru ca valorificarea drepturilor care fac parte din patrimoniul succesoral, pe cand se"inarii au. Se"inarii pot e ercita drepturile respective c!iar daca nu le-ar reveni lor, potrivit regulilor de devolutiune

legala sau testamentara-G e # pot revendica un bun care este obiectul unui legat particular. -G legatarii particulari devin proprietari din momentul desc!iderii mostenirii-G cum putem spune ca se"inarii e ercita ei actiunea in revendicare, desi ceilalti sunt proprietari0-G nu pot pentru ca legatarii particulari, ca si toti ceilalti mostenitori, inafara de se"inari, au nevoie pentru a intra in posesia mostenirii de predarea mostenirii-G care poate fi predarea mostenirii legale sau predarea legatelor. Adica de o procedura de verificare a titlului lor de mostenire si doar dupa aceea pot sa isi e ercite drepturile-G in e emplul dat nu este nicio incongruenta, se poate intampla ca mostenirea sa se desc!ida, legatarul sa fie proprietar de la DD6, dar daca legatul inca nu i s-a predat, el nu are dreptul sa actione"e impotriva tertului, sau mai bine "is nu are dreptul in principiu, caci poate sa actione"e cel care detine bunul, poate invoca e ceptia ca nu are calitate procesuala activa, dar pana la momentul cand se solutionea"a e ceptia sa fi dobandit posesia, sa fi fost trimis in posesieD deci sa se fi facut predarea legatului-G situatie in care, cu efecte de la DD6 devine proprietar, deci implicit dobandeste si calitatea de subiect activ al actiunii in revendicare. -G FFF posibil subiect la e amen FFF -G se desc!ide mostenirea, un legat care are ca obiect un bun individual determinat, deci a devenit proprietar, dar daca nu este inca predat, legatul, dreptul la actiune apartine se"inarului-G poate sa il e ercite si legatarul, dar sub conditia de a i se face predarea legatului, situatie in care viciul initial se acopera. -G se"inarii pot actiona in numele si pe seama drepturilor succesorale si invers, pot fi si subiecti pasiviD pot fi c!emati in %udecata in numele si pe seama mostenirii pentru a e ecuta obligatiile care fac parte din pasivul mostenirii. -G in materie de se"ina nu e ista modificari esentiale. Daca se va introduce institutia cu lic!idatorul, se"ina cade de la sine. -G 'ostenitorii sezinari, pe langa atributiile despre care am discutat au si atributia principala de a verifica titlurile de mostenire ale celorlalti pentru a se face predarea legatelor. %re#area legatelorEG verificarea titlului de mostenitor-G e # daca e ista un legatar universal si legatari particulari, predarea legatelor inseamna verificarea de catre mostenitorul se"inar, un fiu al defunctului a validitatii testamentului, a tuturor conditiilor care trebuie sa fie intrunite pentru
193

ca o persoana sa poata mosteni, sa fi acceptat s.a.m.d.-G si in aceaste conditii daca recunoaste ca totul este in regula are loc ceea ce se numeste predarea legatului, adica verificarea calitatii de mostenitor si intrarea in drepturile propriu-"ise a celui care este mostenitorul care nu este se"inar. Sunt se"inari doar ascendentii privilegiati, descendentii si Ss-G ceea ce inseamna ca toti ceilalti mostenitori legali si cei testamentari nu au se"ina. $entru a intra in posesia mosteniriiD adica pentru a li se recunoaste efectiv drepturile de care trebuie sa se bucure conform legii sau testamentului au nevoie sa fie pusi in posesie. -G art. 1.17+ sub denumirea de dobandire a se"inei de catre mostenitorii legali nese"inari se preci"ea"a la alin. &1( QMostenitorii legali nesezinari dobandesc sezina numai dupa eliberarea certificatului de mostenitor, dar cu efect din ziua deschiderii mosteniriiQ-G in ceea ce ii priveste pe mostenitorii legali, altii decat cei care sunt se"inari este necesara eliberarea certificatului de mostenitor, deci parcurgerea procedurii succesorale notariale, care in principiu nu este obligatorie, dar in aceasta situatie este obligatorie, pentru ca nu se poate bucura de drepturile aferente decat daca obtine certificatul de mostenitor. -G alin. &7( QPana la intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate fi urmarit in calitate de mostenitorQ-G deci nu are calitate pasiva, nu poate fi urmarit de catre creditori pentru a obtine e ecutarea obligatiilor. -G art. 1.178 NCC-G )ntrarea legatarului universal sau cu titlu universal in stapanirea mostenirii# -G alin &1( Q8egatarul universal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la mostenitorii re"ervatari. Daca asemenea mostenitori nu e ista sau refu"a, legatarul universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitorQ-G procedura succesorala notariala, prin esenta ei, este necontencioasa-G pai daca refu"a mostenitorul se"inar sa recunoasca calitatea de mostenitor atunci nu devine contencioasa procedura0 cum poate sa mai solutione"e notarul0-G notarul este obligat prin lege ca atunci cand incep discutiile intre mostenitori, in contradictoriu, sa suspende procedura notariala si sa trimita dosarul instantei de %udecata pentru a solutiona litigiulD deci nu este posibil asa ceva-G daca refu"a, aceasta inseamna ca il contra"ice pe legatarul care se pre"inta sa i se faca predarea-G nu ii recunoaste calitatea din indiferent ce motive si din acel moment procedura nu mai poate continua in fata notarului, ci trebuie sa fie suspendata automat, iar partile sa fie indrumate la instanta de %udecata.

-G la alin. &7( Q8egatarul cu titlu universal poate cere intrarea in fapt a mostenirii de la mostenitorii re"ervatari, sau dupa ca", de la legatarul universal intrat in stapanirea mosteniriiQ-G deci in trepte-G legatarii universali cer predarea de la mostenitorii re"ervatari, sau daca nu e ista mostenitori re"ervatari se adresea"a notarului ca sa elibere"e certificatul de mostenitor sau daca mostenitorii re"ervatari refu"a, daca dintr-un motiv sau altul nu ii recunoaste calitatea de legatar atunci trebuie sa se adrese"e instantei de %udecata. Dupa ce sunt trimisi in posesie, legatarii universali urmea"a legatarii cu titlu universal care procedea"a in mod corespun"ator fata de legatarii universali s.a.m.d.-G din treapta in treapta sunt pusi in posesie toti. )n momentul in care e ista un refu", o opo"itie din partea celui care este in situatia de a face verificarea calitatii de mostenitor si nu vrea sa faca, trebuie sa intervina instanta de %udecata.Certificatul de mostenitor poate fi eliberat de notar doar daca cei care au drepturi succesorale sunt de acord-G daca survine un de"acord, fie in privinta bunurilor care fac parte din succesiune, fie in privinta calitatii de mostenitor, fie in privinta cotelor de mostenire in acel moment procedura se suspenda. 'senta procedurii este necontencioasa-G cum ai a%uns la cearta, la pareri divergente-G nu mai este de competenta notarului. Notarul nu are competenta sa asculte martori, sa administre"e probe. FFF fost subiect de e amen FFF-G ceea ce trebuie sa retinem si este deosebit de important este faptul ca se face o confu"ie intre predarea legatelor care presupune verificarea calitatii de mostenitor, verificarea testamentului sau faptul daca s-a acceptat mostenirea in termen, deci a conditiilor pentru a mosteni si e ecutarea legatului. $redarea si e ecutarea de multe ori coincid-G e # unul are un legat particular, obiectul este un autoturism, se uita mostenitorul testamentar, vede testamentul, recunoaste scrierea si nu poate spune cu temei ca dispunatorul a fost in instanitate de spirit, recunoaste calitatea de mostenitor si ii da autoturismul-G in aceasta situatie predarea coincide cu e ecutarea, adica cu predarea bunului, sau daca are un drept de creanta-G ii plateste suma de bani, dar se poate intampla ca e ecutarea sa nu se faca atunci, sa fie afectat legatul de un termen suspensiv sau de o conditie suspensivaD deci se amana e ecutarea la un alt moment si in acea situatie se face mai intai verificarea calitatii de mostenitor, se face ceea ce se numeste predarea legatului si e ecutarea se va face atunci cand se implineste termenul suspensiv sau conditia suspensiva. $redarea inseamna verificarea titlului de mostenitor si atat. $redarea, verificarea poate fi facuta fie prin buna intelegere, daca e re"onabil re"ervatarul sau legatarul universal care verifica titlul legatarului particular si lucruruile sunt in regula, predarea
195

se face prin buna intelegere a partilor si atunci notarul consemnea"a in certificatul de mostenitor ca s-a facut predarea si atat. ' # 7 surori care au fost instituite legatare universale de o matusa a lor, au ingri%it-o amandoua, notarul in cadrul procedurii succesorale a emis inc!eierea, le-a recunoscut calitatea de mostenitor, cote 197,197, nu e istau alti mostenitor legali, si pe urma a scris acolo ca se face si parta%ul, dar din ceea ce era acolo re"ulta ca doar una dintre ele a dobandit dreptul pe intregul bun si s-a intabulat in C.2. singura. $arta%ul inseamna fie ca unul sa preia bunul si sa il despagubeasca 5 sulta, fie impartirea in natura daca acest lucru este posibil, fie van"area la licitatie si impartirea sumei, fie ca unul renunta la dreptul lui si asta inseamna ca l-a gratificat pe celalalt, dar trebuie sa re"ulte din actele respectiv. $e urma cea care a ramas fara bun, s-a insris in C.2. 197, 17, pe urma verificand inc!eierea notarului si certificatul de mostenitor-G parta%# unul nu i-a nimic si unul i-a totul. 8itigiul este inevitabil. %LATA %ASI(ULUI M!STENIRII -G art. 1.1-- NCC alin. &1(-G Q6ostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce le revine fiecaruiaQ-G acest principiu era valabil si sub ;CC, aici lucrurile sunt tot asa ca inainte. Spre deosebire de transmiterea activului, cand proprietatea se transmite de drept de la cel decedat la mostenitori, fie legali sau testamentari, dar in principiu proprietatea se transmite de la data decesului. -G in privinta pasivului aici principiul este al divi"iuniiD deci fiecare este obligat doar pentru cota lui parte din mostenire-G e # daca sunt 4 fratii care vin la mostenire 194 si daca sunt legate particulare care se inscriu in limitele CD si anume 197 din mostenire-G in aceasta situatie cei 4 platesc pasivul mostenirii in cote de 194, 194, 194,194-G legatarii particulari nu platesc decat daca ne aflam in unul din ca"urile de e ceptie care sunt preva"ute la acelasi art., alin. &/(. -G alin. &7( Q'nainte de partajul succesoral, &cand inca succesorii se afla in stare de indivi"iune( creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii, ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indiviziuneQ-G inspiratie Codul civil france". Spre deosebire de principiul care re"ulta din alin. &1( si anume ca, creditorii mostenirii trebuie sa urmareasca in proportia cotei pe care fiecare mostenitor o dobandeste din mostenire, satisfacerea creantelor lor potrivit acestui te t de lege-G

daca inca se afla in indivi"iune, mostenitorii, nu au facut parta%ul, nu li s-au atribuit bunurile-G pentru ca daca s-a facut parta%ul si li s-au atribuit bunurile se urmea"a principiul de la alin. &1( si anume ca fiecare este urmarit de bunurile pe care le-a primit din mostenire si cota-parte care ii revine din mostenire-G daca are 191, din mostenire, va plati datoriile in proportie de 191,. Dar daca nu s-a facut inca parta%ul, bunurile aflandu-se in stare de indivi"iune, creditorii pot urmari direct bunurile respective fara ca mostenitorii sa opuna faptul ca ei se afla inca in indivi"iune si sa ceara parta%ul si abia ulterior-G principiu recunoscut pretorian. -G alin. &/( al art. 1.1-- Q4egula divi"arii de drept a pasivului succesoral nu se aplica daca# -G a( obligatia este indivi"ibilaD-G era valabil si anterior. Daca fie prin vointa partilor, fie prin natura obligatiei ea este indivi"ibila atunci nu pot veni mostenitorii care detin acel bun indivi"ibil sa invoce impartirea de drept a pasivului. -G b( obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui astfel de bunD-G aici tot de un fel de indivi"ibilitate este vorba, tine cam de regula de la litera a(, dar ne e plica clar ca si in aceasta situatie nu se aplica principiul de la alin. &1(. -G c( obligatia este garantata cu o ipoteca sau alta garantie reala, ca" in care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot P-G principiul era recunoscut si anterior. -G d( unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa e ecute singur obligatia.-G deci cand dispunatorul a "is ca plata pasivului sa o faca un oarecare legatar sau mostenitorul Qnu stiu careQG sigur ca daca este vorba despre un mostenitor re"ervatar nu poate fi obligat decat in limitele CD. )n continuarea literei d( )n acest ca", daca titlul il repre"inta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este ca"ul-G e o donatie indirecta si atunci i se aplica regimul liberalitatilor-G puteam a%unge la aceasta prin deductii logice, dar e bine ca este preva"ut acest lucru-G e vorba despre o regula importanta.Q -G art. 1.1-6 NCC-G situatia creditorilor personali ai mostenitorilor. =na este situatia creditorilor mostenirii, care intra sub incidenta dispo"itiilor art. 1.1-- si alta este situatia creditorilor mostenitorilor9creditorilor patrimoniului personal, fiecare creditor beneficia"a de ga%ul general pe patrimoniul in legatura cu care i s-au nascut drepturi. $otrivit acestui art. 1.1-6 alin# &1(-G Q)nainte de parta%ul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea
197

acestuia din bunurile mosteniriiQ-G ideea este ca intai creditorii, acestia trebuie sa solicite parta%ul, nu beneficia"a de situatia creditorilor mostenirii, care si daca bunurile se afla in indivi"iune pot urmari bunurile succesorale inainte de parta%, creditorii mostenitorilor nu pot pentru ca trebuie sa li se atribuie bunurile individual. &7(-G QCreditorii persoanali ai mostenitorilor si orice persoana ce %ustifica un interes legitim pot sa ceara parta%ul, in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie pre"enti la parta%ul prin buna invoiala sau pot sa intervina in procesul de parta%Q-G opo"itia la parta%-G era valabil si inainte. Nu se pot opune la parta%, dar au dreptul de a participa pentru a-si apara drepturile-G prevenirea fraudelor care s-ar putea savarsi cu oca"ia parta%ului prin intelegere frauduloasa intre mostenitori. 'i pot interveni sesi"and o frauda. &/(-G QCeilalti mostenitori pot obtine respingerea actiunii de parta% introdusa de creditor, platind datoria in numele si pe seama mostenitorilor debitoruluiQ, deci il pot de"interesa-G e o dispo"itie normala. &4(-G QCreditorii pot cere revocarea parta%ului, &daca in ciuda opo"itie la parta% in sensul preci"at, nu li s-a asigurat participarea efectiva(-G deci nu au putut sa isi spuna cuvantul la parta% si atunci are loc revocarea parta%ului, deci se reia parta%ul ca si cand nu ar fi fost facut. &-(-G QDin bunurile mostenirii atribuite la parta%, precum si din cele care le iau locul in patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii vor fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitoruluiQ-G e o reluare din art. 1.,6+ alin. &a(. &6(-G QDispo"itiile alin. - sunt aplcabile si legatelor cu titlu particular ori de cate ori obiectul legatului nu consta intr-un bun individual determinatQ-G deci cand nu devine proprietar ca urmare a desc!iderii mostenirii, ci are numai un drept de creanta si atunci este un creditor si ca atare i se aplica regulile. G intinderea obligatiilor de plata a pasivului, principiul este ca sunt tinuti la plata acestuia in proportia drepturilor ce le revin din mostenire, mostenitorii universali sau cu titlu universal. Se poate intampla ca un legatar universal, care are vocatie la intregul patrimoniu succesoral sa ramana numai cu obligatia de a plati pasivul. )n regimul NCC nu mai e ista acceptarea pura si simpla, deci posibilitatea ca cei care sunt

creditorii personali sa urmareasca patrimoniul succesoral sau invers, creditorii succesorali sa urmareasca patrimoniul personal si atunci vor fi tinuti la plata doar cu bunurile succesiuni, dar in conditiile in care nu este obligatoriu inventarul-G te tele spun ca pot cere inventarul ,dar nu e ista obligatia de a face inventarul si daca nu l-au cerut si s-au amestecat bunurile atunci se pot ivi probleme-G e # daca sunt cultivatori de cereale, cel decedat si mostenitorii si tineau in acelasi silo" recolta-G cum se face separatia0-G ar fi trebuit sa se faca un inventar la DD6 ca sa se stie e act cat revine fiecaruia, altfel se pot creea probleme atunci cand vin creditorii si vor sa e ecute# unul sa "ica ca bunurile apartin defunctului, celalalt sa spuna ca sunt ale mostenitoruluiG e o c!estiune de probatiune. =til ar fi sa se faca inventarul. -G se poate intampla ca unul dintre mostenitori sa plateasca mai mult decat ii revine lui-G e # ne aflam in una din situatiile de al art. 1.1-- alin. &/(, deci a platit pentru ca este una dintre acele obligatii, nu si ultimul ca" in care un legatar particular a fost obligat de catre dispunator sa plateasca el, deci nu acel ca", ci cand obligatia este indivi"ibila-G e # daca un succesor detinea bunuri asupra carora purta obligatia indivi"ibila, a platit intreaga creanta pentru ca il obliga te tul ,dar potrivit regulilor de la alin. &1( el trebuia sa plateasca doar 19/-G in aceasta situatie are drept de regres impotriva mostenitorilor care erau obligati potrivit regulilor de drept comun-G e ista acest drept de regres. Se poate sa fi facut plata cu titlu de liberalitate-G in cunostinta de cau"a cu intentia de a gratifica, sau poate fi vorba despre o gestiune de afaceri, sau eroare. 8ic!idarea pasivului-G sistem france" caracteristic dreptului nostru-G lic!idarea se face in ordinea cererilor-G nu vorbim despre creditorii privilegiati, ei venind si e ecutand ga%ul sau ipoteca-G pe urma se desocotesc mostenitorii intre ei dupa cum am va"ut. )n ca"ul creditorilor c!irografari-G primul care solicita este primul platit, vine al 7-lea si el e platit pana se epui"ea"a patrimoniul-G daca s-a epui"at si nu mai sunt bunuri in mod normal urmatorii creditori raman fara creanta. Daca se instituie institutia lic!idatorului, atunci procedura va fi colectivaD deci va fi mult mai ec!itabila-G toti creditorii vor fi c!emati, isi vor arata creantele, vor fi verificate si plata se va face proportional. Daca bunurile sunt destule e platit in intregime, daca nu, in parte si se inc!eie. Daca nu declari creanta in termen, se inc!eie procedura si nu se mai poate solicita nimic, raman neplatiti. ' eficienta aceasta procedura colectiva. Procedura succesorala notariala-G este o procedura necontencioasa in fata notarului, nu este obligatorie. Actul care finali"ea"a aceasta procedura este certificatul de mostenitor.
199

%ETITIA DE EREDITATE -G sub regimul ;CC aceasta actiune nu era reglementata in mod e pres de cod, dar era recunoscuta de practica %udiciara si de doctrina. ' perienta acumulata de-a lungul secolelor a demonstrat ca aceasta actiune este necesara si utila. -G in esenta este vorba despre acea situatie in care o persoana se pretinde mostenitor si detine posesia in tot sau in parte a unui patrimoniu lasat de o persoana decedata si o alta persoana &e # fratele defunctului care este mostenior legal in clasa )), fiind singurul mostenitor legal se pretinde mostenitor si stapaneste bunurile succesorale si la un moment dat se descopera un testament si vine beneficiarul testamentului care se spune ca este un legatar universal si doreste sa isi valorifice drepturile fata de fratele defunctului in e emplul dat(. -G aici nu este vorba despre o actiune in revendicare, caci in ca"ul unei actiuni in revendicare, cel care este reclamantul si nu are posesia spune ca este proprietar si cere bunul pentru ca el este proprietar, iar celalalt spune ca nu i-l da pentru ca este proprietar el. Acesta este conflictul referindu-se strict la dreptul de proprietate. -G in ca"ul petitiei de ereditate, in discutie este calitatea de mostenitor cu vocatie la universalitateD deci sa nu confundam petitia de ereditate cu actiunea, spre e emplu a legatarului cu titlu particular care solicita sa i se predea legatul, aici lucrurile stau altfel-G trebuie sa i se recunoasca calitatea de legatar, sa i se verifice titlul, iar aceasta se reali"ea"a prin predarea legatului-G si pe urma se pune problema e ecutarii legatului. A nu se confunda petitia de ereditate care inseamna un conflict intre doua persoane care fiecare sustine ca este mostenitor cu vocatie la universalitate si una dintre ele detine bunurile. Daca cel care pretinde ca este proprietar este de%a in posesia bunului, sa presupunem ca legatarul universal este in posesia bunurilor si vine fratele care nu are posesia, iar fratele contesta drepturile legatarului. )n aceasta situatie legatarul nu are la dispo"itie o actiune in petitie de ereditate impotriva fratelui defunctului, acesta neavand posesia bunurilor succesorale ci va avea la dispo"itie doar o e ceptie daca actionea"a fratele sauD daca i se contesta dreptul si vrea sa transe"e problemele poate sa introduca o actiune in constatare, daca este in posesia bunurilor si are si titlul atunci nu are nevoie de actiunea in petitie de ereditate.

-G in NCC aceasta actiune este reglementata la art. 1.1/,-1.1/1. > discutie a e istat anterior in legatura cu caracterul prescriptibil sau imprescriptibil al acestei actiuni. 6a%oritatea autorilor in dreptul nostru sustineau ca este prescriptibila, altii spuneau ca ea este mi ta-G in functie de natura bunurilor care faceau parte din succesiune, daca de pilda in succesiune e istau drepturi de creanta se sustinea ca actiunea este prescriptibila, daca din mostenire faceau parte imobile atunci actiunea ar fi fost imprescriptibila. Cu totul indecvat, aici in discutie este conflictul de calitate de mostenitori intre cei 7 si ca atare si pe buna dreptate in NCC se prevede ca aceasta actiune este imprescriptibila. -G nu poate o persoana care pretinde ca este mostenitor si are vocatie la universalitate sa introduca o actiune in petitie de ereditate daca nu a acceptat mostenirea in termen. =nul care a pierdut termenul nu mai poate veni sa spuna ca este mostenitor, deci fie cei care se afla in interiorul termenul de optiune care nu a e pirat inca sau daca a e pirat trebuie sa faca dovada ca a acceptat mostenirea in una din modalitatile preva"ute de lege. Nu poti sa vi sa spui ca introduci actiune in petitie de ereditate, dar nu pot sa fac dovada ca am acceptat mostenirea in termen. 8a ora actuala lucurile sunt clare, actiunea este imprescriptibila, deci oricand se pune in discutie calitatea de mostenitor al unei persoane daca un altul spune ca este mai indreptatit decat cel care detine posesia bunului. )n ipote"a in care actiunea este admisa sau cand se pune problema ca acela care este parat sa predea bunurile succesorale reclamantului si atunci se pun problemele clasice, daca intre timp a facut acte de dispo"itie, acte de administrare aplicandu-se regulile de drept comun in aceasta materie. D!(ADA DRE%TURIL!R SUCCES!RALE %RIN CERTI8ICATUL DE M!STENIT!R -G din dispo"itiile 8. /691..- referitoare la notarii publici si activitatea notarialaEG notarii publici au competenta de a emite, elibera la finalul procedurii succesorale notariale certificatul de mostenitor, adica un act constatator prin care se stabileste sau se stabilesc urmatoarele elemente# compunerea masei succesorale, calitatea mostenitorilor, cotele ce revin acestora si bunurile care revin legatarilor particulari-G retinem ca certificatul de mostenitor in principiu este un act doveditor care face dovada elementelor esentiale pentru a putea ca aceia care sunt mostenitori sa se bucure de drepturile succesorale in mod efectiv. A nu se confunda certificatul de mostenitor in care se stabilesc elementele despre care am vorbit
201

cu certificatul de calitate de mostenitor. ' ista situatii in care la un moment dat nu se cunoaste componenta masei succesorale dupa o anumita persoana-G e # in cadrul procedurilor de restituire a imobilelor preluate de stat in comunism, terenurilor care intre sub incidenta 8. 1891..1 sau imobilelor care intre sub incidenta dispo"itiilor 8. 1,97,,1 s.a.m.d. -G au fost situatii in care cei care pot dovedi ca au calitate de mostenitor care de pilda sunt rude cu cel decedat si nu au e istat bunuri la data cand a decedat de cu%us si ca atare nu s-a facut procedura succesorala, dar pentru ca avea un act care sa poata %ustifica calitatea lor de a introduce cererile de restituire pe ba"a 8. 1,97,,1 sau 8. 1891..1 au interesul sa solicite notarului public eliberarea unui certificat de calitate de mostenitor-G in aceasta procedura notarul nu mai discuta despre componenta masei succesorale, ci doar verificand conditiile cerute de lege trimite certificatul respectiv din care re"ulta ca persoana care a solicitat intruneste conditiile legii-G e # este descendent al defunctului si ca atare ii eliberea"a certificatul de calitate de mostenitor cu care cel interesat poate sa faca dovada in cadrul procedurilor de restituireD ca este mostenitorul lui Q Q care ar fi avut dreptul la masuri reparatorii. -G a nu se confunda certificatul de mostenitor propriu-"is cu certificatul de calitate de mostenitor. -G procedura succesorala notariala este una gratioasa, adica este una necontencioasa, prin care cei interesati sunt de acord ca sunt mostenitori, ca masa succesorala se compune din bunurile QcutareQ si QcutareQ, ca fiecare au cota de QatataQ din mostenire s.a.m.d.-G aceasta inseamna ca certificatul de mostenitor, actul acela doveditor care se emite la final intre mostenitorii care participa la procedura succesorala notariala are o esenta contractuala-G e o intelegere ca orice alta intelegere, astfel incat ulterior unul sau altul dintre cei care au participat la procedura succesorala notariala dintr-un motiv sau altul nu mai vrea sa recunoasca ce a recunoscut initial-G in acea situatie, in principiu dat fiind faptul ca actul are forta unui contract nu poate sa revina asupra declaratiilor pe care le-a dat initial, cu e ceptia ca"ului in care poate invoca un motiv de nevalabilitateD vicii de consimtamant-G deci un motiv care poate sta la ba"a anularii unui contract sau oricarui contractD deci numai in aceste conditii poate veni mostenitorul sa conteste ceea ce a recunoscut initial-G intre cei care au participat la procedura succesorala notariala certificatul de mostenitor are o forta probanta foarte puternica, c!iar legea spune si cea a notarilor publici si NCC ca are forta pana la dovada contrara-G adica pana la momentul cand este anulat. 2ata de terti insa, cei care nu au participat la procedura succesorala, fie ca este vorba despre mostenitorii

care nu au stiut despre procedura succesorala sau care au aflat ulterior ca s-a descoperit un testament ulterior momentului la care mostenitorii legali au obtinut eliberarea certificatului de mostenitor, acestia fiind terti-G pot sa conteste certificatul de mostenitor, deci pot solicita anularea acestuia demonstrand ce ii interesea"a pe ei-G e # legatarul universal care a descoperit un testament care este in favoarea lui poate sa isi valorifice drepturile solicitand anularea, sa presupunem, fata de fratele defunctului care este mostenitor legal nere"ervatar, deci care poate fi e !eredat in totalitate-G intr-o astfel de ipote"a fata de tertul care in e emplul dat este legatarul universal nu se poate invoca certificatul de mostenitor cu forta probanta cu care se poate invoca intre cei care au participat la procedura succesorala notarialaD deci tertul poate ataca. -G poate veni un tert sa atace un certificat de mostenitor pe motiv ca in masa succesorala a fost inclus un bun care apartine lui. Deci orice persoana care poate demonstra ca are un drept care a fost incalcat prin eliberarea certificatului de mostenitor poate actiona pe ba"a actiunii in anulare. -G aceasta actiune in anulare a certificatului de mostenitor nu este un autonoma, nu este una care sa "icem ca se prescrie sau nu se prescrie ci este intotdeauna o actiune care se grefea"a pe o actiune principala. )n e emplul in care fratele, legatarul care a descoperit un testament care este in favoarea lui, el va introduce ca actiune de ba"a o actiune in petitie de ereditate, deci invoca calitatea de mostenitor, revendica sa i se predea succesiunea si solicita anularea certificatului de mostenitor, deci in aceasta ipote"a dat fiind faptul ca actiunea in petitie de ereditate este imprescriptibila atunci si actiunea in anularea certificatului de mostenitor este tot prescriptibila. Cand este vorba despre o actiune pe care se grefea"a cea de anulare a certificatului de mostenitor care este prescriptibila atunci si actiunea in anularea certificatului de mostenitor este si ea prescriptibila. -G certificatul de mostenitor nu face dovada absoluta a dreptului de proprietate in privinta bunurilor succesorale. 'ste un act care are o esenta contractuala si atunci produce efectele pe care le produce orice act. Daca se pune problema ca mostenitorii care sunt inclusi in certificatul de mostenitor sa isi valorifice anumite drepturi fata de un tert care nu are niciun drept, nici in privinta bunurilor succesorale, nici nu are calitate de legatar sau de mostenitor, fata de acel tert certificatul face dovada drepturilor respective si mostenitorii le pot valorifica fata de terti, deci tertul nu poate veni sa spuna ca e un act de natura contractuala si ca fata de el nu produce efecte si sa se respinga actiunea numai pentru acel simplu motiv, deci el trebuie sa invoce un drept care
203

sa fie valorificabil in contra mostenitorilor si care sa contra"ica intr-un fel sau altul mentiunile din certificatul de mostenitor pentru ca altfel un tert care nu poate invoca niciun drept care i-a fost incalcat prin emiterea certificatului de mostenitor nu poate invoca inopo"abilitatea acestui certificat fata de el. -G deci fata de un astfel de tert, certificatul are forta probanta. <ot timpul e ista un drept care %ustifica actiunea, nu poate nimeni %ustifica un interes numai asa fara sa poata %ustifica un interes care sa-l reclame sau care sa %ustifice invocarea e ceptiei. <ot timpul e ista un drept anume pe care il invoca, fie cel care reclama, fie cel care este parat si nu a participat la procedura succesorala si fata de care certificatul are o forta probanta mai mica. %LURALITATEA DE M!STENIT!RI -G acele situatii in care raman 7 sau mai multi mostenitori care au vocatie la universalitate. -G sigur ca daca cel care decedea"a lasa un singur mostenitor legal, un fiu, in aceasta situatie fiul care a acceptat mostenirea cu efecte de la DD6-G el este proprietarul patrimoniului succesoral, unic propietar-G dar daca de pilda cel decedat lasa 7 fii care accepta mostenirea, intre cei 7 fii se naste starea de indivi"iune de la DD6-G aceasta inseamna ca fiecare are dreptul pana la data parta%ului doar asupra unei cote parti din mostenire, in e emplul dat 197, 197. Si atunci inseamna ca pe durata de timp de la DD6, de cand au devenit titulari ai patrimoniului succesoral in cote de 197, 197 si pana la momentul parta%ului, cei 7 in e emplul dat, dar pot fi mai multi se naste acea stare de indivi"iune cu regimul ei specific, care este reglementat si in NCC-G art. 6/4 si urm., deci se aplica regimul %uridic de drept comun. Care este regimul de drept comun in materie de coproprietate sau indivi"iune0-G in e emplul acela cu cei 7 frati care au fiecare 197, 197 fiecare dintre ei poate prin acte individuale fara sa il intrebe pe celalalt sa dispuna de cota lui si anume sa intraine"e 197 din cota lui sau sa intraine"e toata cota unui tert fara sa aiba nevoie de acordul celuilalt, dar in privinta bunurilor care fac parte, sa "icem 7 imobile, / autoturisme si alte conturi bancare. )n privinta acestor bunuri cu titlu individual niciunul dintre cei 7 nu poate dispune cu de la sine putere. )n privinta unor astfel de bunuri se aplica regimul care re"ulta din dispo"itiile art. 641alin. &1( din NCC care se refera la actele de administrare si de dispo"itie unde se prevede ca QActele de administrare, precum inc!eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunea de venituri imobiliare si alte

asemenea, cu privire la un bun comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin ma%oritatea cotelor-partiQ-G fata de regimul ;CC unde regimul era cel al unanimitatii-G deci trebuiau ca toti sa fie de acord, in privinta actelor de administrare care sunt enumerate-G aici e suficient acordul ma%oritatii pentru a se putea inc!eia actul respectiv. -G la alin. &7( se prevede ca QActele de administrare care limitea"a in mod substantial posibilitatea unui copropriatar de a folosi bunul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina e cesiva prin raportare la cota sa parte sau la c!eltuielile suportate de catre ceilalti coproprietari nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuiaQ. 4egula este ca in privinta actelor enumerate la alin. &1( este suficienta ma%oritatea, deci nu este necesara unanimitatea, dar in privinta actelor la care se refera alin. &7( nu se poate inc!eia niciun act care s-ar rasfrange asupra unuia sau altuia dintre coindivi"ari fara ca acesta sa fie de acord. -G la alin. &/( QCoproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si e prima vointa sau care se opune in mod abu"iv la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau valorii bunuluiQ-G aceasta idee ca poti suplini consimtamantul apare des, iar ideea de ba"a a legiuitorului este ca instanta poate suplini consimtamantul. 'ra suficient sa se preci"e"e ca se sanctionea"a potrivit regulilor de la abu"ul de drept. $entru ca acolo se putea inc!eia actul fara acordul lui si apoi sa fie pusi la plata pentru ca ceilalti au facut o gestiune de afaceri in interesul legii. ' istau in dreptul civil mecanisme care sa duca la acelasi re"ultat respectand principiile. -G la alin. &4( se spune Q>rice acte %uridice de dispo"itie cu privire la bunul comun, actele de folosinta cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare si locatiunile inc!eiate pe termen mai mare de / ani, precum si actele care urmaresc e clusiv infrumusetarea bunului, nu se pot inc!eia decat cu acordul tuturor coproprietarilor. >rice act cu titlu gratuit va fi considerat act de dispo"itieQ-G in privinta actelor de dispo"itie si e ista si acte de administrare care fiind pe durata mai mare inc!eiate este din nou regula unanimitatii. Nu se pot inc!eia aceste acte fara acordul tuturor coproprietarilor. $oate fi acceptata ideea de la alin. &1( cum ca cu acordul ma%oritatii coindivi"arilor se pot inc!eia anumite acte de administrare care sunt mai putin grave. Si in cod si in literatura de specialitate se vorbeste despre actele de folosinta-G e utili"ata aceasta sintagma in sensul ca utili"ea"a bunul, il
205

preia fi"ic si de pilda daca este vorba despre o locuinta sta in ea si are locuinta acolo, dar daca ne gandim la elementele dreptului de proprietate, una inseamna u"ul adica utili"area bunului ca atare si alta inseamna folosinta. Ce continut are folosinta ca element al dreptului de proprietate0G de a culege fructele sau de a beneficia, de a valorifica inc!eind acte cu tertii-G e # de a inc!iria bunul si de a percepe c!iria. ' ista diferenta, folosinta intr-un ca" si folosinta si in celalalt ca". C!irica-G ar fi mai potrivit sa se vorbeasca despre u" atunci cand este vorba despre utili"area bunului conform destinatiei lui si despre folosinta atunci cand este vorba despre perceperea fructelor sau de valorificarea bunului prin inc!eierea unor acte prin care se valorifica fructele civile ale bunului respectiv, de pilda prin locatiune. )n privinta u"ului, adica a utili"arii efective a bunului, pe timpul starii de indivi"iune, principiul este ca toti au dreptul sa utili"e"e bunul conform cotelor lor, este un enunt la nivel de principiu. ' # daca sunt - coindivi"ari si bunul este o garsoniera-G in aceasta situatie daca se inteleg coindivi"arii pot face un parta% de folosinta sau c!iar daca nu fac un parta% propriu-"is de folosinta pot sa cada de acord ca unul sa foloseasca bunul pe o anumita perioada si in anumite conditii, dar daca nu cad de acord si nu se inteleg se poate proceda la un parta% de folosinta care poate fi facut prin acordul partilor sau care poate fi reali"at de catre instanta de %udecata. -G a nu se confunda parta%ul de folosinta care se refera la modul de utili"are a bunului pe durata indivi"iunii si parta%ul propriu-"is care inseamna atribuirea proprietatii unuia sau altuia conform cotelor. $rin natura lui parta%ul de folosinta este provi"oriu-G nu poate dura mai mult decat durea"a indivi"iunea. $oate fi insa mai scurt-G e # coindivi"arii sa se inteleaga numai pentru 1 an ramanand ca pentru timpul ulterior scurgerii unui an sa reali"e"e o noua intelegere sau sa procede"e la parta%ul de proprietate. -G in privinta u"ului, principiul este ca toti au dreptul de a utili"a bunul conform destinatiei, intre mostenitori pot interveni anumite intelegeri. Ce se intampla in ipote"a in care e ista / coindivi"ari, / fii ai defunctului si doar 1 dintre ei utili"ea"a bunul-G ceilalti au locuinte in alta parte-G datorea"a ceva cel care utili"ea"a0-G lipsa de folosinta care este ec!ivalenta c!iriei pentru un bun similar intr-o "ona similara. Deci cei care nu utili"ea"a bunul, in e emplul dat ceilalti 7 frati, coindivi"ari pot sa ceara sa fie indemni"ati cu ec!ivalentul lipsei de folosinta. Daca vor, daca nu vor pot sa-l lase pe fratele lor sa utili"e"e bunul fara contraec!ivalent. $oate fi o donatie indirecta, liberalitate.

)n ceea ce priveste folosinta-G daca e vorba despre un act de inc!iriere pe o durata mai scurta de / ani nu poate unul singur dintre coindivi"ari-G e # / frati si unul inc!eie un act de locatiune cu un tert, cei 7 care nu au participat la inc!eiera actului pot sa ceara sa declare actul inopo"abil fata de ei si potrivit art. 647 din NCC au posibilitatea ca pe calea actiunilor posesorii sa obtina restituirea bunului. )n practica %udiciara si in doctrina se considera ca in e emplul dat, un frate a inc!eiat singur un contract de locatiune cu un tert si ceilalti nu au participat-G se spunea ca ceilalti 7 nu puteau sa ceara decat parta%ul. =lterior s-a admis posibilitatea de a se declara actul inopo"abil pentru ca ar fi mai potrivit, dar altii au sustinut ca actul este valabil sub conditia re"olutorie ca bunul sa cada la parta% in lotul celui care l-a inc!eiat, dar tot nu se re"olva problema pentru ca pana la parta%, implicit, se recunostea ca tertul poate folosi bunul respectiv, ceea ce nu era normal. Solutia cea mai potrivita este aceea a inopo"abilitatii actului-G daca principiul este acela potrivit caruia coindivi"arii trebuie sa fie de acord la inc!eierea actului si in e emplul pe care l-am luat nici nu s-a cerut acordul lor si s-a inclacat regula unanimitatii cum era in ;CC sau regula ma%oritatii cum este in NCC-G intr-o astfel de ipote"a cei care nu au participat la inc!eierea actului pot sa invoce inopo"abilitatea ceea ce inseamna ca fata de ei actul nu produce efecte. Coindivi"arul poate invoca faptul ca tertul a fost de rea-credinta cunoscand situatia bunului s.a.m.d. -G ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca daca unul sau altlul dintre coindivi"ari face acte de administrare, inc!eie contracte de locatiune sau de cesiune fara acordul celorlalti in aceasta situatie actul este inopo"abil fata de cei care nu au participat. =n astfel de act nu poate sa produca efecte. Dar daca au cote de 197,197-G nu se mai poate pune problema cu ma%oritatea pentru ca este e clusa din start, daca dovedesti ca nu are niciun interes si ca a facut acest lucru in scop sicanator s.a.m.d.-G s-ar putea sanctiona abu"ul de drept, dar cum e sanctionat0-G prin recunoasterea actului ca valabil sau prin obligarea la daune interese0 Abu"ul de drept poate sa apara si intr-o astfel de situatie si daca apare va fi sanctionat potrivit dreptului comun. )n privinta actelor de dispo"itie la alin. &4( al art. 641 se prevede ca trebuie sa fie acordul tuturor coindivi"arilor, astfel incat daca unul a dispus de bun fara acordul celorlalti, actul este inopo"abil fata de cei care nu au participat la inc!eierea lui, astfel incat fata de ei este ca si cand nu s-ar fi inc!eiat-G insemnand ca pot sa ceara sa preia bunul, sa-l stapaneasca si utili"e"e conform destinatiei sale.
207

-G de la DD6 si data parta%ului daca, respectandu-se dispo"itiile legale, un bun care face parte din succesiune este instrainat-G este vandut cu acordul coindivi"arilor, se obtine un pret si atunci pretul respectiv sau bunul primit in sc!imb, prin subrogatie, intra in masa succesorala si va avea regimul bunului care a iesit din mostenire. -G pe aceeasi durata de timp fructele bunurilor succesorale se cuvin mostenitorilor in proportie cu cota care revine fiecaruia din mostenire. $rincipiul potrivit caruia fructele sporesc masa parta%abila este recunoscut si in NCC-G fructele se cuvin coindivi"arilor in proportia cotei-parti ce le revine fiecaruia din succesiune. Daca sunt / frati fiecare are dreptul la 19/, 19/-G daca fructele, c!iriile au fost incasate doar de 1 dintre eiD cei care nu au incasat au dreptul de a solicita. Cand pot valorifica0# -G atunci cand este vorba despre fructe naturale-G e # a cules cerealele si e ista in materialitatea lor bunurile respective si pot fi identificate, in aceasta situatie oricand ceilalti coindivi"ari pot cere partea lor din bunurile respective. -G atunci cand este vorba despre un drept de creanta, c!iria incasata de unul dintre coindivi"ari atunci dreptul se prescrie de la data cand c!iria a fost incasata de coindivi"ari, asta insemnand ca toti coindivi"arii trebuie sa se bucure de toate elementele dreptului de proprietate si pe durata indivi"iunii si ca atare legiuitorul ii pune in situatia de a-si putea valorifica drepturile, dar e ista si riscul sa se prescrie actiunea. Aceste drepturi nu se valorifica doar la data parta%ului, ci trebuie valorificate, inafara de situatia cand este vorba despre fructe naturale care e ista si pot fi identificate-G in acea situatie ele pot fi revendicate oricand, inclusiv la parta%. Si pe durata indivi"iunii care poate sa dure"e foarte mult timp trebuie sa isi valorifice drepturile mostenitorii, dar daca s-ar aplica acestor drepturi regimul datoriilor fata de succesiune ale unui mostenitor cand se poate apela la raportul datorieiD si in acea situatie daca indivi"iunea durea"a 1, ani inseamna ca nu le pot valorifica. $lata datoriilor-G debitorul poate sa faca plata, dar nu poate fi obligat sa o faca. Aceste actiuni sunt supuse regimului de drept comun adica ca sunt prescriptibile. -G de retinut este faptul ca, coindivi"arii pe durata indivi"iunii au drepturi corespun"atoare cotei lor parti din succesiune cu privire la toate elementele dreptului de proprietate. )n mod corelativ le revin si obligatii, daca unul dintre coindivi"ari cultiva singur cu mi%loacele luiD plateste oameni,

recoltea"a si vinde produsele-G intr-o astfel de situatie cel care a muncit singur are dreptul sa fie indemni"at de ceilalti in mod corespun"ator-G c!eltuielile respective-G e # daca sunt / coindivi"ari vor fi impartite in / si fiecare va suporta inclusiv cel care le-a avansat de%a, urmand ca ceilalalti sa-si plateasca cota parte ce le revine. Din art. 6/8 din NCC re"ulta acest lucru. -G in ceea ce priveste durata indivi"iunii principiul care re"ulta atat din dispo"itiile art. 66. si 1.14/ din NCC care se refera la indivi"iunea succesorala-G &1( QNimeni nu poate fi obligat a ramane in indivi"iune. 6ostenitorul poate cere oricand iesirea din indivi"iune, c!iar si atunci cand e ista conventii sau clau"e testamentare care prevad altfelQ. -G art. 66.-G sunt recunoascute ca valabile, cum erau recunoscute si sub ;CC, conventiile prin care coindivi"arii se obligau sa nu ceara iesirea din indivi"iune pe o anumita durata de timp &nu mai mult de - ani(-G fra"a a 7-a de la art. 1.14/-G e # sunt / frati care inc!eie o conventie pe ani si pe urma unul dintre ei spune ca nu mai vrea sa o respecte. C!irica-G ar putea sa nu fie valabila o clau"a instituita prin testament, pentru ca nu ar putea dispunatorul sa le impuna sa ramana in indivi"iune, ar putea e ista e plicatii, dar cand coindivi"arii si-au asumat aceasta obligatie unul fata de altul, de ce nu ar mai fi valabila0-G C!irica-G te t misterios. -G retinem ca e ista aceasta diferenta fata de regimul de drept comun, acolo c!iar daca principiul este ca poate fi cerut parta%ul oricand, e ista un te t care spune ca instanta de %udecata poate suspenda 1 an de "ile parta%ul-G daca e ista motive temeinice. S-ar parea ca in privinta indivi"iunii succesorale nu s-ar aplica te tul respectiv si daca nu, de ce0D pentru ca ar putea e ista, de pilda in dreptul france" e ista dispo"itii care reglementea"a in mod special regimul %uridic al bunurilor care constau in terenuri agricole sau e ploatatii comerciale sau industriale, au o destinatie speciala, acolo se recunoaste c!iar posibilitatea ca dispunatorul sa numeasca un mandatar cu efecte post-mortem care sa gestione"e bunul c!iar contravenind dispo"itiilor imperative referitoare la re"erva, ideea fiind aceea de a face cat mai functional elementul respectiv. 8egiuitorul roman nu a preluat dispo"itiile din Codul france", ar putea e ista interese care ar %ustifica pastrarea starii de indivi"iune si nu fragmentarea imediata a patrimoniului succesoral, cel putin cu privire la elemente despre care am discutat mai sus. -G retinem principiul ca poate fi ceruta iesirea din indivi"iune oricand, in dreptul comun e ista posibilitatea de a se inc!eia conventii prin care coindivi"arii sa amane pe o anumita durata
209

iesirea din indivi"iune din motive care ii interesea"a, ca instanta poate sa suspende parta%ul pe durata unui termen de 1 an. Dar in materie de indivi"iune succesorala avem acest te t special care ne lasa pe ganduri. -G daca parta%ul nu mai are un efect declarativ, cum avea pana acum si efectele se produceau de la DD6, aceasta inseamna ca este vorba imediat de un transfer de cote de proprietate de la unii la altii-G fiscul are dreptul sa plateasca ta e. RA%!RTUL LI,ERALITATIL!R -G este vorba despre o obligatie care functionea"a intre anumiti mostenitori si anume intre descendenti si Ss, numai intre acesti mostenitori. -G in esenta aceasta institutie care era reglementata si anterior in art. +/8, +-1 ;CC, art. 1.146 si urm. in NCC-G alin. &1(Q4aportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei Ss si descendentii defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel care lasa mostenireaQ. )n momentul in care acesti mostenitori vin la mostenire, deci au acceptat si intrunesc conditiile legii sa vina la mostenire si in favoarea unuia sau altuia dintre ei sau in favoarea tuturor dispunatorul a facut donatii fara sa prevada ca sunt scutite de raport, adica sunt donatii nepreciputare, opusul fiind donatiile preciputare sau definitive. )n ca"ul acestor donatii preciputare sau supuse raportului cei care au fost gratificati au obligatia de a aduce la masa succesorala, la mostenire, mai e act ar fi trebuit sa se spuna la masa parta%abila donatiile respective. -G in ;CC, aceasta aducere era facuta in principiu in natura-G e # obiectul donatiei facuta unuia dintre cei doi fii ai celui decedat era un imobil, sub regimul ;CC, care nu mai este valabil insa in pre"ent, daca unul dintre cei 7 fii ai defunctului A si @, sa presupunem ca @ a fost gratificat cu o donatie supusa raportului si donatia avea ca obiect un imobil, atunci cu efecte de la DD6, dontia se re"olutiona, din proprietatea lui @ in e emplul dat devenea proprietatea comuna a lui A si @ in cotele de mostenire legalaD deci 197, 197. -G sub regimul NCC principiul este acela al raportului prin ec!ivalent, deci nu in natura, e mai buna aceasta solutie. )n e emplul dat 7 frati, 1 din ei gratificati cu un imobil si intr-o astfel de ipote"a @ este obligat sa aduca la masa parta%abila ec!ivalentul valoric al imobilului si daca vrea

si accepta poate sa il aduca in natura, spre deosebire de regimul anterior cand prin efectul legii donatia de desfiinta, se re"olutiona, din proprietatea celui care a fost gratificat devenea automat proprietatea comuna si pe urma urma indivi"iunea cu regimul cunoscut si pe urma trebuia sa survin parta%ul. -G raportul este aceasta obligatie, trebuie sa aduca# fie in natura, fie prin ec!ivalent ceea ce au primit de la defunct considerandu-se ca ceea ce au primit nu este o liberalitate definitiva, adica una care sa il favori"e"e pe cel care a fost gratificat, ci un avans in contul mostenirii legale, e donatie, dar e tratat in final ca fiind o parte de mostenire legala. )n e emplul cu cei 7 fii, A si @, @ gratifiat cu un imobil este obligat la raport @, fie in natura fie prin ec!ivalent-G intre acesti 7 fii ceea ce se raportea"a fie imobilul in natura, fie ec!ivalentul se imparte in cote egale de 197, 197. Aceasta inseamna ca donatiile raportabile, retinem ca in dreptul nostru sunt supuse raportului numai donatiile, in dreptul france" sunt supuse si legatele. 'ste vorba despre obligatiile care ii tin pe descendenti si pe Ss cand vin la mostenire fie Ss cu un descendent, fie 7 sau mai multi descendenti de a reintoarce, de a aduce la masa parta%abila ceea ce au primit de la defunct fara scutire de raport. A nu se confunda raportul donatiilor cu reunirea fictiva. Cand am discutat despre stabilirea masei de calcul, dupa ce am stabilit care este activul net, brut, pasivul, scadem pasivul si activul brut si re"ulta activul net si la acest activ net reunim pentru calcul toate donatiile facute de defunct. 4eunirea operea"a indiferent cine este cel gratificat, fie el mostenitor sau tert strain de mostenire, pe cand raportul donatiilor functionea"a numai intre mostenitorii la care se refera legea, Ss si descendentii. $e de alta parte reunirea fictiva este facuta doar pentru calcul, pe !artie, nu e ista nicio obligatie concreta din partea donatarilor decat daca sunt depasite limitele CD cand sanctiunea este reductiunea, dar reunirea pentru calcul nu presupune un efect imediat in privinta donatiei respective-G cand este vorba despre raportul donatiilor care este o operatiune care pregateste parta%ul, in aceasta situatie se intampla lucruri efective, fie bunul este adus in natura la masa parta%abila si atunci fiecare va beneficia in privinta bunului respectiv de cota legala care ii revine din mostenire, fie este adus ec!ivalentul valoric si atunci se procedea"a in felul urmator# vin fie prin preluare, fie prin imputare. De asemenea a nu se confunda raportul donatiilor cu reductiunea. )n ca"ul reductiunii avem de-a face cu liberalitati care pot fi ori donatii, ori legate care depasesc limita ma ima a CD si atunci
211

sunt amputate pana la limita care face ca ele sa se inscrie in perimetrul CD. )n ca"ul raportului nu se intampla asa ceva, ci este adus bunul si se imparte intre mostenitori in cotele legale de mostenire. )n principiu cand este vorba despre o liberalitate care este supusa reductiunii, ea este una definitiva, deci e preciputara si are alt regim. -G in dreptul nostru sunt supuse raportului doar donatiile, nu si legatele. -G in ceea ce priveste donatiile supuse raportului acestea sunt in principiu toate donatiile care au fost facute de defunct si nu intra in categoriile de e ceptie la care se refera art. -G 1.1-, NCC-G QNu sunt supuse raportului# a( donatiile pe care defunctul le-a facut cu scutire de raport-G cand intr-o forma sau alta re"ulta ca este vorba despre o donatie preciputara, fie printr-o mentiune e presa ca este o donatie definitiva sau o donatie preciputara sau ca vrea ca fiul Q Q sa beneficie"e de bunul respectiv-G in astfel de situatii inseamna ca defunctul a facut donatia cu scutire de raport. b( donatiile deg!i"ate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu e ceptia ca"ului in care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport-G sub regimul ;CC se considera ca donatiile deg!i"ate sunt supuse raportului ca orice donatie-G aici avem o pre"umtie contrara, se pre"uma ca de aceea a fost facuta sub forma deg!i"ata, ascunsa ca sa il favori"e"e pe acesta, dar se da posibilitatea sa se dovedeasca contrariul ca altele au fost motivele care l-au determinat pe dispunator sa faca donatia in forma deg!i"ata si in acea situatie devine raportabila. c( darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care sunt e cesive, sumele c!eltuite sau, pentru intretinerea daca este ca"ul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici c!eltuielile de nunta, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel-G acestea nici nu se iau in calcul la stabilirea masei de calcul, nu ar trebui luate in considerare pentru ca nu sunt considerate liberalitati. C!eltuielile de nunta sunt una, iar darurile de nunta sunt alta. d( fructele culese, veniturile scadente pana in "iua desc!iderii mostenirii si ec!ivalentul banesc al folosintei e ercitate de catre donatar asupra bunului donat-G e obligat sa aduca bunul la masa parta%abila, daca este obligat sa aduca si ec!ivalentul folosintei si a c!iriei si a fructelor inseamna

ca nu a primit nimic-G e cat se poate de normal sa nu fie raportabile aceste venituri sau fructe-G sigur ca alta este situatia cu fructele si veniturile care apar dupa DD6, ele intrand sub regimul indivi"iunii succesorale, ele sporesc masa succesorala si se cuvin tuturor mostenitorilor cu efecte de la DD6.Q -G alin. &7( al art. 1.1-, se prevede QDe asemenea, raportul nu este datorat nici in ca"ul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului &ar fi pierit si la donator inainte sa faca raportul(. Cu daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemni"atii incasate cu oca"ia pierii sale, &de pilda era asigurat-G in aceasta situatie e ista obligatia de raport(. )n continuare se prevede ca Q)n ca"ul in care indemni"atia nu a fost utili"ata in acest scop, ea insasi este supusa raportului, daca a incasat despagubirea si nu a folosit-o este supusa raportului. Daca indemini"atiaEG dintr-un contract de asigurare, aceasta se raportea"a numai in masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatarQ-G aici este vorba despre asigurarile de viata, aici trebuie sa retinem faptul ca acel capital care se acumulea"a si care la data decesului celui asigurat se cuvine celui indicat de catre acesta, cel care beneficia"a nu dobandeste dreptul respectiv prin mecanisme succesorale, deci nu este un drept care i se cuvine cu titlu de mostenire, ci este un drept care i se cuvine prin mecanismul stipulatiei in favoarea unui tert. -G capitalul acumulat prin asigurarile de viata nu intra in succesiune si nu revine celui desemnat ca beneficiar prin mecanismele succesorale, ci prin mecanimsele contractuale, stipulatia in favoarea unui tert. )n ceea ce priveste primele acelea de asigurare Qacestea se raportea"a numai in masura in care depasesc cuantumul total al primelor platite de donatarQ-G in dreptul france" e ista stipulatie e presa ca primele respective nu sunt supuse raportului decat atunci cand sunt e cesive in raport cu starea patrimoniala a asiguratului, pentru ca atunci au regimul unei liberalitati-G daca insa se inscriu in limitele normale ale c!eltuielilor pe care face asigurarea respectiva atunci ele nu sunt supuse raportului. )n dreptul nostru aceasta problema este lasata in aer, e ista destule contracte la ora actuala si e ista un interes practic de a fi reglementate mai e act. C!irica-G in final regimul va fi si la noi cel din dreptul france". $rincipiul este ca acel capital care constituie beneficiul unei asigurari de viata nu este un drept care sa se transmita pe cale succesorala, nu are de-a face cu succesiunea. De asemenea primele platite de asigurat nu sunt supuse raportului, deci nu au regimul liberalitatilor, in masura in care nu sunt e cesive fata de starea patrimoniala a dispunatorului si atunci cand sunt e cesive, e o
213

c!eltuiala mult mai mare decat si-ar fi putut permite in mod firesc cel asigurat-G in acea ipote"a avem de-a face cu o liberalitateD deci ar putea fi supuse raportului. -G sunt supuse raportului si anumite avanta%e patrimoniale care in mod normal nu ar putea fi luate in considerare ca fiind donatii, cum a fost ca"ul in spete precum cele in care parintii au ga"duit pe copii lor de-a lungul unei perioade mai indelungate de timp, c!iar 7,, /, de ani si cand au decedat parintii ceilalti copii ai defunctului au spus sa raporte"e copilul care a beneficiat de folosinta gratuita sumele acelea care repre"inta o imbogatire supusa raportului-G daca ne gandim foarte strict nu e ista o imbogatire si o insaracire corelativa a parintilor, dar instantele france"e si doctrina inclina spre a accepta ca astfel de avanta%e pot fi supuse raportului. -G de asemenea in situatia in care unul dintre parinti este medic, unul dintre fii este si el medic si mai are parintele respectiv inca / fii care sunt avocati sau altceva-G si sigur ca dupa ce decedea"a sau inainte il i-a in cabinetul lui pe cel care este medic punandui-l la dispo"itie, el nu mai trebuie sa isi cumpere sediu, instrumente medicale si clientela-G aici este clar un avanta% patrimonial in favoarea copilului medicEG astfel de avanta%e pot fi supuse raportului. De asemenea in legatura cu asigurarile de viata, ceea ce poate fi supus raportului sunt primele care depasesc posibilitatile firesti ale celui care a facut asigurarea respectiva. $rin urmare, iata ca orice avanta% de natura patrimoniala poate, c!iar daca nu se incadrea"a strict in conditiile9elementele definitiilor care se refera la liberalitati pot fi supuse raportului. -G in ceea ce priveste persoanele care sunt tinute la obligatia de raport sunt descendenti si Ss cu conditia-G art. 1.146 NCC-G sa vina efectiv la mostenire# sa nu fie nedemni, sa nu fie renuntatori, deci sa aiba dreptul de a veni la mostenirea legala a celui decedat si sa fie beneficiarul unei liberalitati in sensul celor e aminate. -G sunt obligati la raport si cei care vin la mostenire prin repre"entare si acestia sunt obligati sa raporte"e. -G ;CC-G erau supuse raportului doar donatiile care erau facute persoanelor care sunt tinute dupa lege la raport daca aveau calitatea de succesibili la momentul cand s-a facut liberalitatea, deci daca mostenirea s-ar fi desc!is in momentul respectiv persoanele respective sa fi avut dreptul sa vina la mostenire.

-G alin. &7( art. 1.146 NCC-G Q)n lipsa de stipulatie contrara din partea donatarului cei mentionati la alin. &1(, &deci copii si Ss( au obligatie de raport numai daca ar fi avut vocatie concreta la mostenirea defunctului in ca"ul in care aceasta s-ar fi desc!is la data donatieiQ-G e # defunctul gratifica pe un nepot si la momentul cand gratifica este in viata fiul, in aceasta situatie nepotul c!air daca a decedat parintele lui intre timp si vine in nume propriu la mostenire tot nu ramane obligat la raport. -G in ceea ce priveste persoanele carora le este datorat raportul, art. 1.146 NCC alin. &1(-G Nu functionea"a obligatia de raport decat intre descendenti si SsQ-G deci ei sunt cei care pot sa ceara acest lucru, iar daca unul dintre comostenitorii indreptatiti sa pretinda raportul nu o face, creditorii sai o pot face in locul sau, pe cale oblica-G acest lucru re"ulta din art. 1.148 din NCC. -G in ceea ce priveste 6odalitatile de e ecutare a raportului-G art. 1.1-1 NCC alin. &1( Q4aportul se face prin ec!ivalentQ-G in NCC principiul este ca raportul se face prin ec!ivalent spre deosebire de ;CC cand principiul era ca se facea in natura, c!iar daca e istau si e ceptii. )n continuare se prevede ca Qeste considerata ca nescrisa dispo"itia ca impune donatarului raportul in naturaQ-G aceasta inseamna ca dispunatorul nu poate sa ii impuna acest lucru donatarului &pentru dispunator e imperativ acest articol(, dar din dispo"itiile alin. &7( al aceluiasi articolEG ca donatarul insusi poate sa faca raportul in natura. Nu se pot opune ceilalti mostenitori pentru ca daca nu ar fi fost facuta donatia in patrimoniul succesoral s-ar fi regasit c!iar bunul respectiv, deci nu ar fi avut mai multe drepturi decat au prin aceasta modalitate. -G alin. &/( al art. 1.1-1 NCC Q4aportul prin ec!ivalent se poate face ori prin preluare &adica ceilalti mostenitori care au dreptul la raport preiau din mostenire bunuri ec!ivalente valorii-G e # daca donatia a avut valoarea de 1,,.,,, euro fiecare dintre mostenitorii indreptatiti vor prelua bunuri corespun"atoare cotelor lorD daca au dreptul la cate -,.,,, euro fiecare, cei care nu au primit liberalitatea preiau mai intai din mostenire bunuri in valoarea respectiva dupa care restul bunurilor se impart in cote egale intre mostenitori(, o alta modalitate este aceea prin imputatie &cel care a fost gratificat cu liberalitatea va primi din mostenire mai putin, adica daca valoarea este de -,.,,, euro si el avea dreptul la o cota de 1,,.,,, euro din mostenire-G ceea ce a primit se imputa, deci -,.,,, nu mai primeste pentru ca a primit de%a si primeste restul de -,.,,, din mostenire si in acest fel se ec!ilibrea"a lucrurile( si a /-a modalitate este raportul in bani, situatie in care cel obligat la raport va depune la dispo"itia celorlalti mostenitori o suma de bani care
215

repre"inta diferenta dintre valoarea bunului donat si partea din aceasta valoare ce corespunde cotei sale partiQ. -G Ce se intampla in situatia in care obiectul donatiei este un imobil-G potrivit alin. &7( al art. 1.1-1 NCC -G QCu toate acestea donatarul, poate efectua raportul in natura sau in celelalt modalitati. Ce se intampla cu donatia, imobilul0-G e proprietatea donatarului in continuarea de la DD6 sau cu efecte retroactive de la data optiunii0-G codul nu reglementea"a-G C!irica-G devine proprietatea indivi"a, nu se desfiintea"a automat, ramane proprietatea donatarului, si la momentul de la care optea"a, cu efecte DD6, desi acum lucrurile stau putin diferit pentru ca parta%ul are efect constitutiv, asta nu mai merge cu efectul retroactiv. 'ste c!iar parta%ul. <inand seama de faptul ca are efect constitutiv sunt numai pentru viitor. Si stunci ne intrebam intre momentul desc!iderii mostenirii si momentul optiunii e proprietatea donatarului, nu0-G Daca efectul e constitutiv, cu efecte pentru viitor, atunci devine proprietatea comuna a indivi"arilor pe urma urmea"a sa fie parta%at. -G ca si in ;CC-G in ceea ce priveste caile de reali"are raportul poate fi facut prin buna invoiala, adica prin acordul partilor sau pe cale %udecatoreasca. Care sunt valorile la care se face raportul donatiilor0 -G art. 1.1-/ NCC-G alin. &1( Q)n vederea efectuarii raportului prin ec!ivalent, se ia in considerare valoarea bunului donat la momentul %udecatii, tinandu-se insa cont de valoarea lui la momentul donatiei, din care se scade valoarea la momentul %udecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatieQ-G daca e o donatie cu sarcini se raportea"a diferenta si elementul de referinta este momentul %udecatii, deci atunci cand se %udeca parta%ul si raportul. -G alin. &7(-G QDaca bunul a fost instrainat de donatar&care e proprietar de la momentul cand i s-a transferat proprietatea in timpul vietii donatorului, inclusiv poate dispune de bun( se tine seama de valoarea bunului la data instrainariiQ-G peantru ca se poate intampla sa fie diferente mari de valoare. )n continuareD QDaca bunul donat a fost inlocuit cu altul, se tine cont de valoarea la data raportului, a bunului intrat in patrimoniu de starea lui la momentul dobandriiQD si pe urma iarasi in continuareD QDaca devalori"area bunului intrata in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii,-G e # un autoturism sau un sistem informatic atunci nu se mai tine seama de inlocuirea respectiva despre care s-a vorbit in fra"a anterioara, ci contea"a valoarea din

momentul cand se face raportul.Q Sistemul de referinta principal este momentul cand se face raportul. -G alin. &/( QSumele de bani sunt supuse inde arii in raport cu indicele inflatiei, corespun"ator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data reali"arii raportuluiQ -G art. 1.1-4-G se prevad detalii, ce se intampla daca donatarul a facut imbunatatiri si atunci are dreptul la indemni"ari care se deduc din ceea ce trebuie sa raporte"e prin ec!ivalent. -G in ceea ce priveste actiunea in raportul donatiilor, in vreme ce sub ;CC mult timp s-a considerat ca actinea in raportul donatiilor este una rupusa prescriptiei e tinctive, sigur ca atunci cand prescriptia e tinctiva era de /, de ani, nici nu era atat de important daca este prescriptibila sau nu, dar in momentul in care termenul general de prescriptie a devenit de / ani, acest termen de / ani era foarte scurt si atunci s-a nascut o discutie in legatura daca aceasta actiune este supusa sau nu prescriptiei e tinctive. Doctrina si %urisprudenta au spus, aproape in unanimitate, ca este prescriptibila. Ale andresco-G in ca"ul raportului avem de-a face cu o c!estiune care tine de parta% si daca parta%ul este prescriptibil e prescriptibila si actiunea in raport, la fel au spus si multi altii. Dar, sa presupunem ca a e pirat termenul de prescriptie atunci ce se intampla cu donatia0EG nu o mai luam in considerare la stabilirea masei de calcul0, din nepreciputara, devine preciputara0-G 8ucrurile sunt clare in NCCEG este imprescriptibia. 'ste firesc sa fie asa din moment ce este o operatiune de parta%D discutam despre imputare si preluare-G inainte se sustinea ca poti sa faci acest lucru si inainte si dupa parta%D dupa ce ai facut parta%ul ce sa mai imputi0-G era de o absurditate desavarsita. )mputatia si preluarea nu se pot face decat odata cu parta%ul pentru ca atunci i-a unul mai putin si altul mai mult sau invers, preia el bunul din mostenire cat trebuie eu sa raporte"-G acestea au o legatura foarte stransa, nu pot sa fac raport fara parta%. Acum lucrurile sunt clare, e imprescriptibila ca si actiunea in parta%. RA%!RTUL DAT!RIIL!R -G art. +/8 ;CC care amintea in trecere despre raportul datoriilor, era un te t reprodus din Codul civil france"-G situatia era identica, dar in dreptul france" doctrina si practica %udiciara au conturat foarte bine si foarte e act ce inseamna acest raport al datoriilor. -G in esenta este vorba despre acea situatie in care un mostenitor are o datorie fata de cel decedat217

G e # a luat un imprumut in timpul vietii dispunatorului si nu l-a restituit pana la data cand a survenit decesul, deci are o datorie fata de mostenire-G intr-o astfel de situatie raportul datoriilor permitea mostenitorilor, celorlalti, nu cel care a beneficiat si este debitor sa obtina ca acest mostenitor care are o datorie fata de mostenire sa impute ceea ce datorea"a mostenirii pe cota ce ii revine lui din mostenireD deci daca are dreptul la ec!ivalentul la 1,,.,,, euro din mostenire si datoria lui era de -,.,,, euro fata de mostenire atunci in lotul lui de 1,,.,,, euro i se atribuia creanta respectiva a mostenirii, o primea ca si creanta, dar el era si debitor. 2iind si debitor si creditor prin confu"iune se stingea obligatia si ceilalti mostenitori nu erau obligati sa suporte concursul creditorilor mostenitorilor care era obligat la raport-G in dreptul france" era asa-G din momentul desc!iderii mostenirii acea creanta, acel drept de creanta nu mai era supus prescriptiei, deci prescriptia nu mai curgea impotriva debitorului tocmai in ideea ca problema se va transa la parta%, care putea sa survina dupaD in e emplul dat a luat un imprumut din mostenire, de ce sa il obligi inainte de parta% sa plateasca si pe urma ceilalati sa plateasca intre ei si pe urma sa se faca parta%ul nu stiu cand. )n aceasta ideea, si cu argumente foarte puternice, in dreptul france" s-a considerat si se considera ca la art. 86- se prevede-G QAfara de ca"ul in care se refera la bunuri indivi"e creanta nu este e igibila inaintea inc!eierii operatiunilor de parta%QD deci creanta c!iar daca era e igibila, deci trebuia sa restituie imprumutul inaintea desc!iderii mostenirii, iar daca nu a ac!itat-o nu mai este e igibila, nu mai curge termenul de prescriptie, problema fiind solutionata la parta%-G deci e ista te t special. -G in dreptul nostru in legatura cu raportul datoriilor la art. 1.1-8 NCC-G QDaca, la data parta%ului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lic!ida fata de mostenire, aceasta se lic!idea"a prin luare mai putinQ-G din aceasta formulare re"ulta ca acea creanta se poate prescrie, deci daca intre momentul desc!iderii mostenirii si momentul parta%ului termenul este mai mare de / ani atunci se prescrie, sau daca termenul de prescriptie a inceput sa curga anterior si a mai ramas ceva din el se poate prescrie, spre e emplu in 7 "ile de la DD6-G reglementarea este discutabila pentru ca aceasta insemna ca sunt obligati mostenitorii care nu sunt debitori sa urmareasca creanta inainte de a se face parta%ul ceea ce contravine esentei acestei reglementai si ratiunii ei de a fi. Numai daca intamplator ramane o datorie neplatita si care nu s-a prescris inca pana la momentul parta%ului se aplica acest mecanism. C!irica-G trebuie sa fie ca inainte si anume ca orice datorie sa nu mai fie supusa prescriptiei intre momentul desc!iderii mostenirii si momentul parta%ului in ideea ca la parta% creanta respectiva i se atribue creditorului si atunci se producea

confu"iunea si lucrurile se re"olvau in acest fel. )n aceasta formula legislativa creditorii, adica ceilalti mostenitori vor trebui sa urmareasca creanta inainte de parta%, supunandu-se riscului ca sa vina creditorii mostenitorului si sa suporte-G Nu are nicio ratiune, e absolut aberanta aceasta solutie legislativa. -G la alin. &4( al art. 1.1-8 NCC-G Q$rin acordul tuturor mostenitorilor raportul datoriilor se poate reali"a si inainte de parta%ul succesoralQ, inainte ni s-a spus ca se face prin imputare, pai imput pe ce0-G numai la parta% pot sa fac imputarea, imput pe cota ce ii revine lui. Aici suntem in situatie de e ceptie, daca am reglementare care imi permite e ca si parta%ul de ascendent, acolo e un pact asupra unei succesiuni nedesc!ise, dar este permis de lege din anumite ratiuniD din acest punct de vedere nu avem probleme, dar nu se poate face raportul datoriilor decat odata cu parta%ul-G in Codul civil france"-G daca debitorul, deci cel care datorea"a fata de mostenire vrea sa plateasca inainte de data parta%ului poate sa o faca, deci are aceasta posibilitate, nu poate fi impiedicat-G eu platesc, suma se cuvine celorlalti mostenitori, o platesc acum-G el poate sa faca acest lucru, dar nu are obligatia, nu poate fi constrans %uridic sa faca plata-G in sistemul nostru poate fi constrans. Nu este vorba despre raportul datoriilor, e vorba despre plata inainte-G nu poti sa faci imputatia sau preluarea fara parta%. 'ste imposibil, este o contradictie in termeni. Daca vorbesc despre raportul datoriilor inseamna imputatie sau preluare si aceasta inseamna ca fac parta%ul atunci si impartind bunurile ii atribui lui creanta respectiva, el fiind si debitor si atunci prin confu"iune se stingea creanta. -G alin. &/( Q4aportul nu operea"a in privinta creantei pe care un mostenitor o are fata de mostenire. )nsa mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii, se poate prevala de compensatia legala, c!iar daca nu ar fi intrunite conditiile acesteaQ-G copiat dintr-un curs-G Dea?, nu are legatura cu raportul datoriilor, care nu e plata. $otrivit acestor reglementari institutia raportului datoriilor e moarta. Se poate practica numai daca parta%ul survine inainte sa se prescrie, numai in acest ca" mecanismele specifice vor functiona, altfel nu.

%ARTA UL
-G raportul donatiilor este o operatiune prealabila parta%ului, sigur ca legat si cu raportul datoriilor.

219

-G impartirea bunurilor succesorale la momentul cand coindivi"arii !otarasc sa procede"e la acest lucru-G poate fi solicitat oricand si de oricare dintre coindivi"ari. -G parta%ul este o operatiune de impartire efectiva a patrimoniului succesoral intre coindivi"ari potrivit cotelor de mostenire pe care le are fiecare. -G de cele mai multe ori parta%ul se refera la proprietate, dar poate fi vorba si despre alte drepturi, poate fi vorba despre un parta% intre u"ufructuari sau intre alti titulari de drepturi reale, altele decat cel de proprietate, poate fi un drept de servitute sau de u" si daca sunt 7, / sau mai multi titulari ai dreptului respectiv se poate pune problema parta%ului si intre acestia, dar sigur ca de cele mai multe ori parta%ul se face in privinta dreptului de proprietate A nu se confunda parta%ul, impartirea propriu-"isa care are ca obiect proprietatea unui patrimoniu cu parta%ul de folosinta care este provi"oriu si se refera in concret, desi se refera la folosinta, nu ne referim la folosinta, element al proprietatii, ci la u". 2ormele parta%ului# -G art. 1.14/ NCC-G $arta%ul poate fi facut atat prin buna invoiala, daca se inteleg coindivi"arii pot sa faca un parta% voluntar, se inteleg printr-un contract si fac impartirea cum cred ei de cuviinta, sau poate fi facut pe cale %udecatoreasca atunci cand mostenitorii nu se inteleg. -G un lucru po"ititv in NCC, spre deosebire de ;CC este ca, c!iar si atunci cand e ista minori sau persoane puse sub interdictie parta%ul voluntar se poate reali"a daca aceste persoane sunt repre"entate potrivit legii si se dau acordurile pe care trebuie sa le dea )nstanta de <utela cand e ista acte de dispo"itie. )n regimul ;CC, intr-o astfel de situatie parta%ul nu putea fi decat %udiciar. 'ste mai potrivt asa cum este in NCC. -G partile sunt libere sa imparta potrivit cotelor, sa preia unul toate bunurile si sa ii despagubeasca pe ceilalti, sa preia si sa nu despagubeasca sau sa vanda bunurile si sa imparta banii. -G cand partile nu se inteleg atunci se va proceda la parta%ul %udiciar, adica se apelea"a la %ustitie. -G in principiu coindivi"arii pot solicita parta%ul. Nu pot cere parta%ul legatarii particulari-G de ce0-G pentru ca ei au proprietatea bunului si nu intra in indivi"iune, ei cel mult ar putea sa ceara

plata legatului-G e # daca legatul are ca obiect o suma de bani, un drept de creanta pot cere celor care sunt obligati la raport sa plateasca, dar nu pot cere iesirea din indivi"iune pentru ca aceasta nu este de resortul lor. -G de asemenea pot cere iesirea din indivi"iune cesionarii de drepturi succesorale-G e # un mostenitor fiu al defunctului daca nu are c!ef sa se supuna operatiunilor de parta% poate cesiona, sa instraine"e sau sa vanda sau sa done"e partea lui unui tert si tertul ii i-a locul si atunci tertul respectiv poate sa introduca el actiunea, dobandeste drepturile cedentului astfel incat poate solicita acest lucru. -G de asemenea creditorii personali ai coindivi"arilor pot actiona pe cale oblica-G in aceasta privinta avem dispo"itiile de la art. 6+8. )nainte creditorii trebuiau sa ceara parta%ul si se puteau indestula din van"area bunurilor respective, acum pot sa vanda direct cota ceea ce este firesc. Daca gasesc un cumparator, daca detine 19/ debitorul se va putea proceda in acest fel. -G in ceea ce priveste capacitatea persoanelor care pot sa stea in %ustitie se aplica regulile din dreptul comun. <rebuie sa fie repre"entati ca si cand ar fi vorba despre un act de dispo"itie-G e # minorii nu pot sta in nume propriu sa faca parta%ul %udiciar, ci trebuie sa fie asistati. Daca indivi"iunea este intre parinti si copil sau copii, in aceasta situatie vor fi repre"entate interesele copiilor in mod onest si fara posibilitate de interpretare trebuie numit ca si in reglementarea anterioara un curator care sa repre"inte interesele copilului pentru ca e ista interese contrare. -G in ceea ce priveste reali"area efectiva a parta%ului pentru a se proceda la parta%, trebuie sa fie facuta o actiune in %ustitie si aceasta este reglementat in art. 6+/7 in Cpc. <rebuie facuta o actiune in care sa se arate care sunt coindivi"arii, care este patrimoniul care trebuie sa fie impartit, care sunt cotele ce revin si eventual daca solicita o anumita modalitate de parta%, in natura, prin van"area bunurilor. Aceasta solicitare nu este obligatorie pentru instanta, ea poate sa procede"e altfel, dar reclamantul poate sa indice modalitatile in care ar vrea sa se faca parta%ul. -G atunci cand este vorba despre un patrimoniu care nu este foarte comple D cuprinde doar un imobil si un autoturism si 7 mostenitori, instanta va proceda direct la impartire. Sa presupunem ca mostenitorii cad de acord ca unul sa preia bunurile si sa-l despagubeasca pe celalalt. )n aceasta situatie instanta va proceda direct la parta%. )n ipote"a in care patrimoniul succesoral este unul mai comple care contine mai multe bunuri si ridica mai multe probleme. )n acea situatia
221

instanta va da o inc!eiere de admitere in principiu prin care se stabileste cine sunt coindivi"arii, care sunt cotele care le revin din mostenire, care sunt bunurile. Aceasta inc!eiere care este interlocutorie, adica tine instanta daca %udecatorul a spus ca mostenitorii sunt QcutareQ, cotele sunt QcutareQ, nu poate veni mostenitorul sa spuna ca e altceva, poate insa sa complete"e sau sa e tinda fata de un comostenitor care intitial nu a fost c!emat dintr-un motiv sau altul in %udecata. )n principiu este obligatorie, iar in fa"a urmatoare deci dupa ce s-a admis cererea in principiu se solicita o e perti"a de specialitate, un evaluator care sa estime"e care este valoarea bunului, asta daca nu se inteleg mostenitorii. De cele mai multe ori mostenitorii nu se inteleg, deci trebuie sa stabileasca si valoarea si i se solicita e pertului, de instanta, sa faca propuneri de parta%are, sa faca loturi si sa spuna, nu sa atribuie direct pentru ca aceasta este atributul instantei, dar poate sa spuna# in ipote"a 1# propun impartirea in urmatoarele loturi, lotul 1 QatatQ, lotul 7 QatatQ, si se compensea"a cu sultele QcutareQ si QcutareQ. )n varianta 7 alta loti"are s.a.m.d. Dupa ce e perti"a este facuta si este depusa la dosar partile fac obiectiuni. Sau daca parta%ul se va face prin preluarea de catre unul dintre ei, situatie in care nu se poate reali"a decat atunci cand unul dintre coindivi"ari solicita acest lucru-G nu se poate proceda la atribuirea intregului patrimoniu succesoral unui dintre mostenitori daca el nu vrea, nu poate fi obligat sa preia si el sa plateasca tot ec!ivalentul in bani pentru ceilalti. De asemenea se poate intampla ca mostenitorii sa cada de acord ca bunul sa fie vandut la licitatie si atunci se va proceda la van"area la licitatie si atunci lucrurile sunt simple. Cu oca"ia parta%ului se solutionea"a si pretentiile reciproce, raportul datoriilor, daca unul dintre coindivi"ari a folosit bunul in mod e clusiv si ceilalti au cerut sa fie indemni"ati se pot re"olva astfel de cereri si cu oca"ia parta%ului. Si au loc aceste discutii intre parti, instanta si e pert pana se epui"ea"a toate si se cade de acord, dupa care instanta procedea"a la atribuirea loturilor. $arta%ul pe cat posibil sa se faca in natura, fiecare lot cuprin"and bunuri cam de aceeasi natura. )nstanta are o libertate de apreciere si la atribuirea loturilor respective si a manierei pe care o adopta in privinta parta%ului, instanta are o anumita libertate, sigur ca e ista anumite criterii-G e # se spune ca un comostenitor care are o cota mai mare poate solicita sa i se predea lui lotul Qnu stiu careQ pentru ca are posibilitati de a plati sulta, ca nu are locuinta si din masa succesorala face parte o locuinta si atunci sa i se atribuie lui pe acest motiv, ca are serviciu acolo unde se afla bunul. Se pot aduce tot felul de astfel de argumente, iar instanta poate sa le ia in considerare sau

poate sa nu le ia. Daca o parte invoca faptul ca una dintre parti are o cota mai mare si solicita sa i se atribuie imobilul cel mai valoros din mostenire, instanta poate accepta aceasta sustinere, dar poate sa o respinga argumentat Qare cota mai mare, dar nevoile celuilalt sunt nu stiu care, sau celalalt coindivi"at a reparat bunul sau i-a sporit valoareaQ-G orice astfel de elemente pot sa aiba importanta si sa fie luate in considerare de instanta si incluse in motivarea !otararii pentru a %ustifica !otararea pe care a luat-o in privinta lotului respectiv. -G instanta poate sa procede"e fie la o atribuire provi"orie, daca de pilda trebuie platita o sulta si instanta are indoieli daca sulta va fi platita ca face o astfel de atribuireD atribuie provi"oriu lui A lotul QcutareQ sub conditia de a plati sulta in termen de 7,/ luni-G in ipote"a in care sulta se plateste atunci atribuirea devine definitiva, daca sulta nu este platita, in acea ipote"a instanta revine si procedea"a la o alta modalitate de parta%. )nstanta poate proceda direct la atribuirea definitiva, iar aceasta in functie de situatia dintr-o speta si ceea ce cer partile. $osibilitatile de manevra ale instantelor sunt foarte largi. Deci se poate proceda la atribuirea in natura conform loturilor stabilite de e pert sau loturilor care le-au convenit partile, se poate proceda la preluarea anumitor bunuri de o anumita valoare de unul dintre coindivi"ari cu despagubirea celorlalti. -G parta%ul poate fi si partial, pot avea coindivi"arii interesul sa nu parta%e"e decat o parte din mostenire, sau 197 si in privinta celeilalte %umatati sa ramana in indivi"iune sau se poate intampla ca din - coindivi"ari parta%ul sa se ceara doar intre 7 pentru ca ei se cearta mai tare, iar ceilalti se inteleg. -G Daca coindivi"arii nu doresc sa preia niciunul bunurile din mostenire atunci instanta va proceda la van"area la licitatie si se imparte suma respectiva intre coindivi"ari conform cotelor ce le revin fiecaruia din mostenire. -G in NCC, ca si in ;CC-G creditorii coindivi"arilor pot sa participe la parta% facand opo"itia la parta%. )n NCC aceasta posibilitate este reglementata la art. 6+.-G alin &1( Q Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea sa intervina pe c!eltuiala lor in parta%ul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. 'i nu pot insa sa atace un parta% efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in
223

lipsa lor, &au facut opo"itie, au cerut sa participe la parta% si nu au fost c!emati( precum si in ca"urile in care parta%ul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in procesQ-G in astfel de situatii ei pot ataca actul de parta%-G aceste situatii, sunt e emplificative sau limitative0-G 'ste limitativ, ca numai prin e ceptie pot sa atace parta%ul in situatiile acestea. Daca au facut opo"itie si nu au fost c!emati, daca parta%ul a fost simulat, sau daca s-a facut parta%ul intempestiv, fara sa poata sa-si dea seama-G numai in aceste / situatii pot sa atace parta%ul. Actiunea pauliana nu poate fi e ercitata de catre creditori, &vec!ea reglementare(. Art. 1.1-6 alin. &4( NCC-G QCreditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce %ustifica un interes legitim pot sa ceara parta%ul in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie pre"enti la part%ul prin buna invoiala sau pot sa intervina in procesul de parta%.Q -G reglementarea speciala, fata de cealalta care este de drept comun. )nstitutia opo"itiei la parta% a ramas. -G consecintele lipsei de opo"itie, daca creditorii nu au facut opo"itie, atunci pot sa parta%e"e cum cred, cu e ceptia situatiei in care au comis o frauda, coindivi"arii atunci cand au facut parta%ul, situatie in care poate fi atacat actul de parta%. -G prin NCC s-a sc!imbat paradigma in privinta efectelor parta%uluiD daca sub regimul ;CC parta%ul avea un efect declarativ si efectele indiferent cand survenea parta%ul erau de la DD6-G e # daca unuia dintre fii ii era reparti"at ca urmare a parta%ului un oarecare imobil se considera ca el este proprietar de la DD6, pentru viitor, deci cu toate consecintele care decurgeau de aici. )n NCC lucrurile s-au sc!imbat, efectele partajului nu mai sunt declarative, ci constitutive. Din punct de vedere teoretic e ista siteme de drept care au impartasit de la bun inceput aceasta idee-G Codul civil german, elvetian sunt construite pe acest sistem. 8egislatiile de inspiratie france"a sunt pe vec!iul sistem, si anume efectul declarativ. Acuma daca are un efect constitutiv potrivit art. 68,-G ce se intampla0, consecinte# in aceasta configuratie a legislatiei, se desc!ide mostenirea, se naste starea de indivi"iune pe intervalul de timp de la desc!iderea mostenirii si pana la parta% se aplica regimul proprietatii indivi"e, se face parta%ul-G se atribuie bunurile unuia si altuia dintre mostenitori-G efectele sunt pentru viitor, deci numai pentru viitorD cel caruia i s-a atribuit bunul este considerat a fi proprietar al acelui bun-G aceasta inseamna ca acest parta% este un act translativ de proprietate-G deci mai intai trebuie platite ta e pe actele translative, ca in aceasta reglementare se considera ca fiecare coindivi"ar ii transmite cota lui parte celui caruia i

s-a atribuit bunul. ' # daca au e istat / coindivi"ari, fiecare 19/,19/,19/ si unul dintre ei care primeste in lotul lui imobilul QcutareQ se considera ca in privinta imobilului respectiv a dobandit cotele celorlalti# 19/ de la unul si 19/ de la celalalt si 19/ a avut el inainte-G deci are un efect translativ de proprietate, deci ca atare vor trebui sa fie supuse ta elor pentru actele translative si tratate ca atare. ' %ust titlu, inainte nu era %ust titlu avand un efect doar declarativ, nu constitutiv, actul de parta% nu putea sa constituie %ust titlu, iar in regimul actual poate sa constituie. 6ai este o problema, atunci cand parta%ul era declarativ, neplata sultei nu putea duce la re"olutiunea actului de parta%, acuma se poate, pentru ca fiind un act translativ i se aplica regulile de drept comun, sa presupunem de la van"are, si ca atare daca unul nu plateste sulta se va pune problema re"olutiunii pentru neplata sultei, ceea ce va duce la consecinte care sunt greu de acceptat. )nainte, cand nu se platea sulta nu se putea desfiinta parta%ul, ci se putea proceda doar la e ecutarea silita a sultei-G deci sunt cateva diferente care sunt importante. Daca sunt / fii, coindivi"iunea pe tot patrimoniul intre DD6 si momentul parta%ului-G de la momentul parta%ului# proprietate individuale. -G parta%ul, dupa ce el s-a efectuat in NCC, spre deosebire de ;CC unde pentru plata sultelor e istau niste privilegii stabilite de lege, in NCC nu e ista vreun privilegiu reglementat. S-ar putea sa fie asimilat, dar acela este doar pentru bunurile mobile, in ca"ul van"arii de bunuri mobile pentru plata pretului. S-ar putea aplica daca sunt mobile, dar daca sunt imobile nu se aplica. ' act translativ, oneros-G i se aplica regula asa cum se aplica garantia pentru vicii ascunse si pentru evictiune si pentru aceasta in NCC avem prevederi e prese, pentru cau"ele de evictiune anterioare parta%ului si pentru vicii ascunse, ceea ce este o noutate, este normal sa fie asa-G e ista aceasta garantie intre coindivi"ari-G e # daca unul dintre ei ulterior parta%ului, dar pentru o cau"a anterioara este pus in situatia de a fi evins efectele evictiunii se rasfrang in mod proportional si pe ceilalti coindivi"ari-G vor suporta fiecare in proportia in care are cota-parte din indivi"iuneD in ca"ul viciilor ascunse la fel. Conditiile in care functionea"a evictiunea si viciile ascunse se stiu. -G atunci cand este vorba despre un parta% voluntar el poate fi anulat daca a fost viciat consimtamantul unuia sau altuia dintre coparta%anti si parta%ul este nul daca nu au participat toti coindivi"arii-G e firesc sa fie asa, e nul absolut. 4egimul ei %uridic, e imprescriptibila. C!irica-G putea sa spuna ca este anulabil parta%ul si el daca vrea sa invoce. 'l poate invoca inopo"abilitatea in masura in care are interes pentru ca nulitatea absoluta este imprescriptibila si o poate invoca
225

oricand, de oricine care are un interes. C!irica-G ar fi trebuit o sanctiune mai putin aspra, in %oc fiind interese particulare. %ARTA UL DE ASCENDENT -G NCC-G tratata foarte sumar-G legea permite si asa numitul parta% de ascendent-G art. 1.16, QAscendentii pot face parta%ul bunurilor lor intre descendentiQ-G referindu-se la ascendenti poate fi orice ascendent, parinti, bunici, strabunici, oricare ascendent fie el privilegiat sau neprivilegiat pot face un astfel de parta%. -G art. 1.161-G Q$arta%ul de ascendent se poate reali"a prin donatie sau prin testament, cu respectarea conditiilor, formelor si regulilor preva"ute de lege pentru aceste acte %uridiceQ. Si in ;CC era reglementat parta%ul de ascendent, art. +.4 si tot asa era preva"uta posibilitatea ca acest parta% sa fie reali"at fie prin donatia parta%, fie prin testamentul parta%. -G si in ca"ul in care parta%ul de ascendent se reali"ea"a prin donatie-G nu pot fi obiect al acestor donatii decat bunurile pre"ente, nu si bunurile viitoare. )n esenta atat prin donatia parta% cat si prin testamentul parta% se impart bunurile in contul drepturilor de mostenire legala astfel incat atunci cand se desc!ide mostenirea, atunci cand decedea"a dispunatorul-G bunurile nu se mai transmit in stare de indivi"iune, cel putin in privinta bunurilor care au format obiectul parta%ului, este posibil ca parta%ul sa se refere numai la o parte din bunurile dispunatorului, iar nu la toate bunurile si atunci in privinta bunurilor care au fost incluse in donatia parta% sau in testamentul parta% intre mostenitori nu se mai naste starea de indivi"iune, ei direct primesc bunurile respective, sigur ca la donatia parta% care este si ramane un act %uridic intre vii, efectele se produc inca din momentul cand s-a inc!eiat actul-G transferul de proprietate are loc inainte, dar acest transfer se face in contul viitoarelor drepturi de mostenire legala. Cu alte cuvinte ceea ce dobandesc ca principiu donatarii este in final cu titlu de mostenire legala si parta%, desi forma sau vectorul purtator al parta%ului este donatia care este un act intre vii-G aceasta presupune acordul de vointa-G nu se poate face un parta% de ascendent in forma donatiei parta% decat cu acordul celor gratificati, a descendentilor spre deosebire de donatia parta%, spre deosebire de testament care este si ramane un act unilateral-G este re"ultatul vointei dispunatorului. Donatia parta% ca orice donatie-G nu poate fi revocata, testamentul parta% poate fi revocat. -G atat prin donatia parta% cat si prin testamentul parta% se pot face si liberalitati preciputare, nu

numai acordarea de drepturi in contul drepturilor de mostenire legala ci si preferinte pentru unul sau altul dintre mostenitori. 'fectele de parta% se produc de la DD6. -G in ca"ul donatiei parta% cei care sunt gratificati dobandesc bunurile respective prin donatie in timpul vietii dispunatorului, dar cand se desc!ide mostenirea regimul %uridic este al mostenirii legale-G deci ei nu pot sa vina sa spuna ca nu mai vor sa fie mostenitori legali. 'i sunt proprietari pana la DD6, ei pot sa dispuna de bunuri si trebuie sa ii indemni"e"e pe ceilalti. Sunt proprietari, dar in contul drepturilor de mostenire legala. -G este un act !ibrid, descendentii vor respecta si nu se vor certa dupa desc!idera mostenirii si in considerarea acestui fapt aici desi este vorba desre pacte asupra unor succesiuni nedesc!ise in esenta legiuitorul a admis aceasta e ceptie a posibilitatii ca sa se faca aceste impartiri. -G d.p.d.v. al formei donatia parta% trebuie sa respecte condtiile din dreptul comun-G in principiu trebuie sa fie facuta printr-un act in forma autentica. <rebuie sa retinem urmatorul lucru, trebuie sa re"ulte din cuprinsul actului respectiv faptul ca donatiile respective au in vedere drepturile de mostenire legala ale celor care sunt gratificati pentru ca, de pilda, in practica noastra %udiciara intr-o speta c!iar solutionata de Curtea de Apel Clu%-G e # in timpul vietii parintele a facut donatii in favoarea copiilor cu oca"ia casatoriei, a facut dota in favoarea ficei QcutareQ, dota in favoarea ficei QcutareQ, dota in favoarea ficei QcutareQ, iar dupa ce a decedat parintele s-a introdus o actiune si s-a sustinut ca este vrba despre o donatie parta%. 4etinem ca donatia parta% se poate reali"a si printr-un act unic, dar se poate reali"a si prin acte succesive, dar trebuie sa re"ulte din cuprinsul actelor respective ca au in vedere drepturile de mostenire legala si ca sunt menite sa evite starea de indivi"iune intre coindivi"arii respectivi, ori in speta respectiva nu e ista nicio astfel de dovada, re"ulta doar ca s-a facut dota in favoarea ficei QcutareQ, dar legatura intre ele si dorinta ascendentului de a preveni starea de indivi"iune si de a acorda drepturile respective in contul drepturilor de mostenire legala nu e ista nicio proba. Deci nu este suficient sa se dovedeasca ca s-au facut anumite donatii pe parcursul vietii dispunatorului in favoarea descendentilor pentru a putea trage conclu"ia ca este vorba despre o donatie parta%-G din acest punct de vedere solutia este criticabila-G mai multe donatii c!iar daca sunt facute in favoarea tuturor descendentilor N= inseamna ca avem de-a face cu donatie parta% decat daca avem elemente de probatiune din care sa putem deduce ca vointa dispunatorului a fost asta. Sa re"ulte din probe sau dintr-un act e pres ca a avut in vedere drepturile viitoare de mostenire legala si ca
227

in considerarea acelor drepturi a facut donatiile respective c!iar daca e ista aceasta particularitate ca donatia parta% produce efecte c!iar din timpul vietii dispunatorului. $oate sa faca succesiv astfel de donatii, dar sa re"ulte din probe ca fiecare dintre acestea au fost facute in ideea parta%ului facut de ascendent in contul drepturilor de mostenire legala. Daca unul a fost gratificat cu incalcarea drepturilor de re"erva ale celorlalti mostenitori atunci este supusa donatia, donatiile reductiunii-G deci poate fi gratificat unul mai mult decat ceilalti, dar numai in limitele CD-G e # are / copii, face o donatie parta% si la unul dintre ei, A, ii da mai mult decat la ceilalti-G poate sa faca acest lucru, dar numai in limitele CD, pentru ca daca a facut donatia si l-a favori"at pe unul peste limitele normale ale CD, donatia parta% ramane valabila, dar este supusa reductiunii la cererea celor care au suferit o reducere cotei lor de re"ervaD deci se poate face donatie parta% peste cota lui de mostenire legala, deci peste cota de re"erva si atunci se face calculul. -G la testamentul parta% nu mai e ista aceasta dificultate, este un act mortis causa si nu produce efecte in timpul vietii dispunatorului, ci numai la data decesului sau. -G in ceea ce priveste forma trebuie sa imbrace conditia formei autentice, sigur a e ista anumite discutii daca s-ar putea face donatii parta% prin donatii sub forma darului manual, a donatiei indirecte si a donatiilor deg!i"ate. Ca principiu nu am putea spune ca nu, dar se pun probleme de probatiune pentru ca nu este suficient sa dovedesti donatia, ci trebuie sa dovedesti ca a fost facuta in ideea prevenirii starii de indivi"iune si in considerarea drepturilor de mostenire legala, ceea ce este mai greu de probat, dar ca principiu putem admite ca orice forma de donatie poate fi practicata atata timp cat respecta conditiile legii. -G in ceea ce priveste persoanele care pot beneficiaEG din te tele legale ca sunt descendentii, deci e vorba de donatii parta% facute de ascendenti in favoarea descendentilor acestora. -G in ceea ce priveste bunurile trebuie sa fie obiect al acestor donatii doar bunurile pre"ente, nu si bunurile viitoare &s-ar contra"ice principiul irevocabilitatii donatiilor pentru ca daca ar spune ca donea"a descendentilor tot ceea ce dobandeste dupa DD6-G poate sa nu dobandeasca nimic(-G deci contravin principiului irevocabilitatii donatiilor si de aceea nu se admite si legea prevede in mod e pres ca aceasta este ratiunea pentru care legea inter"ice ca aceste donatii sa aiba ca obiect bunurile viitoare. > situatie aparte este aceea a sotilor. S-a pus problema daca sotii au copii si pot face impreuna

donatii parta% in favoarea descendentilor-G NCC nu spune nimic despre acest lucru, dar nu e ista niciun impediment legal ca sotii sa poata face un astfel de act-G avanta%ul este ca intr-o astfel de ipote"a sotii pot dispune prin donatia parta% si de bunurile comune pentru ca altfel daca face fiecare individual nu poate dispune de bunuri decat cu acordul celuilalt sot-G deci nu ar putea face singur un sot donatie parta% care are ca obiect bunurile comune, bunurile proprii poate sa le done"e, dar nu si cele comune, dar daca fac impreuna este vorba despre ceea ce literatura de specialitate numeste donatie con%unctiva-G e valabila, poate fi facuta. -G de asemenea poate fi vorba de ceea ce literatura de specialitate numeste donatie parta% cumulativa. Atunci cand ar dori sotii sa faca prin testament nu ar putea pentru ca e inter"is testamentul con%nctiv, e un act strict personal-G nu pot prin acordul lor de vointe sa dispuna astfel-G pot sa dispuna prin testament numai de bunurile proprii sau pot sa dispuna de ceea ce vor obtine din comunitatea de bunuri ca urmare a incetarii acesteia. -G se mai pot ivi situatii in care unul dintre parinti9sot decedea"a si celalalt sot intra in indivi"iune cu copii-G intr-o astfel de situatie se poate a%unge la un parta% amiabil sau la o donatie parta% facuta de parintele care a ramas in viata cu privire atat la bunuile care au revenit partilor din succesiunea sotului decedat cat si cu privire la bunurile care sunt personale ale celui care dispune. -G reglementarea din NCC este foarte sumara. )n practica %udiciara la noi destul de rar se intalneste aceasta institutie. -G in ceea ce priveste compunerea loturilor care sunt atribuite descendentilor, desi principiul la parta% este ca trebuie reparti"ate bunuri pe cat posibil de aceeasi natura5de valori apro imativ egale. 'ste un enunt doar teoretic-G in practica dispunatorul poate sa faca loturile cum crede el de cuviinta cu conditia sa respecte drepturile de re"erva ale mostenitorilor care sunt re"ervatari-G aceasta este singura limitare-G in rest poate sa procede"e cum crede de cuviinta. Deci nu poate veni unul dintre descendenti sa spuna ca i-a atribuit bunuri care nu ii convin. -G se imputa pe re"erva celui gratificat pentru ca este un drept in contul mostenirii legale-G aceasta este consecinta practica cea mai importanta a donatiei parta%, este un drept in contul mostenirii legale si atunci imputarea se face pe re"erva celui gratificat, dupa regulile de drept comun care se aplica in materie de stabilire a masei de calcul si de imputare a liberalitatilor.
229

-G cand se pune problema imputarii liberalitatilor respective se imputa, a donatiei parta%, pe re"erva celui gratificat si diferenta daca e ista pe CD, si daca 4 si CD insumate sunt depasite atunci trebuie procedat la reductiune in favoarea unuia sau altuia dintre mostenitori si reductiunea se va face in conditiile dreptului comun. -G in ceea ce priveste efectele donatiei parta%, la data inc!eierii actului de donatie, devine proprietar, transferul este considerat a fi definitiv, deci nu este unul provi"oriu, dar atunci cand se desc!ide mostenirea automat se face parta%ul, deci nu se mai naste intre descendenti starea de indivi"iune, nu se mai face raport. De aceea in ca"ul in care e ista donatie parta% nu mai e ista obligatie de raport. 4aportul este o operatiune care pregateste parta%ul, ori aici parta%ul este facut de descendenti-G nu mai are nicio ratiune sa se faca raportul astfel incat nu putem discuta despre raport atunci cand avem de-a face cu donatii parta%. )ntai dobandeste cu titlu de donatie si la DD6 cu titlu de mostenire legala. $oate ramane cu donatia, dar se imputa pe CD, ramane strain de mostenirea legala si ramane cu donatia in limitele CD, altfel este supusa raportului. -G poate renunta la mostenire ramanand cu donatia, dar in acea ipote"a se imputa pe CD, deci atunci ramane strain de mostenirea legala si ramane cu donatia in limitele CD. 6ecanismul de transmitere final este acela al mostenirii, trebuie sa e iste si acceptarea, daca nu e ista acceptarea atunci este donatie, nu poate fi considerata donatia ca nu e ista, dar urmea"a regimul donatiilor preciputare, iar nu o donatie obisnuita. -G donatia parta% trebuie sa ii cuprinde pe toti descendentii pentru a fi valabila, daca nu este nula. -G in ca"ul testamentului parta% acolo este vorba despre un act unilateral care este un act mortis causa si care nu produce efecte decat de la DD6-G trebuie respectate formele testamentare cunoscute, iar efectele sunt doar de la DD6. Subiecte e amen# 1.speta# pe NCC &re"erva, repre"entare, raport( 7. comentariul unei afirmatii din doctrina & referitoare la donatii, reductiune, raport( / diferenta intre NCC si ;CC, privitor la sotul supravietuitor si dreptul lui special la mostenire 4 se"ina - parta%ul de ascenedent - e plicatie# dc nu ar fi un pact inter"is asupra mostenirii

6 o mini speta# daca de cu%us ii lasa un legat particular lui @, avand ca obiect un imobil nationali"at ptr ca acesta sa ceara restituirea bunului in ca"ul in care vor intra in vigoare anumite legi care sa prevada acest lucru. @ accepta legatul si moare, insa inainte sa intre vreo lege de genu in vigoare. Se punea pb daca mostenitorii lui @ se vor putea prevala de legatul particlar al acestuia si sa ceara restutiurea imobilului ptr ca dupa moartea lui @ asemenea legi au intrat in vigoare.

231