DIFERENTELE PROFUNDE DIN TEORIE NU SINT

nicioclata g{·atuite sau inventate. Ele se nasc din elementele

in conflict ale unei probleme reale - o problema care este
reala tocmai pentru ca elementele, luate a9a cum sint, intra
in conflict. Orice problema rnajora implica concli\ii care
la tm moment clat se contrazic. Solutia poate apare nurnai
prin inclepartarea de la sensul cle-acum fixat al termenilor
9i considerarea conclitiilor din alt punct de vedere 9i ca atare
intr-o noua lurniniL DEil' aceasta reconstructie inseamna
efort de ginclire. Este mai u:;;or sa te mentii la c s-a mai spus
cautincl argumente cu care sa te fortifici impotriva atacuri lor,
decit sa ginde ti prin abandonarea ideilor gata elaborate i;;i
prin deta:;,area de faptele deja cunoscute.
Astfel apar curentele de opinie. Fiecare alege acel set de
concli\ii care ii convin; apoi le constituie intr-un adevar
cornplet 11 i independent, in loc sale traleze ca factori ai
unei probleme care urmeaza a fi pusa la punct.
Factorii fundamentali in procesul eclucativ sint: o fiinta
imatura 1, inca nedezvoltata i anumite scopuri, sensuri,
valori sociale incorporate in experienta matura a adultului.
Procesul eclucativ consta in interactiunea legitima a acestor
forte. 0 atare concepere a fiecareia in legatura cu alta, astfel
incit sa faciliteze interac\iunea cea mai completa :;,i cea mai
libera constituie esenta teoriei educationale.
Aici intervine insa 'efortul de ginclire. Este mai u 9or sa
consicleri condi\iile in mod izolat, sa accentuezi una in detri
ment'ul celeilalte, sa le faci antagoniste, decit sa descoperi
realitatea careia ii apartine fiecare. Cel mai comod lucru
este sa te agat,i de ceva din natura copilului, sau de ceva
din constiinta dezvoltata a adultului si sa faci din aceasta
cheia intregii probleme. Cind se intim1;la 1m asemenea fapt,
o problema practica intr-adevar serioasii - aceea a interac
t,iunii - se transforma intr-o problema teoretica nerealfl :;,i
deci insolubila. In loc sa avem in vedere educativul ca pe
ceva echilibrat ?i ca un intreg, vedem termeni conflictuali.
Apare astfel conflictul clintre copil ?i curriculum; 2 clinLre
natura indivicluala 9i cultura sociala. Aceasta opozi\ie sta
la ba·za tuturor celorlalte divergente ale opiniei pedagogice.
Copilul traie:;,te intr-o lume relativ ingusta de contacte per
sonale. Obiectele nu ajung in experienta lui daca nu ating,
direct 9i evident, propria sa bun5stare sau cea a familiei
9i prietenilor. Lumea sa este o lume de persoane cu intere
sele lor personale , i mai putin un clomeniu al faptelor i
COPILU /;,I CURRICULU:i\I·UL G7
 obiectiv; adica, fara legatura cu locul i,;i sensul Jor in propria
legilor. Esential nu este adevarul, in sensul conformitatii experienta. Inseamna capacitatea de analiza i,;i sinteza. In
cu faptul real, ci afectiunea 9i simpatia. Contrar acestui fapt, seamna deprinderi intelectuale foarte mature i,;i stapinirea
programa 9colara care se aplica in 9coala prezinta reali tatea unei tehnici i aparaturi elaborate de cercetare i,;tiintifica.
nedelimitata in timp 9i in spatiu. Copilul este scos din Studiile clasificate astfel sint, intr-un cuvint, produsul ?tiintei
mediul sau fizic familiar, de obicei nu mai mare de o mila de secole, i,;i nu al experientei copilului.
patrata, in lumea larga chiar pina la limitele sistemului solar. Aceste separari i,;i dif erente vizibile dintre copil i,;i
Capacitatea limitata a memoriei ?i traditiei sale perso nale curriculum ar putea fi extinse aproape fara limita. Dar avem
este cople9it a de secole ale istoriei tuturor popoarelor. aici diver gente suficient de importante: in primul rind, cea
Repet, viata copilului este un intreg, o totalitate. El trece dintre lumea ingusta, dar personala, a copilului ?i lumea
repede 9i cu placere de la un subiect la altul, ca 9i de la un imperso nala, dar nemarginita a spatiului ?i timpului; in al
loc la altul, dar nu este con?tient de aceste treceri sau intre doilea rind, cea dintre unitatea, sinceritatea deosebita a vietii
ruperi. Nu exista izolare con?tienta 9i prea putin probabil copilu lui ?i specializarile i,;i diviziunile curriculum-ului; in
distinctie con?tienta. Lucrurile care H preocupa sint menti al treilea rind, cea dintre un principiu abstract de clasificare ?i
nute la un loc de unitatea intereselor personale ?i sociale orinduire logica ?i legaturile practice i,;i emotionale ale vietii
din viata sa. Ceea ce ocupa un loc dominant in mintea copi copilului. Din aceste elemente in conflict se nasc diverse
lului constituie pentru el, la un moment dat, intregul univers. curente educa tionale. Un curent i?i fixeaza atentia asupra
Acest univers este fluid 9i fluent; continuturile sale se desfac §i importantei con inutului curriculum-ului in comparatie cu
se refac cu o viteza uimitoare. Dar, la urma urmei, aceasta este continuturile propriei experiente a copilului. Este ca ?i cum s-
lumea proprie copilulni. Ea poseda unitatea ?i intregritatea ar spune: Este viata meschina, marginita ?i dura? Atunci
propriei sale vieti. Copilul merge la coala ?i acolo diversele studiile dezvaluie maretul, vastul univers cu toata bogatia i
discipline de invatamint ii prezinta lumea in mod fractionat. comple xitatea sa de sensuri. Este viata copilului egoista,
Geografia selecteaza, abstractizeaza 9i analizeaza o multime de egocentrica, impulsiva? Atunci in aceste studii se afla un
date i numai dintr-un anumit punct de vedere. Arit metica univers obiectiv de adevar, justitie i ordine. Este experienta
este o alti't fractiune, gramatica un alt clomeniu 9i a9a mai
copilului con fuza, vaga, nesigura, la dispozitia capriciilor
departe la infinit. de moment ?i a imprejurarilor? Atunci studiile introduc o
Pe de aWi parte, la 9coala fiecare din aceste discipline este
supnsa clasificarii. Faptele sint rupte din locul lor originar lume orinduita pe baza adevarului etern 9i general; o lume
- din experienta - i;:i sint rea ezate dupa un principiu gene ral uncle totul este
oarecare. Clasificarea nu este o chestiune de experienVi a masurat 1;li definit. De aici morala: ignorati i,;i minimalizati
copilului; lucrurile nu apar incliviclului in casete. Legatu rile particularitatile, ciudateniile ?i experientele individuale ale
vitale ale afectivitatii, afinitatile de activitate unifica diversitatea copilului. Ele sint lucrurile de care trebuie sa ne indepartam.
experientelor personale. Intelectul adult este atit de obi?nuit Ele trebuie uitate sau eliminate. Ca educatori, activitatea
cu ordonarea logica a faptelor incit nu recunoa te - nu poate noastra consta tocmai in inlocuirea acestor elemente super
sa- i dea seama - de climensiunea separarii 9i reformularii pe ficiale i intimplatoare cu realitati stabile §i bine definite;
care trebuie sa o sufere faptele aceasta se gasesc in studii i,;i in lectii.
din experienta clirecta inainte de a se prezenta ca o ,,disci Impar iti fiecare tema in capitole; fiecare capitol in lectii;
plina" sau un domeniu de invatare. Un principiu, pentru fiecare lectie in fapte i,;i formule specifice. Faceti astfel incit
intelect, a fost necesar sa fie evidentiat 9i definit; faptele copilul sa inainteze pas cu pas in stapinirea acestor parti
au trebuit interpretate in legatura cu acest principiu i nu componente, iar in final el va fi acoperit intregul domeniu.
a a cum sint in sine. Ele au trebuit sa fie regrupate in jurul Drumul care apare atit de lung atunci cind este considerat in
unui nou centru care este complet abstract i ideal. Toate intregime se strabate u or daca este privit ca o in9ir uire
acestea semnifica dezvoltarea unui interes intelectual spe de pa?i deosebiti. Astfel se pune accent pe subdiviziunile
cial. Inseamna posihilitatea de a privi faptele impartial i succesiunile logice ale obiectului de studiu. Problemele
i,;i instructiei sint problemele procurarii textelor care sa redea
68 JOHN DEWEY COPILUL ,SI CURRICULUM-UL 60
 par i 9i secven(;e logice 9i ale prezentarii acestor fragmente
in clasa intr-un mod la fel de definit 9i gradat. Obiectul de
studiu oiera scopul ;i determina metoda. Copilul este pur ,,libertate i ini iativa" ale celeilalte. Leg,ea estw proclamata
§,i simplu fiinta imatura care trebuie sa se maturizeze; el in primul caz; spontaneitatea in eel de al doilea. Vechiul,
este fiin}a superficiala care trebuie invatata sa aprofundeze; conservarea realizarilor dobindite prin stradanie i chin de
experienta sa limitata trehuie extinsa. Copilul este eel care secole oste drag unora; noul, schimbarea, progresul ci tiga
prime§,te, accepta. El i§>i indepline te rolul cind este maleabil simpatia celorlalti. Iner ia i rutina, haosul ?i anarhismul
si docil. sint acuzaW aruncate incoace i incolo. Neglijarea autori tatii
Nu este a a, afirma sustinatorii celuilalt punct de vedere. sacre, a datoriei este imputata de o parte, pentru a i se
Copilu1 este punctul de plecare, centrul i finalul. Idealul raspunde cu contraacuzatiile de inalm?ire prin despotism tiranic
este dezvoltarea si cresterea sa. Numai el constituie criteriu1. a incliviclualitatii.
Toate studiile sint s bordonate cre terii copilu1ui; ele sint Astf el de opozitii sint rareori duse pina la incheierea lor logica.
instrumente care au valoare in masura in care servesc Bunul-simt se indeparteaza de caracterul extremist al acestor
nevoilor cre terii. Personalitatea, caracterul constituie mai rezultate. Ele sint la.sate in seama teoreticienilor, in timp ce
mult decit obiectul de studiu. Scopul nu vizeaza bunul-sim oscileaza inainte i inapoi intr-un labirint de com
cuno§,tintele sau infor matiile, ci autorealizarea. Sa dispui de promis instahil. Nevoia de a reconcilia teoria i hunul-simt
intregul univers al cunoa terii i sa te pierzi pe tine este la f el practic presupune o revenire la teza originarii: avem aici
de groaznic in educatie, ca §,i in religie. Pe Iinga aceasta, conditii care sint necesar legate una de alta in procesul
obiectul de studiu nu poate fi niciodata impus copilului din educativ deoarece acesta este in mod sigur un proces de
afara. 1nvatarea este activa. Ea include depa§,irea interactiune i adaptare.
intelectului. 1nvatarea include asimilarea organica Care este, atunci, problema? Este tocmai aceea de a ne deba
determinata dinauntru. De fapt, trebuie sa ne pJasam rasa de ideea gre ita ca exista o prapastie intre modalitatea
aproape de copil i sa plecam de la el. El - si nu obiectul (inteleasa ca deosebire de grad) ce pune accent pe experienta
de studiu - este eel care determina atit calitatea, cit i copilului i cea care acorda rol precumpanitor diverselor
cantitatea inva}arii. forme de discipline ce alcatuiesc planul de invatamint. Din
Singura metoda semnificati-va este metoda ce se adreseaza perspectiva copilului, apare problema perceperii modului
intelectului, a a cum acesta recepteaza i asimiJeaza. Obiectul de in care experienta sa contine deja in sine elemente - fapte
studiu este numai hrana spirituala, materialul de nutritie posibil. i adevaruri - de acela i fel cu cele care se includ in studiul
El nu se poate digera pe sine; nu se poate transforma din senin formalizat ; ceea ce este i mai important este felul cum
in oase, mu chi i singe. Sursa a tot ceea ce este inert, mecanic acesta implica atitudinile, motivele i interesele care au ac
i formal in coli se afla exact in suhordonarea vietii i tionat in dezvoltarea i organizarea ohiectului de studiu
experien{ei copilului fata de curriculum. Tocmai din cauza pina la planul pe care i1 ocupa acum. Din perspectiva studii
acesta invatatura a devenit sinonima cu ceea ce este obositor, lor, se pune prohlema 'de a le interpreta ca rezultate ale
iar Jectia 'se identifies. cu o sarcina dificila. for elor ce opereaza in viata copilului i de a descoperi trep
Aceasta opozitie fundamentala dintre copil §,i curriculum tele care intervin intre experienta actuala a copilului i
stabilita de aceste dona doctrine 3 poate fi multiplicata intr- maturitatea lor mai ampla.
o serie de alti termeni. ,,Disciplina" este parola celor care Sa abandonam notiunea de obiect de studiu ca ceva fix i
preamaresc studiul; ,,interes" este aceea a ce]or care poarta gata elaborat in sine, desprinsa de experienta copilului; sa
blazonul ,,Copilul" pe stindardul lor: Punctul de vedere al incetam sa concepem experienta copilului ca ceva solid i
primilor este logic, al celorlalti psihologic. Primii pun fixat; sa o privim ca ceva fluent, embrionar, vital; in acest
accentul pe necesitatea unei pregatiri i educatii adecvate caz ne vom da seama ca copilul i curriculum-ul sint numai
din partea profesorului; ceilalti pe nevoia de in}elegere dona limite care definesc un singur proces. A a cum dona
simpa tetica a copilului i de cunoa tere a instinctelor sale puncte definesc o linie dreapta, tot astfel i acest punct de
naturale. vedere asupra copilului ca ?i faptele ?i adevarurile studii lor
,,Orientare i control" sint cuvintele cheie ale unei ?coli; definesc instructia 4• Aceasta este o reconstruire continua
70 COPILUL SI CURRICULUM-UL 71
JOHN DEWEY
 care plead[ de la experienta actuala a copilului 9i ajunge la completa in sine, ci numai un semn sau un index al anumitor
aceea reprezentata de elementele organizate ale adevarului, tendint,e de cre tere. Atita timp cit ne limitam la ceea ce
pe care le numim studii.
exprima copilul aici 9i acum, sintem clerutati 9i nelamurit,i.
Diversele discipline de invatamint, aritmetica, geografia, Nu putem sa descifram sensul. Marea depreciere morali:i
lim hile, hotanica etc., constituie prin ele insele experiente -
ele sint acelea ale umanitatii. Aceste discipline i intelectuala a copilului, precum 9i idealizarea sa sentimen tala
ir;;i au radacina in aceea i gre eala. Ambele izvorasc din
intruchipeaza considerarea stadiilor de dezvoltare sau miscare ca ceva definit
rezultatul cumulat al eforturilor, nazuintelor 9i succeselor
umanitatii, generatie dupa generatie. Ele prezinta aceasta ex 9i invariabil. Prima nu vede perspectiva continuta
perienta nu cape o simpla acumulare, nu cape o ingramadire in sentimentele 9i faptele care, luate in sine, sint neconvin
gatoare 9i respingatoare; a doua nu are in vedere ca pina
diversa de fragmente disparate de experienta, ci intr-un mod i cele mai placute i frumoase manifestari sint numai semne
organizat 9i sistematic - adica, formulat in mod reflexiv. Faptele 9
care incep sa se altereze i sa putrezeasca in rnomentul cind
9i adevarurile incluse in experienta actuala a copilu lui si cele sint considerate drept realizari.
continute in ohiectele de invatamint sint ca atare ter:r{i_enii Ceea ce ne este necesar, este ceva care sa ne permita sa inter
initia'li 9i finali ai unei realita{i. A opune pe unul altuia pretam, sa apreciem elementele din manifestarile 9i e9ecur i le
inseamna a opune copilaria 9i maturitatea aceleia:;,i vieti in prezente ale copilului, demonstratiile sale de fort,a i sla hiciune,
dezvoltare; inseamna sa contrapui tendinta de mi9- in lumina unui proces de cre9t ere mai amplu in care ele i9i
care 9i rezultatul final al aceluia:;,i proces; insearnna sa sust,ii
ca natura 9i destinul copilului se lupta intre ele. afla Iocul. Numai in felul acesta putem opera
discriminari. Daca izolam inclinatiile, scopurile i experien
Daca aceasta ar fi situat,ia, atunci prohlema relatiei copilu tele actuale ale copilului de Iocul pe care ele il ocupa 9i rolul
lui cu curriculum-ul se prezinta in ace9t i termeni: Ce rost pe care il joaca intr-o experient,a in dezvoltare, toate se
,; ar avea, din punct de vedere educat,ional, sa anticipezi rezul afla pe acela9i plan; toate, fara deosebire, sint Ia fel de hune
tatul de la inceput? Cum ne-ar ajuta aceasta, atunci cind ne
ocupam de etapele timpurii ale dezvoltarii sa putem anticipa 9i la pe
afla
fel de rele. Dar in mi9care a vietii, diverse elemente sc
diferite planuri de valori. Unele din faptele copilu lui
fazele ulterioare? Studiile, ai;;a cum am convenit, reprezinta sint simptoame ale unei tenclint,e de diminuare; ele sint
posihilitatile de dezvoltare inerenLe experientei brute reminiscente ale unui organ care i-a fa.cut datoria i ieso
imediate a copilului. Dar, dealtfel, ele nu fac parte din din utilizarea vitala. Dincl atentie acestor calitati inseamntt
aceast(1 viata actuala 9i nemijlocita. Atunci de ce sau cum sa oprim dezvoltarea la un nivei inferior. Aceast insearnnCt
sale folosirn? sa mentinem sistematic o fazii ruclirnentara a cresterii. AJLe
Punincl intrebarea rceasta avem totodata r;,i raspunsul. Pentru activita't,i sint sernne ale unei forte i ale mrni interes excep
a vedea rezultatele trebuie sa :;,tim in ce directie se indreapta tional; lor Ii se aplica maxima ,,hate fierid cit e cal cl". In ceea
experienta actuala, presupunind ca se desfa oara normal i ce le prive 9t e, este prohabil o chestiu11e de oportunitatc:
fara accidente. Punctul indepvrtat, care nu are nici o impor tanta acum sau nicioclaHt. Selectate, folosite, eviclent,iate ele pot.
pentru noi fiincl la prea mare distant,a, devine de o important,a semnifica o cotitura raclicala in intreaga cariera a copilului;
majora atunci eind consideram ca el define rLe o directie de neglijate, ocazia trece 9i nu se mai ive9t e niciodata. AlLc
dezvoltare actuala. Considerat astfel nu mai reprezi ta un acte 9i sentimente sint prof et ice; ele reprezinta zorii unci
rezultat indepartat i izolat care trehuie atins, ci o metoda -cle lumini care Rilpiie 9i care va straluci plenar numai in viitorul
inclrurnare legata de prezent. Cu alte cuvinte, indepartat. 1n ceea ce le prive 9t e, acum este putin de fi'i.cut
experienta sistematizata 9i clefinita a intelectului adult are in afara de a le conferi lihertatea completa, a9t ept ind viitorul
valoare pentru noi in interpretarea existentei copilului, a 9a pentru o directie definita.
cum se prezinta aceasta nemijlocit 9i in trecerea la orientare A a cum, global, slahiiciunea ,,vechii educatii" consta in fap tul
sau indrumare. ca facea comparatii invidioase intre imaturitatea copilu lui 9i
Acurn sa luam in considerare aceste doua idei: interpretare
9i orientare. Experient,a actuala a copilului nu este deloc maturitatea adultului, considerind-o pe prima ca un
autoexplicativa. Nu este finala, ci tranzitorie. Nu este cleloc
72 JOHN DEWEY 73
COPILUL ,SI CURRICULUM-UL
 Atit despre folosirea obiectului de studiu 111 interpretare.
fapt de la care trehuie s,1 ne inclep(trtam cit mai repecle i Folosirea lui ulterioara in orientare si consiliere este numai
cit mai mult; tot astfel este i pericolul ,,noii educatii", care o extindere a acel eia9i conceptii. A inte;'preta faptul insearnna
consiclera poten1,ele i interesele prezente ale copilului ca ceva a-1 considera in mi 9carea lui vitala, in relatia sa cu cre9t erea.
cleosehit de senmificativ prin ele insele 5• lntr-aclevar, Dar a-1 considera drept cornponenta a cre9terii normale
cunostintele si realizarile copilului sint fluide si dinamice. Ele insearnna tocmai a-i asigura baza necesara orientarii sale.
se rn clifica cle la o zi la alta si de la o or(t 1 alta. Orientarea nu este impunere exterioara. Este eliberarea
Ar fi nepotrivit daca studiul copilului ar lasa in rnintea procesului fJital pentrn cea mai adecr,.ata realizare a sa.
oamenilor impresia ca un copil de o anumita vfrsta are o Ceea ce s-a spus despre neglijarea experientei actuale a
incarcatura pozitiva de scopuri 9i interese Cell? trebuie copilului din cauza indepartarii ei de experienta matura 9i despre
sa fie cultivate exact a9a cum se prezinta. De fapt interesele iclealizarea srntimentala a capriciilor naive 9i a actelo1·
sint numai atitudini fa a de experiente posibile; ele nu sint copilului, se poate repeta aici cu putine modificari. Exista
eealiza1·i; valoarea lor cons ta in avantajul pe care il permit persoane care nu vad nici o alternativa intre irnpunerea
9i in desav ir9i rea pe care o reprezinta. Consiclerarea feno din exterior aplicala copilului sau lasarea lui complet la
menelor ce se manifesta la o anumita virsta ca auto-definite voia intimplarii. Neintrevazind o alta alternativa unii aleg
9i suficiente in sine conduce inevitabil la indulganta 9i rasfat. o modalitate, altii pe cealalta. Amhele grupuri cad in aceea 9i
Orice potenta, fie a copilului, fie a adultului este tolerata eroare fundamentala. Nu reu 9esc sa surprincla ca dezvol
atunci cind se ia in considerare nivelul ei clat si actual tarea este un proces definit, care i9i are propriile sale legi
din con tiinta. Aclevaratul sau sens consta in la1{sarea pe care pot fi indeplinite numai a unci cincl sint asigurate
care o permite catre un nivel superior. Este ceva cu care conditii aclecvate i normale. Intr-aclevar, interpretarea
se lucreaza. Referirea la interes in planul actual inseamna implusurilor actuale in stare bruta ale copilului in numarare,
excitatie; inseamna jocul cu un potential pentru a-1 mentine masurare 9i orinduire a lucrurilor in serii ritmice presupune
continuu fara a-1 Orienta catre O realizare dafinita. Initierea cunoasterea matematicii - cunoasterea formulelor si relatiilor
continua, dehutul continuu al unei activitati care u se maten;atice c:=tr.., au evoluat, in i toria umanitatii; din ince
mai produce este, din t0ate punctele de vedere, la fel de puturi la fel de brute. A surprinde intreaga istorie a clezvol tarii
nociva ca 9i reprinnrea continua a initiativei in conformitate care are loc intre acesti doi termeni inseamna a avea in
cu presupusele interese ale unei glndiri sau vointe mai per vedere 1rnsul ce trehuie' sa-1 faca copilul chiar acum si aici;
fecte. Este ca 9i cum copilul ar gusta la infinit fara sa manince; in ce directie sa- 9i inclrepte impulsul orb pentru a ;e
avincl totcleauna cavitatea bucala excitata emo ional, dar clarifica 9i a ci9t iga forta.
fara sa aiha vreoclata satisfactia organica ce rezulta numai Inca o data, daca ,,vechea eclucatie" avea tenclinta sa ignon·
in digestia hranei 9i transformarea ei in forta propulsoare. calitatea dinamica, forta in cre9t ere inerenta experientei
In opozitie cu aceasta conceptie, disciplinele de stucliu ca actuale a copilului 9i ca atare sa presupuna ca orientarea 9i
controlul sint numai probleme de dirijare arbitrara pe un
9t ii nt a, istoria 9i arta servesc pentru a ne releva copilul
real. Noi nu 9t im nici sensul tendintelor sale, nici pe eel al clrui.n dat cu obligatia de a-1 urma, ,,noua educatie" este
performantelor cu exceptia faptului ca le consideram ca in pericol de a considera ideea de dezvoltare intr-un rnocl
saminta roditoare, ca mugur care se deschide al unui fruct cu totul formal 9i inconsistent. Se a teapta de la copil sa- i
viitor. 1ntreaga lume a naturii vizibile constituie un raspurrs ,,dezvolte" o fapta sau alta, un adevar sau altul, prin proprin
prea minor la 1wobJema sensului instinctului copilului capacitate intelectuala. I se solicita sa conceapa lucruri,
pentru sau sa le elaboreze pentru sine, fara a i se asigura nici una
lumina 9i forma. InLreaga 9t iint a a fizicii nu este suficient din conditiile de mediu care sint necesare pentru a declan 9a
de vasta pentru a interpreta aclecvat ceea ce cuprinde cerinta sau orienta gindirea. Din nimic nu se dezvolta nimic; numai
simpla a copilului pentru explicarea unor schimbari ocazi ceva brut se dezvolta din materie bruta - si aceasta este
onale care i-au atras atentia. Arta lui Rafael sau Corot este cu siguranta ceea ce se intimpla atunci cinci proiectarn pe
insuficienta pentru a ne pe/mite sa evaluam impulsurile care 75
COPILUL $I CURRICULUM-UL
se nasc in copil atunci cind el deseneaza sau modeleaza.
;-! JOHN DEWEY
copil spre eul sau, in eles ca finalitate 9i il invitam sa-:;n muntii escaladati etc. ar fi considerati nu simple inciclente
clepene din aceasta noi adevaruri ale firii 9i ale concluitei.
Este, desigur, la fel de inutil sa ne a 9t ept am ca un copil sa- in ciilatoria um i anumit clrumet, ci '(Iara referire la viavn
individuala a ex:ploratorului) in raport cu alte fapte simil a i
9i construiasca un uniYe1·s numai prin judecata sa proprie, e cunoscute. Harta organizeaza experientele individuale, le gindu-
0

dupa cum 9i pentru un filosof este la fel de greu sa indepli

neasca o astfel de sarcina. Dezvoltare nu inseamna numai le una de alta fiira referire la circumstantele si acei dentele locale
extrag-ore din intelect. Este o clezvoltare a experientei si sau temporale ale descoperirii lor oi igin re.
0

intr- experienta care este intr-aclevar dorita. $i acest 'iucr Ce valoare are aceasta enuntare formulata a experientei?
este imposihil daca nu se creeaza un mediu eclucativ care Ce utilitate are harta?
s[t permita potentelor 9i intereselor care au fost considerate ·Intii putem spune ce nu este harta. Harta nu este un inlocuit;1;
valnroase sa se manifeste. Ele trehuie sa functioneze si al experientei personale. Barta nu ia locul unei calatorii
mo lul lor de functionare va depinde aproape in intregin1e reale. Materialul formulat logic al unei 9t iin e sau clorneniu
de stimulii care le inconjura 9i de materialul asupra caruia al instructiei, al unui stucliu, nu este substitut pentru expe rientele
de se exerci ta. Prohlema orientarii este astfel prohlema indivicluale. Formula matematica a caclerii unui corp' nu
s::declarii stimulilor potriviti pentru instinctele 9i impulsurile 1,ine locul contactului personal 9i al experientei individuale
care sint de dorit sa fie folosite in ci 9t igarea noii experiente. clirecte cu ohiectul in caclere. Dar harta, rezurnatul,
Este imposihil sa se afirme care ex:periente noi sint dezi rahile viziunea aranjatii 9i ordonata a experientelor anterioare
serv e te clrept ghicl in experienta viitoare; o direct,ioneazii;
9i ca atare care sint stimulii necesari, claca nu exista 9
11 prevedere a dezvoltarii spre care se tin de; in afara de faciliteaza controlul; economise 9t e efortul, prevenincl dtti'ici,·i
f'aptul cii se conteazii pe cuno 9 b nt e1e adultului ca dezvii luind inutile i indicincl clrumuri care clue eel mai repede 9i mai
cariera posihila cleschisii copi1u1ui. ii sigur la9 rezultatul clorit. Cu harta, fiecare non ca.la.tor uti
Ar Ii util sa distingem 9i sa raportam unele la altele aspectele lizeaza in clrurnul sau rezultatele altor exploriiri, fara irosirea
logice 9i psihologice ale experientei - primele reprezentind de energie 9i pierclerea de timp inclusa in peregrinftrile
ohiectul de studiu in sine, celelalte relatia lui cu copilul. altora - peregrinari pe care ar fi fost obligat sa le repete
Un enunt psihologic al ex:perientei se produce in acord cu daca nu ar exista ajutorul inregistriirii ohiective 9i genera lizate
cre9terea realii a copilului; este istoric; noteaza etapele deja a realizarilor altora 6• Ceea ce noi numim o stiintii sauo
parcurse, cele nesigure 9i intortochiate ca 9i cele eficiente 8 disciplina fixeaza produsul net al experientei t ·ecut,e intr-o
i realizate. Punctul de veclere logic, pe de alta parte, con ii forma in care sa fie cit rnai utila pentru viitor.$tiinta reprezinta
ti
siderii ca dezvoltarea a atins un anumit stadiu pozitiv de realizare. 31 un capitol care poate imediat sft aduca profit.
El neglijeazii procesul 9i consiclerii rezultatul. Re zumii 9i :.::1
/ · Econorniseste activitatile intelectului in toate rnodurile. Me
:,I
orinduie 9t e 9i astfel separa rezultatele oh}inute de moria este 'rnai putin olicitata, deoarece faptele sint grupaLe
etapele reale prin care au fost ohtinute in prima instanta,
1I
dupa un principiu comun, in Joe sa fie legate numai de diver
Putem compara diferenta dintre logic 9i psihologic cu dife renta sele intirnplari ale descoperirii lor originare. Observatia esLe
intre notele pe care 9i le face un explorator intr-o tara sustinuta; s,tim ce sii cautam 9i uncle sa privirn. Este ca
noua trasincl un drum 9i deplasinclu-se cum poate mai hine 9i i cum ai cauta un ac intr-o claie de fin in Joe de a cautao
harta elahorata care se construie 9t e dupa ce tara a fost 11 9
anurnita hirtie intr-un cabinet bine organizat. Judecata este
explorata minutios. Cele cloua sint interdepenclente.
Fara cararile mai mult sau mai putin accidentale sau aberante
trasate de explorator nu ar ex:ista fapte care sa fie folosite
I orientatii pentru ca existii un anumit drum sau linie generala
fixata, de-a lungul careia icleile se succed firesc in loc sii
parcurgii cai intimpliitoare de la o asociai,ie la alta.
in alcatuirea hartii complet inchegate. Dar nimeni nu ar

!
Nu este, apoi, nimic definitiv in redarea logica a experieni,ei.
avea vreun beneficiu din calatoria exploratorului claca nu
ar fi comparata 9i verificata cu deplasari similare intreprinse
.··
Valoarea ei nu este continuta in sine; semnificatia ei este
aceea a unui reper, a unei perspective, a unei metode. Ea
de altii ; dacii noile fapte geografice aflate, riurile traversate,
intervine intre ex:perientele intimplatoare, ipotetice 9i ocolite
76 JOHN DEWEY ale trecutului s,i experien}ele controlate 9i orclonate ale
, 77
•I
COPILUL $I CURRICULUl\I-UL
=-1
I
 El nu se preocupii de obiectul ca atare, ci de obiectul 1111Ples
viitorului. Reda experienta trecuta in acea forma neta care ca un factor legat de o experienta totalf 9i in rce t9ere . Astfel,
o face rnai folosibila, mai sernnificativa 9i fecuncla pentru conceperea ohiectului insearnnii psihologizarea Jui.
experienta viitoare. Ahstractiile, genernlizarile 9i clasificarile Aici se poate cnnstala e9ecul la care sintem expw;;i clacil.
pe care le introduce, toate au un sens prospecLiv. retinem clublul aspect al ohiectului de invatamint, care
Rezultatul form ulat Im t1·ebuie cleci opus procesului de determina opozitia dintre curriculum s,i copil, as,a cuma fost
cre9t ere. LogicuI nu se opune psihologicului. Rezultatul ea clescrisii in paginile anterioare. Ohiectul de studiu, a:}a
orincluit ocupa o pozitie critica in procesul de cre9t ere. El cum se prezinta omului de 9t iin\ a nu are legaturii clirecta
marcheaza un punct de cotitura. Ne arata cum sa profitam cu experienta actuala a copilului. Se aflii in afara ei. Aici
de efortul din trecut pentru orientarea straclaniei viitoare. pericolul nu este numai teoretic. Sintem amenintati din toate d-
1n sensul eel mai larg punctul de vedere logic este el insu 9i irectiile. Manualul s,i profesorul se intrec sa pre i te copilului
psihologic; el sernnifica un punct in dezvoltarea experientei, 9i 0hiectul de studiu a:}a cum se prezintii specialistului.
justificarea Jui functional& consta in cre9t erea viiLoare pe Modificarile s,i reviziile pe care le sufera sint simple elirninari
care o asigura. De aici i necesitatea de a reintroduce in ale anumitor dificultati s,tiintifice s,i o reducere generalaa
experienta niv0lului intelectual. Materialul nu este transpus in termeni
nbiectele de stucliu, ca ramuri ale procesului invatarii. Ele de viatii, ci este oferit direct ca un inlocuitor sau cao anexii
tr,,buie repuse in experien a din care au fost extrase. Trehuie exteri a a la viata actualii a copilului.
s,I fie psihologizalc; transpuse, traduse in experien a irnecliata Rezulta de aici trei vicii tipice: in primul rind lipsa oricarei
i inclivid uala in care i9i au originea 9i semnificatia. legiituri organice cu ceea ce copilul a vazut,a sirntit s,ia
Fiecare stucliu sau obiect are deci doua aspecte: unul pentru apreciat face ca materialul sa fie pur formal s,i simbolic. lntr-
sanrn L ca savant; celalalt pentru p1·ofesor ca profesor. Aceste un anume sens este imposibil sa se acorde mare credit
dnuft aslJect,J nu sint in nici un sens opuse sau in conflict. Dar aspectului formal 9i simholic. Forma adevarati"t, simbolul
nici nu sint cle-a dreptul identice. Pentru omul de 9t iint a real servesc ca metode in sustinerea 9i descoperirea aclevarului.
nbiectul de studiu reprezinta pm 9i simplu un corp de ade Ele sint instrumente prin care indiviclu] se inalta eel mai sigur
Y6.1·mi care este folosit pentru identificarea da noi prohleme, i mai plenar in clornenii neexplorate. Ele sint rnij1oace prin 9care
pentru insLituirea cl: noi cercet{tri 9i conducerea lor spre individul aduce in actualitate ceea ce a reu 9it sa cis,tige
un rezultat verificat. PenLrn nmul de stiinta obiectul stiintei din realitate prin stradaniile trecute. Dar aceasta se intirnpfa
este in sine. El raport("aza diversele i)or i'uni ale lui '. u a
nurnai atunci cind simholul sernnifica ceva - cind reprezinta
la alLa; leaga noi fapte la obiectul 9t iintei. Savantului nu i rezurna succint experientele reale prin care individul a
i se cere sa depa 9easc 5. anumite limite; daca face acest lucru 9trecut de-acurn. Un sirnhol care este inclus din afarii, care
esLe numai pentru a stl'inge mai multe elate cam apartin
aceleia9i grupe generate. Prohlema prnfesornlui este diferita. nua luatna t ere din activitati preliminare este, ca sa spunem
a a, un sirnhol 9 Piel sau pur; este mort 9i go1. In aceasta
Ca profesor el nu se preocupa de a aclauga noi fapte la clisci-
ina tiinvifica pc earn o preda; nici sa propuna noi ipoteze sau si9tuatie, orice fapt, fie de aritmeticii, de geografie, de gra
sa k verificl. Profesornl s0 preocupa de ohiectul de invatarnint matica care nu s-a niiscut clin 9i nu duce la cePa carea ocupat
n! un:'i tiin\;e ca repre7,c11tfn1L o etapc"t !Ji o faza elater a in prealabil o pozitie semnificativa in via\a copilului ca
cle:z,voltiirii e,1perientei. Prohlema profesol'Lllui este aceea a atare, este for\at. Nu este realitate, ci nurnai semnul unei
determinarii urn"i incerdtri vi Lale 9i personale. Ca urmare cGea ce-1 realitati care ar fi putiit fi traita daca ar fi fost incleplinite
preocupa ca profesor sint modurile in care acel ohiect ch inva anumite conclitii. Dar prezentarea hrusca a faptului ca ceva
amint poate de\-eni o p1:u·te a experientei; ceea ce exista in cunoscut de catre altii si cerinta de a fi numai studiat si
in su it de catre copil i caica condi\iile de realizare. Condarnn'a
poten
tialitati!e copilului acum 9i poate fi f,:ilosit; cum si'i S3 foloseasca
aces Le elemente; modul in care propriile sale cu no9 tin e faptu9 l laa deveni o hierog1ifa: ar insemna ceva numai
asupra obiectului il pot ajuta p:mtru a interpreta neYoile
daca am. avea cheia. Lipsincl cheia, riimtne o simpla
curiozitate
9i actiunile copil ului 9i sa determine macliul in care trebuie care tulburii 9i intuneca mintea, un bala8t ce o impovttreaza.
pus copilul pentru ca clezvoltarea Jui stt fie bine orientata. 7tf
COPILUL $I CURRICULU:II-UL
78 JOHN DE\VEY
 Al doi1ea neajuns in aceasta prezentare externa este lipsa
Suita de neajunsuri nu se termina. Este prea obi1;muit pentru
rnotivatiei. Nu e.\"ista nici fapte sau adevaruri care sa fi
teoriile eronate clivergente sa treaca direct ctintr-o mina in
fost in prea1abil sim ite ca atare 9i cu care sa se apropie sau
alta. Consideratiile psihologice pot fi evitate sau ocolite;
sa se asimi1eze noul, dar nici sLracluinya, trebuinta sau so1i ele nu pot fi indepartate cu totul. Scoase pe ua9 , ele
eitare. Cincl ohiectul de studiu a fost psihologizat, adica
revin
a fost privit ca llll rezultat al tendin elor 9i activitatilor
acLuale, este u9or sa st abile 9t i in prezent unele obstaco1e, pe fereastra. 1ntr-un fel 9i undeva trebuie sa se recmga la
motive, trehuie sa se stabileasca o legatura intre intelect
i materialul sau. Nu se pune problema inaintarii fara acest
in telectua1e, practice sau et ice, care pot sa fie minuite 9
n od de legatura; singura prohlema ar fi claca el sena
mai aclecvat pentrn a se stapini aclevarnl de care vorhim. 1\
t9e din i nsu i materialul de stucliu in legatura cu intelectul
_ceasta trehuin a ofera rnotivul pentru invat,are. Un scop, 9
cal'e este propriu copi1ului, il conduce pe acesta catre insu9ir ea sau
mijloace1or de realizare a lui. Dar clnd materia1ul este dat se importa 9i este fixat clintr-o sursa exterioara. Daca obiectul
direct sub forma unei lecrii care sa fie inva ata ca le(;tie, de studiu al lectiilor este intr-un asemenea mod alcatuit
legaturi1e dintre trebuin e 9 i scopuri sint evident abse:1te. incit gase9t e un '10c potrivit in con9t iint a in dezvoltarea
Ceea ce int,elegern prin mecanic 9i rigid in instructie este copilului, daca ia na9t ern din propriile indeletniciri, ginduri
rezultatul acestei lipse de motivat,ie. Oi·ganicul 9i vitalul i suferinte trecute 9i daca i9i gase 9t e aplicatii in reali
9zarile i receptari1e ulterioare, atunci nu trebuie sa se recurga
inseamna interacpune - e1e inseamna jocul cererii mentale
si ofertei materia1e. la nici9 un true metodic pentru a-i capta ,,interesul"·. Psiho
logizarea este interesanta - cu alte cuvinte este plasata in in tregul
;\1 trei1ea neajuns este ca 9i cea mai 9t ii nt ifica materie, vie ii con9t i ent e astfel ca impar t a 9e9t e valoarea acestei
orincluita in cea mai logica moclalitate, i9i pierde aceasta
calitate atunci cind este prezentata copi1ului intr-o maniera vieti, Dar materialul prezentat din afara, conceput 9i ela
exterioara, gata elabornta. Trebuie sa sufere unele modi borat sub forma unor pozitii 9i atitudini departate de copil
ficari pentru a acoperi unele faze prea greu de inteles 9i sa- si dezvoltat in motive straine lui nu isi are un loc al lui
9i reduca une1e dificultat,i de urmarire. Ce se intimpla? asigurat. De aici 9i recurgerea la incerc'ari disperate de a-1
Ace1e 1ucrmi, care sint de cea mai mare importanta pentru introduce, la exercitii artificiale pentru a-1 fixa i la infrumu
omul de 9tii nt a 9i cele mai valoroase in Jogica cercetarii 9i setari false pentru a putea ademeni.
c1asificarii rea1e, dispar. Caracterul real de stimulare a gin Ar merita mentionate trei aspecte ale acestui apel la cai
dirii nu se mai observa 9i fnnctia de organizare dispare. Sau exterioare pentru a conferi obiectului un sens psihologic.
cum spunem de obicei, potentele de judecata ale copilului, Farniliarizarea aduce dispret, dar 9i un soi de afectiune.
facultatea de abstractizare 9i generalizare nu sint dezvol tate Ne obi 9n uirn cu lanturile pe care le pmtarn 9i le ducem
adecvat. Obiectul de studiu este privat astfel de va- 1oarea sa lipsa atunci cind sint indepartate. Este o poveste veche ca
Jogica, 9i, de 9i este ceea ce este numai din punct de vedere prin obi9n uint a, in cele din urrna, acceptarn ceea ce la ince put
logic, se prezinta numai ca rnaterie pentru ,,me era o povara hidoasa. Neplacute, pentru ca sint lipsite
de sens, activitatile pot deveni agreahile daca se insista
morie". Aceasta este contraclic ia: copilul nu are nici avan
asupra lor destul de mult. Este posibil pentrn intelect sa
tajul forrnula1-ii logice pe care il are adultul, nici pe eel al capete interes pentrn o procedura de rutina sau niecanica daca
competen elor sale native de inte1egere 9i raspuns. A9a dar se creeaza meren concli(ii care cer acest nwd cle operatie $i
logica copilului este impieclicaLa 9i atrofiata 9i sintern aproape exclud alte mocluri. Adesea aud ca se apara 9i se proslavesc
fericit,i claca el m1-1;;i i ns rn;;e9 te non 9 tiint a, reziduul plat 9i procedee plictisitoare i exercitii searhede pentru motivul ca
banal a tot ceea ce a avut vita1itate 9 tiint ifica acum cloua trei ,,copiilor le plac a9a de mult". Da, acesta este lucrul eel rnai
generatii - rerniniscen e degenerate a ceea ce altcineva ran; intelectul, privat de o intrebuintare valoroasa 9i lip
a formulat odata pe baza experient,ei avute de alta per soana, sindu-1 de placerea unei activitati potrivite, se coboara la acest
oclata demult. nivel la care este supus sa cunoasca 9i sa execute 9i astfel
devine interesat de o experienta fortata 9i dureroasa. Dobindirea
satisfactiei in propria functionare este legea nor-
so JOHN DEWEY COPILUL ,51 CURRICULUl\1-UL
81
 mala a firii si claca se refuzft o activitate ampla si semnifi cativa
pentr{1 intelect, aces la incearca sa se m ltumeasca fie luat i dezvoltat in limitele 9i in lumina scopului viet,ii
cu mi9carile formale care i se ofera - 9i prea aclesea reu- copilului.9 Dar este mai simplu 9i mai u9or sii-1 la9i cum este
9e9te, cu exceptia cazurilor de activitate mai intensft care i apoi prin subterfugiile metodei sa stinie§ti interesul, sii-1
nu se pot acomocla 9i care constituie abaterile 9i cleclassc-urile 7 9
faci interesant; sii-1 acoperi cu glazurii de zahar; sa-i ascunzi
produsului nostru 9colar. Un interes pentru in e]egerea for rnala vidul prin materiale intermediare 9i lipsite de legiitura;
a simbolurilor 9i pentru reproclucerea din memorie de vine la ins fir it , a 9a cum este sa-1 faci pe copil sa inghita 9i sa digere
mult,i elevi un suhstitut al interesului original i bucata9neplacuta in timp ce i se dii sa guste ceva cu totul
Yital pentru realitate; 9i totul pentru ca ohiectul cursului diferit. Dar pina aici cu analogia ! Asimilarea mentala este
fiincl in afara relatiei cu intelectul concret al incliviclului, o problema de con9t ient izare. ln cazul in care atent,ia nua
o legatura inlocuitoare care sa-1 tina legat de intelect trebuie operat pe adevaratul material, acesta nu a fost int,eles 9i
descoperita i elaborata. nici prelucrat de intelect.
Al doilea substitut pentru motivatia viahila a obiectului de Cum. stam, deci, cu procesul Copilul versus Curriculum? Care
studiu este acela al efectelor de contrast; materialul lectiei va fi verdictul? Gres,eala radicala in plecloariile originare
poate fi fa.cut interesant, daca nu in sine, eel put,in in con de la care am plecat consta in presupunerea ca nu avem
trast cu o alta e:,;:perienta. Sa inveti Jectia este mai interesant alta alegere in afara de a-1 lasa pe copil cu propria sponta neitate
decit sa fii admonestat, sa fii dat ca· exemplu negativ, sa nedirijata sau de a-i sugera direc ii din afara. Or, ac iunea
ramii dupa ore la 9coala , sa prime 9ti note proaste sau sa nu este riispuns; este adaptare, acomoclare. Nu este posibil un
fii promovat. $i foarte mu1t din ceea ce trece ca ,,disciplina" astfel de lucru ca o simpla activitate in sine- pentru ca orice
9i se minclr e9t e ca se opune doctrinelor de pedagogie inclul activitate are loc intr-un mediu, intr-o si tuat,ie i cu referire
genta 9i ca tine sus sLincl arclul efortului 9i clatoriei, nu este la condit,iile ei. Dar, repet, nu este posibil un lucru ca
altceva clecit nurnai acest apel Ia ,,interes" in sensul sau impunerea 9 adeviirului din afara, introducerea lui din
aversiv - de tearna, de neplacere fat,a de diversele feluri exterior. Totul depinda de activitatea pe care o depune
de durere fizica, sociala 9i personala. Obiectul de stucliu nu
intelectul atunci clnd raspunde la ce i se prezinta din afara.
incinta; nn poate sa incinte; ii 1ipse 9t e originea din 9i Ie Acum, valoarea bogatiei forrn.ulate de cunot9 in t,ele care
gatma cu experien a in cre9t er e. A 9a ca apelul se face la o alcatuiesc programa de studiu este aceea ca permite educatomlui
mie 9i unul de factori irelevant,i care pot sa serveasca la in sa cletennine ni::,cliiil copiliilai, 9i astfel indirect
toarcerea intelectnlui, prin simple remmt,ari s,i retrageri, spre
materialul de la care acesta se departeaza mereu. sa-1 directioneze. Valoarea principala, indicat,ia primara este
Tot rn1i, natura umana fond ceea ce este, tinde sa-9i afle mofr,- pentru profesor, nu pentru copil. Ii spune profesorului: aces tea i
acestea 9
atia mai clegraba in agreabil decit in dezagreabil, in placere 9 sint capacitatile, realizarile, in adevar i fru muset,e
directa cl cit in snferint,a. $i a:;m s-a nasc;t teoria s,i i comportare, deschise acestor copii. Acum. ai grija ca in
9
practica rnoderna a ,,interesantului''", in sensul gres,it al ter fiecare zi condit,iile sa fie de as,a natura lncit acti()itatile lor sa
menului. lVIaterialul ramine inca, in ceea ce prive 9t e caracte se orienteze inevitahil in aceasta direc ie, spre aceasta culminare a
risticile sale, pur 9i simplu un material selectat s,i formulat lor. Lasa natura copilului sa- 9i indeplineasca pro priul destin,
din exterior. Este inca stucliul geografiei, aritmeticii s,i gra relevat t,ie de lumea 9t iint, ei,art ei 7i industriei. Procesul este al
rnaticii 9i nu poten ialitatea experientei copilul ui in legat ura Copilului. Potentele lui actuale trebuie sa
cu limba, globul pamintesc s,i realitatea masurata 9i numa rata. se manifeste; capacitatile lui actuale trebuie sa fie exersate;
De aici s,i dificnltatea de a face intelectul sa se rapor atitudinile lui actuale trebuie int,elese. Dar daca profesorul
teze la material; de aici s,i repulsia; tenclinta atentiei de a
eYacla; pentru !'a alte acte s,i imagini sa se produca i sa nucun oa t e in mod intelept 9i terneinic not,iunea fundamen
9 cont,inuta in acel lucru pe care il nurn.im Curri
tala care este
excluda lect,ia. In acest caz solut,i.a legitima este sa se trans
forme rnaterialul ; sa fie psihologizat - adica, din nou, sa culum, profesorul nu va 9t i nici care este potentialul, capaci
tatea sau atitudinea actuala 9i nici cum acestea pot fi afirmate,
S:l JOHN DK\VEY
ex.ersate 9i implinite.
83
COPILUL SI CURRICULUi\I•UL
..

> t"; Ei F! t!tffl!

NOTA AUTORULUI
A DOUA TIPA.RIRE OFER.A. 0 BUN.A. OCAZIE PENTRU
a reaminti ca aceasta carticica 9 este un semn al gindurilor
9i simpatiilor comune ale mai multor persoane. Gratitudinea

§f
pentru D-na Emmons Blaine rezulta in parte din dedicatie.
Prietenii mei d-1 9i cl-na George Herbert Mead 10 mi-au oferit
ajutorul lor, atentia neabatuta pentru detaliu 9i gustul ar tistic
care, in absenta mea, au refacut expresiile mai puFn ingrijite,
pina au devenit potrivite pentru tipar, 9i apoi au urmarit
procesul de tiparire pina la interesantul rezultat actual - un
mod de u9ur are a muncii autorului pe care il recomand 9i
altora, destul de noroco9i pentru a avea astfel
de prieteni.
Ar fi nevoie de un paragraf intreg pentru a in 9ira pe toti
prietenii a caror generozitate larga 9i permanenta a fa.cut
posibila 9coala care a inspirat 9i definit ideile acestor pagini 11•
Ace§ti prieteni, sint sigur, ar fi primii care ar recunoa 9t e
necesitatea de a mentiona indeosebi numele doamnelor
Charles R. Crane §i William R. Linn12•
$coala in sine, in activitatea ei educativa, este o intreprindere
de cooperare. Multi au fost angajati in modelarea ei. Inte ligenta
clara 9i experimentala a sotiei mele se gase 9t e peste tot in
structura acesteia 13• Intelepciunea, tactul 9i devo tamentul
cadrelor ei didactice au produs transformarea pla
nurilor originare amorfe intr-o forma 9i substanta articulata,
cu viata §i mi§care proprie. Incliferent de soarta ideilor pre
zentate in aceasta carte, va ramine satisfactia ce reiese din
cooperarea diverselor ginduri 9i fapte ale multor persoane
indreptate spre imbogatirea vietii copilului.
,SCOALA ,SI SOCIETATEA 86
 OTAA LAADO
1
EDITIA ACTUALA INCLUDE ClTEVA MICI REVIZUIRI COALA PROGRESUL SOCIAL
sti1istice ale celor trei conferinte ce constituie prima parte
a cartii. Partea a doua este inc1usa pentru prima data,
continind un material preluat, cu unele schimbari, din PUTEM SA PRIVI:M SCOALA DINTR-UN PUNCT DE
vedere individualist, ca 'o relatie intre profesor 9i elev, sau
contributiile autorului la Elementary School Record demult
epuizate. int.re profesor 9i parinte. Ceea ce ne intereseaza eel mai
Poatei se va permite autorului un cuvint pentrua - i mul L esLe desigur progresul fa.cut de fiecare copil pe care
exprima satisfactia ca punctul de vedere educational 9 prezentat il 0uno a9t em, dezoltarea sa fizica normals., cre9t erea capaci La\ii
in aceasta carte nu mai este atit de nou pe cit era acum 15 ani; de a citi, scrie 9i socoti, imbogatirea cuno 9t intelor de geografie 9i
precum 9i dorinta sa de a crede ca experimentuJ educational istorie, desaviqirea modului de comportare, for marea
deprinderilor cle punctualitate, ordine 9i munca - a cestea sint
in care cartea isi are izvorul nu a fost fara influent.a in aceasta criteriile dup_a care judecam activitatea unei 9coli.
schimbare. ' '
$i e;;te drept sa fie a9a. Totm7i perspectiva trebuie largita. Ceea
J.D. ce dore 9te eel mai bun 9i mai intelept parinte pentru copilul
New York City sau, trebuie sa vrea comunitatea pentru toti copiii sai. Orice
Iulie, 1915 alt ideal pentru 9colile noastre este ingust 9i dezagreabil 9i
daca se actioneaza potrivit lui democratia noastra se ruineaza.
Tot ceea ce societatea a realizat pentru sine pune, prin
intermediul 9colii, la clispozitia viitorilor sai membri. Societa
tea spera sa realizeze inten iile sale cele mai bune prin noile
posibilitati cleschise astfel pentru propriul ei viitor. Aici punctul
de vedere individualist 9i eel social coincid. Numai acordind
2
atentie dezvoltarii plenare a tuturor indivizilor
care o compun, poate societatea sa-9i fie fidela sie9i u.
:;,i in aceasta autodirectionare, nimic nu conteaza atit de
mult ca coala pentru ca, a:;;a cum a spus Horace Mann 15 :
,,Acolo uncle cre te ceva, un formator face cit o mie de re
formatori".
De cite ori intentionam Sa discutam O noua miscare in ecluca
t,ie este extrern. de important sa o privim din p mct de vedere
mai larg, social. Altfel, schimbarile din institutia 9i traclitia
9colara vor fi privite ca inventii .arbitrare ale unor profesori,
in eel mai ran caz mode trecatoare, 9i in eel mai bun, simple
imbunatatiri ale anumitor detalii - 9i acesta este planul clupa
care este obiceiul sa se cliscute schimbarile 9colare. Este ca
9i cum s-ar consiclera locomotiva sau telegraful ca dispozi tive
personale. Modificarile care se produc in rnetoda sau
curriculum-ul educatiei sint in aceea9i masura un produs al
situatiilor sociale schirn.bate 9i un efort de a face fata nevoi-
$COALA $I SOCIETATEA 87

-
 1or unei noi socieHtp in formare, tot astfel precum sint 1
schimbarile din tipurile de inclustrie i comert. 9 Chiar 9i icleile 9i interesele noastre moral 9i religioase, cele
Asupra acestui fapt va atrag in 9special atentia: efortul de mai conservatoare pentru ca sint aclinc infipte in natura
a concepe ceea ce ar putea fi clenumit, in mare, ca ,,Noua noastra, sint afectate profuncl. Nu se poate concepe ca aceasta
educatie" in lumina schimbarilor mai ample din societate. revolutie sa nu afecteze educatia mai mult decit intr-un mod
formal' 9i superficial. '
Putem sa legam aceasta ,,Noua educatie" de cursu1 general
al evenimentelor? Daca da, ea i9i va pierde caracterul In spatele sistemului fahricilor sta sistemul casnic 9i al relatii
izolat; va inceta sa fie o problema care rezulta numai din lor de vecinatate. Cei care traim astazi trebuie sa ne intoarcem
mintile suprainventive ale unor pedagogi preocupati de cu una, cloua sau eel mult trei generatii in urrna, pentru a
anumiti copii. In acest caz ,,Noua educatie'" va aparea ca ajunge la timpul cincl gospodaria era practic centrul in care
parte componenta a intregii evolutii sociale i, eel putin se desfai;mrau, sau in jurul careia se stringeau toate formele
tipice de ocupatie productiva. Ve9mint ele purtate erau in
in trasaturile ei cele mai generale, ca inevitabila. Atunci sa
ne preocupam de aspectele principale ale mi9cra ii cea mai mare parte fa.cute in casa; membrii unei gospodarii
sociale erau de obicei familiarizati 9i cu tunderea oilor, 9i cu dara-
9i apoi sa ne indreptam spre 9coala sa aflam ce dovezi citul si toarcerea linii si cu manevrarea unui razhoi de tesut.
ofera ea despre efortul sau de a se integra. i pentru ca este 1n lo de a apasa pe n buton :;,i a inunda casa cu Iu'rnina
aproape imposibil sa acoperim tot domeniul, ma voi limita in electrica, intregul proces de ohtinere a iluminarii era parcurs
acest capitol la un aspect tipic din mii;;carea 9colii pe toata intinderea sa trudnica, de la uciderea animalului
moderne- eel 9i separarea grasimii pina la confectionarea fitilurilor 9i.
cunoscut sub numele de pregatire manuala 16- sperind ca, ohtinerea luminarilor. Aprovizionarea cu faina, cherestea,
in cazul in care se dovedeste relatia sa cu conclitiile sociale alimente, materiale de constructie, mobila, chiar 9i cu vase
modificate, vom fi pregatiti sa con'tinuam demonstratia luind de metal, cuie, balamale, ciocane etc., se realiza in imediata
in considerare si alte inovatii educationale. vecinatate, in ateliere care erau cleschise perm§lnent 9i adesea
Nu ma scuz ca' nu ma ocu1; pe larg' de schimharile sociale constituiau centre ale organizarii vecinatatii. Intregul proces
in discutie. Cele pe care le voi mentiona sint atit de ample de procluctie era vizihil, de la productia in gospoclarie a
incit fiecare le poate urmari. Schimharea care imi vine mai materiilor prime pina la produsul finit ce era utilizat. :Mai
intii in minte, cea care pune in umbra 9i chiar dirijeaza pe mult, fiecare membru al gospodariei i 9i avea practic propriul
celelalte, este cea industriala - aplicatiile ti int e i care sau rol in activitate. Copiii, pe masura ce ci9t igau in pntere
dau nastere la marile inventii ce utilizeaza fortele 9 naturii 9i capacitate, erau initiati treptat in secretele citorva pro
ieftin 9i pe scara larga: for1 area 9i clezvoltarea' unei piete cese.. Aceasta era o problema de grija irnecliata 9i personala,
moncliale ca rezultat al procluctiei, a marilor centre manu chiar pina la punctul participarii efective.
facturiere pentrn a aproviziona aceasta piata, a mijloacelor Nu putem sa trecem cu vederea factorii de clisciplina 9i for
idtine 9i rapicle de comunica 1,ie 9i distrihutie dintre toate mare a caracterului irnplica i in acest fel de viata: exersarea
partile ei. Chim· privita de la cele rnai modeste inceputuri, cleprinderilor de ordine 9i sirguinta, a ideii de responsabili tate,
aceasta schimbare nu este rnai veche de un secol; in multe de obligatie de a face ceva, de a produce ceva, in lunw. Exista
din aspectele ei majore ea se confunda cu virsta generatiei totdeauna ceva care trebuia fa.cut, i o necesitate reala ca
actuale. Este greu de crezu t ca a mai existat in toata istoria fiecare mernhru al gospodariei sa-9i indeplineascii
0 revolutie atit de rapida, de Vasta :;,i completa. Prin ea se
atrihutia con9tii ncios 9i in cooperare cu ceila]ti. Personali
schimha fata pamintului, chiar sub form a sa fizica; granitele
sint t9ers e 9i inlaturate, ca 9i cum ar fi intr-adevar numai tatile care deveneau eficiente in actiune erau crescute si
linii pe o harta; populatia se concentreaza rapid inora e din ve ificate in mediul actiunii. Inca o dat'a, nu trebuie sa ornite1;1
toate colturile lurnii; obiceiurile de viata se schirnh9a irnportanta pentru scopurile educative a farniliarizarii strinse
uimitor de nea:;;teptat 9i de radical; cercetarea adevarurilor
naturii este larg stirnulata 9i facilitata, iar aplicatiile lor 9i intime cu natura nemijlocita, cu lucrurile :;;i materialele
in viata devin nu numai posihile, ci 9i comercial necesare. reale, cu procesul firesc al manipularii lor 9i cu cunoa 9t erea
88
necesitati}or 9i utilizarilor lor sociale. In toate acestea exista
JOHN DEWEY ,SCOALA $I SOCIETATEA so
o pregatire continua a observatiei, dibaciei, imagina iei con clucerea a a -nu rnit ei pregatiri manuale, atclier 9i indeletni
9
structive, a ginclirii logice 9i a simtului realitatii dobindite ciri casnice - cusut 9i gatit.
Acest lucru nu s-a fa.cut ,,intentionat", cu con t9iin clara
at
contactul direct cu realitatile. Fortele educative ale torsu- ca co a la trebuie acum sa suplineasca acel factor de pre
9i tesutului in casa, ale joagarului, morii, clogariei 9i fie 9
gati re detinut rnai inainte de activitatea casnica, ci prin
rariei operau fara instinct, prin e.xperimentarea 9i doveclirea ca aceasta activi tate
Nici o suita de lectii cu lucrurile facuta de dragul trans miterii intereseaza vital pe elevi 9i le ofera ceva care nu poate fi
de informatii nu poate constitui nici ma.car o umbra palida care obtinut in alt mod. Con 9t iint a importantei sale reale este inca
sa inlocuiasca cunoa 9t erea directa a plantelor atit de redusa incit aceasta activitate este adesea cles
i a animalelor dintr-o ferma sau din gradina, obtinuta prin fai;mrata fara tragere de inima, confuz 9i dezorclonat. Motivele
folosite pentru a o justifica sint de-a clreptul inaclecvate
trairea reala printre ele 9i ingrijirea lor 17• Nici o exersare
a organelor de simt in 9coala, in scopul instruirii, nu poate sau uneori chiar gre9it e.
intra in competitie cu stimularea 9i plenituclinea vietii sim turilor Daca ar fi sa intrebam chiar pe cei care sint cei mai inclinati
care se produce prin contactul zilnic 9i interesul pentru spre introducerea acestei activita1;i in sistemul nostru c9o lar,
ocupatii1e gospoda re9t i. Memoria verhala poate fi exersata in creel ca in general am constata ca rnoti"vele principale ale
incleplinirea sarcinilor, o anumita disciplina a acestei actiuni constau in faptul ca ea angajeaza in intregime
capacitatilor de judecata interesul spontan 9i atentia spontana a copiilor. Ii tine pre
tiinta 9i matematica; dar, poate
de fapt,fi aceasta
obtinutaeste
prin lectiile
ceva indeparde gatiti i activi, in loo de a-i lasa pasivi 9i receptivi; ii face
tat 9i vag in compara ie cu exersarea atentiei 9i a judecatii 9
atunci cincl trebuie sa se realizeze lucruri pornind de Ia un rnai fo lositori, mai capahili 9i deci mai inclinati sa fie utili
acasa; iipr egat e9t e intr-o oarecare masura pentru indatori rile
motiv real 9i avind un rezultat real in perspectiva. In pre zent,
concentrarea industriei 9i diviziunea muncii au eli minat practice ale vietii ulterioare - fetele sa fie gospocline mai
eficiente, daca nu chiar adevarate bucatarese 9i croi
practic ocupatiile gospodare9t i 9i de vecinatate - eel putin in
torese; baie1;ii (claca sistenrnl nostru educational ar fi orientat
ceea ce prive 9t e scopuriJe educationale. Dar e inutil sa spre co li de meserii) pentru ocupatiile lor viitoare. Eu nu
cleplingem trecerea hunelor zile ale modestiei,respectului 9
subes timez valoarea acestor motive. Despre cele indicate ca
9i implicit a supm,;eniei copiilor, daca creclem ca prin vai schimbind atitudinea copiilor voi avea ceva de spus in
careala 9i prin predica o sa le aducem inapoi. Conditiile s-au
schimbat radical si numai o schimbare la fel de radicala capitolul urmator, uncle ne referim la relatia dintre c9oa
in educatie poate a satisfaca. Trehuie sa recunoa9t em com la
pensatiile noastre - sporirea tolerantei, extinderea judecatii i copil. Dar punctul de vedere este, in mare, inutil de ingust.
9Noi trebuie sa concepem activita1,ile de timplarie, fierarie,
sociale, cunoa 9t erea mai amanuntita a naturii umane, acui tatea
mai mare in clescifrarea tr[tsi'i:Lurilor de caracter si in tesatorie, cusut 9i gatit ca metocle de viata 9i. invatare, nu ca
interpretarea situatiilor sociale, precizia mai mare a aclaptarii obiecte de studiu distincte.
Trebuie sa le concepem in semnificatia lor sociala, ca tipmi
la cliferite personalitati, contactul cu activitati comerciale de procese prin care societatea progreseaza, ca procese cai·e
mai importante. Aceste consicleratii inseamna mult pentru
copilul de astazi crescut la ora 9. T ot u 9i exista 9i o problema familiarizeaza pe copil cu unele din necesitatile prim.are ale
vietii comunitatii si ca moduri in care aceste nevoi au fost
reala: cum sa pastram aceste avantaje, 9i in a cela9i timp
satisfacute prin' intuitia 9i ingeniozitatea crescutaa omului;
sa introducem in coala aspecte reprnzentind cealalta latura pe scurt, ca instrumente pr.in care 9coala insa9i va deveni
a vie ii - ocupatii care solicita responsabilitati personale 9i · o form.a specifica a vietii active a comunita ii, in loo dea
care pregatesc copiJul pentru reJa1;,ii[e cu mediul fizic al fi un loo izolat in care se invata lectii.
vietii?ne referim la coala, ne clam s2ama ca una din tendin
Cincl 0 societate reprezinta un numir de 'oameni care convie1;uiesc
ilnpreuna pentru ca actioneaza de-a lungul unor linii
comun1e8,
intr-un spirit comun, 9i in legatura en scopuri comune •
9 Trebuin1;ele i scopurile comune pretind un schimb sporit
tele cele mai pregnante in etapa actuc,la este legata de intro- 9 91
,SCOALA SI SOCIETATEA
00 JOH?\ DEWEY
de idei 9i o unitate sporita de sentimente simpatetice. Motivul
principal pentru care 9coala actuala nu se poate organiza sugestii, rezultate, atit succese, cit 9i e9ecuri ale experien- e
8a o unitate sociala naturala este acela ca ii lipse 9t e tocmai lor anterioare, devine nota dominanta a examinarii. Cind
acest element de activitate comuna 9i productiva. Pe terenul emulatia apare, ea compara indivizii, nu dupa cantitatea de
de joaca, la jocuri 9i sporturi, organizarea sociala se formeaza informatii asimilata de fiecare, ci in legatura cu calitatea
spontan 9i inevitabil. Exista ceva de fa.cut, o activitate lucrului fa.cut - adevaratul criteriu de valoare al comunitatii.
de desf a urat , care cere diviziuni naturale ale muncii, selectia
1iderilor 99i a subordonatilor, cooperare reciproca 9i emulatie. Intr-un mod neoficial, dar cu atit mai influent, viata 9coalra
se
In organizeaza pe o baza
aceasta organizare sociala.
se gase 9t e principiul disciplinei sau al
In sala de clasa motivul 9i liantul organizarii sociale lasa ordinei colare. Desigur, ordinea este· numai un lucru care
astf el de dorit. In ceea ce prive9t e aspectul etic, marea slabi 9
ciune a 9colii actuale este ca se straduie 9t e sa pregateasca se raport eaza la un scop. Daca avem in vedere scopul ca 40
pe viitorii membri ai ordinii sociale intr-un mediu in care sau 50 de copii sa invete anumite lectii pentru a fi reproduse
conditiile spiritului social lipsesc cu desavir9ire. profesorului, disciplina trebuie destinata asigurarii acestu:i
Diferenta care se manifesta atunci cind ocupatiile sint centrul rezultat. Dar daca scopul avut in vedere este dezvoltarea.
de articulare al vietii 9colare nu este u9or de transpus iu unui spirit de cooperare sociala 9i viata comunitara, disci
cuvinte; este o diferenta de motive, spirit 9i atmosfera. P.lina trebuie sa rezulte din 9i sa se raporteze la acest scop.
Cind se intra intr-o bucatarie in care un grup de copii sint Intr-un anumit sens, exista putina ordine acolo uncle lucrurile
preocupati activ de pregatirea hranei, diferenta psihologica,· sint in curs de construire; exista o anumita dezordine in
schimbarea de la atitudinea mai mult sau mai putin pasiva, inerta orice atelier in activitate; nu este lini 9t e ; persoanele de aici
9i retinuta la o energie nestavilita este atit de evidenta incit iti nu sint preocupate de a mentine anumite pozitii fizice fixe;
sare in ochi. Desigur pentru cei a caror imagine despre coala este bratele lor nu stau incruci 9ate ; ei nu-9i tin cartile intr-un
stabilita rigid, schimbarea va produce un 9oc. anumit fel. Ei fac o multime de lucruri 9i iata neastimparul
Dar schimbarea in atitudinea sociala este la fel de evidenta. si freamatul care rezulta din activitate. Dar din aceasta
Simpla absorbtie de fapte 9i adevaruri este o problema atit ocupatie, din executarea lucrurilor care vor produce rezultate, i
de specific individuala incit tinde foarte firesc sa treaca din executarea acestora intr-un mod social 9i cooperativ, 9
in egoism. Nu exista nici un motiv social evident pentru se na t e o disciplina de un fel 9i tip deosebit. Intreaga noastra
insu9ir ea simplei invatari, nu exista nici un ci 9ti g social clar 9
conceptie despre disciplina 9colar se schimba atunci cind
in succesul respectiv. Intr-adevar, aproape singura masura adoptam acest punct de vedere. In momentele critice toti
a succesului este cea competitiva, in sensul rau al termenu ne dam seama ca singura disciplina care rezista, singura
lui - o comparatie a rezultatelor la verificare 9i examinare pregatire care devine intuitie, este cea obtinuta prin viata in s
pentru ca sa se vacla care copil a reu 9it s-o ia inaintea altora a i. Nu este o vorba goala ca noi invatarn din experienta
in memorarea, in acumularea unui maxim de infor 9
matii. Atmosfera aceasta este atit de inraclacinata incit i din cartile sau spusele altora nnmai in masura in care
9acestea sint legate de experienta. Dar 9coala a fost despartita,.
ajutorarea unui copil de catre altul in indeplinirea sarcinii izolata de conditiile 9i motivele obi 9nuit e ale vietii, astfeI
a devenit un delict scolar. Acolo uncle activitatea scolara consta
in simpla inv& are a lec iilor, ajutorul recip;oc, in loc sa incit locul uncle copiii sint trimi 9i pentru disciplina este
fie cea mai fireasca forma de cooperare 9i asociere, tocmai acel loc din lume in care este eel rnai greu sa capeti
devine un efort clanclestin de a scuti pe vecin de propriile experienta - mama oricarei discipline care i9i merita numele.
datorii. Totul S8 schimha atunci cind S8 clesfai;;oara O munca Numai atunci cind domina o imagine ingusta 9i rigida a dis
activa. Ajutorarea altora, in loc sa fie o forma de caritate ciplinei 9colare traditionale sintem in pericol de a trece cu
care inahu:;;:'t pe eel care o prime:;;te, este pur 9i simplu un vederea acea disciplina mai profunda 9i infinit mai cuprin
sprijin in eliherarea l'or elor i clecl an 9area impulsului celui zatoare care cleriva din participarea la activitatea constructi
ajutat. Un spirit de comunicare libera, de schimh de idei, va, din contributia la un rezultat care, social in spirit, este
92 JOHN DEWEY
cu atit mai mult eviden(9i tangibil in forma - 9i deci intr-o
92:
,SCOALA ,SI SOCIETATEA
 forma in legatura cu care responsabilitatea poate fi apreciata hune de bucatarie, croitorie sau timplarie>, ci centre active de
9i se pot emite juclecati precise.
intuitie stiintifica in materialele si procesele naturale, puncte de
Lucru1 important pe care trnbuie cleci sa-1 retinern, privind pleca're le ui-icle copiii vorfi con' clu9i in intelegerea dezvol tarii
introducerea in 9co a1a a diverse1or forrne de ocupatie activa, istorice a omului. Aclevarata semnificatie a acestui fapt
este ca prin ele sa i·einnoim int regul spirit al co 1ii. $coaal poate fi explicata mai bine printr-o ilustratie luata din acti
are ocazia s1:1 se alature viet,ii, sa devina habitat9ul copilului, vitatea 9colara reala clecit printr-o prelegere generala.
uncle acesta invata prin traire clirijata i nu numai un loc Nimic nu apare mai ciuclat vizitatorului obi 9nuit decit sa
9
1rncle se invata 1ectii, aYincl o legatura abstracta i indepar vacla haieti i fete de 10, 12 9i 13 ani ocupindu-se cu cusutul
tata cuo traire posibila din viitor. A.re ans a dea fio9 9
9
comuni tate in rniniatura, o societate emh1·ionara. Acesta este 9i tesutul. Daca acest pentru
lucru ila privim din puncti ulpetice,
de vedere
al pregatirii baietilor coase nasturi 9 capa
fap
tul fundamental 9i de aici ti 9nesc izvoare continue i tam numai o conceptie ingusta 9i utilitara - o baza care
precise
de instructie. Sub regimuJ industrial descris, copilul,9 de fapt,
justifica cu greu acordarea unei atentii deosebite acestui
participa la rnunca nu de dragul participarii, ci de -- dragul fel de activitate in 9coala. Dar daca privim din alt unghi,
produsului. Rezu1tate1e educationale asigurate au fost reale, ne clam seama ca aceasta activitate ofera punctul de plecare
totu 9i incidentale 9i depenclente. In 9coala insa, ocupatiile de la care copilul poate constata 9i urma progresul umani tatii
tipice sint lihere de orice stress economic. Scopul acestora de-a lungul istoriei, obtinind 9i o intuitie _a materialelor folosite
nu este valoarea economica a produselor, ci clezvoltarea fort,ei
9i a principiilor mecanice implicate. In legatura cu aceste
i intui iei sociale. Aceasta eliberare de utilizari inguste, ocupatii se poate afirma 19ca ele recapituleaza dez
.aceasta deschiclere caLre posibilitatile spiritului uman face voltarea istorica a omului • De exemplu, copiilor Ii se da
din aceste aeti,-itati pr'actice co1are aliat,i ai artelor i centre
de stiinta si istorie. 9 9 mai intii materia prima - inul, bumbacul, lina a 9a cum re
Unitate; t1{turor 9 tiin1-elor se gase t e in geografie. Sernni zulta de la tunderea oilor (daca ii putem duce in locul uncle
fica ia geografiei este ca ea prezinta 9pamintul ca locul stahil se tund oile, cu atit maibine). Apoi se face un stucliu al
al ocupat,iilor onrnlui. Lumea izolata de activitatea umana acestor materiale din punctul de vedere al aclaptarii lor la
nu mai are ati-ihutul de lume. Industria i realizarile umane, scopurile in care pot fi utilizate. De exemplu, se face o
9
detasate de J',ldacinile lm· terestre nu constituie nici ma.car un comparatie a fibrei de bumbac cu fihra de lina. Eu nu mi-am
s n timent, ci abia tm nume. P1:1mintul este sursa ultima a dat seama, pina cincl nu mi-au spus copiii, ca motivul
inLi,egii hrane umane. Este adapostul i protectia continua dezvoltarii tirzii a inclustriei bumbacului in comparatie cu cea
a omului, materia prima a tuturop activitatilor sale, i locul a linii este faptu1 ca fibra de bumbac este atit de greu sa fie
uncle se intorc urnanizate 9i idealizate toate realizar9ile lui. inclepartata cu mina de saminta. Copiii dintr-o grupa au
Este marele ogor, marea mina, marea sursa de energie calo rica, lucrat 30 de minute separincl fibrele de bumbac din coaja 9i
luminoasa 9i9i cimiJiei
muntelui elecLrica;in marea scena a oceanului,
care intreaga agricultura,riului,
mineritul semin\e 9i au reu it
sa obtina aproape o uncie. Au in\eles u9or ca o persoana
9 poate sa egreneze cu mina numai un pound pe zi, 9i au in
i exploatarea forestien'i, industria in intregime i teles de ce st ramo 9ii lor purtau haine de lina i nu de bumbac.
mijloacele
de clistributie sint numai elemente partiale i fac9tori. Numai prin Printre alte lucruri descoperite ca afectincl utilitatea relativa
9 a fibrelor de bumbac, a fost 9i scurtimea acestora in compa ra\ie
aceste ocupatii determinate de mediu om enireaa realizat
progresul sau istoric 9i politic. Numai prin aceste ocupatii s- cu cele de lina, primele avind, sa zicem, lungimea in
a clezvoltat interpretarea intelectuala i emotionala a na jur de o treime de inch, iar celelalte ajungind pina la 3 inch;
turii. Numai prin ceea ce facem in i9 cu lumea 9 noi ii clescifram de asemenea, faptul ca fibrele de bumbac sint netecle 9i nu
sensul si ii masmam va1oarea.
se agata una de alta, pe cind lina are o anumita asprime
1n tern eni educationali, aceasta inseamna ca aceste ocupatii
care face fibra sa adere, u9uri nd astfel torsul. Copiii au des
din c9oa 1a nu Yor fi numai procedee practice sau moduri
rntinare de activitate, ci9t ig area unor cleprincleri tehnice mai coperit aceste lucruri singuri avind materialul real 9i fiind
ajutati de intrebarile 9i sugestiile profesorului.
'1!! -JOHN DEWEY
,SCOALA ,SI SOCIETATEA fl. .
 Ei au urmarit apoi procesele necesare pentru transformarea
fibrelor in esatura. Ei au reinventat primul cadru de car trebuie sa fie orientata oarecum de expertul in tiinta - este
darea 1:ini-i o pereche de scinduri cu cuie ascutite pentru un caz de 9t iint a aplicata. Aceasta legatura trebuie sa deter
scarmanare. Au reinventat eel mai simplu proces de toarcere mine locul ei in educatie. Nu numai ca ocupatiile, a m-nu
mita activitate manuala sau industriala din coala, ofera
a lini-i 0 piatra sau alta greutate gaurita prin care trece lina 9i care ocazia introducerii stiintei care le lumineaza, care le face
:ln timp ce este trasa intinde fibra;a poi fusul,
care a fost rasucit pe d u 9umea, in timp ce copiii tineau lina in materiale, incarcate 'de ens, in loc de a fi simple proceclee
rnfiniJe lor pina a fost tPasa treptat i in fa u rat a pe el. ale miinii 9i ochiului; dar intuitia 9t ii nt ifica ci9t igat a astfel
Dupa aceea copiii tree la invent,ia urmatoare i9n orcline istorica,o devine un instrument indispensabil de participare libera 9i
studiaza experimental, vazinclu-i astfel necesitatea activa la viata sociala moderna. Platon vorbeste undeva
i urmal'inclu-i efectele, nu numai fntr-o anumita industrie, de sclav ca de' o persoana care in actiunile sale n:u 9i exprima
ei si in modurile de viata sociala - fn felul acesta trecin clu:se propriile idei, ci pe cele ale altuia 21• Problema noastra so ciala
in revista intregul JJroces de evolutie pina la razboiul este acum, chiar mai acut decit pe timpul lui Platon, sa
complet de tesut de astazi 9i tot ceea ce. inso t e t e existe metoda, scop, intelegere in con9tiint a celui ce desfa-
aplicarea
9
t i n e i in folosirea for elor de care dispunem 9 in 9oara activitatea astfel incit aceasta sa aiba sens pentru el.
prezent. Nu trebuie sa mai vorbesc de stiinta implicata in Cind ocupatiile din 9coala sint concepute in acest mod larg
aceasta- stucliul fihrelor, al particularit&tilo; geografice, 9i generos, nu pot decit sa ramin uimit la obiectiile adesea
conditiile in care cresc materiile prime, marile centre de exprimate ca astfel de ocupatii sint nepotrivite §colii pentru
productie i distrihutie, fizica implicata in angrenajul ca ele sint materialiste, utilitariste sau chiar servile in ten
productiei; nici de aspectul istoric - influenta pe care aceste dinta lor. Mi se pare uneori ca cei care aduc aceste obiectii
inventii au aYut-o asupra umanitatii. Poti concentra istoria trehuie sa traiasca complet in alta lume. Lumea in care cei
intregii omen20iri in evolutia de la fihrele de in, humhac i mai multi traim este o lume in care fiecare are o chemare
lina la tesa turi • Eu nu pretind ca acesta este singurul, 9 sau eel sau o oc'upatie, ceva de fa.cut. Unii sint conducatori, altii
mai bun centru. Dar este adevarat ca se deschid astfel anumite sint subordonati. Dar lucrul important atit pentru o cate
drumuri foarte importante 9i reale spre considerarea istoriei rasei gorie, cit 9i pentru alta este ca fiecare trehuie sa aiha educatia
care sa-i permita sa vada in activitatea sa zilnica tot ceea
umane- ca spiritul este supus unor influente mult mai adfnci 9i mai ce reprezinta o semnificatie larga umana. Citi dintre munci
puternice decit acelea care apar in documentele politice 9i torii de azi sint simple anexe ale ma§inilor la care lucreaza I
cronologice care de ohicei tree drept istorie.
Aceasta poate ca se datore 9t e in parte ma9inii ins a9i sau
Acum, ceea cee adevarat in acest exemplu al fihrelor folo site
pentru tesaturi (9i, desigur, am vorhit numai de 2-3 faze regimului care pune atita pret pe produsele ma9inii ; dar
elementare ale procesului) este adevarat in aceea i masura desigur se datore te in mare parte faptului ca muncitorul
pentru fiecare material folosit in fiecare ocupatie nu a avut ocazia sa-9i dezvolte imaginatia 9i intuitia asupra
9i pentru procesele implicate. Ocupatia ii <la copilului o valorilor sociale 9i 9t iint ific e incluse in munca sa 22• In pre zent,
motivatie fireasca; ii ofera o experienta nemijlocita; i1 aduce impulsurile care stau la baza sistemului industrial sint
in contact cu realitatile. Ocupatia realizeaza toate acestea, sau practic negate, sau direct alterate in timpul perioadei
9c olare. Atit timp cit instinctele de constructie i pro ductie
23
dar pe cleasupra este indepenclenta prin transpunere in valori
istorice si sociale si echivalente stiintifice. Odata cu dezvol tarea nu sint urmarite sistematic in anii copilariei si tine
retii, atit timp cit nu sint orientate in directii sociale; imho gatite
fm:tei 9i cuno ' 9t in elor int le tul i copilului, ea inceteaza dea de interpretarea istorica, controlate 9i iluminate de metode 9t
mai fi pur 9i simplu o ocupatie placuta i devine din ce iint ifi ce, nu sintem desigur in masura nici ma.car sa
9
in ce mai mult un mijloc, un instrument, un organ de intele gere- identificam sursa relelor noastre economice, 9i cu atit
9i in consecinta se transforma. mai putJn sa le tratam eficient.
-'._\.cest fapt, la rindul lui, are consecinte asupra preclarii t iin t e i.
In conditiile actuale, toata activitatea, pentrua fir it Daca ne proiectam cu citeva secole in urma, observam un
a, orlpvfirat monopol al invatarii. Termenul poseclarea cuno 9t in
e9u 9
96
JOHN DEWEY
$COALA $(SOCIETATEA 07
-
 telor este intr-adevar bine folosit. Inva}area erao prohlema
de clasa. Acest fapt era un rezultat necesar al condi}iilor re crearea de speciali9ti - ca ele se abat de la ''schema noastra
sociale. Nu existau mijloace prin care mu}timea sa poata avea actuala de cultura generoasa, liberala. Motivul acestei obiec
acces la resursele intelectuale. Acestea erau continute si tai tii ar fi ridicol daca nu ar fi atit de des pus in actiune incit sa-
nuite in manuscrise. Din acestea in eel mai bun' caz e'.x:istau 1 faca tragic: Educatia noastra actuala este supraspeciali zata,
numai citeva care se puteau folosi dupa o pregatire lunga 9i unilaterala 9i ingusta. Este o educatie dominata aproape
ohositoare. 0 casta a invatarii, care pazea tezaurul adeva complet de conceptia medievala a invata.rii. Este ceva ce se
rului 9i care i1 impartea maselor cu restrictii severe, adreseaza in cea mai mare parte numai aspectului intelec tual
era expresia inevitahila a acestor conditii. Dar, ca un rezultat al naturii noastre, dorintei de invatare, de acumulare de
direct al revolutiei industriale despre care am vorbit, acest informatii 9i cunoa9t erii simbolurilor invatarii, nu impulsu rilor
1ucru s-a schimhat. S-a inventat tiparu]; a devenit comercial. 9i tendintelor noastre de a face, de a crea, de a produce, sub
Carti, reviste, ziare s-au multiplicat 9i s-au ieftinit. Ca rezu] tat forma utilului sau a artei. Simplul fapt ca lucrul manual,
al locomotivei 9i telegrafului, s-a nascut intercomuni catia arta 9i 9t iinta sint condamnate ca avind caracter tehnic, ca
frecventa, rapida 9i ieftina prin po9t a i telecomuni tinzind numai spre specializare, este in sine un argument
catii. Transportul de ca.la.tori a devenit mai u9ro; libertatea la fel de bun pentru a putea fi aplicat scopului specializat
dem i c9are , cu schimbarea de idei care o9 insot e t e, a care controleaza educatia actuala. Numai daca educatia nu
9
fost facilitata nemasurat. Rezultatul a fost o revolutie intelectuala. ar fi aproape identifi ata cu clemersurile exclusiv intel c tuale,
Invataturaa fost pusa in circula ie. Cu toate' ca mai exista, cu invatarea ca atare, toate aceste materiale 9i metode
i probahil totdeauna va exista, o anumita categorie de oameni ar fi bine venite, ar fi intimpinate cu cea mai mare ospita
pentru care activitatea speciala de cercetare este la inde litate.
mina,o clasa distincta de invatati este tot u9i in afara discu tiei. In timp ce pregatirea pentru activitatea de invatare este
Este un anacronism. Cunostintele nu mai sint un solid considerata ca tip de cultura sau educatie liberala, pregatirea
imobiI; au fost lichefiate. Se int1:epatrund activ in toate unui mecanic, unui muzician, unui avocat, unui doctor,
curentele societatii insa i. unui fermier, unui negustor sau a unui director de cai
Esteu o9r de intrevazut9ca aceasta revolutie, in ceea ce pri ferate este privita ca pur tehnica 9i profesionala. Rezultatul
ve9te elementele cunoa 9t erii, aduce cu ea o schimbare evi denta este eel pe care-I vedem in jurul nostru peste tot - separarea
in atitudinea indiviclului. Stimuli cu caracter intelec tua] ne in oameni ,,cultivati" 9i ,,muncitori", separarea teoriei de
inconjura in tot felul de moduri. Simpla viata inte lectuaia, via a practica. De-abia 1% din intreaga populatie 9colara are acces
de 9coala 9i de studiu, dohinde t e astfelo vreodata la ceea ce numim inva\amint superior; numai 5%
9 ajung la 9coala secundara; in timp ce mai mult de jumatate
valoare foarte mult moclificata. Academic 9i scolastic, in loc
dea fi titluri de onoare, devin termeni de imputare. se retrag la sau inainte de ahsolvirea clasei a cincea a 9cJlii
Dar toate acestea inseamna o schimhare necesara in atitu dinea elementare. Cauza care duce la aceasta. situatie este aceea
c9o lii, 9i sintem inca departe de a intui intreaga forta ca la marea majoritate a fiintelor umane interesul intelec tual
a acestei schimhari. Metodele 9colare, 9i intr-o mare proportie distinct nu este dominant. Ei au ceea ce se nume9t e
curriculum-uI, sint mo9t enit e din perioada cind invatarea i 9 impulsul sau inclinatia practica. La multi din cei la care
c unoa t9ere a anumitor simboluri, care permiteau singurul acce s interesul intelectual este prin natura puternic, condi\iile so
Ia invatare, erau esentiaie. Idealurile acestei perioade sint ciale impiedica realizarea lui adecvata. In consecinta cea
inca in functie, chiar 9i acolo uncle aparent s-au schimbat mai mare parte a elevilor au ca.pa.tat destul din simbolurile
metode]e 9i disciplinele. Adesea auzim critici severe la de citire, scriere 9i calcul pentru a le fi de folos practic in
adresa
introducerii 9lucrului manual, artelor 9i 9tiint e i in coa ci9t igarea subzistentei. In timp ce conducatorii no9t ri pe
9 la plan educativ vorbesc de cultura, dezvoltarea personalitatii
e1ementara, i chiar secundara, pe motivul ca ele au in vede
os etc., ca finalitate 9i scop al educatiei, marea majoritate a
JOHN DEWEY ,SCOALA ,SI SOCIETATEA 99
 ce1or care tree prin instructia 9colar i1 o considera numai ca un
instrument practic ingust cu cm·e sa-i
suficienta pentru a-9i realiza o viata cumpatata
cit ige
9
hrana
9. Daca am 2
concepe finalitatea 9i scopul educatiei n=iastre intr-un mod ¥6i&¥ii * iffee+& dffi#M#ifit\Whld 4¥1&¥i##%4iiiWi.dii#titifflfi'@@Rfu'¥#iffl'@tt##
mai putin exc1usiv, daca ar fi sa introdncem in procesele VltqA COPILULUI
educationale activitati care se adreseaza c Jor al caror in
teres lominant este a faca 9i sa produca, am constata ca influenta IN CAPITOLUL PRECEDENT AM iNCERCAT SA
9coli i asupra membrilor ei este mai vitala, mai de clurata 9i
contine mai mult din cultura. prezint relatia dintre 9coala 9i viata mai ampla a comunitatii 9i
necesitatea unor schimbari in metodele 9i mijloacele mate riale
Dar de ce trebuie sa fac aceasta prezentare minutioasa? ale activitatii 9colare, care ar putea fi mai hine adaptate la
Este evident faptul ca viata noastra sociala a suferito schim necesitatile sociale actuale.
bare serioasa si radicala. Daca educatia noastra urmeaza Doresc sa examinez aici problema din celalalt unghi 9i sa
sa aiba un seni pentru viata, trehuie 9i 'ea sa treaca printr-o ma ocup de relatia 9colii cu viata 9i dezvoltarea copiilor in
transformare la fe1 de completa. Aceasta transformare nu cadrul 9colii. lntrucit este greu sa se lege principiile generale
este ceva care sa apara dintr-odata i sa fie fa.cut intr-o cu obiecte atit de concrete ca micii 9colari, mi-am luat per
zi printr-o hotarire deliberata. Este chiar9in curs de infaptuire. misiunea de a introduce mult material ilustrativ din acti
Acele modificari ale sistemului nostru colar care par adesea vitatea $colii elementare a Universitatii 24, prin intermediul
(chiar 9i celor mai act.iv preocupati9 de ele, faraa mai careia se poate aprecia intr-o oarecare masura modul in
vorbi
de cei care le urmaresc) sa fie simple schimbari de detaliu, care ideile prezentate se materializeaza in practica
simple imhunatatiri in interiorul mecanismului 9 co l ,ar sint reala.
in realitate semne si dovezi de evolutie. Introdu cerea ocu Acum citiva ani cautam prin magazinele de furnituri 9colare
patiilor active, a stucliului naturii, a ':;;tiintei elementare,a din ora§ sa gasesc banci 9i scaune care sa fie potrivite din
artei,a istoriei; impingerea simbolicului 9i formalului spre toate punctele de vedere - artistic, igienic 9i pedagogic -
o pozitie secundara; schimbarea in atmosfera moralaa co lii, nevoilor copiilor. Am intimpinat o multime de greuta\i in
in relatia dintre elevi 9i profesori - de disciplina; i9ntro gasirea a ceea ce aveam nevoie §i in cele din urma un
clucerea factorilor mai activi, expresivi 9i autodirectiv-i vinzator, mai inteligent decit ceila}ti, a fa.cut aceasta
toate acestea nu sint simple accidente, ele sint necesitati remarca: ,,Ma tern ca nu avem ceea ce doriti. Doriti banci
ale evolutiei sociale mai ample. Mai ramine numai sa fie la care copiii sa poata lucra; or toate acestea sint fa.cute
organizati toti ace ti factori, sa fie apreciati in deplinatatea pentru ascul tare pasiva". Aceasta remarca explica
sensului lor 9i ideile 9i idealur11e implicate sa fie puse in povestea educatiei
posesia completa, de necoinpromis a sistemului nostru co lar. traditionale. A9a cum un biolog poate din unul sau doua
9 oase sa reconstituie intregul animal, tot a9a 9i daca ne re
A face aceasta inseamna ca fiecare din scolile noas tre sa prezentam clasa obi9nui ta cu rindurile de banci inestetice
devina o viata comunitara in embrion, activa, cu tipuri plasate intr-o ordine geometrica, ingramadite pentru a ra
de ocupatii care reflecta via a societatii mai largi i9 sa fie mine
aceea9cit mai putin
i ma.rime cu spatiu
spatiu de mi9care,
numai pentrubancile aproape de
carti, creioane 9i
patrunsa in totalitate de spiritul artei, istoriei 9i 9tiintei. hirtie, la care
i probabil se adauga
citeva o masa,
tablouri, putemciteva scaune,singura
reconstrui peretii acti
goi
Cind :;;coala va introduce 9i va pregati pe fiecare copil al 9
societatii ca ,'nembru in ca drul unei astfel de mici comunita ti, vitate educativa care se poate desfa 9ura intr-un astfel de
saturindu-1 cu spiritul de intrajutorare, i dindu-i instru Ioc. Totul este fa.cut ,,pentru ascultare" - pentru ca studiul
9 pur 9i simplu al lec\iilor din carte este numai o alta moda litate
mentele de autoorientare efectiva, vom avea garantia cea
ma1 profuncla 9i mai buna a unei societati mai largi care de ascultare; el marcheaza clependenta unei minti de alta.
sa fie valoroasa, frumoasa _ i armonioasa. Atitudinea de ascultare insearnna, comparativ vor
bind, pasivitate, absorbtie; exista ni te materiale gata fa-
100 JOHN DEWEY COALA I SOCIBTATEA 101