1

La ordinele dumneavoastr\, domnule colonel. Nu sunt colonel, sunt maistrul Theodor Mih\ilescu, fotograf pe Strada Umbrei1. Mi-am pierdut identitatea a[a cum ]i-o pierzi [i dumneata acum, aici, `ncepnd chiar din momentul acesta. Tenez-vous-le pour dit, c\pitane! Am `n]eles. Stai jos. Ai `n spate un fotoliu. Curnd o s\ te obi[nuie[ti cu `ntunericul. ~n oglinda fixat\ pe t\blia [ifonierului, c\pitanul `i distingea vag silueta. Sub]ire, elegant\, acuznd o nep\sare distins\. Ani de zile `nainte de r\zboi, un Bucure[ti `ntreg `l v\zuse `n aceea[i atitudine la Cap[a sau Confiseria din Pasajul Villacros. Un domn de vrst\ mijlocie, cu alur\ de dandy [i privire indiferent\, sorbindu-[i marghilomanul `ntr-un nor de trabuc
1

Azi, Biserica Alb\.

RODICA OJOG-BRAOVEANU

Flor-Fina. Seara putea fi `ntlnit la Teatrul Liric [i cel mai des la turf. C\pitanul surse. Nu existau zece in[i `n toat\ ]ara care s\ cunoasc\ adev\rata carte de vizit\ a costumelor croite la Worth sau s\-[i `nchipuie c\ melonul gris-perle se plimb\ pe capul cel mai original al Serviciului de Informa]iuni Romn. Tropot de cizme r\sun\ `n strad\. Patrulele, mri colonelul. Invadaser\ ora[ul, le puteai `ntlni la aproape fiecare sut\ de metri, `n aceea[i forma]ie: doi poli]i[ti nem]i, `nso]i]i de un gardist romn, acesta din urm\ f\r\ arm\. B\[tina[ii nu prezentau `ncredere. S\ ne gr\bim, propuse colonelul. Nu mai e mult pn\ la ora 8. Se poate circula pn\ la 10. Au modificat ora. Ordinul a ap\rut azi-diminea]\, `n Bukarester Tageblatt1 [i `n Lumina. Porcul de Verzea e autorul. Demonstra]ii de devotament, `n]elegi... Uite despre ce e vorba, mon cher. Urmeaz\ s\ pleci `ntr-o misiune extrem de delicat\ `n Moldova. Mai delicat\ mi se pare a dumneavoastr\, surse c\pitanul. Premiul oferit de Hentsch pe capul colonelului Roman e afi[at pe toate gardurile.
Gazeta Bucure[tiului, care ap\rea `n timpul ocupa]iei germane din 1916-1918.
1

NTLNIRE LA LISE

Zece mii de lei. Un fleac, dragul meu! Teutonii nu-[i dezmint avari]ia, [i asta dup\ ce au pus mna pe [apte milioane lei aur. {apte milioane?! Cifra e eminamente exact\. Acela[i amic Verzea le-a f\cut cadoul `mpreun\ cu o sum\ de secrete ale ap\r\rii noastre. Iat\ ce se cheam\ s\ fii po[ta[ cu voca]ie de tr\d\tor. C\pitanul rse `nceti[or. Po[ta[ul era directorul general al Po[telor [i telecomunica]iilor. Gra]ie postului, interceptase [i copiase coresponden]a dintre [efii militari, iar `n timpul retragerii `ntrziase m\surile de evacuare a personalului [i materialului telegrafopo[tal. O captur\ frumoas\ pentru bo[i, nu? M\ roade totu[i meschin\ria sumei! Mi se p\rea c\ merit ceva mai mult dect zece mii. Milady m-a ]inut cin[pe mii, `n 1910! Caraghios s\ valorezi mai pu]in dect o iap\, chiar dac\ e pur snge... Vezi, dragul meu, suntem totdeauna `nclina]i s\ ne supraevalu\m... Da, mul]umesc. Retez\ cap\tul trabucului [i se aplec\ `n fa]\. La flac\ra brichetei, c\pitanul `i z\ri cteva secunde chipul cu linii nobile, u[or `nc\run]it la tmple. S\ ne `ntoarcem la misiunea dumitale din Moldova. Dup\ cum [tii, preg\tim `mpreun\ cu ru[ii marea ofensiv\ de var\. De chestiune se ocup\ intens Averescu, Razu, Grigorescu. ~n fine, nu intru `n detalii. Sarcina noastr\ este s\ prevenim [i s\ contracar\m orice ac]iune de tr\dare. Miza e mult prea important\,

10

RODICA OJOG-BRAOVEANU

preg\tirile colosale, nu ne putem `ng\dui nici o impruden]\. Vnzarea lui Sturdza, Cr\iniceanu [i Wachmann a constituit o catastrof\. Alia]ii sunt contraria]i, gogom\nie evident unul, doi sau trei ofi]eri nu `nseamn\ o o[tire moralul armatei e serios afectat. Nu vom supravie]ui unui al doilea dezastru. N-am s\ `n]eleg niciodat\ ra]iunea pentru care a dezertat Sturdza. }in minte, l-am v\zut la o parad\ de 10 Mai... M-a impresionat teribil... Impresiona pe toat\ lumea. Gndesc c\ suntem prea buim\ci]i de evenimente pentru a le considera corect. De vin\-i poate educa]ia prusac\, [coala militar\ absolvit\ la ei, mitul despre invincibilitatea [i inegalabilul armatei germane. Poate smintit [i grandoman `[i `nchipuie c\ Wilhelm, recunosc\tor, o s\-l ung\ guvernator al Romniei devenite protectorat prusac. Pe el sau pe po[ta[, `n func]ie de valoarea serviciilor. N-ar fi singurul care s\ `mp\rt\[easc\ abera]iile nem]ofililor visnd la o Moldo-Valahie colonie german\. Un cretin scria deun\zi `n Lumina: ~n genunchi ar trebui s\-l rug\m pe `mp\ratul Wilhelm s\ primeasc\ coroana Romniei. Greutatea mare este c\ el nu vrea... Rse sardonic: |la cretin, \ilal]i bandi]i! Crede]i... C\pitanul `[i c\uta cuvintele: Crede]i c\ [i la Turtucaia a fost tr\dare? Nu, de[i unii o sus]in. Catastrofa din Dobrogea se datoreaz\ exclusiv lipsei de inspira]ie. Zaioncicovski [i Basarabescu intr\ `n istorie ca a[i, c[tig\tori

NTLNIRE LA LISE

11

de Derby `n materie de incompeten]\. Fii sigur, viitorimea `i va consacra ca atare. O pendul\ mic\ fran]uzeasc\, abia deslu[it\ pe peretele `mbr\cat `n m\tase Liberty, fredon\ un fragment dintr-o arie de Lully. 7.30! exclam\ colonelul. Deja! ~n zece minute, cel mai trziu, trebuie s\ ne desp\r]im. R\mne stabilit! Mine pleci `n Moldova la N., sediul Statului-major al Diviziei 8 infanterie, Armata de opera]iuni. Vedeta meleagului e generalul Dimitrie Dabija. Cam sec, cam f\r\ humor, dar ceea ce numesc cap[i[tii no[tri un monsieur care `ntmpl\tor ]ine pe umeri un cap. ~i vei supraveghea anturajul, pe el `nsu[i, aerul pe care-l respir\. Suntem pozitiv informa]i c\ Sturdza [i-a l\sat succesor. Ceea ce a ratat el `nsu[i o ac]iune de sabotaj pe frontul de lupt\ urmeaz\ s\ fie realizat de acoli]ii lui. ~n ultima vreme, acest triste individu se epuizeaz\ `n apeluri c\tre ofi]eri [i solda]i pentru ca `mpreun\ cu prizonierii din spatele frontului romn s\ se ralieze for]elor germane. Am citit manifestul adresat osta[ilor din tran[ee... O oroare! exclam\ colonelul. Se ridic\. Un b\rbat mai degrab\ scund pe care, `n ciuda mantalei din postav grosolan, vopsite `n cafeniu, `l sim]eai elastic, puternic, numai nerv [i fibr\, cu reflexe minunate. Cndva, la o prob\ de snge rece dat\ la Castelul Negru din Sco]ia, fusese singurul care nici m\car nu clipise cnd explodase o min\ `n spatele lui. O min\ m\sluit\, dar Roman n-avea de unde s-o

12

RODICA OJOG-BRAOVEANU

[tie. Englezii, deprin[i cu performan]ele, nu-[i camuflaser\ surpriza: All right, mister Roman, n-a]i ie[it prea r\u. ~mpunse cu degetul macferlanul c\pitanului [i rosti pe gnduri: Exist\ mai mul]i agen]i ai lui Hentsch strecura]i pe lng\ [efii Statelor-majore ale armatelor de opera]iuni. Mi-a[ da mna dreapt\ s\-i pot depista. ~n]elegi? C\pitanul nu-[i putu st\pni tulburarea. {opti r\gu[it: ~n]eleg, domnule col... Mih\ilescu. E bine, dragul meu... E bine. S-ar putea, dac\-i detectezi, s\ te alegi cu o statuie... De[i nu [tiu cu ce te-ar `nc\lzi, mon ami! Important, am socotit totdeauna, e s\ te sim]i tu bine. Tu cu tine `nsu]i. A sosit timpul s\ ne lu\m r\mas-bun. Aici `n map\ ai toate documentele necesare. Noua dumitale identitate, `mputernicirea semnat\ de Ferdinand pe lng\ Dabija... ~n principiu, e[ti bine acoperit. Ai lipsit mult din ]ar\, nu te cunoa[te nimeni. {ansa face ca `ntreg anturajul apropiat lui Dabija s\ fie compus din oameni noi. Dup\ tr\darea lui Sturdza, era [i firesc. Nu te vei distinge deci `n mod special, ca proasp\t sosit. Cum voi lua leg\tura cu dumneavoastr\? Cu mine dup\ r\zboi, b\trne, dac\ Providen]a e generoas\. R\mn aici, pe baricade, s\ duelez cu colonelul Hentsch. Contactul `l vom p\stra printr-un agent, o persoan\ foarte bine, care a fost informat de sosirea dumitale [i te va c\uta. Acest domn Mare[

NTLNIRE LA LISE

13

o s\ te pun\ la curent cu atmosfera din ora[ dar mai ales de la Statul-major, `]i va face introducerile de rigoare. Prietene, nu-mi r\mne dect s\-]i urez noroc. Colat cu pruden]a, d\ rezultate miraculoase. Ap\sase `n mod ciudat asupra cuvintelor, aproape le silabisise [i c\pitanul `[i a]inti privirea `ncercnd s\-i descifreze figura. Pruden]\, natural... Am sentimentul `ns\ c\ v\ gndi]i la ceva anume... Hentsch e un inamic redutabil. Pun r\m\[ag c\ agentul lui adulmec\ deja meleagul, supraveghindu-i pe eventualii [i prezumtivii tr\d\tori tic\lo[ia teme netrebnicia ferindu-i de posibile gafe sau de interven]iile nedorite ale Serviciului de Informa]iuni. ~n spe]\, dumneata. Natural, acestea sunt simple supozi]ii... Ai o misiune complicat\, c\pitane! Trebuie s\-]i descoperi adversarul, plus [acalii cu epole]i de ofi]eri romni [i `n acela[i timp s\ r\mi perfect camuflat. Orice impruden]\ te cost\ capul. Colonelul Nicolaj1 [i-a dresat bine `nv\]\ceii. E un am\nunt de care ar fi bine s\ ]ii seama. Zvrli trabucul `n soba stins\ [i-i `ntinse mna. La revedere, c\pitane. Ne vedem dup\ r\zboi, la lyse. O s\ ai cte ceva s\-mi poveste[ti. Masa mea e lng\ pupitrul casieri]ei. Dailleurs, elle nest pas mal... Mda... Ai vreo `ntrebare? Nu mi-a]i spus numele casieri]ei.
{eful Serviciului de Contrainforma]ii german `n primul r\zboi mondial.
1

14

RODICA OJOG-BRAOVEANU

Ai dreptate, dragule... Uit totdeauna esen]ialul: domni[oara Juliette. P\r\sind locuin]a conspirativ\ din Strada Clemencolonelul Roman retez\ Pia]a Universit\]ii [i, dup\ o scurt\ ezitare, se `ndrept\ spre Calea Victoriei. ~n ciuda vntului aspru, nu ridicase gulerul mantalei, c\ciula nu dep\[ea tivul urechilor. De cteva luni, nem]ii deveniser\ suspicio[i pn\ la isterie, trec\torii erau opri]i [i legitima]i la tot pasul, descinderile `n plin\ noapte, de fapt la orice or\ din zi, nu conteneau. Bo[ii, `[i zise Roman, pe care-i [tiam lipsi]i de fantezie, de cnd colec]ioneaz\ suspec]i, par inepuizabili... Orice le strnea b\nuiala: o p\l\rie tras\ pe frunte, ochelarii negri ai orbului care cer[ea `n Pia]a Teatrului, rezemat de zidurile magazinului lite sau Dor, co[urile anemice ale gospodinelor, un mers prea gr\bit, sau dimpotriv\ pasul lene[, de promenad\, al bucure[teanului care flana `nainte de r\zboi `ntre Cap[a [i atelierul fotografic al lui Korn din cap\tul Podului. Nu erau scutite de perchezi]ii grosolane nici carele mortuare. Un zmbet alunec\ pe figura unghiular\ a colonelului. Isprava cupe]ului craiovean f\cuse ocolul Bucure[tilor, strnind o und\ de veselie [i `n cugetele cele mai mhnite. Era o foamete cumplit\ `n iarna sumbrului 1917. Ra]ia de pine jum\tate gru, ]ei1,
1

Azi, C.A. Rosetti.

NTLNIRE LA LISE

15

jum\tate m\lai ajunsese la 180 de grame pe zi, carnea 240 grame pe s\pt\mn\, se pedepsea aspru fabricarea s\punului, iar ou\le, untul, zah\rul ajunseser\ dulci amintiri. De cteva luni, M.V.R.1 interzisese importul alimentelor din provincie spre Capital\, instituind un control foarte strict. Magnific\ ideea olteanului! Roman se opri lng\ un felinar, ferind flac\ra chibritului. Da, da, absolut remarcabil\. ~mb\tase doi porci cu ]uic\ [i-i culcase `n dric, lng\ co[ciugul ocupat de locatar. Din nefericire, unul din dobitoace se trezise `nainte de vreme [i `ncepuse s\ gui]e. Familia `ndoliat\, preotul, `ntreaga asisten]\ o luase la goan\, cuprins\ de spaim\... O pagin\ rupt\ din Gazeta Bucure[tilor, gonit\ de vnt, i se ag\]\ de poalele mantalei. Roman se descotorosi, c\lcnd-o sub ghete. O impruden]\, f\r\ `ndoial\, agen]ii Militrverwaltungs-polizei2 mi[unau, se dovedeau mai `nver[una]i dect gardi[tii obi[nui]i. Doi b\trni `l cercetar\ ului]i. L\sar\ capetele `n jos iu]ind pasul. Inseparabilii, rse colonelul. ~i cuno[tea, `i cuno[tea un Bucure[ti. ~n cincizeci de ani de cnd se c\s\toriser\, nu fuseser\ v\zu]i dect `mpreun\. La plimbare, `n vizit\, la [osea, la birtul lui Dobric\, pe Rahovei, unde decava]i, luau un dejun modest.
Prescurtare de la Militrverwaltung in Rumnien Administra]ia militar\ (german\) din Romnia (ocupat\). 2 Poli]ia Administra]iei militare.
1

16

RODICA OJOG-BRAOVEANU

Chiar! Ce-or mnca nenoroci]ii acum?... Singurul regal pe care [i-l `ng\duiau `n vremuri normale erau spectacolele lui Novelli [i Armagnacul b\trnului, `nainte de prnz... Armagnac... Cognac des Ducs, Martell, Cointreau, ba chiar [i absynthul verde adnc, ca veninul, verde mineral [i r\coritor adus `n p\h\ru]e `nguste cu pere]i drep]i... Colonelul Roman `[i trecu limba peste buzele arse de ger [i privi reflex ferestrele luminate de la Cap[a. ~n\untru, la mesele de mahon cu pl\ci de marmur\ o marmur\ stins\, tandr\ la pip\it, `[i aminti colonelul acum murdar\, plesnit\, acoperit\ cu ziare, chefuiau ofi]eri din armata de ocupa]ie. Hm, alia]ii bulgari!... Ca [i cum nu ne ajungeau doar s\lbaticii cu coif ai lui Wilhelm. Te salut, nenorocire, atunci cnd vii singur\!... Trebuia s\ `nc\run]esc ca s\-i pricep pe fran]uji... Capete grosolane cu obrajii dogori]i de b\utur\ r\cneau cntece de[uchiate r\sturnnd pe gt b\rdace. Peste priveli[tea sinistr\, lustra, vechea lustr\ a cafenelei Cap[a `nc\ intact\, `[i rev\rsa cu ironie sumbr\ cascada de diamanticale. Uite cine ne-a adus civiliza]ia! scr[ni Roman. Civiliza]ia milenar\ a ocupantului generos, transplantat\ pe meleagurile valahe. Un val de ur\ `i n\p\di `ntreaga fiin]\. Halal civiliza]ie! Asasinase sufletul ora[ului, `i arsese `n pojar

NTLNIRE LA LISE

17

n\prasnic pitorescul, veselia str\zii, `nv\luise `n lin]oliu cernit case, gr\dini, chipul soarelui, al oamenilor. Pieriser\ ca alungate de blestem tr\surile falnice [i velocipedele, tramvaiele electrice, motociclurile [i automobilele Pipe [i Fiat de 25HP, muriser\ florile din co[urile ]ig\ncilor. Pentru c]iva lei `]i umpleau bra]ele cu gr\din\ de liliac, roze sau crizanteme Turner. Ochioasele se aflau pretutindeni: ciorchine, `n Pia]a Teatrului, la Luvru pe S\rindar, c\utnd umbr\ sub copertinele lui Dortheimer, coaforul, `n gangul lui Mandi, fotograful Cur]ii Regale... Seara, trandafiri galbeni `nflori]i pe gardinile florentinelor de dantel\ sau la butonierele vestoanelor din m\tase brut\, nuan]a Isabelle, `mb\ls\mau Calea Victoriei. Fluvii de Azureea, Cuir de Russie, Floramyte, Trfle Incarnat [i Coeur de Jeanette, [i Violette de Pele[, [i Mon Idal aninau trene de arome frumoaselor `mbr\cate la Luvru, Micul Parizian [i A bon Got... Tineri dandy, cu musta]a suli]\, le `nso]eau, p\strnd un pas `n urm\. ~n lumina fanarelor, a firmelor, a devanturilor [i a localurilor de petrecere Bucure[tii p\reau incendia]i de focurile bengale ale unui ne`ntrerupt carnaval str\luceau taftalele coucher de soleil, p\l\riile `nalte din m\tase [i ghetele de lac cu elastic ale domnilor. Riviere de briliante, solitari, inele i]ite din mitenele dantelate sc\p\rau licurici, la Djabourov, poli de aur cu efigia lui Carol I, icusari, mahmudele [i napoleoni austrieci luceau cald `ntre Gall-uri elegante, Daum-uri, vase de Vez [i Copenhaga... Amu]iser\ [i

18

RODICA OJOG-BRAOVEANU

gramofoanele din stabilimentul de muzic\ al lui Jean Feder. ~n fiecare sear\, un minavet instalat `n vitrin\ oferea trec\torilor de pe Calea Victoriei melodii celebre de pe discurile nu mai pu]in celebrilor Adelina Patti, Tamagno, Caruso, Melba, Battistini, Kurz... Colonelul Roman `[i `nnod\ strns fularul. Viscolul se `n\sprise, fulgii isca]i dintr-odat\ `i `nfigeau ace `n obraji. De cnd turcii ridicaser\ de la Palatul Regal tunurile capturate `n 1877 de c\tre armatele romne, pia]a p\rea pustie, amputat\. Confiscaser\ [i balmuzurile de la statuia lui Mihai Viteazul. Pesemne socoteau c\ restituirea for]at\ a trofeelor c\l\ra[ilor [i doroban]ilor sp\la dezonoarea otoman\ de la Plevna... La intrarea Hotelului Athene Palace, dou\ santinele ]epene, `n pozi]ie de drep]i, scrutau seara f\r\ s\ clipeasc\. Cretinii se cred statui, parole! A[a i-a `nv\]at papa Bismarck! Cap p\trat sub casc\ de fier. Ca [i cum dac\ ai lua pe loc repaus, n-ai putea ap\sa la fel de repede pe tr\gaci... Roman ridic\ ochii spre ferestrele puternic luminate. Aici `[i instalase Mackensen Marele Cartier, Ober-Kommando Mackensen. Tot aici, `ntr-un apartament de la etajul `nti, colonelul Hentsch, [eful Biroului de informa]ii al Marelui Cartier german, veghea la civilizarea Romniei: |sta n-are cap p\trat, nu, nu, au contraire, `n schimb `i zumz\ie sub melon tot felul de idei. Teutonii, st\pni ai `ntregii Europe, iar el {ahin[ah, Negus,

NTLNIRE LA LISE

19

Kediv sau cine [tie ce alt\ dr\cie, `n competi]ie cu sminti]ii autohtoni... Str\bunii din Pomerania aveau aspira]ii mai modeste. Bunicu-s\u s-a mul]umit cu Ordinul Sfntului Ion din Jerusalim, un unchi mare din partea maic\-sii cu Vulturul Ro[u clasa a II-a... Colonelul Roman `[i lu\ r\mas-bun de la geamurile luminate [i intr\ gr\bit `n Strada Umbrei. Pe zidul cenu[iu al unei cl\diri din spatele Bisericii Albe, cu ornamentele de ghips cariate, atrna un anun] modest scris de mn\: Theodor Mih\ilescu atelier fotoartistic. Amateur portrait [i Princess portrait. Dedesubt, cl\n]\nea nec\jit\ de vnt firma unui chirurg dentist, diplomat al Facult\]ii din Odesa, specialist `n lucr\ri operative [i technice `n aur, platin\ [i cauciuc. Se mai execut\ `nt\rirea din]ilor care se mi[c\ [i regularea din]ilor. Deschise u[a cu carouri de sticl\ [i arabescuri din fier forjat, arunc\ `nc\ o privire zidurilor albe ale hotelului. Un zmbet r\ut\cios `i strmba col]urile gurii: ~ntre noi doi, domnule Hentsch! ~ntr-un salon de la etajul `nti al Hotelului Athene Palace, unde de doi ani se instalase Marele Cartier al Grupului de armate Mackensen, trei domni `n haine de sear\ [i cu paharele `n mn\ discutau aprins. Siluetele elegante `nve[mntate la fel, `n jachet\, pantaloni `ntin[i de sous-pieds-uri [i cravate negre `nalte, se deslu[eau perfect pe pere]ii `mbr\ca]i `n tapet cu dungi, argint [i Vert Nil.

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.