Costache Negruzii (1808 - 1868), a fost la viata sa publicist, dramaturg, traducator, poet, prozator si filolog, un deschizator de drumuri in diverse

genuri si specii literare, precum poemul istoric si epistola literara, insa cel mai important, acesta este considerat a fi creatorul nuvelei romanesti , prin nuvela istorica romantica, inca neegalata Alexandru Lapusneanul . Pentru realizarea ei, autorul a folosit ca punct de plecare episoadele luptei sangeroase dintre Alexandru Lapusneanu si boieri, descrise in cronica lui Grigore Ureche. Opera lui Negruzzi este una dintre cele mai izbutite reconstituiri artistice ale unui moment zbuciumat din istoria Moldovei in secolul al XVI-lea. Nuvela este specia genului epic n proz, cu un singur fir narativ, urmrind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n funcie de contribuia lor la desfurarea aciunii. Nuvela prezint fapte ntr-un singur conflict, cu o intrig riguros construit, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dect pe aciune. Opera este impartita in patru capitole,fiecare fiind reprezentat la inceput printr-un motto: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu ! , Ai sa dai sama, doamna ! , Capul lui Motoc vrem ! , De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu ! . Momentele naratiunii se succed gradat,fiecare din cele patru capitole incadrandu-se armonios in structura compozitionala unitara a nuvelei. Personajele nuvelei se caracterizeaza prin individualizare puternica si complexitate spirituala.Alexandru Lapusneanu,eroul principal al naratiunii,este prezentat ca un personaj romantic,cu trasaturi neobisnuite si antitetice(calitati si defecte),actionand in situatii exceptionale. Autorul urmareste constructia portretului personajului principal din primele randuri ale textului cand,indemnat de boieri sa se intoarca de unde venea(sa se intoarca din drum) deoarece norodul nu-l mai iubea,isi demonstreaza hotararea,determinarea,chiar si emanciparea raspunzandu-le autoritar : Daca voi nu ma vreti, eu va vreu. Si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi veni ori cu voia, ori fara voia voastra. Sa ma intorc ? Mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarat decat sa ma intorc eu.Aceasta hotarare de a-si recupera tronul scoate la iveala doua caracteristici importante ale protagonistului :cinismul si dorinta de razbunare.El este tipul domnului feudal,deprins sa-si exercite despotic vointa.Evolutia conflictului dintre el si boieri

scoate in evidenta viclenia si cruzimea diabolica,tenacitatea si vointa in realizarea scopului propus. Bun cunoscator al psihologiei umane,isi da seama cu usurinta ca boierii sunt cei care nu-i doreau intoarcerea,si nu tara,temandu-se de atitudinea lui vindicativa datorata tradarii din prima domnie.Refuza sa se lase convins de acestia,replicile lui( Sa ma incred in voi ? Pesemne crezi ca eu nu stiu zicatoarea moldoveneasca <Lupul parul schimba , iar naravul ba> ) devenind un mijloc de caracterizare indirecta.Fiind un rival neimpacat al boierilor si bazandu-se pe experienta tradarii din prima domnie,nu se mai increde in acestia,afisand(afiseaza) dorinta de a face pe plac multimii,desi urmareste defapt atingerea scopurilor personale.Decizia lui de a-si ascunde adevaratele intentii nu vine doar din experienta lui de voievod alungat,ci si dintr-o intelingenta machiavelica.Il iarta pe Motoc,si ii fagaduieste ca nu-l va omori de sabie,mai tarziu dovedindu-se ca si-a tinut promisiunea,acesta fiind omorat de gloata innebunita. Un alt procedeu al caracterizarii indirecte este dat(este reprezentat) de modalitatea si felul lui Lapusneanu de a-si descrie dusmanii.Acesta se dovedeste a fi un bun cunoscator al firii omenesti,capabil sa aprecieze sinceritatea si taria de caracter : Veverita imi este vechi dusman, dar incai niciodata nu s-au ascuns ; Spancioc este inca tanar, in inima lui este iubire de mosie() ; Stroici este un copil, care nu cunoaste inca pre oameni, nu stie ce este imbunarea si minciuna ; lui i se par ca toate pasarile ce zboara se mananca. Dar tu, Motoace ? Invechit de zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnii . Un alt mijloc de caracterizare indirecta este obtinut din faptele si vorbele protagonistului. Varsarile de sange sunt acte de razbunare impotriva boierilor tradatori si intriganti,care-l vandusera in prima domnie.Natura diabolica si caracterul de domnitor crud si tiran consitutie unica ratiune a personajului,teama de a nu fi tradat din nou si atitudinea lui vindicativa determinandu-l sa savarseasca fapte cu adevarat lugubre : scotea ochi, taia maini, ciuntea.In acele vremuri de mari inclestari si spaime cumplite,el nu ucide din placerea de a ucide,ci in numele unei idei : consolitarea autoritatii domnul prin anihilarea vointei de putere a boierilor.Pentru sublinierea trasaturilor dominante ale eroului sau,autorul foloseste cu maiestrie procedeul antitezei. Doamna Ruxanda,sotia lui Lapusneanu,este o femeie blanda,supusa si tematoare.Varsarile de sange,cruzimea domnului o impresioneaza,dar ezita mult pana sa-i ceara acestuia stavilirea omorurilor.

Lapusneanu Isi pune in aplicare planul machiavelic cand,chemandu-i pe boieri la mitropolie,tine un discurs plin de patos invitandu-i la palat.Isi cere iertare si promite cu viclenie ca va inceta pedepsele,insa ajunge sa-i omoare pe cei patruzecisisapte de boieri,capetele lor alcatuind o piramida ce constituie leacul de frica promis sotiei lui.In aceeasi zi se razbuna si pe Motoc,dandu-l pe acesta multimii infuriate.Hotararea de a-l ucide fusese luata de mult timp si reprezinta o alta dovada a ipocriziei domnitorului. Trasaturile de caracter ale tiranului se manifesta puternic chiar si in pragul mortii,cand,cu ultimele puteri, infrange obisnuita teama,alungandu-i pe calugari din jurul lui si amenintandu-i pe toti cu moartea,chiar si pe familia lui.Sfarseste omorat de sotia sa,ajutata de Stroici si Veverita,prin otravire. Rival neimpacat al boierilor,domnitor autoritar cu actiuni inteligente dar pline de violenta,Alexandru Lapusneanu intruchipeaza imaginea eroului romantic cu trasaturi de caracter puternice,ramanand un personaj reprezentativ atat pentru operele lui Negruzzi cat si pentru literatura romana.