Proiect Educatie Civica
Proiect Educatie Civica
Proiect Educatie Civica
Data: 26 .11.2020
Clasa: a IV-a B
Școala Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud
Profesor pentru înv. primar: Moldovan Elena Alina
Disciplina: Educaţie civică
Aria curriculară: Om și societate
Unitatea de învăţare: Locuri de apartenenţă
Tema: „Ţara natală. Însemnele ţării”
„ România, membră a Uniunii Europene”
Tipul lecţiei: mixtă
Comptente specifice vizate:
2.2 Recunoașterea locurilor de apartenenţă (locală, naţională, europeană) în care se integrează
persoana;
1.2 Identificarea unor elemente relevante pentru apartenenţa la diferite comunităţi (locală,
naţională, europeană);
4.1 Dezvoltarea curiozităţii de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului
local, ţării și lumii contemporane;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să recunoască simbolurile statului român: Drapelul României, Ziua Naţională, Imnul
Naţional, Stema şi sigiliul ţării;
O2- să recunoască simbolurile Uniunii Europene: steagul, Imnul, Ziua Europei, moneda
Euro;
O3- să precizeze rolul acestor simboluri şi evoluţia lor istorică;
O4- să-și exprime ataşamentul faţă de patrie prin cuvinte proprii;
O5- să manifeste interes pentru lecție;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, exemplul, conversaţia, asaltul de idei,
explicaţia, problematizarea;
MIJLOACE DE ÎNVǍŢǍMÂNT: harta României, manual , fișă de lucru, laptop,
aplicația meet.
MIJLOACE DE REALIZARE: frontal, individual
Resurse: 30 elevi
Timp: 40 min
BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică – clasele a III-a și a IV-a,
București, 2014;
Educaţie civică - manual pentru clasa a IV-a - Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu,
Editura Aramis, 2016;
Strategii didactice
Nr. Evenimentele Ob.
Timp Conţinutul ştiinţific Metode şi Resurse Forme de Evaluare
crt. lecţiei op.
procedee materiale organizare
Asigurarea climatului favorabil desfăşurării Capacitatea
Moment activităţii: de
1. 1’ Conversaţia Frontal
organizatoric - pregătirea materialelor necesare; concentrare
a atenţiei ;
Elevii vor audia o strofă din Imnul Naţional Capacitatea
Cântarea în
Captarea „Deșteaptă-te, române!”, apoi vor preciza că de a cânta
2. O5 2' colectiv Laptop Frontal
atenţiei acest cântec reprezintă un simbol al statului corect;
Audiţia
român. youtoube
Fișă de documentare
1. Stema naţională a României.
Stema este formata din:
Vulturul de aur cruciat (acvilă) cu aripile deschise având în cioc o cruce, la stânga un
soare, la dreapta o lună crai-nou.
Scutul pe care stă este de azur - simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele
suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel
Mare şi Sfânt şi de domnitorul Tării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor
trei Ţări Române.
Pe mijloc, un scut împărţit în câmpuri, prezintă simbolurile provinciilor istorice
româneşti de la stânga la dreapta:
- Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur;
- Moldova: un bour negru cu o stea între coarne;
- Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste
Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur;
- Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc
şapte turnuri simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.
- Dobrogea este reprezentată de doi delfini.
2. Drapelul României
Drapelul României este tricolor: roşu, galben şi albastru. El are culorile plasate vertical
precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afară).
Albastrul semnifică seninul cerului, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul
patriei.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul
veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul
roşului din steag.
Ziua drapelului Naţional se sărbătorește pe data de 26 iunie.
3. Imnul Naţional al României
Poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu a fost scris şi publicat în timpul Revoluţiei
de la 1848. Ulterior, poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“. Muzica a fost
compusă de Anton Pann, poet şi autor de manuale de muzică.
Imnul se cântă:
a) la festivitățile şi ceremoniile oficiale naţionale;
b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor Radioului și Televiziunii;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare;
e) pe stadioane cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive;
g) la începutul programului zilnic în şcoli;
2018 reprezintă Centenarul Marii Uniri (împlinirea a 100 e ani de la Marea Unire din
1918).
La 1 Decembrie 1918, a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România la Alba Iulia, în Transilvania înfăptuindu-se, astfel, România
Mare. Tot în 1918, se unesc și Basarabia și Bucovina de Nord cu România. În 1940, România
pierde aceste două teritorii..
La 24 ianuarie 1959, Alexandru Ioan Cuza a înfăptuit Unirea Moldovei cu Ţara
Românească.
În anul 1600, Mihai Viteazul a realizat prima Unire a celor trei Ţări Române.
Românii sărbătoresc Unirea cântând Imnul, dansând Hora Unirii, mâncând preparate
tradiţionale, fluturând steagul.