www.digibuc.

ro
www.digibuc.ro
 ION PILLAT
PE ARGES IN SUS

C V L T V R A N A T IONALA

www.digibuc.ro
CTITORII

www.digibuc.ro
 CTITORII
ACOLO unde 'n Argeq se varsA Raul Doamnei
Si murmurA pe ape copilAria mea,
Ca Negru VodA, care descAlecând veneà,
Mi-am ctitorit vieata pe dealurile toamnei.

Prin viile de aur ca banii dintr'o salbg

Pe al colinei mele impodobit pieptar,
Inchis-am fericirea in strâmtul ei hotar
De nuci bog4 in umbrA, umbrind o casA all:4.

Acolo 'n pacea noptii, pe drutnuri de podgorii,

Am mers tAcut alAturi de carele cu boi,
Când neaua lunii ninge pe sAlcii in zAvoi,
Când opoteqte valea de cântecele morii.

Las ahora tot globul terestru ca o minge,

Eu am rAmas in paza pridvorului strAbun,
Ca sA culeg cu ochii livezile de prun
Când alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge...

Si tot visând la vremea când infloriti teii,

Pe când imbracA tara al iernii alb suman,
SA desluFsc cum piere trecutul an cu an
Pe drumuri departate sunându-qi clopoteii.
7

www.digibuc.ro
$A stau, pe and afarA se stinge orice oaptá,
Privind cenup caldi din vatra mea, de-acum
.i sA aud deodatA cu 'nfiorare cum
Trosneqte amintirea ca o castanA coaptà.

www.digibuc.ro
FLORICA
Bunicei §i copildriei
mele in memoriam.

www.digibuc.ro
 iNCHINARE
PRIVELI5TE meniti sa-mi fie o psaltire,
Intâia mea credina qi ultimul meu scut,
Mo§ie aurita de-amurg §i de-amintire,
Deal albastrit de luna, de dor §i. de trecut.

Florica, infloria in Maiu ca o mireasa,

Tu, care legi in toamni un rod de orice ram,
Intinde peste mine un val de frunzi deasa,
Prime§te iar la sânu-ti copilul ce eram.

Aleea mi-o deschide cu bratele de mama

Si sa ma culc in casa din deal, la pieptul au.
FR pentru mine Sfânta Icoanä ce din rama
Alinä lin feciorul risipitor §i räu.

Am lit:kit pe piatra cetálilor haine

*i m'am jucat cu anii cum altii svârla mingi...
Tu numai, pästratoare a zilelor mezine,
Mai poti cu-a lor lumina pierduta sa m'atingi.

Fii pentru regasitul o mânástire vie

In care arnintirea aprinde lumânäri,
Si unde, pe o tâmpla de umbra, reinvie
Ochi cullosculi luceferi iqind din innopari...
II

www.digibuc.ro
Nu vezi suind poteca pe dealul din Florica,
Cu ochi de tinerete i pk frumos de nea,
Cum trece spre mormântul bunicului, bunica,
Tinând ca ieri de mânä copilkia mea ?
atât de-aproape dar parcä 'n altà tarà,
fisul meu sburdalnic i glasul ei blajin?
Nu sirati sporind dorinta qi dulce i amarä
De-a reveni mai iute la cel dintâiu
Cu ochi de altádati, cu degetul pe buze
AO cum se cuvine in preajm5 de mormánt
VA voiu urma, curate qi albe càlàuze,
Spre cel mai drag, mai trainic §i sufletesc pàmânt.

www.digibuc.ro
 FLORICA
.A.ici lqi. Ingroparà bunicii mei, copila,
In loc ferit de-ar0t5, de viscol 0 de vânt.
Colinei inchinarA iubitul ei mormânt,
Leg And de dealul rodnic 0 numele 0-argila,
Si vremea prea fugarä §i fragedul destin
Al celei ce fusese abià o zi Florica...
Azi, de fetita moartä noi nu mai §tim nimica ;
Dar and acum Florica in soare aprilin,
Etern reinfloreqte, ceva In piept mä doare,
Privind cum prinde raza cu fermecatu-i fir
0 fa§A de bobocul pläpând de trandafir,
Si-un zâmbet de luminA de fiecare floare.
Un zAmbet ce odati trAià pe buza ei...
$i tnä 'nfior la gândul pAgAn 0 la credinta
CA trebuie naturii sAli altoeqti fiinta
PAmântul sA palpite ca inima, de vrei.

www.digibuc.ro
 MORMANTUL
DE n'ar fi muschiul crucii, vedeam un pat de flori,
Gatit sub bolta verde s'i vie a padurii.
Ai adortnit in raiul din slovele .scripturii,
Tu, ce-odihnesti la umbra de codri soptitori.
Te-ai cununat cu moartea ca 'n basmul Mioritei,
Pästorule de oameni, bunicule. Acum
Esti zumzet de albine si 'mprastiat parfum
In viea imbatat a de inflorirea vitei.
Te-a biruit pamântul, dar 1-ai insufletit
Si 1-a patruns iubirea-ti de ora, ca seminta.
Stejarilor prieteni le-ai daruit fiinta
Si sangele, ce curge cu seva infratit.
Orice copac din jura-mi, Ii simt ea' mi-e parinte,
Cu cea din urma iarba, de mult am legamânt.
De dincolo de oameni, de timp si. de mormânt,
Un ram se-apleaca tainic sa ma binecuvinte.

www.digibuc.ro
 VARFUL DEALULUI
CU-o singurá sfortare 'ncordând vânjosu-i uniár
Un uriaq urcânduli poverile ce-1 strâng
Pletosul deal, din vale sul cu vii §i cring
Ca sa-§i revadà tara cu sate fära numAr,
Cu, casele: mioare §i turlele: pistori,
Ce-au coborit pe verdea cámpie arge§ana,
Cu drumul ce 'nsotqte inceata caravanA
De sàlcii plânOtoare §i. plopi pribegitori;
Tinutul unde seara din lund §i. din 4voaie,
Ca qi argintul sprinten, viu apele sclipesc,
unde clarul cântec de clopot crqtinesc
Apropie colina de-a cerului vApaie.
0, vârf de deal! 0, capAt lini§titor de drum!
Opresc aicea pasul §i imi desleg privirea,
Când prin amurg se fnaltk visând nemarginirea,
Din fiecare cas5 un crin inalt de fum.

www.digibuc.ro
 'IN VIE
TO T mai miroase viea a tämäios si coarnä,
Mustos a piersici coapte si crud a foi de nuc...
Vezi, din zavoiu sitarii spre alte veri se duc;
Ce vrea cu. mine toamna, pe dealuri de //IA 'ntoarnä ?

Nu e amurgul incä, dar ziva e pe rod

soarele de aur dä 'n pârg ca o ,gutuie.
Acum omidà neagrà spre poama lui se suie
un tren de marf5 pe-al Argesului pod.
Cu galben i cu rosu îi coase codrul iia.
Prin foi lumina sboarä ca viespi de chihlibar.
0 ghionoae toad* intr'un agud, i rar
Ca un ecou al toamnei räspunde tocälia...
S'a dus.., i iaräs sunä... i tace... Dar aud
Ecou ce adormise tresärit deodatá
In inimä cum prinde o toacä 'ncet sä batä
Lovind in amintire ca pasärea 'n agud.

www.digibuc.ro
 CASTANUL CEL MARE
SE sbate Strimb5-lemne cumplit In pomul sdrav5n
Cu brate noduroase i cu atletic trunchiu
Intelenit In vie, dqì pin' la genunchiu
I s'a urcat Cli 'ncetul pâmintul gras i reavân.
Dar toamna, sub rodire incununat cu spini,
$i 'n noapte plin de pace, de p5sari §i de stele,
Ca grindina sloboade castanele lui grele
$i 'nseninat, prime§te a cerului lumini.
Castanul intre struguli inteles menirea:
Ce-am ciutat pe drumuri, gase§te stind pe loc,
$i, adincind pâmântul aceluiaq noroc,
Cu zeci de ramuri tine In brate fericirea.
Mä simt, Floricâ, 'n preajmä-i atita de särac!
De ce nu poate pasu-mi sà princlá rAd5cinà?
$1 sa râmin al viei ca pomul pe coliná,
$i sá má string de tine ca vita de arac...

17

a Ion Mat: Pe Argey In tin www.digibuc.ro

 CIREUL
VOW inhä'mà m5garu1, ca 'n vremi, la cArioar5:
El ce priveste toate cu ochi de intelept
voiu urmA poteca de mult, suisul drept
Prin viea verde 'n tactul copitei ce-o màsoarä.
luind pràjina lung5 i cosul
0 fatä vâlnic row va merge inainte.
Am sà opresc m5garul din mersul lui cuminte
-Sub un cires, de roade si de ani multi boltit.
Ciresul va fi row ca i 'n copirárie,
Ciresile pe ramuri vor aarra cercei,
Cu brate goale, fata va prinde 'n sortul ei,
La fiece prijink o sua i o mie.
când, târziu, lungi umbre se vor cula pe lunci,
Când gol va fi ciresul iar cerul plin de stele,
Bunicei aduce acasi cosuri grele...
De-asi mai aveA bunid i sufletul de-atunci I

M
18

www.digibuc.ro
 SPRE IZVORANI
LAS povirni§til viei sl cadá 'n praf de soare,
Si 'ntr'un tunel de frunze umbrite, brusc p5trund.
Atat de dreapt5 fuge cArarea 1)51.15 'n fund
C5 vAd, ca prin ochianul intors de-o vr5jitoare,

asutele f5slete din satul Izvorani

Mici capre c5t5rate pe-o rap5 de lumin5,
Prin nuci proptiti ca 'n ball in strâmba bor tulpin5,
Sub sarid frunzoasä de gârboviti ciobani
1: ar5t5ri din tali in stampe japoneze
Ca o furnicá neagrà ce 'mpinge albu-i out
0 fat5 cum zorqte, greu de urnit, un bou
Nemaiputând pe coast5 cireada s'o urmeze,
Pe când din zarea serii ca namile, cu rost
Risar, rânind amurgul ceresc cu cornul fruntii,
Pe rind: alba§tri, vineti, de aur-verde muntii
PAzind de-acolo basmul copilului ce-am fost.

19

www.digibuc.ro
 PADUREA DIN VALEA MARE
0 simti deodatâ toata, cu o cutremurare,
Cum stApâne§te peste micimea ta de otn,
Cu inq de trunchiuri albe §i cu un singur dom
Frem5t5torpAdurea de fagi din Valea Mare.
Aicea omenirea te lasâ pic cu pic:
Incepi de traiu-ti silnic i strâmt sâ te desfereci,
Inveti, uimit, sä intri in codri ca tri bisereci,
$i CA mai sfânt pe lume nu poate fi nimic
Decât aceastâ pace in razele 'nsergrii,
Când se târâsc, alâturi de netede tulpini,
Din arborii aevea alti arbori mai senini,
Sub frunzele cu glasul dumnezeesc al márii,
$i când, legându-ti pa§ii de cale, te-ai oprit
Sub fagii 'nalti, in templul adevärat al firfi,
Ca un bolnav de suflet redat tàmâduirii,
La jghiabul care curge cu §ipot potolit.
WamIMODIN,M.

20

www.digibuc.ro
 CUCUL DIN VALEA POPII
IN zori, ca potergii, din vai, §irag ies plopii.
Ascult, dela r5scrucc, cu suflet de haiduc
Cum cucu 'n codru verde m5 chiama sa m5 due
S'opresc la drumul mare norocu 'n Valea Popii.
Pe flori, ca pe-o velint5, stau dela cânt5tori,
Pândind Cil ochii lacomi din r5s5ritul rumen
Cum soarele sose§te rotund ca un egumen
Si numkä pe ceruri m5tánii de cocori.
Pe când in calea-i lung5 se roag5 la toti sfintii,
Eu II desbrac de raze sub frasin i anin.
In luminosul cântec de cuc, m5 insenin
Pe valea 'ntineririi i a f5g5duintii.
Dar cucul, pan5 sur5, nu s'a 'ndurat sA stea.
CA-cu! ad in vale... Cù-cu! sub dealuri sboar5...

1
CA-cu! §i iar imi scapi in zári o pritn5varà...
CA-cu! §i mai departe, copiläria mea...

21-

www.digibuc.ro
 LA ZANTOIU
MA 'ntorc la tine, Arges, o, râu de-odinioarä,
Pe drumul de fânete ce fuge printre cl5i,
Dar unde mai sunt asfäzi, sä tie-aceleasi ai,
Tustrei copiii veseli, de-atunci, din cärioarä ?
Si unde-i scAlatoarea in care ca un vrac,
Závoiu cu pär de sälcii si ochi de apä vie
Schimbai nisipu 'n aur, cu varga de magie
A razei pogorâte pe cerul porumbac.
De dota ori acelas nu m'oiu scäldà in ape,
Cäci zilele de-avalma cu valul täu se scurg,
Si vacile bältate de soare in amurg
Nu beau acela§ Arge§ când vin si se adape.
In cipciit, in clipot si 'n sopot ne'ncetat,
Alt râu, din clipà 'n clipä te-a zämislit izvorul,
Nebänuit ca dânsul mä naste viitorul
Dar tu te chemi tot: Arges, eu tot: Ion Pillat.

.11....M.NOINIMPLOSMD

22

www.digibuc.ro
 IN LUNCA
fru, care treci CIA carul sub dealul din podgorii
Ducand la camp §indrilä sau sus la munte grau,
Te-abate 'n lunca veche qi mana pan' la rau.
Amurgu 'n vai se lasa cu carduri de prigorii,
Cu-apusul luna albi caza in helgteu:
Pe floarea-i ca pe-un nufar se-aFaza brotaceii,
$i cantecul lor straniu, prin umbrele aleii,
Cu zile descantate m'ar urmari mereu
De n'ar incepe-acuma ca 'n amintiri sa sune
Lung clopotele 'ncete ce vin dela zavoiu,
Dar vacile in noaptea albastrului trifoi
Treptat se departeaza prin vis i prin pa§une...
Opre§te-mä la Arge§, Pe plaja care-o §tiu,
Sa-i tin in maini nisipul, in cupe efemere,
*i. sa visez cum fuge prin degete §i piere
Trecutul qi talanga §i soarele tarziu.

01.0.1.1.11.111111.

23

www.digibuc.ro
 IN PARCUL GOLETILOR
Am asteptat amurgul ca zarile sä fie
Altare largi suflate in aur preacurat,
Iar salciile, care pe drum au tremurat,
In spre Golesti, sa 'nsire albastra lor stafie.
Am stat batând la poarta prelung si s'a deschis:
i La' casa 'n iederi si parcul in paragini,
iata-ma ca until ce-ar iisfol imagini
Dintr'o calatorie pe jumatate vis.
Aleele e toamna duc toate catre moarte.
Razoarele se 'nneaca in bozii si 'n urzici...
*i, inima 'ncarcata de amintiri, imi zici :
Va trebul odata Florica ta sa poarte
In ea pustietatea de care mai bolesti...
Dar m'am oprit cu maim sfios la palarie,
Caci m'ajungeau lungite de-amurg pe Marie,
Mari, umbrele 'nfratite a fratilor Golesti.

..1.10...MIMMIIM91,

24

www.digibuc.ro
 LUMINA, IARNA
A.nins. In soare codrul cu trunchiuri de carbune
Intinde umbre-albastre pe proaspätul omat
Si ma visez la geamuri cu anii indarat:
Vad dealul alb, tirlia §i vremurile bune.
Ies, scirtiie zapada ca ieri sub pasul meu,
Si atirnind marame subtiri de promoroaca
De ramurile joase, lumina goala joaca
Azi numai pentru mine §i pentru Dumnezeu.
Apoi i§i da pe spate tot parul de beteala,
Si sare invartinduli al razelor 'hanger,
Si unde talpa-i roza atinge albul ger
Fulgerator scinteie pe nea câte-o petala.
Crra... trece pe sub soare vislind, intâiul corb
A stat din joc lumina, pe brinci se face mica...
Crra... stolu 'ntreg--§i 'n umbra ramin privind cu frica
Trei picaturi de singe pe-o ramurä de sorb.

25

www.digibuc.ro
 BISERICA LUI HORIA
MAI stai visand la muntii, ce §oimi 0 aur poarta ?
Pe vale Ariesul §optind ill mai auzi?
Pribeaga lânga Argeq, vadana printre duzi,
Biserica pustie 0 fara brazi la poarta.
Cioplita din puterea molidului 0 din
Credinta stramoqeasca legata 'n barna dura,
Ce mester vechiu, de tara, cu greaua lui securä
Ti-a hotarit altarul lui Horia, destin.
In jurul tau cresc duzil cu fragedä verdeata
iarba cruda 'ntinde la soare plase verzi
Si prinda randunele de umbrà. Tu îti pierzi
Deasupra lor, in frunze, clopotnita 'ndrazneata.
Pe NI* tai zadarnic li mai a§tepti! 0 nici
Un preot nu'li mai anti, batran, din psaltichie...
Dar azi, cu primavara, cereasca 0 pustie,
Sluje§ti botez la granguri, §i nuntà la furnici.

ININYNalmiwar

26

www.digibuc.ro
 CASUTA DIN COPAC
SE leagitià §i astàzi, când vântul suflá 'n frunz5,
Sus pe stejar 'naltatä casuta din copac.
Cu gazda mea bätrânà ce bine mA impac !
Ii duc bolnavu-mi suflet, de oameni s1-1 ascunzá,
Un suflet ce sá uite trecutul nu putii,
care jalnic bate mereu la alti poartà,
Un suflet ce iubirea nehotgrit 4i. poartà
Din loc in loc, zadarnic... 0, vindecà-mi-1 tu!
Tu, sora cea mai bun5 cu aripa §i ramul,
Primqte-1 la fereastra de cer cu ciocârlii.
Tu, nelegati incä prin grele temelii
De tarina prAfoasà, dà-i säli serbeze hramul:
P5durea §i. v5zduhul §i vântul, la un loc
ruptá din pârjolul apusului de soare,
Facând din creangà 'n creangä, viu, flacka-i sä sboare :
0 veverità ro§ie cu coada ei de foc.

511a....1191.

37

www.digibuc.ro
 CASA DIN DEAL
PRIN ochelari de geamuri privià cu ochi de lampä
Ca o bunicä but-15 la nepotelul mic.
Pe-atunci §tiam ca-i vie; azi nu mai §tiu nimic:
Apäs cu nepäsare de orn pe-a uii clampä.
Sub coperiqul, care ii sta ca un bonet,
Glicina ei pe tâmple cádeà ca o quvità.
Si, mirosind a floare de tei, a lämâità,
A cantalup, a lissä de chitrk a §erbet,
In fiece odaie desväluiam cu fricA
Alt gand din al ei suflet curat i românesc...
Ce nu-mi cuprinde mintea, de§3. imbätrânesc,
Pe-atunci traia in voie in inima mea mick
Pendulele bätrâne mai bat acela§ ceas,
Pre lung, ca o dojank In lini§tea sonork
Dar timpul intrá 'n casä trântindu-i altä ork
inima i-o sparge, tic-tac, sub al meu pas !

omn.:.

www.digibuc.ro
 CAMARA DE FRUCTE
DESCHID cu teama u§a camarii dealtadati
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind in taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma §i racoarea §i. umbra lor uitata.
ma prinde amintirea in vánatul ei fum,
Prin care cresc pe politi qi rafturi ca pe ruguri,
Areind in umbra, piersici de jar §i-alba§trii struguri
Si pere de-aur ro§u cu flacari de parfum.
Sovaitor ca robul ce calci o comoara
Din basmul cu o mie qi una nopti mi 'nchin:
Vad pepeni verzi smaragde cu miezul de rubin
Si tamEo§ii galbeni ca soarele de vara.
Se-aprind fantasmagoric caise §i gutui:
Trandafirii lampioane §i. lámpi de aur verde...
Dar paräsind camara ce mintile imi pierde,
Tot rodul vrajitoarei cu lacat II incui.

29

www.digibuc.ro
 ODAIA BUNICULUI
Nu s'a clintit nimica §i recunosc iatacul
Bunicului pe care, viu, nu 1-am cunoscut.
RAmase patu-i simplu §i azi nedesfacut,
$i ceasul lui pe masa §i-a mai pästrat tic-tacul.
Va*d rochia bunicei cu qal qi malakov,
Vad uniforma veche de ((ofitir» la moda
Pe and erà el Junker de mult sub Ghica Vocla
Când mai mergeau boierii in butca la Brapv.
$i linga batu-i rustic, taiat in lemn de vie,
Vad putina lui unde lua bai de foi de nuc.
A scârtait o up... un pas... §i-aqtept nAuc
Sa intre-acl bunicul dus numai pana 'n vie...
Un rontait de §oarec sau ceasul ma trezi?
Ecou i§i fac, in taina, ca rimele poemii...
$i ceasul vechiu tot bate, tic-tic, la poarta vremii,
$i pricelul roade trecutul zi cu zi.

30

www.digibuc.ro
 CAPEL A
IDE ce te-au dus, bunico, Inteo chilie rece
i te-au läsat cu totii sub lespezi de cavou,
Când lunca e un cântec si dealul un ecou
Crescând mereu pe vreme ce primàvara trece,
Când giza cea mai mid din soare ia un strop
când lumina calcà prin aurite ganguri
In crângul plin de cintezi, de miede si de granguri ?...
Te-asteapta iasomia si- albastrul heliotrop ;
Albi, trandafirii 'n floare intreabà toti de tine.
De ce nu vii ca 'n vremuri cu secatoru 'n mâni ?
Gradina te doreste de-atâtea säpfämâni !
Dar nu mai vii...chiar ziva s'a stins...si noaptea vine.
0 pulbere de lun5 albeste pe livezi
iar se face iarnà ca 'n ziva IngropArii:
Florica ta se pierde In umbrele uitärii,
Capela ta rämâne pe dealuri de z5pezi.

alftli.M.IMP

31

www.digibuc.ro
 STRAINUL
PE banck sub castanul din vie, te a§eazà,
Straine, ce venit-ai prive1i§tea s'o vezi
Florica e sub tine, cu cask parc, livezi,
$i peste drumul mare: z5voiul... Insereaa
Câmpia e albastr5 i 'n zare norii ard;
Sclipe§te Râul Doamnei in spre apus, o clip5...
Un taur muge; putul cu lant §i roat5, tip5;
$i vrrr.., un sbor de grauri sbucne§te dintr'un gard...
Te-apleci mirat, str5ine, pe-amurg ca pe o ramá
Ce-ar strálucì din umbra muzeului pustiu,
$i crezi, pornind aiurea ränit de-un dor târziu,
C5 asta e Florica...
Dar n'ai z5rit, ia seam5,
Pe-albastra depärtare a luncii de demult,
Trecutul meu ce arde sclipind in Raul Doamnei
N'ai auzit, deodatá rupând acerea toamnei,
Vrrr... timpu'n sbor, pe care cutremurat 1-ascult.

IMM*INLINI

32

www.digibuc.ro
 ADIO LA FLORICA
ACUM trásura trage la scara amintirii
Si de plecare suni in curte zurgalái.
Acum, din mine, ceasul temut al despârtirii
Si-intinde umbra suri stàpânitor pe VAL

Pocneste biciul: casa se &A in läturi, piere;

Intregul deal coboarâ si iatâ-ne pe drum.
Amurgul ne petrece cu razele-i de miere,
Tämâia inserArii inalta-albastru fum.

0, surugiu, opreste ! Stai locului, trâsura !

Prin plute seculare sA vád cu ochiul plans,
Sporind pe ceruri, dealul In flori ca o rásurâ,
Ce 'n poala lui lumina trecutului a strâns.

Infiânä-ti caii 'n spum5, o clipâ, sâ v5c1 inci

Mormántul si Capela si viea cu castani:
Priveliste, rámasi aceeas ca o stânci
Domnind pe risipirea atâtor zeci de ani.

Din Valea Popii, cucul ma strigA pe-a sa limb5...

Si Argesul sopteste: De ce ne pârAsesti?
De ce 'hi schimbi câminul, nimic când nu se schimb5
Din deal dela Florica la parcul din Golesti...
33

www.digibuc.ro
 RAmAi la noi un clopot din Izvorani mai plânge,
$i tot aud In urmA: la noi la noi la noi...
Opre§te-ti telegarii cu närile In sAnge,
0, surugiu, naprasnic gonind ca un strigoi.
Ba nu. DA b;ci mai bine qi drumului Ii lasA !
Nu-mi pAräsesc caminul, in suflet când Il duc...
Imi voiu zicli 'n orge intâmplâtoare cask
Dar de averi, de lume i de huliri uituc,

-
Ca Argequl Inge murmuratoare ape,
In crângul de-altädatA iar cucul sA-1 ascult,
Pe ochii mei läsa-voiu sA cadA grele pleoape
$i voiu g5s1 In mine Florica de demult.

34

www.digibuc.ro
AMINTIRI

www.digibuc.ro
 JUCARII
CE m5 indeamnA 'n seara tihnit5 de Craciun,
SA iau in mâná lampa, sä dau in l5turi up?
In fata mea stä calul de lemn i st5 p5pup
Cu suflet de t5râte, nevinovat i bun,

St5 micul tren mecanic in gara lui prea mic5,

Un câmp de lupt5, masa soldatilor de plumb,
$i galbene ghiulele de boabe de porumb,
Stricând orânduiala wirii f5r5 fric5,

$i tot inchis de-atuncea albumul de imagini,

Ce deschisese tam de fantasmagorii.
Azi chipurile §terse stint numai mkturii,
C5 ochiul nu revede la fel acele4 pagini.

aci unde-i trenul fulger pentru 'nconjurul lumii?

Armatele pornite spre st5pânirea ei?
P5p41e sfioase in rochii de femei,
Primindu-ne iubirea sau indrizneala glumii ?

Cu primul dor de duc5 ce 'n mine izvorit-a,

Azi unde-i calul Vinteq sä sufle foc pe nári?
Aceste biete lucruri, ce fur5 imb5t5ri,
SA fie mai reale când moarte-s inteatâta L..
37

www.digibuc.ro
In fatà am doar calul de lemn, am doar päpuqa
Cu suflet de tärâte, nevinovat i bun...
$i mä gandesc in seara pioasä de Craciun,
In care 'mbätrinirea §i-a strecurat cenup,

a va sosi §i ziva când färä ochi §i mânä

Voiu reveni de ce nu ? in vechiul meu iatac,
Spre a simtl cu milä cum toate se prefac
In juckii rnenite sträine sä-mi rämânä.

Ca 'ntotdeauna sta-vor: §i tocul §i caietul

$i fila incärcatä cu colb de poezii.
Inteun pahar mixandre uitate-or putrezl,
$i cucul din ceasornic 4i va urmä tabietul.

$i versurile mele Imi vor cerql oprirea.

0, strofele pe care, ani lungi, ca un zaraf
Le-am strâns cu sârg in suflet, le-am cântärit In vraf,
Gândind cu vorbe de-aur sä cumpär nemurirea.

Dar sfintele silabe cu rimä qi cesurä,

Ce-mi sunt acuma: cântec, icoani O. parfum,
Nu vor pätrunde pânä in visul meu postum
DescAtupt din steiul de pämânteascA sgurä.

Voiu recunogte totuqi pe polita unia:

«Poeme» de-Eminescu, «Mori Sacreo, gAmggiri»...
38

www.digibuc.ro
*i. fata mlâdioasâ cu coapsele subtiri,
Ce'n patu-mi doarme goalá, In ghem ca o pisic.i.
Le-oiu recunoaste toate, nepricepând nimic
Din cite astazi omul cel nou, iubeste 'n ele,
le-oiu privi cu-aceeas mirare ca pe-acele
Relicve mostenite dela copilul mic.

MIIIMMPIMI

39

www.digibuc.ro
 COPIL DE-ODINIOARA
PRIN iarn5 din cämara z5vorità
Se furiFazà cald miros de mere,
Readucând In vremea viscolitá
A toamnelor trecuta mângâiere,
Când sufletul impov5rat venise,
Cu târna lui de poame §i. de vise,
In casa amintirilor inchise.
Si 'n inimi amortite de-a lor strajà,
Stràbat adânc, Imbalsàmând gândirea,
Cu seva lor fierbând din nou sub coajà,
Copilárescul dor qi am5girea...
Si 'n inimi, vitt ca §i Intâia oarä,
Te scoli din somn, tu, cel de-odinioark
Din somnul fätt, copil de-odinioarä...

61111=1.

40

www.digibuc.ro
 SEP TEMVRIE
IN zare cine 'nscrie al berzelor triunghiu?
In inimi cine 'nfige trecutul ca un junghiu ?
Vezi Toamna qi-Amintireasurorile divine
Când una ne soseqte qi. cealaltà revine.
Zadarnic cred câ vremea cu anii a crescut:
In fiecare toamnâ reintru in trecut.
Copiläria-mi toatä 6 busna la uluci,
Când sti la poarti coqul cu struguri qi cu nuci.

Iii

41

www.digibuc.ro
 SEP TEMVRIE
0 foaie se desprinde din crâng 0 calendar:
De-un an o a§teptase Septemvrie ca dar.
Tot ce legat fusese, de-acuma o sà sboare.
Lumina e mai calda, de§i e mai rkoare.
Colorile invie pe moartea frunzàturii,
Dând farmecu 'nfloririi declinului naturii.
*i tremurând in vântul ce-o smulge 0.-o ridick
0 paske de aur e frunza cea mai micâ.

42

www.digibuc.ro
 SEP TEMVRIE
DIN bulgärii vin care cu vinete i verze.
Se-afundä 'n zäri, departe, un unghiu obtuz de berze.

Am intâlnit o fatà cu tufänele 'n brate.

Un vânätor la iazuri a tras cu pusca 'n rate.
Aud prin porumbiste cheräläind ogarul.
Lovqte rar i ritmic butoiul gol, dogarul.
Azi n'a asat postaul ziarele din târg;
Dar mere poleite ca 'n basme dau in pârg.
Pe semne 'n cosul noptii vrea soarele sä cadà,
Càci zilele de-o vreme au inceput sä scadà.
La lampà, i când ziva cu totul s'o umbrl,
Voiu reciti «Pasteluri» de V. Alecsandri.

43

www.digibuc.ro
 CINA CEA DE TAINA,
PRIN ulmii de sub vie, pe deal, mai stii tu casa
Ce-albeste ca si oul in cuib sfios de foi ?
Mai stii tu cerul serii cu fete ca mâtasa
$1 clopotul cirezii venind dela z5voi...
Iti mai aduci aminte pridvorul prins de vità,
$i cina cea de taina, tacâm lâng5 tacâm,
$i masa presäratà cu flori de lämâità,
$i carele spre noapte gemând pe caldarâm...
$i cum stäteam alâturi, noi doi cu fericirea,
Doar greerii tinându-i isonu 'n depârt5ri
51 noaptea câmpeneascà albastrà ca iubirea
vorbele 'ngânate mai dulci ca s5rutari...
Intâia stea prin frunze cresteà tremuratoare
Când licuriciu 'n umbrà veal rätkitor...
Prin ulmii de sub vie, mai stii tu casa oare
$i umbra ca un suflet, si steaua ca un dor!...

44

www.digibuc.ro
 TOAMNA.
A.0 vuit prelung ca vântul pasärile migratoare
Peste casa pärinteascä unde ieri m'am regäsit
Singur cu lumina, galben gând hoinar venit din soare,
In odaia de-altädati sä-mi ureze bun sosit.
Toamnä, iatä-ne 'mpreunä, gospodinä ce porti cheea
Ruginità ca o frunzá, a trecutului meu mort.
Toamná, iatä-ne aláturi, noi cu visul, pc aleea
Nucilor ce ancoreazä pentru iarnä 'n al flu port.
Precum seara, pe câmpie când f4ii se prinde ceata,
Tot auzi sunând vecernii §i nu §tii de unde
Sub frunzarele rärite amintirea chiarra vieata,
Dar trecutul Ii räspunde : clopot gray §i In declin.

Zile albe, zile negre... ce sträine, ce departe,

Buclele In care dorul meu de cer 1-am Ingropat...
Toamnä, lasà-mä sä mângâiu párul täu de frunze rnoarte,
Pärul täu de aur ro§u i din soare intrupat.

,11

45

www.digibuc.ro
 IN CR A M A
PES TE miri§ti lung rAsun5 chiote de vânitori...
SA intrAm In crama veche...Printre buti inalte-ascu1t5 !
Cum In pivnite boltite, zAvorit cu grijA multA,
Numai vinul nou mat cântA spumegând prin zAcAtori.

Au tAcut sub neaua vremii ale patimilor goarne,

Dar ne fierbe Ind 'n inimi al dorintelor pelin...
S'aqteptam sA se prefacá mustul fAr5 pret in vin
Si cotnarul amintirii In pahare s'd ne toarne,

46

www.digibuc.ro
 ACI SOSI PE VREMURI
LA casa amintirii cu-obloane §i. pridvor,
Paienjeni zäbrelirä §i poarti §i zAvor.

Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc

De când luptarà 'n codru §i poteri §i haiduc.
In drumul lor spre zare imbätrânirà plopii.
Ad sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.

NerabdAtor bunicul pândise dela scarä

Berlina legänatà prin lanuri de secarà.
Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, §i. din berlinä
Ski, subtire-o fatä in largA crinolinä.
Privind cu ea sub lunä câmpia ca un lac,
Bunicul meu de sigur i-a recitat 4Le Lao.
Iar când deasupra casei qa umbre berze cad,
Ii spuse «SburAtorul» de-un tank. Eliad.
Ea-1 asculd täcutà, cu ochi de peruzeä...
totul ce romantic ca 'n basme se urzeä.
i cum §edeau... departe un clopot a sunat,
De nuntä sau de moarte, in turnul vechiu din sat.
47

www.digibuc.ro
Dar ei, In clipa asta, simteau ci-o si rimânä...

De mult e mort bunicul, bunica e bätrâni...

Ce straniu lucru: vremea! Deodatà pe perete

Te vezi aevea numai in stersele portrete.

Te recunNti In ele, dar nu qi 'n fata ta,

aci trupul täu te uiti, dar tu nu-1 poti uità...

Ca ieri sosl bunica... si vii acuma tu:

Pe urmele berlinei träsura ta stätù.

Acelas drum te-aduse prin lanul de secarà.

Ca dânsa tragi, In dreptul pridvorului, la scarà.

Subtire, calci nisipul pe care ea ski.

Cu berzele inteánsul amurgul se opri...

Si m'ai gäsit, zâmbindu-mi, aproape pueril,

Când ti-am qoptit poeme subtile de Merrill.

Iar când in noapte cámpul fu lac intins sub lunä

Si-am spus (Malada Lunei» de Horia Furtunä,
48

www.digibuc.ro
Mtai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,
Si ri-am pârut romantic qi poate simbolist.
Si cum §edeam... departe un clopot a sunat
Ace laq clopot poate in turnul vechiu din sat...
De nuntá sau de moarte, in turnul vechiu din sat.

www.digibuc.ro
ACUAREL A

www.digibuc.ro
 ACUARELA
NU cuvintele purtate ca argintii
Ce-au trecut din mânä 'n mâná pe tejghele,
Ar putea s'i mi te chime 'n ochii mintii,
Râu muntean, cu limpezimi de acuarele.

Cum sá dau ca slove negre si to-cite,

Jocul fraged: numai apà, numai soare,
Si frunzisul: spumä verde pe ráchite,
$i lumina: aur sprinten sub picioare;

Naltul cer primäviratic care mânä

Sus la munte, pe ulmet si pe arinisti,
Norii albi si le adapá turma pânä
Vine seara cu-ale umbrelor nelinisti;

Ridicându-se in noapte: vajnic taur,

Dealul care paste cer de stânjenei;
$i svâcnindu-si bobul mic spre closca de-aur,
Stelele svârlite 'n zare pumn de mei;

Casele cu prispà scum% stând pe labe,

Suri závozi legati de drumurile-funii;
Toate morile 'n genunchi ca niste babe
Ce albesc pe prundul gârlei pânza lunei...
53

www.digibuc.ro
Cât asi vrea sA uit de tot abecedarul,
Din tAceri sä pot urzi paienjenismi
Sà prind stele licArind pe 'ntreg hotarul
Ape lor Incremenite tn. luminisuri.
5i, in zori, in vorba-mi nottA sä pätrunzA :
Ceru 'n aripi care cântà arAturii,
Glasul apei, tactul morii, vântu 'n frunzä,
Cucul, ritmic, ca i inima pAdurii,

www.digibuc.ro
MIORCANI

www.digibuc.ro
 SHAR.A. LA 1VIIORCANI
VINO'n satul alb, coboarà sä vedem ca de pe plajá
Cum, atinduli unduirea, urc5 unduind pämântul,
Largul ocean pacific celi incremeni. avântul.
Suflete, prive§te bine §i de-acuma tine strajä,
Cäci se lasá inserarea i ne bate 'n fati vântul.
Ritmic, lanuri nesfar§ite mi§când valul lor de spice.
Il pornesc din capul zärii ca sà-1 fringA 'n cap de sat ;
Il izbesc de-un dig de cridä, indârjit i indesat;
Il resfirá printre case, ce se 'ncearc5 sä-1 despice,
'n ogräzi imbälärite, sträbätând, 1-au revärsat.
Ca un far de piaträ, turnul, dârz, bisericali
Clopotul de seati-i paznic ve§nic trist i ve§nic treaz...
0 cireadä räsletiti la päsune pe islaz,
Pare-un stol de pasári albe ce se lasá färä fricA
In furtuni, pe pieptul verde al inaltului talaz.

De praf alb umflânduii p ânza pe albastrul depärtärii,

Navigheazá arabane: repezi luntri de pescar,
Si in urmá fuge drumul, ca o pârtie de var
Peste valuri, spre copre potmolite 'n largul tárii
Ca vapoare päräsite de demult de marinar.

páreati in miezul serii, ce conturul vá 'nnecasre,

Voi, inalte ierbi cosite, voi, sulfine mici, i voi,
57

www.digibuc.ro
Flori de camp neadunate i culcate in trifoi:
Alge verzi i anemone palide §i lungi sargase,
In§irate pe nisipuri de-al refluxului §ivoi.
Dar tarani cu grebla 'n man5, adunará goemonul,
Lang'o mare de fânete, pe un ;arm inchipuit.
Si un clopot, de departe, de vecernii a vuit,
Si din port in port plute§te i se inmulteste svonul,
treptat, din unda 'n unda, cântecul s'a mântuit.

Se 'nnopteaza... i câmpia îi ineaca oceanul...

Suflete, ce 'n scoica noptii eti bolnavul margärit,
Pentru pâmântene drumuri orice suflet e oprit,
Dar prive§te cu nesatiu, de odata, la limanul
Oceanului ce-acuma transparenta §i-a marit.
Fara valuri, fará maluri i cu luciu de fosfor,
Peste tine i§i bolte§te limpezimea ideala
Marea cea adevarata, nalucitä i reala,
Unde trupul nu mai este visurilor necrofor,
Unde inima nu minte, unde dorul nu imeala.
Liniqte desavar§ita... Cu lumina ei verzuie
Pâ lpaie in farul umbrei, pe un tarm divin, o stea,
desfa§urânduli pânza, norul nemaivrând sa stea,
In chip falnic de galera spre tárii incet se suie...
Dar galera se scufuncla i rämine numai ea.
58

www.digibuc.ro
Suflete, te pregAte§te, vântul serii bate inc5...
Ce corábii ne vor duce, vis §i. trup, la Dumnezeu ?
Clopotul de searâ sunA de plecare §i. mereu
Faruri noui se-aprind In stele pe un Orm de crez i stâncA,
Pe un tärm la care poate n'o s'ajungi nici tu, nici eu.

www.digibuc.ro
B A TRANII

www.digibuc.ro
 A STEP T ANDU-I
pADUREA arde 'n toamta cu flacki vegetale...
$i plopii pânà 'n ceruri ca fade rituale,
$i ulmii lui Virgiliu, eminescanii tei,
Ciresii rosii focuri cu foile scântei
Dela vânjosul carpen la frageda ferigk
Pe limba frunzei sale In fata noastra strig5
Durerea anuará si grea de-a vestejl.

Và inteleg eu singur, aprinse elegii,

Colori sfâsietoare ca note muzicale,
$i inima-mi se strAnge pe pietruita cale
Din viea de pe dealuri la casa dela cramk
La sunetul dramatic al frunzelor de-arami.
Aud cum suflá 'n luptk trufas, din tibiciná
Stejarii, legionarii cu coiful de rugink
Cum fagii, albii Cimbri cu pàr Ins ângerat,
Inaltä 'n agonie peanul lor curat.
Vâjâitor vibreazà un vuet viu de coarde:
E vaetul de duci al galbenelor hoarde,
$i frasinfi, arinii, alunfi si gorunii
In vânt isi las5 coama sA filfAie ca Hunii...
Iar plute cu frunzisuri argintuite par
a 'n fiecare frunzi ascund un strop lunar:
Un clopotel ce sunk slab clinchet de clestare,
Trezindu-ne in suflet nocturna tremurare,
Melancolia vaga a noptilor de vark..
63

www.digibuc.ro
Aläturea mesteceni subtiri se profilati,
Svelti c5lupri ce 'n raze tesute mai revin
Cu zurg5l5i de aur qi in c5m4i de in...
Dar drumul brusc coteqte: in ochii mei câmpia
Cu petici de-arAturà qi-imbrac5 skicia
V5d Argequ 'n zAvoaie, cu case mici Piteqti.
0, deal dela Florica, in toamn5, drag imi eqti,
Când, fumuriu, Brumarul iqi las5 'n v5i t5mâie,
Când, scorburoqi, cu foaia Jor lucie-lämâie,
Stau la r5spântii nucii cu trunchiul centenar
P5zind butuci de viti qi. rod de chihlibar
Când väd din deal, sub mine, albind pe sub trei plute,
Prietenoasa cas5 a zilelor trecute,
Cu stra§ina ei latä, cu plopul ce nu qtie
C5, de aici, e-o panä pe-un vârf de pälärie...
Priveliqte total5, pe amintiri te razimi
Te-ai copt 'Meet in suflet ca miezul unei azirni,
De când privl copilul la tine 'ntâia oarà.
Si pas cu pas qi drumul qi seara se coboarl...
Si iat5 c5 pe dealul copil5riei mele
Trecutul ancoreaz5 cu-albastrele-i vintrele...
In inima vräjit5 qi-infinge vechiul ghimp :
Privirea mea din spatiu aluneca in timp,
Si, str5b5tând prin lucruri ca printr'un clar cleqtar
L5rgind cu vremea toatà al clipei strâmt hotar,
Imbrac5 ce atinge cu stranii prelungiri...
64

www.digibuc.ro
Si nu qtiu, vád cu ochii sau vád in amintiri,
M'am imbätat cu vise sau cu seminti de mac,
Pe drumuri cunoscute de rátácesc buimac.
Sub pasu-mi, somnoroase, ca potarnichi iau sborul,
Din ierburi, zile moarte zärinduli viitorul.
Eu stau, pändind cu teamä, zorit §i nedibaci,
Cu sufletu 'n ochire qi-un deget pe trägaci: .
Ah ! una dupá alta se 'nalfä 'n vânt §i sboarä...
Si pas cu pas qi vântul §i noaptea se coboari.

In lini§tea od5iei tot mai visez la lampá:

Pädure, -deal §i. vie s'au §ters ca 'ntr'o estampá,
Dar ochiul meu läuntric de magicä lanterni
Le därue§te vieata in forma ei eterná...
Si beatá de coloarea frunzi§ului barbar,
Când, inimä, descoperi al versului ierbar
Simtind doar foi uscate, te miri §i te fere§tim

www.digibuc.ro
 DOSOFTEI MITROPOLITUL
FARA luna plina brumeazä pe fereqti...
A.

Din ce stihii venita pe-a stelelor poteca

Sa-mi scotoceasca pAna §i in biblioteca ?...
Cercetatoare lunä, cu mâna ta de var
pe furis, pe rafturi un prafuit slovar.
Domneasca intarire, pecetea nu-ti pun stavili:
Pe zapise aluneci, pe condici i pe pravili,
Te vâri prin Letopiseti, patrunzi in Uricari.
In legaturi de piele i lemn mâncat de cari,
Sta vorba ce deschise al cerului hotar:
Te razimi de-o Cazanie sau de-un Penticostar.
De tine daruite cu argintate muchii,
Strafulgerä din umbra un univers de buchii.
0, luna, nu le-atinge i lasa-le sa doarma:
Intorci o foaie numai vi-Un veac uitat se darmä;
Abià desmierzi o filá §1.-un suflet Il rascoli,
Ce odihnià in tihna prin galbenele coli,
Pastrat ca mic§uneaua din dragoste culeasá.
Din fiecare carte un mort va da sa iasä
Cu gândul lui de-atuncea i haina lui de ieri.

Dar lunei cárturare zadarnic e sa-i ceri

curme dorul slovei i setea de cetire.
Apleaca fruntea alba pe vechea mea Psaltire,
Urmându-i stihuirea c'un deget diafan;
Scandeaza versul tainic in ritmul unui an
66

www.digibuc.ro
$i veac de veac se 'ncheagi pe pagini...
Cine oare
0 simt §i-ascunde, vie, privirea arzatoare?
Ce suflet de pe vremuri a revenit stingher ?
Ce umbra se 'ntrupeaza in umbra din ungher ?
Din razele de luna au scapa.rat scântei:
Patriarhal, in cârja, se 'nalta Dosoftei.
Riienjeni§ul vremii cu rnaini uscate rumpe;
Se-aprind, ca nestemate, odajdiile-i scumpe,
$i barba pieptinata pe piept i-se desface,
$i dreapta §i-o ridica in biblic semn de pace...
$i pacea §i vecia §i luna sunt cu el.
Ai fost <<deplin calugär §i bland ca §i un miel;
Adânc din carti §tiut-ai», dar azi ti-e moarta slova,
Pastorule de inimi ce-ai pastorit Moldova.
Pentru-ai tai fii nemernici nu-ti parasi tu raiul:
Noi ti-am uitat credinta §i sufletul §i graiul.
Jelim goniti departe de tam Donmului,
Ca 'n valea blestemata a Vavionului.
Va plângem datini sfinte §i, tu, cinstita ;ark
Pe care o credintä §i-un neam le inaltara...
Pamant sfintit cu moa§te in fiecare cutá
$i pomenind mândria §i jertfa lor trecutá
Cu cruci pe la raspântii, in lant ca §irul salbii...
Bâtrâna tail, unde, 'n a râurilor albii,
Ca pietre aruncate prin vad din loc in loc,
Gásia truditul suflet metoc langa metoc,
$i unde mänastirea, precum o clo§ca buni
67

www.digibuc.ro
Sub aripa ei caldá toti puii îi adunä
and vede cä se-apropie hräparetul erete,
Içi gAzduià credinta cu neclintit perete...

In Probota, cetatea simbolicä i vie,

«Cu zid inalt de pace qi turnuri de frätie»
Si ca o lurnânare de cearä de albine,
Içi mistuiai fiinta sä luminezi mai bine.
Curat ca i dimia bätutä 'n râu la piuä,
Senin la gând ca raza când sta sa fie ziuä
Creqteai cuprins de rug5 i p1M de taine maxi,
$i 'n sfintele amurguri, prin brazii seculari,
Ori unde-ti duceai paqii dldeai de Dumnezeu...

Si vàd iar primävara, cetite Dositeu,

$i cerul diminetii lucind: cristal de apà,
Cu norii: turturele ce 'n soare se adapä...
$i simt iar clipa clarä a visului täu, când,
Ca un izvor de munte din stâncA izvorând,
Din ritmul unei mimi i-argintul dintr'o zi,
Intáiul vers, psalmistul, pe buze ii trezi...
Cu limpezimi sfioase de inceput de lume,
SunA in tine versul i incä n'aveA nume.
CreqteA täcut cuvântul cu rost i cu tigaz.
De ce ai rupt, Párinte, al rimelor zágaz ?
Nu-i nici o poezie sä fie ca acerea...

Atunci gräl eu glasul mai dulce decât mierea:

68

www.digibuc.ro
4Eu am adus 'in tam ta rumâneasca limbá
De bun neam qi feria dela o cale strâmb5)>.
i cum pierl cuvântu-i aqA pierl qi el
Doar luna prin hrisoave umblà incetinel.

www.digibuc.ro
 GHENADIE COZIANUL
REDOBANDIND trecutul, tAcuse-a lui voroavá
Când se-auzi afarA un sgomot de potcoavá.
Sub picurarea lunii prin frunze de salcâm,
Pe-un cal márunt de munte venek pe caldarAm,
Cu barba de zápacIA a Sfântului Nicoati,
Ghenadie Cozianul la mine 'ntâia oari.
Desprins din ce icoaná, cu monahalá rassä,
Cu ochii suptti ca fata lui palidá i trasà,
Curatul, cuviosul ì cárturarul staret.

Párinte, veacul nostru viclean i pismAtaret,

Prin alte vremi mai bune credinta ta iti plimbá.
Cu stihuri scoase de pe (cmoscovitica limbá»,
Cu lumea de-azi, bätrâne, sá lupti nu e§ti in stare
Când un copil de qcoalà ca tine cärturar e.
gFrumoasá fu voroava §i cuvioasá foarte»,
Dar nu uita cA wremea o spui aduce moarte».
Dar nu; nu poti pricepe. Atât de tare crezi
Incat, plecând in veacu-ti, mä binecuvintezi.

Te vád in soare-apune iqind de prin chiui

Când toaca toacá vremea de a te umill,
când o razá cade ca o Bunä-Vestire
SA poleiascá crucea din \rid de mänástire.
Pe ceruri porumbieii albesc spre porumbar...
Dar tu, visând la aripi ce 'n ochi nu mai apar,
70

www.digibuc.ro
Presimti In juru-ti cerul : al stelelor nävod.
Biserica ti-arati pe vechiul Voevod,
Ce-o ctitori In umbrä de munte i de brazi:
Ce micä odihnqte pe palma lui !... Dar azi
Vezi in väpseä ghehena pe zidul schitului,
Cum urlä. blestematul In gura chitului,
In flacári cum se sbate, de draci Infipt In furcä,
Acel ce sfântul nume al Domnului Il spurck
Scrapind din dinti, pägânul In foc cum se prävalä.,
Cum verzi i roii demoni sà-1 prindá dau nävali
Si cum 11 fierb trufia smintità in cazan..4
crezi In säräcia acestui iad urnan !
Acum de slujba serii curate, te gAteqti:
Ai särutat cucernic icoane 'mparateqti
stai in strana 'naltä cetind la Molitfelnic
Dar ce näluca 'n tine revine 'n sbor sfielnic,
In tine ce iubire se 'naltà ca o iasmä
umple anii searbezi cu-a noptilor mireasmä ?
Prin afumata boltä transpare -cerul veqnicy
Un licuriciu palpità In - fiecare sfepic,
Tämâia abureazä ca paj*i de päduri,
FAcliile-s mesteceni cu stele 'n frunzaturi...
Si pe scoarta 'nflorità a poienii,
Purtând la gât colanul de brate al Ilenii.
Simti välurându-i pärul molatec, ca o Ora,
Simti tremurând tot trupul ei tank de wpârlä...
te fereqti cu groazä qi fad o cruce mare :
Mä scapà de ispità, Prea Sfântä Näscätoare !
71

www.digibuc.ro
$i vezi in straiuri albe, la dreapta Domnului,
Pe cei ce lepAdarà dulceata soinnului
$i asternutul moale 0 trupul de femee,
Ca la altar pe lespezi inghenunchiati sä stee,
Pe cei in care crucea ca un copac crescù,
Pe cei in care oaia lui Dumnezeu p5scit,
TO Binecuvântatii ce adormirà ca s5
Se scoale din tärânä, in rai la ei acasi
Pe iarba luminatà de pene de arhanghel...
$i-ti adânce§ti nadejdea din nou in Tetravanghel.
Vesteste galeluia» un dang5t larg de clopot,
Räspunde Qleluia» al Oltului lung sopot,
$i #aleluia* piere pierdut din stânc5 'n stânc5...
De-i stins in zare svonul, in inimi cântä inci
$i ca un sbor de aripi se suie cum suii
Vuind prin inserare «ale... aleluia 4
$i te inchini In tine slAvind figAduinta,
Cad silnicA-i iubirea, dar tare e credit**.

www.digibuc.ro
 IENACHITA vACARESCU
LASAND n vremea veche i stare; qi vladica,
Lin, ca un vas-fantoma ce ancora
Si navigheaza noaptea cu luna: proiector,
Avandu-ma pe bordu-i ca singur calator,
Taind cu prora timpul mai neted ca un lac,
Mi-se oprise casa pe tärmul altui veac.

In jurtil meu nimica nu se schimbase, dar

Sosia cu zarva mare, radvan de Hospodar,
Cu arnauti la scar% cu mumba§iri calari,
Cu cai din Cram, in goana, suflând foc viu pe nari...
Plesnesc cu trosnet bice §i surd pocnesc pistoale,
In tärna cad cu fruntea tarani cu piepturi goale,
A tras in dreptul casei rädvanul sub copac.
Coboara Banul Mare, pe cap cu 'nalt calpac,
Cu fata sa prelunga, cu ochiul lui de§tept,
barba-i castanie li tank pe piept.
La nimeni nu se uitä, pdsomorit, mahmur,
Si de sub blänuri scumpe de jder §i de samur,
La brlu ii vezi hangerul smältat cu pietre rare.
11 suie slugi plecate tinandu-1 de subsuoare,
Ii trág cu grija cisma, papticii ii aduc,
Ii pun in mana-i alba matanii §i-un ciubuc
Cu imamei de tilde§ §i lemn de iasomie,
Si para. 'n lingerie cafelele sa vie,
Smerite il a§eaza pe un divan turcesc.
73

www.digibuc.ro
 Plecat m5 'nchin in savite V5c5resc,
Tu, ce-ai lásat in tarà ca sfântà mostenire,
Urmasilor: o pildä i patriei: cinstire.
In Maiu, când luna nou5 îi strecurà caicul
Prin pomii mahal5lii, privià mirat calicul
La calul t5u cel negru trecând trufas, in trap,
Cu seà suflati 'n aur pe verdele-i valtrap.
Doi robi arapi, in urm5, fugiau cu bete 'n maini
S5-ti apere pulpanul caftanului de aini.
Desc5lecai, in grabá, sub un umbrar de nuci,
Loveau cu palma robii in 'naltele uluci,
O mânä nevAzut5, din dos, trageà z5vorul,
Si te g5seai in raiul gr5dinii, pe pridvorul
Cu lunä ce pe masä îçi intindeA ca dar
De borangic de raze un nepätat stergar...
O fat5, lângi tine, 'n salvari i fermeneA,
Cu ochi de caprioarà i obr5jori de nek
Pe cari in dungi de umbrà jucA al genei fir,
Purtà in p5r surgiucul cu piatr5 de safir.
P5reA, tinând o roz5 in mân5, sub turban,
Sultana r5t5cità a unui vers persan...
tu, Arhon vel Bane, cu degetele 'n barb5,
Mai gray ca mortul care se scoal5 de sub iarbk
Asculti oftând cum cânti de-o biatà turture5.
Taraful, melodia in tain5 o rea,
O 'naltä ca o minge vr5jità i o las5
S5 card in tacerea gràdinii ca
74 ,

www.digibuc.ro
Pe rand lauta, cobza i naiul, o descântä...
dragostea §taleanul iubitei care cântä,
In vis ca inteun scutec te 'nf4urä treptat...
Din somnul täil de piaträ, de ce te-ai de§teptat ?
Ce vrei la mine, spune, ce dor ti-a dat vieatá
Cäci cine mult iube§te, in groapà nu inghiatá,
cine mult suspink i dupà moarte-i viu!
el, ca pentru sine, ráspunse: Nu mai §tiu
Departe rni-este veacul ì vremea ta mi-e grea...
Dar, alb, mä urmäre§te un sbor de turturd,
'n umbrá dacä piere zäresc ca o lumini
0 floare numai una ce arde in grádiná.
E turtureä, e floare, näluc5 e?... nu §tiu
De n'o culeg, se stricä moare, de o tiu.
O lacrimä, prelinsä pe mätäsoasa-i geank
Ii turburä privirea picând in filigeana...
glasul lui se stinse ca glas de muezin
Prin somnul cel mai dulce când zorile revin
Din drumul lor in noapte...

www.digibuc.ro
 DINICU GOLESCU
and iata, fära vesti,
A si intrat in casa Dinicu din Golesti,
Cu barba-i de carbune i ochii lui de jar;
Päsise pragul vremii ca un usor hotar.

Boiere, drept la cuget si bun la Dumnezeu

Bine te \Tad aicea.
el imi spuse greu :
Desi suntem cu inimi si cu mosii vecine,
Am colindat Evropa i moartea, pin' la tine.
SA m'odihnesc, má lasa, de-atâtea tari i mari;
De nu-s poet, in brâtt-mi, pee totusi cilimäri.

Poet nu-i cel ce scrie, poet e eel ce-a mers.

E pasul care suna scandat ca i un vers
Pe drumuri pietruite s't pe poteci de lut,
Voios ea' merge singur drept spre necunoscut;
Pribeagul, ce porneste cu soarele de mina
bea, in palmá, cerul, plecat pe o fintâna;
Milogul care n'are in traista nimic,
Doar foamea lui cea mare si un coltuc prea mic,
taie cu privirea, ca dintr'o jimbla buna,
Felii de camp cu soare, sau miez de codru 'n luna.
Poet e cel ce naste cu pasu-i universul.
Pe linga-un drum-tovarás, ce prettieste versul !
orice cale draga de poti gasi in ea
76

www.digibuc.ro
In zori: o raza nouà si seara: aka stea...
Golescule, tu care intaiul ai deschis
Ca un copil Camara Apusului de vis,
De ce nu pot culege cu inima ta nouà
Lumina diminetii ca un poleiu de rouá
Pe-orasele straine cu nume greu de spus,
Când iaras diligenta porneste spre apus?..
De ce nu pot ca tine sá intru la <<Senbrun»:
«Fântâna cea frumoasa» cum zici in graiu-ti bun
Päsind sfios nisipul greblatelor alei...
De portul tau exotic se rninunau femei
Cu palarii de paie si saluri de matase,
Râdeau cu ochi albastri sau negri, curioase,
Si la plecare fete nebune, in careta
Iti asvarleau, ca pasari, volane din rachetá,
Sau intrebau, in grupuri, mirate, cine esti...
Tu, le zâmbeai, cu gândul la parcul din Golesti.
Graesti, mi-e tare teama, ca un stihuitor
Nu te 'ntelege, iarta-1, batrânul calátor...
Ma intrerupse dânsul in chip «politefsit»,
Si-am priceput din vorba-i ce mult I-am plictisit.
Uitasem in avântu-mi ca, Mare Logofat,
Cu poezia noua erà cam indarat
Si, inghitindu-mi versul de-acuma fara rost,
Priveam cum ma priveste Golescu ca p'un prost...
Eu Constantin, boierul cinstit dela Golesti,
77

www.digibuc.ro
De-am strabätut Intinsul cetatilor cragti,
N'am parasit pamântul iubit al tarii mele
De dorul altui soare, de dragul altor stele.
Când am vazut nevoia qi. jalea dela noi,
Am fost in lumea larga sa aflu gânduri noui,
SA-mi altoesc un suflet ramas din vechiul Râm,
Salbäticit de vremuri pe rodnicu-i tarâm.
N'am cautat, ma iarta, ca un poet nebun
Vazduhul §i pamântul in ochii mei s'adun.
De m'am purtat prin tara atâtor imparati,
E ca s'aduc in mine un suflet bun la frati.
Vazându-mi stângacia a râs strainul tot,
Batjocorindu-mi chipul de had fanariot,
de s'au strâns In juru-mi, pe piete, ca la urs,
Ce-am invatat dmâne qi. râsul lor s'a scurs
Ca Arge§u 'n. zavoaie cu apele lui mari.
Am adormit in pace la umbra de vlastari
Vlastarii poarta umbra cazutului copac
Ati isprävit voi oare ce-am inceput sa fac?
Aveti, e drept, Apusul intreg in palarie,
Aqi vrea mai bine 'n creier i 'n cugete sä fie.
De ce ai vrut, urma§e, din groapa mea sa vin
De ai nemteasca haina, dar suflet bizantin?
Pe mine de sta moda Fanarului, visam
Un suflet ca o floare ascunsa dup' un ram,
Un suflet proaspat, dornic de roade ca pämântul.
Stramoqii-i daruira, cu legea lor, cuvântul;
78

www.digibuc.ro
De mic it botezara cu lacrimi si amar
Ca greu A, cantareasca pe-al cerului cantar;
L-a 'mbalsarnat cu cimbru si flori de busuioc
Pamantul tarii mele, sa-i fie de noroc,
In el campia, lunca si muntii sa se-ascunza;
Ca un pastor ce zice doar codrului din frunza,
Cat 'il atingi, un sunet frematator sa dea;
Un suflet nou si totusi batrân ca tara mea...

www.digibuc.ro
 ANTON PANN
TOT mai priveam prin veacuri domnescul lor radvan
Când, nas in nas, la poara, &dui de Anton Pann.
Pura, ca 'n moda veche, giubeà §i antereu,
Pe jos urcase dealul i glfaii din greu.

In casa ta azi versul Protipendadii-a fost,

IngAduie s'o calce §i. snoava unui prost.
Te miri c'o tiu §i pe-asta ? Nepoate, le qtiu toate.
S 'apoi de vin ca sania pe alpi §i. nu pe roate
E 6' 'ntálnii de vale pe Ban... §i arn5utii
Lui m'au ferit, luând-o, de grijile carutii.
De astfel de belele la noi nu scapi nici mort,
Când te-a n5scut norocul la gura unui cort.
Dar s5 räsäm necazul la uqä cu tichia,
$i afla ca din groapà de ies sà-ti turbur viea
E cä aid mä chiamà o judecaa mare.
0 fi cea de pe urm5 ? rostii cu-o tremurare.
N'ai grijá, din cer Domnul cu-arhangheli n'o sI iasä,
Ci nobila Gutuie, a poamelor crgasi,
Trimis-a dupä mine sa stau dovadi vie
La cearta dintre Ceapä §i Strugurul din vie.
Am in oPovestea vorbei» cu deamánuntul spusä
$i pricina §i. jalba qi. jalea lui nespusä
Când fu obubosul Strugur de lemne sp ânzurat».
Prea cruda lui pedeapsä pe-atunci m'a bucurat,
Dar, de când in mormântu-mi beau ve§nic numai apä
So

www.digibuc.ro
(S'aceasta doar cdnd ploaia, binevoind, m'adapa)
Am Inceput si judec mai dulce vin si must.
Morala dupa moarfe e-afacere de gust,
(L'atn intrerupt) eu totusi nu te credeam betiv.
Nepoate, veacul nos tru erà mai milostiv,
$i darurile vitei au fost blagoslovite.
La voi, zambiri si butii le vad cam istovite
De când pe vechea vorba ati pus o haina noua.
Am si strigat, strangându-1 de mainile-amandoua:
Bine-ai venit ! Pe finul istet al lui Pepele,
De ani l-asteaptä casa copilariei mele.
Am gazduit inteinsa, pe rand, pe toti poetii,
Ca plata mi-au pus lacrimi in ochii tineretii.
Din fagurii iubirii mi-au däruit durerea,
M'au invatat, natângii, s'o pretuesc ca mierea.
Mi-au Ingradit simtirea in tare sarac de spin,
&Ali behäie dorinta in ritmuri de suspin.
Ei mi-au schimbat stejarii in salcii plangatoare,
cu basmiri de luna si. de privighetoare,
Mi-au smuls din ceruri pina si sborul cioarliei
Ce intipsese 'n soare sageata veseliei.
0, Anton Panne, oaspe ce 'n taxi n'.ai pereche,
Tu singur poti cu gluma ta floare la ureche
Sa infloresti in inimi de plans amar si uti,
Pe maracinii vietii a râsului rasura.
Povestitor al vorbei, calif peste silabe,
edeai, ca inteo mie si una nopti arabe,
In mahalà, sub parul bátran, la cafenek
8/

www.digibuc.ro
Istorisind zäbavnic cum' vorba iti veneà
Cu boaba de rnâtânii ce dqirai in rnânà.
In ochii tuturora te 'ntânipinA st5p5nâ
Aceea bucurie ce 'n gâturi hohotià,
pilda snoavei tale nu se nesocota.
La sal% cu Mo Albu oprit la qezkori,
Svârleai la fete 'n poalâ un pumn de ghicitori,
Si cum, prin grâu, chiar Domnul a fânduit cicoarea,
printre oameni sâ fie zicaoarea.
0, <music» blând, ce'n strani cântai smerit la ingeri,
Când isonul câzuse armonios de plângeri,
Doar tu, suiai la ceruri cu râs de melodie...
Nepoate, vorba multá la orn e sarâcie.
Pe Nastratin ascultâ-1, deì a fost pâgân,
Cáci dacâ versul trece, proverbele rAmân.
Si, pe cánd glasu-i incâ auzu-mi stäpânià,
Se indreptà spre uà, fâcând o temeneá.

www.digibuc.ro
 ELIADE, CARLOVA
SI ALEXANDR-ESCU
DAR roate uruirá §.1 bice au pocnit...
A cui calea§csá-albastrà de luná s'a oprit ?
Ce vechiu poet se 'ntoarce cu cai inainta§i
Ca sá revadà tara umililor urma§i,
$i pkásind In groapá a oaselor speteze,
A hotárit la noapte la noi sá ospgteze ?
M'am repezit la scará... Nu-i un poet: stint trei,
5i-un dine e cu dân§ii. 0 fi?.. da, da, sunt ei !
Eliade ing prive§te cu ochi de Sburátor,
Alexandrescu vine cu câinele Azor,
$i prins In uniformä ca 'ntr'un corset de fatá,
Sfios, imi clá Cârlova o mâná inspiratá.
In anul una mie opt sute §i. trei zeci,
Cu patru cai ce 'nnoatá In praful lunei reci,
Porniräti din Târgovi§ti ca sà-mi sositi acum
VA rog, poftiti 'n5untru sá v'odihniti de drum.
Erà, ca azi de albá, aceea§ noapte 'n taxi,
Cánd zurgáläii vo§tri de clued se 'náltarä.
Colinele muntene páleau in §ir pe cer,
Mijià ca o nälucá un munte gránicer,
Argintul viu in jghiaburi cursese cu susur,
I§i poleiau toti plopii destinul lor obscur,
$i sate in lumina aceasta uimitoare,
83

www.digibuc.ro
Se varuiau deodata ca pentr'o sarbatoare...
Un han, din vreme 'n vreme, cu stra§ina in luna,
Visà ca Grigorescu pe panza o sä-1 puna.
Se iconeau o clipa : hangita 'n rama tiii,
Pe langa focuri joase, ca umbre, carau§ii,
Si, dejugati, plavanii greoi schimbati in piatri...
Piereau apoi in zarva dulailor ce latra.
Prin ramuri revarsatä incolo §i incoace,
Pe drumul mare, luna va nascocià baltoace
$i va stropia trasura cu picuri argintii...
Dar voi, pastrand in suflet ruinele pustii,
Si urmariti de gandul trecutului unic
Din campenescul farmec neculegand nimic,
Vedeati numai ruine domnind voevodale...
Si bolti in surpatura pe necioplite dale,
Si tainite zidite pe vremi de me§teri mari,
Si clopote de-arama turnate de-alarnari,
Si curti domne§ti cu turle, clopotniti, paradis
VA rasareau vedenii in luna §i. in vis.
Eri : stemele domniei azi : un sala de stane...
Au infruntat nävala urgiilor pagane,
Chid buciumand strajerii chiemau la metereze
Tot ghioage nestrujite in brate pururi treze,
Si'n piepturi tari, mandria de a muti. Roman.
Azi unde sunt vitejii, cand pietrele räman
Ca semne ca aicea fu Scaunul §i scutul ?...

Targov4te, adio ! Te 'ntuneci cu trecutul.

84

www.digibuc.ro
Toti trei pe-aceea§ lirä, cetate, 'ti cântä slova:
Eliade-Ridulescu intâiu, §i tu, Cârlova,
Rostiräti la porunca despoticA de-a spune:
(0, ziduri, residenta vegherilor sträbune...»
<40, ziduri întristate, o, monument stävit...»
Si iatä cä, pe gânduri, deodatä ai §optit,
Alexandrescu, 'n máni cu fruntea ostenitä:
<Culcat p'aste ruine, sub care adâncitä
E gloria sträbunä qi umbra de eroi...»
S'aceea§ poezie se tânguià In voi.
La masá beam acuma ceai blond din samovar.
De n'ar fi fost obrazul ca laptele de var
Si ochii de odatä ca sticla, n'ai fi zis
CI §i-au cernut tärâna prin cel din urmä vis.
Erau atât de tineri c5 mä simteam bätrân.
Smerit qedeau ca'n stranä. Am inceput sä 'ngân
Zärind prin geam tot câmpul sub lunä revärsat:
oSi apele dorm duse §i morile au stat.»
Dar cum tacea Eliade privindu-má, acui.
De versurile vietii sä fie-a§a satui?
Si lui Alexandrescu strigaiu cu glas ce bate:
c(A. turnurilor umbre pe unde stau culcate,
Spre tärmul dimpotrivá se 'ntind, se prelungesc.»
Iar el, nedându-rni vreme nici stihul sa-1 sfar§esc,
Mä intrebä de cine-i, cäci nu gândise Ina.
Puternica poemä cu rimele de stâncä,
In care ritmic Oltul love§te val cu val...
85

www.digibuc.ro
 i când i-am spus de cine-i o, visul triumfal
Ce-i strAlucl In ochii Infrigurati la vestea
CA pentru ve§nicie va scrie, el, acestea...
Dar noapte...
Nor pe ceruri...
Când se fAcii luminA
Pieriser5 cu umbra lAsAndu-§i ceaca pliná...
i buchisià iar luna pe raftul meu de cArti
Prin tomuri brAcuite, prin stampe §i. prin hArti.

www.digibuc.ro
 DONICI
DAR luna, greu, cu ochii 'mpainjeniti de somn,
Lásand in urma steme si chipuri vechi de Dornn
Si ptaful sa se cearna pe hronic si ceaslov,
In raza-i, ca 'ntr'o mina, lua cartea lui Krilov...
Nu vreau, ia searna, luno, azi versuri muscalesti.

Un glas glumet, de-afara striga: Te pacalesti !

Si usa o deschise larg Donici, Gland cu palma,
Si dupa el intrara, inghesuiti, de-avalma,
La mine, ca 'nteo casa pe care-o calca hotii,
Mugind, sbierand, latrand si miorläind cu totii,
Tarts, pe brand, in salturi, pe labe, sau in sbor,
Puhoiu grozav, ce creste din tinda 'n foisor
Si greu se strange 'n scará si 'n sala se desface
Ramasera afara doar klouà boloboace>>
Val viu de blani si pene, cu ghiara, plisc sau colti,
Strivindu-se de ziduri, lovindu-se de bolti
Pe mobile, pe scoarte, usor sau anevoe,
Se revarsase Arca potopului lui Noe.

De groaza inlemnisem si. paru-mi sta maciuca,

Privind la Rac, la Broasca, la saltareata Stiuca,
La Leul ce vaneaza, la Ursul din priseci,
Cum Soarecele iese cu un Guzgan din beci,
Mornita cum se stramba la chipu-i din oglinda,
Cum Veverita, sprinten grind din grinda 'n grinda,
87

www.digibuc.ro
Pe scrinuri i pe mese rastoarna toate cele,
cum i§i taie sborul Liliac qi Randunele,
Zäream doi Caini : o javra de casa §i-un dulau,
Vulturul i Paingul sositi de pe Ceahlau,
Pe stalpul etajerii un 5arpe incrustat
Cu ochii de rubine i trup de matostat,
printre oi barsane, doinind «oiti bar»,
Pe batul pastoriei proptit : un Lup nazar.
Un Greier §i-o Furnica pe-un qal zoreau cat pot ;
Racleà Bursucul, Vulpei ((cu pufiqor pe hot»;
Magarului, cu ifos Cana Privighetoarea ;
ca 'ntr'un bloc de stanci sculptanduii nemiFarea,
Un Elefant, de tronuri §i de mariri satul,
Mai mäsurà vecia cu-al trompei lung pendul...

Neputincios, in jaltu-mi de spaimá sgribulit,

Tinteam cu desnadejde acest potop cumplit
'n gandul meu tot una de greu afuriseam
fabula i luna ce iscodià la geam...
Ce vreti, cinstite fiare ? abià putui sa 'ngan.
Pe Donici dand de-o parte, räspunse-un urs batran,
0 namila cat u§a, cu qaptele-i cojoace,
Crescut in fund de codri i ne§tiind sa joace.
-- 0, fiule, n'ai teama, la tine mult n'om sta,
Caci, oricat de bogata ar fi odaia ta
In colb de car ti uitate pe rafturi in irag,
Un fagure de miere ne este mult mai drag,
Cules in zori, pe roua, din guri de buturugi:
88

www.digibuc.ro
Un fagure din care lumina zilei sugi,
Pe când se 'nalta zornic prin ramuri, ca un nor,
Surorile albine in roiu sbarnaitor...
Oricat ar fi de moale, matasuri i covoare
Nu sunt ca iarba verde in rasarit de soare,
Când raza e arcusul ce-atinge inteo doará
Padurea ce rasuna ca lemnul de vioara,
Cand codrul tot tresare sa-si scoale cantaretii...
Noi anr itenit la tine sa judecam poetii.
Nu te 'ngrozl, caci fabuli stiu bine n'ai scris Inca;
De fabulisti ne plângem: obrazul ni-1 manânca;
Gasirá, vezi, cu cale sà ne prosteascá neamul.
Rabdaram toate: lantul i jugul greu i hamul
Nu vrem sa ne-altoiasca cu sufletul lor mic.
Ne-au invátat brasoaii e i fapte de nimic;
Ne-au judecat pe semne cu proprie másura,
Caci numai Omul minte, blesteama, stricä, fura,
Slugarnic cu cel tare si biciu cu cel mai slab...
Ce inima intrece pe-a calului arab ?
Ce mana tese panza mai fin ca un paing ?
Credinta unui dine nici sfintii n'o ating !
Si nu cunosc pe lume neveste sau fecioare
Sá aiba ochii galesi ai bietei caprioare...
Desi nu's «doctor» Inca si n'am urmat vreun curs,
Pe voi nu-mi schlmb naravul si pielea mea de urs.
Nu vrem poetul fie maestru cat de mare
Si râdá toti strengarii din clasele primare
De vorbele neghioabe ce ne soptiti cu talc...
89

www.digibuc.ro
Privi urit la Donici ce tot tkuse mâlc,
Se scärpinä la ceafä si mormal 'nainte:

Vezi, fiule, voi oameni, nu stiti cleat cuvinte.

Ca si copiii care prind fluturi vii pe pagini,
Le-ati tintuit in suflet cu sboruri de imagini
jocul lor de aripi nebun i ne 'ntrerupt
V'ascunde noaptea sfântá ce doarme dedesupt.
Noi ascultäm stäm zile la p ândá, nopti intregi,
Ca sä culegem glasul ce tu nu-1 intelegi;
Sam, urmärind ficerea ce vrea sä ni-1 ascunzà
Sub fiecare piaträ, sub fiecare frunzà;
Adulmecäm pádurea, poiana, iarba 'naltä,
Sämânta care a este i muschiul ce tresaltä,
Si muntele ce 'naltà spre cer a lui spinäri,
Si câmpul care fuge sporind din zäri in zäri.
Vezi, pestii-ascultä apa i pasärile vântul,
Sobolii orbi, cum bate ca inima pämântul...
Fiinta noasträ toatá e-o vastä ascultare:
Urechea ne lärgeste firestile hotare
Si ni le duce pânä in cap de univers...
Ce catä 'n van poetii subtili cu al lor vers
Cu ritmuri jucäuse si cântec de silabe
Gäseste trupul nostru greoiu in patru labe...

Scurt se oprl cu ochii holbati la luna plinä,

Ce prelingeà pe geamuri o miere de luminä,
Si ursu 'n douà labe i cu priviri aprinse,
90

www.digibuc.ro
. Spre galbena comoara tot botul i§i Intinse.
Dar supärata, luna, facandu-se vapaie
Si maturand cu raza-i Intreaga mea odaie,
Imi §terse ca fantasme,lighioanele lui Donici...
Iqi potoll mania, qi se-adancì In hronici.

www.digibuc.ro
 BOLINTINEANU
IMI asteptam poetul de mult ce nu mai vine...
Un ornic miezul noptii bätù cum se cuvine;
De vale câini urlarä, la moarte cum se urlä;
Tipä o cucuvae pe a capelei turlä;
Nelinistit perdele fosnirá 'n luna pliná,
Si 'n strania, spectrala i palida luminá,
Mà intrebam, cuversu-mi ce mort o sá desgrop...

Ce nenteles de-aproape ai räsunat, galop 1

Si totusi, at se 'ntinde in luna drum de deal,
Nici nor de praf nu suie, nid cAläret, nid cal.
L'aud in curte par'cä i nici in zare nu-i...
Au cine-alearg5 astfel purtat de ritmul lui?
Ce blestem, din mormântul cu cruce pusä strâmb,
Il mânä ca vârtejul pe ves, pe deal, pe dâmb?
Ce babä cu descântec de moarte l'a impuns?
Nu-1 prind cu ochii hied' i 'n suflet mi-a ajuns
Flämânzi cu dintii muqcä din lunä, vârcolacii...
Mari, ca de viscol, se clatiná copacii.
Castani i plopi de spaimä au frunzele crispate
Si'n groaza lor lungi, crengile pe spate,
Cáci iatà-i: Mihnea, calul i fuga negru bloc
Pe drum bAtut in cremeni, tâsnind din limbi de foc,
Potcoavele tus-patru când cad deodatá, grele...
92

www.digibuc.ro
 urmä 'n transparenta ce duce pánla stele
De lunA zugrävitä §i de Raffet gravatà",
Alunecând piez4à prin nori de plumb i vati,
Desf4urându-§i friza de oase i strigoi
Tkutà cavalcadà a mortilor spre noi.
Am tresarit ca omul, din somn, când se deqteapta:
0 mânà-mi atinsese, de ghiatà, mâna dreaptà
singele in vine imi inghetä de ger
Mci par'cà rupt din ceata stafiilor din cer,
Stateà Bolintineanu in fata mea, aici,
Cu fruntea: zid de umbrà, cu ochii: licurici
Ce-§i aprindeau din beznA scânteia de fosfor,
Straluminând obrazul livid din jurul bor.
Un semn fâcù se §terse, cu calu-i,
Ca aburele bältii când suflä báltketul,
Se risipiri mortii, se prab4rà 'n groape...
Tâcerea mA cuprinse, o pipAiam aproape.
Sus oca un glob de aur* blind luna stráluciá
Pe nori, inalte corturi cu pânzele de neà.
Ce Domn seine; le 'ntinse sub steagu-ineinfrânt ?
Dar tabära-nàlucA se clatina in vânt,
Si iatà se inchiagA sub raza lunei pline
0 legendarà armie de timbre §i lumine,
Intregul cer se umple cu oastea lui Mihaiu.
Sclipe§te coiful, scutul, zàbala dela cai;
Strafulgeii prin noapte baltagul §i topuzul;
93

www.digibuc.ro
$i cum in toamna cre§te pe §esuri cucuruzul,
AO rasar in umbra., sporind in rânduri mute,
Vitejii de-altadata, hotar nedrept sa mute...
Credinta lor e-aceea§ in ceasul bun sau rail:
Sunt mari Calugarenii, dar sfânt e Miraslau L.
Eroica legenda, e§ti Muma lui stefan.
Destinul cánd ne fránge sub pumnul lui avan,
Dela fereastra 'nalta a vechiului castel
Ne dai puteri, legenda, sä ne luptam cu el,
Caci visul tau ramâne pe vremi biruitor.
Se-ascunde iarä§ luna in vânat giulgiu de nor.
Trecutul se destrama §i. negurile cresc
$i 'nchid cu-a lor perdele lunarul dom ceresc.
Bolintineanu unde-i? Sunt singur in odaie.

www.digibuc.ro
 MURESANU
UN sgomot surd de ropot, tkerea o 'ntretaie
Din depärtäri afunde se-aud multimi in mers,
Atâtea mii de soapte nu fac deck un vers.
Se umflä ca un fluviu, crescând din om in om,
Cum freamätä furtuna prin frunzele de porn.
Acurn räsunä totul in asprá vijelie.
Ca tunetu'n pádure, un glas adânc invie
Si norii dà sä sparg5 i norii grei se sparg.
In fata-mi, ca pe-o hartä deschisä, 'n lung si 'n larg
Se-aratá tot Ardealul cu munti i cu coline,
Desväluindu-si codrii i apele lui line,
Ogoarele, câmpia, päsunile bogate,
Cetätile de piatrá i albele lui sate
Ca miei priori pe iarba cea verde-a primäverii...
Ardealul ! Tot Ardealul in soarele 'nvierii !

Ca un puhoiu de apà ce dui:4 ploi s'a scurs,

Din Retezat vin bacii in saric5 de urs.
Mioarele, cârlanii, rämas-au sus, la stâni
Azi bâta ciobäneasc5 e ghioag5 'n a lor mâni
doina pastoralà e chiot groaznic azi.
Ca 'n vremi bätrâne 'nvie pädurile de brazi ?
Pe plaiuri iar se raised in mers greoi stejarii ?
Nu din Parâng coboarà in haità Poenarii.
Prin stânci rostogolite, pe rape i poeni,
Câlâri vin falnic Motii din muntii Apuseni
95

www.digibuc.ro
 princlã ei, vulturii regescul corb, in plisc.
$i .buciumul lor suna prelung din pisc in pisc,
Din vârf in vârf se-alungá ecoul pâng tace,
Immormântând chemarea din vremurile dace,
Trezind navalnic visul ce na murit de-atunci...
Si latá visul creqte pe lanrri i pe lunci,
Pätrunde viu in case qi 'n inimi fgrá fricà,
Cu mic qi mare, sate de-avalma se ridicá;
Pornesc bärbati, neveste qi fete i frácài
Se umflà de multime potecä, drumuri, cii;
P5mântul tot il spali infricopte ape,
Rostogolind in ele topoare, furci i sape...
Dar preoti blânzi, cu cârjà i cruce merg in cap
Pastori albiti de vremuri sub negrul lor potcap.
Cu Domnul cäláuzi, ei duc poporu-ales
Spre zarea Blajului drag es.,
Lucind, ca pentru Moise, pe-Horeb, tinutul sfânt...
Atuncea Murganu ie0 ca din pàmânt,
In ochi purta el singur a lor priviri ce ard
Si graiul tuturora in glasul lui de bard.
Având drept bronz, toti muntii, iar limbA, neamul
[meu,
Si-o singurà credinfä in el §i 'n Dumnezeu,
Turnat-am cu-al meu suflet in al iubirii clocot
Sá sune mântuirea Ardealului, un clopot.
El sunà clar pe Criquri, el sunà pe Târnave,
Si scoale inimi moarte i suflete trândave;
96

www.digibuc.ro
El a/lei sus pe Someq, el cântá jos pe Olt,
Unirea sä 'nfloreàscã ca rujile in volt...
Pe Câmpul Libertätii obezile sunt sparte
(aDqteaptä-te Române, din somnul cel de moarte!»
M'am de§teptat din sommi-mi ? doar luna umblä vie
Prin paginile roase din vreo antologie.
Legende nationale ! An patru zeci §i opt !
Cu versuri implinite cum este fructul copt...
0, lunä, pentru cine te 'mbeti cu mustul lor,
Cu-avântul §i nädejdea
In patria de astázi credeau ei, in trecut
Azi nu mai cred urma§ii in ceeace-au fácut.

www.digibuc.ro
 ALECSANDRI
BATU din nou pendula pe marmura consolii,
Si desgropânduii fruntea de tilde§ din gin foliih,
Iqi in510 lin luna albastru-i lampadar :
Parc'a§teptà sosirea cuiva..,
i ca un dar
De raze ce s'ar frânge in pic5turi de cântec,
Se revárs5 'n odaie un luminos descintec
De zurg5l5i ce suna in trap vioiu de cai...

S5 v5d pe cel ce vine, pe geam m5 aplecai:

In chiote, ca vântul fácând opt murgi sA sboare,
Pe-un drum bältat de lun5 sub crengi tremur5toare,
Goneau c5ruta po§tii, trei surugii c515ri.
Nici n'apucasem bine s5 m5 cobor pe sari
Si 'n fata-mi sta poetul senin: Alecsandri.
Cum D. pofteam in cask cu mâna m5 oprl :
Nu vreau s5 vii cu mine pe lun5 pân5 'n lunc5.

Dorinta-i m5 cuprinse cu tainici porunc5.

Se catin5 p5mântul sub roate §i fugl...
Sburam acum alAturi mânati de surugii.
In vânt veneau miresme de fân §i. tot mai bine
Se deslu§ià o ap5 cu zumzetul de-albine
Ce 'n negru nor §i-adun5 int5râtatul roiu.
Intrasem sub frunzi§ul b5trânului z5voiu
98

www.digibuc.ro
$i salcii se 'nchinará cu fruntea la pam ant,
Cand se opriri caii sforaitori, in vant
Tot scuturanduli salba de sunet rand pe rand-
-N'auziimi spuse bardul Siretul meu cantand ?
El duce jalea «doinii> in valurile-i grele;
El infloreqte spuma-i cu ftnargaritarele»,
Sadite de iubire qi rupte de noroc;
El strange dacramioare» la piept i 'n crudu-i joc
Le svarle veqtejite de dor, sa se resfire:
Ca 'n lacrimile limpezi sa creased' ((suvenire»
Pe el lasandu-mi versul sa cada ca o plasa,
Am prins Moldova toata in mreaja-i de matasa.
Päduri de brad, fanete §i lanuri mari de grau,
Fopesc, nalucitoare §i vi.i, in al meu eau.
Apleaca-te patrunde vrajita lui oglinda:
Priveliqti se alungä qi altele colinda,
Din zori de-argint §i pana in aurit amurg
In rama lui de sälcii, vastelurile» curg,
Desvaluind privirii obrazul tarii drag.
Se'nfiorase lunca la glasul lui de mag
Si Argequl, sub luna, se 'nfiorä i el,
Mi§canduli solzii lucii pe-al undelor inel.
Biet rau de munte, Care nici cand n'avuse parte
De un poet sa-1 faca nemuritor in carte,
Rau bun al anti nume rasunkor i dulce
Pe nimeni nu gasise in vers slavit sa-1 culce.
Sopti: Siretul nu e, sunt eu dar când vorbeqti
99

www.digibuc.ro
ZAvoiul din Florica e lunca din Mircqti.
Simt apa-mi curgAtoare qi zarea-mi cA se schimbi,
valu-mi glAsugte moldoveneascA limbA.
0, graiul cel mai dulce din tärile române,
De când pe lira de-aur l-ai instrunat, stApAne L.
si-o salcie pe maluri: Aà e... a qoptit...
Alecsandri acuma 4e bratul meu proptit,
Sub plute argintate lAsând poqtalionul
SA risipeascA umbra qi destrame svonul
Porn). pe o potecA tAind de-a curmez4.
Sub frasini mari, prin frunze ne tot bAteà pieZiq
0 minunatA ploaie de lunA-amestecând
ZAvoiul meu aevea cu lunca lui din gAnd...
Atunci, in plin5 toamng, simçii c5 luna Maiu
Imbobociâ de dorul iubitului säu graiu.
NAluca primäverii deodatA prinse vieatA:
Se-acopereau vlAstarii cu-o tânärä verdeafá;
Parfumuri pädurete, sälbatice, adânci,
Se ridicau din ierburi i 'n noapte îi dau brânci,
Se inAltau pe vânturi i se lungeau ca fiare
SA prindA iar pAmântul bAtrAn in a lor ghiare
paski cântätoare au izbucnit In vers...
Alecsandri prin luncA urma tAcutu-i mers,
Cu capu 'n piept, pe gânduri, cu mâinile la spate
tremurA natura de vis i voluptate
Când umbra lui regeascA, trecând, o atingeA.
Melancolia clipei fugare mä 'nvingeA,
Cu toatA primAvara domnind izbAvitoare...
I00

www.digibuc.ro
Se auzl departe, clar, a privighetoare.

E-aceeas care cântA pe groapa lui uitatA:

Pe morti numai natura nu-i uitA niciodati.
Pe-aceeas creang5 'n leagAn aceleasi pasäri vin
Ca sà-i impArfAseascA, in Maiu, in cânt divin,
Si dacA lasA sub iarba lor pustie,
Ca sA-o 'nfloreascA singur liliacul nu 'ntArzie.
Poete, faima minte si bArfitorii mint.
Steluta doar aninA o lacrimA de-argint
De ramura plecatA pe cruce ca o
Tu, care esti pierdutA in alba aurorá,
Stea dulce i iubitA a sufletului, tu,
Rea fiorul vietii acelui ce-1 pierdù !...
Dridri de mult uitat-a iubita-i
La piatra lui nu vine, azi, nici o kiondinettb.
Dar când secerátorii, sub ulmi, se 'ntind de-amiazà,
In umbra fermecatA Rodica Il viseazA,
Strângând la ski copilul din flori, cu par bAlaium
Si toamna, când coboarA pe un picior de plaiu,
Din Vrancea, din Moldova si din Ardèal, lungi turme,
Miorita näsdrävanA, uitând de a lor urme,
LAsAnd suspin din fluier in zare sA se frAng5,
RAmâne nemiscatA PAstorul ei plângi...
Si mesterul Manole, care-si zicli iubirea
SA creased* peste veacuri in soare mAnAstirea,
NemaigAsind prin lume, ca s'o jertfeasci, alta
Rapsodului inchini mistria grea i dalta,
Tot

www.digibuc.ro
Lui ce-a 'n5ltat in tark mai trainic sA rämânà
Ca zidul sfânt: Balada qiDoina românâ.
Alecsandri sub sâlcii se depârtà incet...

www.digibuc.ro
 CEL DIN URMA
MA pArAsise bardul venit de. pe Siret.
Pe drumuri impietrite de-al tioptilor polei
SunA tot mai departe un rAs de clopotei...
MA re'ntorceam spre casA eu singur. Raza lunii
Sculpta cu daltA vie in relief alunii,
FAcând din steiul umbrei sA scapere scântei.
Vei rAsArl in cale-mi, din noaptea de sub tel
Tu, dureros de dulce poet, sA mi te-apropii ?...
Si teii troenirA qi tremurarA plopii.
Glicina de pe ziduri, mAcequl din pervaz
LegarA liane scumpe qi. roze de Siraz,
Iar casa mea bátrAnA reinAltA prin veacuri
Castelul singuratic la margine de lacuri...
Si ca o lipsA mare rn'atinse nemurirea
Acelui ce'n luceafAr i§i inghietA privirea.
Si ramurile toate bAturA lung in geam,
Iar codrul qi cu mine alâturea plângeam.
Pustiul §i urltul mi-erau din nou stApânii
Pieriseti in noapte §i in trecut BAtrânii,
LA's Andu-mA mai singur qi mai stingher pe lume...

Le mai plângeam plecarea §i-i mai chemam pe nume,

Când, prin ferestre, ziva lAsA pe-al meu covor
0 floare de luminA svArlitA din pridvor_
103

www.digibuc.ro
$i soarele deodata aproape imi era,
$i 'n fata-rni Grigorescu §ezand pe canapea.
Da, i-am vazut bastonul de lemn de corn, surtucul
palaria moale pástrata 'n cap (uitucul !)
$i zambetul acela i mana lui i ochii,
Ce-au desbracat natura cum altii fura rochii
Ca sä priveasca goala pe fata ce-o iubesc.
Nu te jell, imi spuse, poetii 'mbatranesc.
Cuvintele de aur menite sunt pieirii:
Ca gaze efemere n raza amintirii
Revin, sclipind in juru-ti, din ce in ce mai rar,
5i-o buna dimineata le vezi Intr'un sartar,
In acul unui critic uscand pe-o filá rupta...
Cu legile uitarii umane nu da lupta.
De moare, ce e sunet, coloarea ta rämane
L'am intrerupt Maestre, e azi i va fi mane,
Eterna ca natura, din care tu o iei,
In spatiu: pe-a ta panza i 'n timp : in ochii mei.
Poetii pot sa plece and tinem vrajitorul:
Tu singur le-ai fost fapta, lumina i decorul.
Dar el zarind o schita de-a lui cum sta 'n perete,
Surase aratând-o: De-aqi mai tral, baiete,
N'gi mai pieta cu pensuli de pär, ci ai privl
In rama lor fireasca priveli§tile vii.
De ce sa strici o panza and ai un cer de vara ?
se scull §i ochii paliti Ii scanteiara:
Inchide casa, trage obloanele i vina...
Ne-gteapta drumuri albe §i-o tail de lumina.
1.04

www.digibuc.ro
Te suie 'n carul rustic cu pasnicii lui boi,
Te culca in sulfina, in fin si in trifoi,
Caci pentru tine câmpul ti 1-am cules drept perna,
Si, drept umbrar albastru, ti-am impanzit eterna
0 bolta pe sub care de-acum ne-om adâncl.
Se mântuise casa and vorba isi sfirsl...
In leganarea lina a rotilor de lemn,
Calatoream agale sub magicul indemn
Al pictorului care crease Romania.
Mai mica, tot mai mica, se departase viea
Si 'n urma disparuse...
Mergeam acum, nu stiu:
Pe Topolog, pe Trotus, pe Mures sau pe Jiu,
Caci apa lor tot una de limpede ramâne,
Când oglindeste vraja colinelor române
Cu procesiuni de sate prin lungi livezi de pruni
Pornite din indemnul uitatilor strabuni.
Nici muget, nici talangä, nici cel mai slab ecou...
Pard tacuta vale un linistit tablou,
0 /351.14 zugravita de razele de soare
In care orice linie traià nemuritoare,
Si 'n calma ei lumina de vis si de amurg
Privit-a Grigorescu cu ochi de demiurg.
Si se facit deodatä un drum, sus, pe muscele...
Veneau domol ca blocuri de neà ce misca grele
Rumegatori, plávanii cuminti, si'n vârf de car
Taranul care poarta pe umeri cerul clar.
TO5

www.digibuc.ro
5i 'n praful inserarii cadelnitand albastru,
Alaturi de carute- trecurä in buiastru,
Purtand in mina plosca de nunta, calaretii...
Am intalnit, pe-o coasta, cu qatra lor läetii
Cu trup de bronz, cu sdrente, cu uqi qi cu magari,
5i, la popas, cu boii ei palcuri prin stejari,
Cu albe coviltire o tabára de care...
Si am vazut iar hanul pustiu la drumul mare
$i sub umbrar de §ita de ierni daräpanat,
Drumeti, ce-qi b eau necazul, qi-un murg de st alp legat...
$i Lea' casa veche cu nalbe la ferestre,
Impodobit, pridvorul cu scoartele de zestre,
Copila ganditoare, ce coase la gherghef,
Cu ochi de peruzele qi manä de sidef...
$i iata, cu camorul lasat in maini pe spate,
Mládie ca o creanga in soarele ce-o bate,
In valnecul ce-o strange ca trasa prin inel,
In mers de ciuta, fata cu vaci qi cu vitel...
$i iata, sub cirqii din deal, cu mina goala,
$ezand sfioasä fata cu flori cazute 'n poalá :
Prin inflorite ramuri priveqte 'n vale tara.
Rodica e ? Ileana ? sau poate Primavara ?...

Dar dealuri povarnite se impingeau spre munte,

Cand am zarit cioponil de oi albind qi'n frunte,
Cu bata dupa spate §i cu caciula sura,
Ciobanul ce coboarä pe plaiu ca din pictura,
Ca sa imire 'n suflet margele laolalta
Priveliqtile toamnei din munte panla baltá...
Io6

www.digibuc.ro
Atunci, din mari, ascunse §i ne 'ntelese legi,
Ace laq sus la Rodna, acelaq pe Bucegi,
Cu dacica opinca §i piept de legionar,
Stand viu in fata noastra dar totuqi legendar,
Puternic ca o stânca §i verde ca un brad,
nil pastorul mitic qi ultimul nomad,..
De-asupra lui: doar cerul, ca temelii: Carpatul,
Jur-imprejur : o Tara dealungul §i dealatul ...
Proptit tacut in bâta, cu ochi pierduti in gol
Din pusta lui Petöfi la stepa lui Gogol,
Svarleä piezip-i umbra pe dealuri §i. câmpii.
De pretutindeni glasul pamântului gräl :
In zori de zi te 'nalti la cer cu cioarlia,
Cu soarele ce-apune sa 'mbratiqezi câmpia,
Te-gterne pe podgorii ca umbra unui nuc,
Deschide 'n codru verde cärare de haiduc,
Pe plaiu sa paqti alaturi de stele printre oi,
Si-adormi cu &la leng sub plute in zävoiu,
Sa ffi un mar de aur in marul plin de mere,
In clopot si fii cântec 0 in amurg tacere,
Sa crqti in grâu cu grâul i 'n inimi cu iubirea
Ca vorba ta sä chieme in noi nemärginirea,
Si'n tam Cosinzenii ce-a§teapta Ina 'ntreagI
Un gând s'o cucereasca §i-un suflet s'o culeaga,
Ca sä pastrezi in tine, ca 'ntr'un imens muzeu,
Cu floarea cea mai mica de crâng, pe Dumnezeu...

www.digibuc.ro
TIMPUL

www.digibuc.ro
 TIMPUL
L-A trezit, vorbind in vant, o tocalie,
Din capita de fan proaspat qi curat
Unde Timpul atipise noaptea 'n vie
Dar ciudos pe lemnul prost, a scuturat
Ca un praf de aur, zorii pe moqie.
Toti cocosii sub podgorii au cantat...

Un vaitoiu sari, sbucnind, dintr'un tufiq,

Iar un pui de randunica dintr'o qurä
Ii privi, o clipa, Timpul pe fur*
Iepurele dintr'un hop trantit pe-o rana,
Amorti inghemuit in aratura;
Pasárea pica din sbor inalt batrana
Ii cazu, ca frunza, Timpului in mana.

DAR el, iret, nu s'a mirat

Ca plugurile negre ies toate la arat,
$i mici de-aici
Cu boi greoi
Dau zor :
Sunt niqte corop4niti pe razor
$i-un car cu coviltir, pe iarba dejugat:
Un vierme alb pe-o frunzi de frasin, nemiqcat...
III

www.digibuc.ro
Mari lanuri au crescut de grau bogat;
Cu seceri de lumina, viu, fete-au secerat,
$i rosii testimele in soare-au misunat
Gindaci aprinsi,
Zii gBoi ai Domnului» in sat
5i stoguri ca batrane pe camp tinurä sfat...
$i morile de apä, sortite de noroc
Sa-qi invárteasca roata, calatoreau pe loc...
$i cum aprinse toamna in codri 'ntaiul fòc,
0 buna zi, din Iezer, Papu.sa i Negoiu,
Se scursera pe drumuri, umflate 'n valuri noui
Cu spuma lor de lana, paraele de oi...
5i, frunze 'n viata printre atatea moarte foi,
Sitari pestriti pornirä cu toamna din zavoiu...
Iar Timpul a ramas uimit
Când primul fulg de nea a fulguit:
Un fulg cazut
Din stolul calator ce s'a pierdut.

A.TUNCI a ratacit prin vii,

$i fara teamä
A poposit in larma dela crama.
Täcerea de odata si-intinse imprejur,
112

www.digibuc.ro
Auitor si vesnic, golu-i sur...
Pe sub boltile pustii
A tesut päienjenisul,
Prin geamuri sparte da frunzisul,
$i din pereti
Cresteau burcti,
Pe butii goale mucegaiul...
Vieata isi pierduse graiul,
Cojitä ca o tencuialä.

Lung Timpul a cäscat de plictiseali...

A plecat.

CU un sárut, din drum, schimbä in babä-cloantä,

Schiopind in bät si färá dinti
O fatä, dreaptä ca o lantä,
Mlädietoare in catrinti...
$i luandu-i piersicile din obraz,
Läsind smochini uscate fäcu haz.

ACUMA dase brumi timpurie

$i carele gräbeau spre teascuri
Zárl pe deal, bogatá 'xi rod, o vie
I13

www.digibuc.ro
$i 'n ea cu limbi de qerpi, un foc de vreascuri.
Pandarul, cu suman §i. puFä veche,
VrAjea la jar qoptindu-i la ureche,
Pandind qi umbra noptii sä nu fure.

Simti cum Timpul calcA prin pädure,

A bubuit lung puqca lui cu cremeni...
Dar Timpul, luand in palmä pandar §i deal qi vie,
A fa's, a fas... sufland upr:
Un fulg de pApädie
Ce 'n \rant U. semeni
Se depärtä priveliqtea nälucitor;
Se fäcu mica.... micá aqa cum
Ai fi privit-o la vanopticum»,
Sau incrustatá 'n tine, in rama anilor.

SI Timpul o porni la deal, la vale,

Sub stelele cat pumnul...
$i nici un sat nu-i mai ieqea in cale,
Nici un ruman nu intálnea, nici unul.

Singur un bordei pitit qi chior

Cu'n ochiu row de opait la fereastä,
Pe campia inghetata, mai adastä
A§teptand pe cAlátor...
114

www.digibuc.ro
Timpul de perete trânti ua
intrà sap ânitor.
Focul stins nu qi-a svâcnit cenu§a,
Lumânarea sub icoanä n'a clintit,
pe pat
Omu 'ntins nu s'a miFat,
Cu obrazul ca in piatrà dältuit
Omul galben §i cu brate 'ncrucipte...
Timpul, mort qi el, c5zu pe spate.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
CTITORII pag. 7
FLORICA
INCHINARE pag. ii
FLORICA pa.. 13
MORMANTa Pag. r4.
VARFUL DEALULUI pag. i5
IN VIE pag. 16
CASTANUL CEL MARE, pag. 17
CIRESUL pag. 18
SPRE IZVORANI pag. 1g
PADUREA DIN VALEA MARE
pa t. zo
CUCUL DIN VALEA POPII
pag. zr
LA ZAVOIU pag. 22
IN LUNCA ¡mg. 23
IN PARCUL GOLE5TILOR
pag: 24
LUMINA, IARNA pag. 25
BISERICA LUI HORIA pag. 26
CASUTA DIN COPAC pag. 27
CASA DIN DEAL paz. 28
CAMARA DE FRUCTh pag. 29
ODAIA BUNICUI.UI pag. 30
CAPELA pag. 3!
STRAINUL pag. 32
ADIO LA FLORICA pag. 33
I17

www.digibuc.ro
AMINTIRI
JUCARII pag. 37
COPIL DE-ODINIOARA pag. 40
SEPTEMVRIE (I) pag. 41
SEPTEMVRIE (II) pag. 42
SEPTEMVRIE (III) pag. 43
CINA CEA DE TAINA pag. 44
TOAMNA Fag. 45
IN CRAMA pag. 46
ACI SOSI PE VREMURI pag. 47
ACUARELA pag. 53
SEARA LA MIORCANI pag. 57
BATRANII
A$TEPTANDU-I pag. 63
DOSOFTEI MITROPOLITUL
pag. 66
GHENADIE COZIANUL pag. 70
IENACHITA VACARESCU
pag. 73
DINICU GOLESCU pag. 76
ANTON PANN pag. 8o
ELIADE, CARLOVA 0 ALE-
XANDRESCU pag. 83
DONICI pag. 87
BOLINTINEANU pag. 92
MURESANU pag. 95
ALECSANDRI pag. 98
CEL DIN URMA pag. 103
TIMPUL
pag. rn
MINYNIMa/".

www.digibuc.ro
ION. PILL AT
PR ARGES IN SUS
S'A RDITAT SI TIPARIT
D R CVLTVR A
N ATION AL A
D UCURESTI ¡923

www.digibuc.ro
 1,,,'
0
Cy I:1.v NA
o
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
NVUI O N pax

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro