Freud a fost primul care a teoretizat ideea conform careia oamenii isi dezvolta libidoul prin schimbarea obiectului,

prin procesul de sublimare. El asustinut ca oamenii sunt nascuti pervers polimorfi, adica au mai multe obiecte carele pot fi surse de placere. Urmand modelul biologic, Freud a stabilit un model rigid a ceea e inseamnanormalitatein dezvoltarea sexuala a unei persoane, sau dezvoltarea libidinala. Conform acestui model, fiecare copil trece prin 5 etape psiho-sexuale de dezvoltare. Pe parcursul fiecarei etape, Id-ul se focuseaza asupra unei zone erogene distincte. Termenul de infantilismpsiho-sexual se refera la acele persoane care raman fixate intr-un anumit stadiu si esueaza in a se maturiza spre heterosexualitate, trecand prin cele 5 stadii de dezvoltare psiho-sexuala. Freud a definit instinctul ca fiind o reprezentare mental a unui stimul de origineintern, organic. Instinctele sunt elementele de baz ale personalitii, forele motrice careconduc comportamentul i i determin direcia. Instinctele sunt o form de energie fiziologictransformat care leag nevoile corpului de dorinele mentale. Instinctul nu este o stare aorganismului, ci mai degrab este nevoia corporal (organic) transformat n stare mental,este dorina. In opoziie cu instinctele vieii Freud a pus instinctele de distrugere sau instinctelemorii. O component a instinctelor morii este agresivitatea, dorina de moarte ndreptatctre sine sau alte persoane i lucruri. Agresivitate ne ndeamn s distrugem, s cucerim, sucidem. Freud a ajuns la concluzia c agresivitatea implic o anumit latur sexual a naturiiumane. Freud considera cele trei componente ale psihicului, Constient-Subconstient-Inconstient, ca fiind rezultatul libido-ului, definit ca dorin fizic, tendin erotic, dorin sexual, motiv al vieii sexuale. Freud consider c cele trei instane care determin personalitatea unui individ (Sine, Eu si Supraeu) se afl ntr-un permanent conflict: Sinele ncearc s obin satisfacerea impulsurilor, n timp ceSupraeul stabilete uneori standarde morale foarte nalte i greu de atins. Eul este cel caretrebuie s asigure echilibrul ntre cele trei tipuri de exigene care i sunt impuse: de ctre Sine,de ctre Supraeu i de ctre realitate. Pentru a se proteja mpotriva presiunilor exercitate de Sine i de Supraeu, Eul elaboreaz o serie de mecanisme de aprare: refularea, negarea, proiecia, raionalizarea, sublimarea. Declaraia lui Freud: copilul este tatl adultului reprezint credina saferm c personalitatea de baz a fiecrei persoane este stabilit la vrsta de cinci ani. Aceastidee este nrdcinat n noiunea lui Freud de determinism, care las puin spaiu libertii personale. Importana stadiilor n nelegerea personalitii adulte se manifest n conceptulfreudian de fixaie.Slbirea dezvoltrii ntr-un stadiu particular datorit faptului csatisfaciile potrivite stadiului sunt frustrate, duce la investiia de energie a libidoului n aceststadiu. Cnd sub stres persoana, care are fixaie denot regresie, are loc o retragere asentimentelor, comportamentului i a gndurilor caracteristic stadiului de fixaie timpurie(soldatul sub foc strig MAMA). Freud s-a referit la dou tipuri de personalitate, n relaie cu fixaia n stadiul oral.Tipul de personalitate oral perceptiv este derivat din plcerile copilriei de a primimncarea n gur. Persoanele cu aceast trstur stabilesc interrelaii caracterizate prindependen fa de alii, sunt psihologic, creduli,

naivi, sugestibili. Este ca i cum ei ar fidispui s nghit orice. Ei sunt de asemenea interesai s primeasc informaii i cunotinei s strng bunuri materiale. Persoanele crora le plac foarte mult bomboanele, dulciurile,fumatul, sexul oral, cei obezi, sunt deseori identificai n literatura psihanalitic ca oralreceptivi.Tipul oral-agresiv, este derivat tot din plcerile copilriei asociate gurii, mncrii imncatului, dar mult mai tios i cu mai mult folosire a dinilor. Persoanele de acest tip prefer bomboanele tari i pipele n locul igrilor. Ei sunt agresivi n interrelaiile lor, ca icum ar muca minile care i hrnesc. Modul lor de a vorbi este sarcastic i argumentativ. Fixaia n stadiul anal poate produce tipul personalitii anal-retentive, caracterizat prinamnarea satisfaciilor anale pn la ultimul moment posibil; indivizii aparinnd acestui tipde personalitate sunt foarte chibzuii. Alt caracteristic legat de aceast orientare includencpnarea. n contrast, tipul anal expulsiv reacioneaz mpotriva ncercrilor celorlalide a-i limita, fcnd ceea ce vor ei, datorit faptului c n copilrie au defecat cnd i unde auvrut. Caracteristicile acestor oameni includ dezordine, stilul lor de via adult este murdar i neglijent, ei pot arta distrugere agresiv i izbucniri emoionale. Teoria personalitii elaborat Cari Rogers, n 1959, a constituit una dintre primele provocri reale la adresa abordrilor psihanalitice ale personalitii. Rogersconsider c aceste viziuni asupra personalitii sunt foarte limitate, prezentnd ideifoarte nguste n legtur cu potenialul uman. Pentru teoreticianul psihanalist, o personalitate sntoas este, pur i simplu, una care a reuit s reduc tensiunile dintre prile sale distincte, pn la un nivel pe care l poate stpni. Progresia in dezvoltarea mentala nu este niciodata completa, intotdeauna persista caractere ale primelor stadii atat la individul normal, cat si in patologic, arta, cultura. Aceasta persistenta este explicata cu ajutorul conceptelor de fixatie si regresie. Tulburarile dezvoltarii se pot produce nu numai sub forma de oprire a dezvoltarii, ci si sub forma conservarii intr-o masura anormal de mare a unora din caracteristicile pregenitale. Cand exista dificultati in dezvoltare se poate produce o miscare inapoi spre stadii care au fost traite mai cu succes. Fixatia si regresia sunt complementare. Pentru a le putea descrie, Freud a utilizat metafora avangardei si ariergardei. Rezulta ca, in caz de dificultate, regresia se va produce cu atat mai usor cu cat fixatia va fi mai puternica. In cazul unui proces psihic avand un sens in dezvoltare, regresia este o intoarcere inapoi. Fixatia descrie starea libidoului de a ramane puternic legat de persoane sau imago-uri, de a reproduce un anumit mod de satisfacere, de a ramane organizat conform structurilor caracteristice unuia dintre stadiile sale evolutive. Fixatia poate fi: - manifesta si actuala; - poate constitui o virtualitate prevalenta care deschide subiectului calea spre regresie. Factorii responsabili ai producerii unei fixatii: a) Factorii constitutionali ne ocupam doar retroactiv pentru a sti unde ne oprim cu analiza. Este grupul de factori pe care Freud l-e numit stanca biologicului (nu avem cum sa-i schimbam).

b) Factori de istorie individuala, din experienta personala, care favorizeaza dezvoltarea fixatiilor: 1. Satisfactiile excesive ce favorizeaza fixatia la un nivel fac ca desprinderea de acel nivel, de acel tip de satisfactie, de acel tip de relatie de obiect sa se faca foarte greu, iar rolul compensator al regresiei sa functioneze ca cea mai mica dificultate. Nostalgia este o frana puternica in progresul psihic. 2. Frustrarile excesive favorizeaza si ele fixatia. Neavand satisfactiile necesare nivelului, progresarea devine greoaie. Daca frustrarea a antrenat refularea, pulsiunile in cauza sunt excluse din restul personalitatii, nu participa in maturarea ulterioara si isi trimit din inconstient derivatele. Asta inseamna ca Eul foloseste multa energie pentru mentinerea refulatului si mai inseamna ca pulsiunile nesatisfacute la timpul lor exercita o atractie la fel de mare ca intensitate ca si cele excesiv satisfacute. In aceasta dinamica, in aceasta articulare se situeaza si repetitia nevrotica, fie ca este vorba de cautarea inconstienta a aceluiasi tip de satisfactie pulsionala si obiectuala, fie ca este vorba de incercarea mereu esuata de a satisface pulsiuni si dorinte obiectuale ramase nesatisfacute. 3. Alternanta dintre satisfaceri excesive si frustrari excesive. In general, satisfacerile excesive antreneaza frustrari excesive (la persoanele excesiv satisfacute toleranta la frustrare este foarte mica). Exista o relatie mama-copil in care satisfacerile excesive altreneaza in mod sadic cu frustrari excesive. 4. Satisfacerea simultana a unei pulsiuni si a unei nevoi de securitate. Cel mai frecvent, fixatiile se produc in cazul in care o satisfacere pulsionala contribuie la apararea impotriva angoasei sau la refularea altei pulsiuni judecata ca fiind periculoasa. Aceasta satisfacere simultana a unei pulsiuni si a unei nevoi de securitate este o cauza frecventa si comuna a fixatiilor. Regresia se constata in patologie, dar si in curele analitice. Este chiar o miscare necesara pentru a readuce pe scena si a da o noua sansa de elaborare a unor stadii, fixatii, traume din perioada pregenitala. n modelul parcursurilor de dezvoltare se consider c la natere copilul are la dispoziie un numr de parcursuri ce i sunt deschise, cel pe care l urmeaz efectiv fiind determinat n orice moment de interaciunea individuluiaa cum se prezint el la momentul actualcu mediul n care se ntmpl s se afle n acelmoment. Astfel, fiecare copil are propria sa serie de parcursuri poteniale pentru a-i dezvolta personalitatea printre care, cu excepia copiilor nscui cu anumite tipuri de afeciuni neurologice, se numr multe dintre cele compatibile cu sntatea mental a individului, iar altele care sunt incompatibile. Acel parcurs pe care pornete individul este determinat de mediul cu care se confrunt, n special modul n care prinii (sau substituii acestora) l trateaz i de modul n care el le rspunde. Copiii care au prini sensibili i care rspund cu promptitudine au, astfel, anse mari s se dezvolte de-a lungul unui parcurs sntos. Cei care au prini insensibili, care nu le rspund, care i neglijeaz sau care i resping este foarte posibil s se dezvolte de-a lungul unui parcurs deviant care, ntr-o anumit msur, este incompatibil cu sntatea mental i care i face vulnerabili la cderi psihice n cazul n care se confrunt cu situaii nefaste. Chiar i aa, din moment ce parcursul dezvoltrii ulterioare nu este stabilit, modificrile modului n care este tratat copilul i pot devia parcursul fie ntr-o direcie favorabil, fie ntr -una mai puin favorabil. Dei capacitatea de a susine schimbri comportamentale scade odat cu vrst

a, aceste schimbri continu de-a lungul ciclului vieii, astfel nct este oricnd posibil s intervin modificri n bine sau n ru. Acest potenial continuu de a susine schimbri nseamn c n orice moment persoana este vulnerabil la orice posibil eveniment advers i, de asemenea, c oricnd n timpul vieii o persoan permite influene pozitive. Acest potenial de schimbare persistent de-a lungul ntregii viei deschide posibilitatea aplicrii unei terapii eficiente.

BIBLIOGRAFIE http://xa.yimg.com/kq/groups/23506141/1590188048/name/Freud http://www.academia.edu/1407503/Abordarea_psihanalitica_si_cea_fenomenologica._Freud_versus_Rog ers_Abordarea_psihanalitica_si_cea_fenomenologica_Freud_versus_Rogers Matthews G.,et al., (2005), Psihologia personalitii. Trsturi, cauze, comsecine,Ed.Polirom, Iai Dafinoiu I., (2002), Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaia iinterviul, Ed.Polirom, Iai Allport G.W., (1981), Structura i dezvoltarea personalitii, EDP, Bucureti http://psihologieonline.3x.ro/PSIHOPATOLOGIE%20PSIHANALITICA.htm