ata CAPITOL UL.

5
in-
:µe
tu-

ta-
~t
de
5.1. INSTRUMENTE ·NECESARE P,REPARARD
CAVITA'flLOR ijl OBTURA'flEI CORONARE

Prep~rarea unei cavitati e~te .o op~rajie .dificil~ -deoarece se lucreaza

in tesuturi dutre, pe suprafete restranse, respec~:pd,u-~e reguli riguroase
de arhitectonica ~i in con'di¢i .de vizibilitate uneori' 'restranse. De aceea,
pentru realizarea ei trebuie actionat totdea:una cu instrumente adecvate
fiecarei faze de lucru care sa asigure eficienta; securitate, economie
de stJ.bstant~ dep.tara ~i <;le tit.pp.. Multi,tudinea de instrumente destinate
a raspunde ·acestor exigente impune o sistematizare a lor dupa sursa de
energie care le asiglf.ra acµuw;iea !I.or~ D.in .acest punct de vedere, instru- ·
mentele ·tolosite fa repararea cavitaµlor se· impart in doua ~tegorii:
- instrumente actiona-te prin· energie· mecanica, denumi-te ~i instru-
mente rotative, deoarece eficienta for este legaffi de rotirea µistrumentului
in jurul axei sale; · · .
__,. instrumente. actionate prin energie umaria, dertumite ~i instrn-
mente de mAna, ·deoarece .ceea ce le pune in mii;care este forta muscu-
lara. ·
Instnimentele rotati'\re · se itnpart la randul lor dupa materialuL din
care suht confectionate ~i -dupa aspectul lor in:
- freze dentare;
- pietre dentare; .
- discuri dentare;
- peril, pufuri, polipanturi dentare etc.
Viteza de rotire a acestor instrumente este in funcµe de operatia
pe care o execµtam, de calUatea materialului din care sunt confectionate,
de tesuturile in care actioneaza. Astfel v:iteza optima de lucru a frezelor
este cuprinsa intre 800 ~i 2.000 ture/minut; a pietrelor intre. 1.500 ~i
15.000 ture/minut, a perillor ~i pufurHor intre 1.000 -~i 2.000 turelminut.
Exista insa freze ~i pietre denrt:are de constructii,e speciala cu care se
poate actiona cu turaµi de peste 100.000 ture/minut (turbina), obtinan-
du-se astfel o cre~tere a ran~anientului, dar ·~i o ·diminuare a ·preciziunii.

5.1,1. FREZE DENTARE

Sunt insu,umente care devin active prin rota\ia lor. Ele pot fi folo-
site a tat in scopul taierli. substantei dentare dure, cat ~i in soop\13 pre-
lucrarii suprafetelor obturatiilor. .

107
 Multitudinea operatiilor care pot fi efectuate cu ajutorul frezelor, Frez
dorinta obtinerii unei eficiente maxime, necesitatea largirii gamei de
acµune a frezelor ~i a duratei lor de viata a dus la imaginarea a nenu- Este
marate tipuri de freze adaptate aproape fiecare unui act operator. Aceasta pului. A,
face ca in sistematizarea ~i clasificarea frezelor sa se apeleze la mai in patrur
multe criterii. Dup,
I. Dupa piesa la care pot fi adaptate, frezele se pot imparti in: al fre_zei,
- freze pentru piesa contraunghi; versala.
- freze pentru piesa miniatur; Cul
- freze pentru piesa dreapta (piesa de mana); dentinei
- freze pentru turbina. numai ir
inactiva.
II. Dupa operatiile care se efectueaza cu ele, frezele sunt: Cuc
- freze pentru pregatirea cavitatilor ~i trepanarea dintilor; ~i a disl
- freze pentru pregatirea canalului radicular (freze de canal); rotatie al
- freze chirurgicale (trepanarea osului); Un ·1
de lustrt
- freze penitru prelucrarea ra~inilor sintetice (acrilat). obi~nuite
III. Din punctul ·de vedere al materialulm din care sunt constituite fre- pronunta·
zele, exista: · lor taieto
- freze de otel, tratat termic cu care se lucreaza . numai in den- Frez,
tina ~i numai cu viteze convenµonale; · (nichelati
- freze extradure, cu care se actioneaza atilt in smalt cat ~i in den- nind lust
tina, atat cu viteze conventionale cat ~i cu turbina; lfrez,
- freze diamantate la care partea activa este..constituita din carbura - St
din tungsten, iar tija de otel reprezentand gatul frezei, este · acoperita camerei J
de cristale de diamant fixate cu un liant. Instrumentele de acest tip au - ir
o capacitate de penetraµe mai mare ~i o efiaienta abraziva laterala cres- -p:
cuta fata de frezele de otel ~i frezele ex-tradure. · --,- ·Cl
IV. Lungimea frezelor este ~i ea diferita, putand constit_ui un criteriu -pl
de clasificare. Astfel, exista freze · cu lungimea de la 16 mm ia 64 mm. -d,
V. Diametrul partii active a frezelor este variabil, mergand de la 0,5 mm - e)
pana la 30 mm, fiecarei marci de freza corespunzandu-i 'l.1ll numar care -:-fi:
merge de la 4 zerouri pana la cifra 70. . - ·in
In general, frezele cu diametrul paftii active mare au un randament - in
taietor mai bun decat frezele cu, diametru mic, iar frezele cu diametrul
paftii active miic au o forta de patrundere in profunzime mai mare decat Freze
a frezelor cu diametru mare. ·
VI. Forma parµi active a frezelor prezinta numeroase variatii, fiecare Sunt
freza fiind profilata pe unul sau mai multe acte .operatorii. :Pin acest un mAne1
punct de vedere se descriu: freze sferice, freze ci~ind,:-ice, freze conice, lindridi",
freze con invers, freze flacara, freze roata, freze de infundat pragul, freze dispunere.
trepan, freze in forma de para, freze interdentare, freze spirala, freze ~xrt:rerplita
circulare, freze lance, freze pentru bonturi radiculare etc. existe mu
Nu toate formele de freze existente · se folosesc insa in tratamentele !Multi
odontale. Unele dintre ele sulnt destinate in mod special aotelor chi- posibilitat
rurgicale, altele operatiilor telurice pe care le necesita realizarea pieselor - lru
protetice ~i, in sfar~it, 'llllele prelucrarii dintilor in vederea primirii unor - fir
piese protetice. · ·
--- re,
108
 Freza sferica
Este eel mai frecvent folosita, ea fiind activa pe toata suprafata ca-
pului. Acest lucru ii confera eficienta in deplasarile sale laterale, cat. ~i
in patrunderea in profunzime ~i in retragerea din cavitati.
Dupa dispozitia ~i aspectul famelelor taietoare situate pe capul activ
al frezei, exista o freza rotunda obi~nuita ~i o freza cu taietura trans-
versala.
Cu prima dintre ele se actioneaza mai ales pentru indepartarea
dentinei ramoliite ~i largirea cavitatilor, avAndu-se grija sa se lucreze
numai in sensul normal al rotaµei motorului, in rotatie inversa fiind
inactiva.
Cu cea de a doua se actioneaza indeosebi in scopul perforarii dentinei
!ii a dislocarii prismelor de smalt de la marginile cavitatii, sensul de
rotatie al motorului avand o mai mica importanta.
Un -t ip particular de freia sferica sunt frezele de finisat ~i frezele
de lustruit suprafetele de amalgam. Spre deosebire de frezele sferice
obi~nuite lamelele taietoare ale frezei de finisat sunt mu.Lt mai putin
pronuntate ~i nwlt mai numeroase, ceea ce reduce extrem din capacitatea
lor taietoare ~i din riscul de deteriorare a suprafetei de amalgam.
Frezele sferice de lustruit au suprafata perfect· neteda ~i lucioasa
(nichelata) permitAnd alunecarea pe suprafata de amalgam ~i determi-
nind lustruirea acesteia fara pierdere de material obturant.
}frezele sferice se intrebuinteaza in urmatoarele scopttri:
· - subtierea ~i perforarea stratului de smalt in vederea trepanarii
camerei pulpare;
- indepartarea niaterialelor de obturatie provizorie;
- prabu~irea prismelor de smalt ~i largirea accesului in cavitati;
- -curatirea dentinei ramolite de pe peretii cavitatilor carioase;
- precizarea ~i accentuarea unghiurilor dintre peretii cavitatilor;
- desc.hiderea camerei pulpare;
- exereza pulpei coronare; ·
-:- finisarea ~i lustruirea suprafetelor obturatiilor de amalgam~
- ·indepartarea obturatii:lor de amalgam;
- indepartarea obturatiilor din materiale fizionomice.

Freze cilindrice
Sunt alcatuite, ca toate celelalte freze, dintr-o parte activa . (cap) ~i
un maner. Forma partii active este, a~a cum ii spup.e ~i numele, ,,ci-
lindrica", dar numarul lamelelor taietoare de pe suprafata piktii active~
dispunerea lor, sectionarea sau nesectionarea lor transver&ala, aspectuJ.
eJCtremlitatii }rontale a capului etc., sunt diferite, ceea ce face ca sa
existe numeroase tipuri de freze ciUndrice.
!Multitudinii de forme a frezelor cilindri.ce .ii corespund multiple
posibilitati de actiune. Astfel frezele cilindrice pot fi folosite la:
- largirea accesului in cavitatile carioase;
- finisarea pereµlor dentinari ai cavitatilor ;
- I'ealizarea e~tensiei preventive;

109
1
 - accentuarea unghiulrilor interne de intAlnire dintre pere{ii ~avi- tati •
taµlor; sauc
- indepartarea tavanului camerei pulpare; fei,rul
- finisarea marginilor exterioare ale cavita{ilor; ·
- deplasarea (infundarea) peretelui gingival al cavita{ii de clasa l
a II-a cu freze de infundat (stufenbohrer, versenbohrc_1r)·;
--- finisarea suprafetelor de amalgam; I.
- desfiln{area puntilor minerale subtiri, sau subminate, dintre douii frezel
cavitati.invecinate; _ F
- indepartarea obturatiilor de amalgam; trunc;
- indepartarea obtura~or fizionomice;
- realizarea sistemului de retentie (coada de randunica) la cavitati F
de clasa II-a: · a parj
J,·
- unirea a doua procese carioase situate proximo-aproximal pe
acela~i dinte, in vederea realizarii unei cavitati mezio-ocluzo-distale ghiub
(MOD). A
in VE!!
Freze con invers tarea
puturi
Sunt ·freze care prezinta o parte activa, sub forma de trunchi de de ·-pr,
con cu· baza mare a~ezata frontal. Aceasta dispozitie face ca freza sa fie putin
activa pe toate suprafetele, cat ~i pe muchiile formate de intAlnirea pe- talii ~:
retelui lateral cu eel frontal. _ , tiei la
Exista doua tipuri de freze con mvers. La primul tip, lamele taie- rale ~
toare sunt dispuse paralel, logitudinal, facand un unghi de cca 15? cu inwc1
axul mane~ului. La al doilea tip exista ~i ·seepuni transversale ale· la-:- Ci
melor taietoare, fapt ce-i mare~te capacitatea abraziva. teze ci
Frezele con. invers sunt folosite la:
Pi,
- subminarea stratului de smalt pentru a crea accesul la cavitatile
de clasa II-c; St
- desfintarea marmoratiilor din ~anturile ~i gropitele de pe supra- provoc.
fetele ocluzale; Sp
- extensia prevent.diva i11 ~anturile situate la m.argilnlea procesuil.ui in sma
carios (cavitati de clasa I), in zonele de smalt demimma:li- (awita{i de minera
clasa V-a); _a lte~ti
- desfiint&-ea punµlor de smalt subtiri sau submmate dimre pro- ele fiin
cesele carioase situate pe aceea~i suprafa~ in vederea pregatirii unei ca- depar-ta
vitati unice (oavitate de clasa I); deci ·i n
- un::rea a doua procese carioase situate proximo-aproximal, pe ace- intr-o 1
l~i dinte, in vederea realizarii unei ca-vita.ti MOD (mezib-a:::luzxMlistal); tatalor ~
- netezirea plan~ului cavita'tii de clasa I); _· Dh
- conturarea cavitaiilor de retentie pe suprafa1Ja oclmala a dintel!ui de piet1
(cavitate de clasa II-a) ,i pe suprafata orala a dintelui (cavitate de se irnpa
clasa V-a);
- pregatirea cavitatilor de clasa a-V-a. .,__
In legatura cu intrebuin1area frezelor con invers, trebuie reti.nut din cori
faptul de maxima importanta, ca peretii rezultati sub a(1iunea lor, sunt l.uri dur
pereti subminati ca urmare a pantelor capului frezei ~i a rolului activ -<
al marginilor frezei. De aceea, ~eori peretii respectivi trebuie indrep- crarea d

110
 tii ~vi- bati oa ajutorul altor instr.umenJt.e rotative {de obicei frezele cilindrioe)
sau cu instrurne:OJ'tele de mania {topon~td de smalt). Excepµe de la areasta
1"%rula fac numad peretii oavillla~ilor de cliasa a-V-a.
ie clasa Freze trepan
In categoria frezelor trepan sunt inglobate frezele (Plomben..:Bohrer),
tre doua frezele lance ~i frezele triunghiulare.
Frezele pentru indeparbait obturatii '8!U pm,tea iaotiva Slllb funna unui
trunchi de con inlvers, ia carol ba7a prezinta llm vArf pmamidail..
Frezele ialllOe sunt den.umilte iastfel · tocmali datw,ita formed: de lance
. cavita\i
a partilor active.
:imal pe l-'re?.ele triunghiulare au partea ooUva de romia une.il piNntlde triun-
:o-distllle ghiulare.
Au ·o putern:ioa actilllll1e de patrunaere in profunrzime lji de rupere
in vecinatate. DatorLta .acestei actiuni sunt recomandate pentru indepar-
tarea obtura~Hior de amalgtam. Se iactionJeaza cu ele forand in primul Tami
p1~turi care sa stril):>ata, pe cat posibil, toata grosimeia obturatiei. Est:e
mchi de <le preferat ca pu1n,lri'le sa fie looa:liizate la inceput in ~ e a -ooa mai
za sa fie putin groasa ~i rezisoonta a obturatiei (immul diln.tre oav.iltlMea orizon-
urea pe- tala. ~i cea verticala), la cavit.a·tile de dasa, II-1a, sau Ia periferia obtura-
µei la cavitati de clasai I ~i a V ..ia. In al doillea rtimp, pl"in mi~oari la.~
rale ~i de subm!inare Olli freza mcllinma, se 'll!lma~ unirea puturllor
1ele taie- inv-ecinate ~i f~ntarea db'buratiei.
a 15'? cu
~ ale ' la-:- Cu frezele de indepartare a amalgamului se lucreaza numai cu vi-
tJeze conventioniaile.

Pietrele dentare
cavitatile
Sant instrumente rotative care octi<>neaza asuPra substratarifor dure,
ie supra- provocand abrazarea lor d i n ~ in ap~pe.
Spre deosebire de frezele de otel, pietrele dau un randarnent maxim
,rocesuiliui in smalt lji in denitim sana-toosai, deci in tesuturi ou 'lm inalt gnad de
wi~i de mineralizare !Ji un randament minim in tesuturile demineralizate (dentina
al~ta). Aceasta proprieba1le delimirteam ~ regiatn.11 for de ·actiUn,e,
Mire pro- ele fiind indicate in cea, maii mare masur-J, in o ~ care pretind in-
unei ca- depa-rtaTea unei oanti•taiti mea:i de subsflan1a dentara, in unitatm de ,µmp,
deci ·in ~lefu:irile dent.are in :soop probetic pot fi intrebumita,te insa, d~i
l, pe aoe- intr-o masura mai mica ~i lia e ~ unor faze die pregaltire a oa1Vi-
1!.0-0istal); ta1dlor ~i chi'cl!l" in opemt:itile oa,m linten!S8aZ& pl!llpa demiara.
Diversltatea de iac;iiune a pietrelor a dus ~i la o diversi.bate de tipori
dintelJui de pietre. Dupa :nartJum mat:erialll.liLuii .abraziv din care smjb confectionaite
vitate de se impart in: - dilanilanJbate ru care se actiicmeaza pe smalt;
•- din corio:Lon ro~ (96-98% oxid de a:liuminiu);
-- din corindon alb (98-990/o oxid de aluminiru) destinate ca ~i cele
e retim.t,t din corindon r ~ · prelucrarlir 11l.l1Cl"arilor pro1letice OOlllfectiQniate din ote-
lor, sunt luri dure;
1lui activ - din carborond 'verde (carbtira de siliciu 97-990;0) peiltru prelu-
indrep- crarea dintilor; ·

111
 - din carborund negru (carbura de siliciu 95%); drepte.
- din pulbere de robin ou o duriltate foa:rl~ mare; se intrebuint.eaza sele cu
numai in cabinetele de tehnica. ln
Atat pietrele din oax'borund verde, cat ~i cele negre pot fi folosite cabinet
in :op~ratiile pe smalt ~i dentina. cilindrJ
Tijele pe care sunt fixaite pietrele sun!t totdeauna confecµonate din
dorita.
otel inoxidabil.
Gu
Discurile dentare iustrub
nobile
Sunt, de ,asemenea, instrumente rotartive care actioneaza prin abra- lor obt
2'Jare. Ceea oz le dieosebe~ de pietre este grosimea fo~ redusa, d!ila- oe a fo:
metrul mai mare ~i prezenitarea numai sub doua fomie: ciroware ~i con,- Su
vexe. de cau<
In cazuJ. disouri.lor cireulare, abrazilvul se poaite gasi pe amibele f-e.t,e In
sau pe o singura fata, ~i este constiruit din pulbere de diamani (discw.-i cantita·
diamantate) din carbura de siiliciu (discul'i negre de oafl"\borund) sau diia1 In
oxid de alumimu 25-30% .(disciuri ~mirghel). pe care
Disourile oonvexe au oa aibrmwv pulberea de diamanrt sau de corindon rea sui:
~i sunt active rfilie pe fat,a lor convexa fie pe rea oonoawii. Fo:
Substratol pt• care este fixat. abrazivol poate fi ~i el di1£erit: cilindri
- met.alic (disourl Horico);
- carton (clisour'i oar,borund);
- 1uirtie sau material plas1iic (dis.ouri die hartie). .
Toate disot.trlle deort:m-e sunt montabile la mandrina. Disourile den.-
tare sunt conoepwte pellltru a seotiona suibstrallnlll pe oare ·s e lucreaza (teh-
nica slice-cut) pe,ntru a abra:za LSllllal~l in spaµilie in1lerdenltare in care
nu se poate paibrunde cu un aLt dnstbrument -abraz.iiv ~l penltru filnisarea Iru
efilata
suprafetelor den.tare ~lefuite ~i a supr.afe1Jelor obtnratiHJOr.
Cele indimte penll:ro ulltimele operatii au granulatfi mijlocii, fine sa1t1 In
foarte fine. roase t
on nun
5.1.2. PERIUfE, PENSULE, FILfURI ~I GUME DE LUSTRUIT
deriva
a imag
(POLIPONT)
care dii
respurn
Sunt instrumente rotaltiive fulosite in operatiile de curaitire, fmmaire.
lustruiire a suprafe1Jelolr denmare sau a suprak,'tlelor proteti'Oe. As
Periutele surut confeoti'Clll1l8!tle dlin fire sinbetlce san.1 fi-re de par de ani- smalt i:
mal dispuse ciroular sau in fomm de palarle in jurul unui suport meta- drepte
lie inelar. . Dh
Pensulele sum .i!nst~nitie rotative destinaite acel~i soopuri oa ~i numai
periutele, dar pentru spatiil~ ingiuste in care per:i.utele niu pot paJtrunde. racteris
· Sunt confecµonart:e tot din par. de anim]all sau fire sdnmetice cu o lun-
gime de 8-10 mm ~i sunt mxaioo itotdeaiuna. la o tija melbali,ca. To1
Filturile sunt instrumente ratalti-ve fol.Oisite a.tat in liaiboraitorul de
te!mica d:entara, cat ~i in oobmet. ln cabinet, ele sunt destinate opera- Ap
tiilor de c ura,t ire ~i lustrudre a.suprafetelor den.tare ~i a supra:fet.elor me- ner pre
tali.ce ale luc~rtlor pl'O'tletine fiooate in oavLtaitea booala. muchie~
. S unt consti!tJud.~ clintr-o masa ornogena de J)Asla, £ilxJallle pe o iti.ja rului, i:
meta'lica sau prevazute cu un dispoziltiiv de fi.mre la mandriMi piesei (sub !JO'

112 8 ·- Odont
 drepte. f'orma fil1Jt,lrillo.r este variaita pentru a purt;ea fi fo1'os.iltie pe diwr-
:a sele curburi ~i i,n spatiile iall".cadei iclienitme.
ln lipsa filt'l.mifo:r- prefabricate se pot confectiona la nevoie chiar in
;e
cabinet filtur.i: extemporanee rotind in jurGl partii aotive a unei freze
cilindrice o ~uvit,a de vata de marime potrivilta pan.a se obtine grosdmea
n dortta.
GumeZe de lustruit (Poliponto) Sil.mt insitrumenlte rotaitive folosirt:e in
iustruirea dk'oot in gura a lucrarilor pl"Qbetioe din metale 'DIObile, serni-
nobile ~i ocr.i!liat. .Pot fi folosi,t-a de as:emenea pent:ru. llUStruirea suprafiete-
a- lor obturatiilor de ,amalgam ~i chia'I" a suprafe~lor de smaJ\ dentiar diupa
a- oe a fo.st efectuait detartrajul.
:1- Sunt con:rectionart:e din siuhstanta abraziva in'OO:rpora!ta intr-o mas.a
de cauduc sau Illl.llllm d!in oauoiuc.
·te In pr:imul oaz duriibart:ea gumei es:te mai mare sau mai mici. dupa
iri cantitatea ~i marimea granuliai1,jil!Or de abrazi,v i'l'llC-Or,porat.
iin In eel de al doiloo oarz, guma este moallte, mu:landu-se pe obiect.ul
pe care actioneaza. N.umai acest mp de gume sunt mdioate pen1tr u lust.rui-
.>n rea suprafetelor de smalt.
Forma gumelor este ~i ea dilferiita: lentioulare, roota, conicii, cupa,
cilindrica.·

n- 5.1.3. INSTRUMENTE DE MANA

!h-
3!re
Instrumentele de mana poseda un maner care se prelunge!ite cu o tija
:-ea efilata (gatul in.strumentului), sus\inatoarea partii taietoare, active.
;aftl In ca't.aloagele fabricilor de mstrumente den.tare S1UI1t i-nscrise nl\..lme-
roase tipuri de instl'lllmente de mana sau de truse complete, rcontinand
on numar, uneori iilllJ)resib:nlanlt de astfe:1 de instrumenitie. Toate acestea
deriva insa din modele initiale descrise ;pentru prima oara de Blaick oore
a imaginat 102 instrumentt.e utiii.zoablle in pregMirea runei cav:iitati. Fie-
care din aces-re instir,i..mniente este maroalt de un numiir de ordi!n,~ care co-
respundc pozitiei inst.rumentului iill suocesilunea oelor 102.
Lre,
As1:fel, topori~ti,le de denroinia au numere intre 1 ~i 48, ttopori~tile de
mi- smalt intre 49 ~i 54, :bizdtialtoarele de pnag gingival intre 73 ~i 80, daltlle
rt.a- drepte 84, ~5, 86 etc.
Din nenumaratele instrumenrte de man.ii, in m'Od ourerrt se folosesc
3 ~i numai 20-22 instrument.e, fieoare dintre ele prezenrtand elemenre ca-
Jrle. racteristice.
un-
Topori~tile de dentinli
de
?ra- Aproape 1tloa1le topo~tile de dentina se preziilltii sub form.a unui ma-
me- ner prelungilt ou un gat, l.ia capul ciiro:ia pa,nbea a.diva este indoi:ta pe
ml\..lchie~ Unghiol pe care il fac.e axul pa.rtii iactive ou ,axul gatul'llii mane-
tija rul'lli, poate fi aproape drept (90°), obtuz (inrtre 95° ~i 170°) sau ascutit
esei (sub !)0°).

s·- Odo;,tologle (caria dentar3), vol. I 113

 .Topori~tile ou ll.lll unghi obbuz se gasesc in nomenc1aitorul Black si-
tuate intre primele numere !ii dintre ele se intrebumt,eaza in mod obi!i-
nuiit nr. 5 !ii nr. 10 (fig. 32).
Dintre itopori~ cu un unghi apropi·at de rel drept, cele rnai folo-
site sant numerele 22, 23, 24 (fig. 33).
C1!l l!lllghi ascutit poarta nurnerele 87, 88 !ii sunt denurnite !ii instru-
mente laterale (fig. 34).
Printre ,topori~'tile de denitiina care sunt mai des folosiite se ga~te
!ii una cu aspedb d:irerit de celelalre, prin dubla oudura pe care o face
partea activa cu gatul !ii manerul instrumentarului-topori~ca nr. ~o.
Toate topori~tile de dentina aiu ~ taioasa asoutit.1 pe ambele
parti, deci un bizou dublu oare le iasigura eficienta, iilndirerern de orierwa-
rea parµi taioase fat,a de il)lamirile de clitvaj pe oare ac-tiorreaza.
Topori!itile de dentina se intrebuinte,aza excliusiv in denltina pentru
sculptarea pereµilor, pentIU aicoentuarea iunghiurilor ~i in unele cazuri
pentru indepartarea dentinei rarnolite la pregatirea cavitatilor de clasa
Ill, IV, V.
ln continua.re vom insisba m:ai mulit .asupra folosirii ·t opori~tilor de
dentina deoarece st.mt inc.a famvent utiliizate.
De!ii 'lx>pori~tile de dentina pert fi folosite in funoµ,e de cazul cli-
nic ~i de imagina-tioa specuilistului pentro rezol'Vla!l"ea umr probleme din-
tre cele mai viariiaite pritvitnd sauiptare,a dentimlra, :fieoare dintre ele este
destirrata in special 1UI1or .anurnite operatii;
- itopori<jltHe cu :unghiul obtuz (nr. 5 ~i ,IO) sunt folosite pentru pre-
gatirea peretului gmg.iival ~i al peretului vestilbum la oavitatile de clasa
a III-a cancf accesul in cavitati se face prin fata orala a dintelui. De
asemenea pentru accentuarea unghiului dintre peretele g.ingival !?i eel
vestibular precum ~i a unghiulw. dintre peretele vestibular ~i eel para-
pulpar, la acelea~i cavi,tati.
In cavitatHe de cliasa IV--a, pe langa ooel~i mdioaµi mai pot fi fo-
losite ~i la pregatkea perebulUi oral ~i ial unghiului dinitre peretel~ oral
~i eel parapulpar. ln sfAr~it, pot sa fie folosite la accentuarea unghiurilor
de intalnire dintre peretii laiteriali ~i fil.mldul oaviitaiµi la caviitatile de dasa
a-V-a situate pe dintiii frontali;
- topori~1e nr. 22, 23~ -24, sunt indiroaJte pentru pregatiirea pereti-
lor orali -~i vestibular ai cavitatilor de clasa III-a !ii pentru realizarea un-
ghturilor de i.ntA~ di!Iitlre a~ti ,pereti ~i peretele par.aipul-ar al cavi-
tatii. Acelea!ii intrebuintari le au !ii la cavitaµle de clasa IV-a, iar la ca-
vitatile de clasa V--a port: fi folosite uneori pentru exprimiarea unghiurilor
interioare ale carvi·tA4ii;
- topori~!J.e nr. 87-88 (instriumenlte ·laJterale) au indicaµi limitate
folosind nurnai penitru criearea unghiwui inci.zal (intre peretii parapular,
vestibular ~i or.al) la caviltAtile de cliasa HI-a;
- topori~tile nr. 20 dublu oudialtle folosesc la pregatirea cavitatiJor
de: dasa V..a sit'l.llalte pe ultimii moiari, carul curbtma acx:enrouam a arca- Fig
dei dentare sau dezivolitmea ~hiului buocin~r impiedica accewl
instrumentelor rotaiti'V'e.. ln raoest CIBIZ, inrt:reaga oaviltarte (desohidere, inde..
partarea dentine, creariea peretilor, aooontn.Jarea 11.lllghiun"lor) se reali-
zeaza numai cu acest instrument (fig. 35).

114
 ii-
~-
J-

u-
'~\
\ \~ - 0 -

.te , I

ce Ii,-I
I
,,: i
0. I.
I '

•le •I I

ia- !
:

ru
Iri Fig. 33 - Tapori~ti de
.Sa dentinii nr. 22, 23, 24.

de

li-
!Il- ,, i
rte

e-
sa
)e
:el
a-

:o- rL
~al
lor Fig. 34 - 'l'opori9ti de
dentina nr. 87, 8fl.
ISa

ti- -<::)

n-
vi-
:a-
tor

1te
ar,

or
a- Fig. 32 - Topoci~a de Fig. 35 - Topori~ca de
ul dentina nr. 10. dentins nr. 20.
e-,
i-

115
.,
 Topori~tile de smalt la unele ir
part.ea opu
Sunt asemiinaitoare eu itopori~tile de dentina prin inclina-rea pe mu- ca bizotatc
chie a pfrciii active, fata, de gatul i.nstruo:n1001bului.
Top~tile de smalt sunt folosiJte pent11u: numai pen
- dislocarea 1?i prab~irea prismelor de smalt nesustinuibe de den- tuate mezi,
tina, situate la marginile ,oaviita~lor de clasa I ~i a II.-ai. Prin dislocarea tiitilor situ
prismelor de smalt ~i prabu~irea, lJOr se poaite -obtine ~i desfiintarea rcon-. piirµi tiiie1
tactelor dintre perietii vestibu1ari ~i or-a li ai urvui proces carios aproxi- interna a '
mal, cu dintele invednat, c.ornpletandu-se 1?i in aces,t :rel, exroensi:a pre-
ventiva :l a nivelul zonei vertioale a ,oavitaJtilor de clasa II- a; losit la ca
- regularizarea marg.i.nilor de smalt ale pereµlor oavi1:.ltilor die clasa este orient
a-III-a, atunci cand acestea au rezultat cu neregularitati din pregatirea birotatorul
cavi•tatif; 0 par-1
- r1eteziirea peretilor laterali ,ai ,cavi,t iitilor de dasa I ~i a II-a prin active carE
actionarea topori~tii de smalt .aitat in smalt cM ~i in dentinii, de-a run- lui, iar la
g,ul ::ntregului perete, pe toata iniiitimea; trebuintatE
- accentuairea ungh:turilor dmtre peretii 1a.terali ~i :foodul cavitatii; vale ale ca
- bizotarea margi:nilor caviitiitiJ.or de idasa I 1?i a II--a. ~avitatile s
Bizota
D3ltile de smalt .Dupa cum
.z.ota.toare 1
Sunt instrumento destinate, de asemenea, prelucriirii zonelor de smalt. respectiva
Ele se prezintft in douii tipuri. siune, <.,u
Primul tip, dalta dreaptii, are partea activii in continuarea maneru- stang,a spr
lui ~i a gtltului insitrumenbulruli, in aioel~i ax. l>atie ~i el1
Cel de al doilea tiip, dalta indoirtiii, este caracterizat prin contra:un- t~itii.
ghiul pe c.are. il fade part.ea aoti:va, ou gatull ~i ou manerul instrum:enbuliui.. Exist~
Dalta de smalt, ca ~i topori~ca de smalt, are un singur bizou pe o in scopul
par,te a piirtii aative ~i folose"?tie, de asemenea, la despioarea prismel.or retentie 11
de smalt !}i pra~ilrea lor. se ,a ctione
Cu dalta de smalt se act;ioneaza, ,1,a: giva:l !}i ni
- crearea a1ooesului in procesie cair:ioase ocluzale, in special la ar- datorita p
cada superioa:rii ~i pe marginile meziale !}i distale ale cavitiitii. nat spre p
Se a~aza dalta .cu bi,zoul inspne inter~orul 1oaivitatii, · pe fragmoote
peretele g
mid de smalt wbminat ~i se exercita o pres~une continua. avandu-se retentie a
grija sii nu derapeze instrumentul. Se continua astfel, din aproape in
val este re
aproape, pana se obtine deschiderea dorita;
- nivelarea ~i chiar pregatirea peretilor verticali ai cavitatilor de
clasa I ~i a II-a se pot obtine actionand cu diiltile de smalt de-a lungul Lingu
intregului perete, incepand de la suprafata de smalt pana in fundul
cavitatii: Sunt:
-- bizotar:e,a marginiior cavitiitii de dasa I. ~i numele
unghi cu
Bizotatoarele de prag gingival sa fie act1
Sunt instrumente pereche care, prin forma lor genera:lii, sieamana in perechj
cu topori~tile de smalt, iar prin curbura piirtid active cu lingurile Black exista trei
(fig. . 36). guri mijlo
De~i liniar:a, par:tea tiiietoaTe JllU ieste dre-aptii in naport cu paritea Lingu
ilc.tiva a instrumemuLui, ,a~a cum est:e 1a topori~a de smalt, ci indinata, din interi'c

116
 ~ -==-~-===-
la unele instrumente spre maner, la altele in
parlea opusa manerului. Acest.e deosebiri fac
ca bizotatoarele sa poata fi intrebuintate, fie
numai pentru pragul gingival al cavitatilor si-
tuate mezial, fie pentru pragul gingival al cavi-
tatilor situate distal. Cand unghiul ascutit al
parµi taietoare se gas~te orientat spre partea
interna a instrumentului, bizotatorul va fi fo-
losit la cavitati meziale. Cand unghiul ascutit
este orientat inspre exteriorul instrumentului, Fig. 36 _ l3izotatoare de
bizotatorul va fi folosit la cavitatile distale. prag ging-1val.
O particularitate prezinta ~i curbulra partii
active care, la unele instrumente este orientata spre dreapba instrumentu-
lui, iar_la altele spre stanga lui. Aceasta face ca bizotatoarele sa fie in-
trebuintate, ca ~i ling·urile, tot perechi. 0 pereche pentru pragurile gingi-
vale ale cavita~ilor situate pe fata meziala a dintilor ~i alta pereche pentru
-cavitatile situate pe fetele lor distale.
Bizotatoarele se folooesc pentru ib izotarea marginii pragu.Lu:i! gingival.
Dupa cum am vazut, pentru fiecare -prag este necesiara o pereche de bi-
zota,toai·e care se ,apUca pe rand cu ;partea: taietoare oaltaire pe marginea
respectiva ~i ;se plimba pe :toait:a lung.imea aicestei marginiil executand pre-
siune, c.,u un bizotaJtor, de lia dreapta spre stanga, iar CUI oelalalt de la
stanga spre dreaipta. Mi~ile birobatoorelor vor fi d~ ~ i de :tnians-
liatie ~i el~ se vor continua para cand margi,nea prragului gingi/val va !fi
t~i-ta.
Exista o tehnici partiipul'8ll"'a. de intrebuintare a ibizotaitoairelor, nu
in scopul pentru oatie au fost create, ci penrt:niui suplimenrt:.aooa, formei de:
retentie la port;iu111ea vertiica1a. a cav1tii~ilor de clasa lI-lcll. Astfel, daca
se iactioneaza cu ibizotatoarele de parte opusa, diirect pe un perete gin-
giva-1 ~i nu pe prag (ci bi2Xitaitoo:rele dlistrue pe peretele meztal ~i mvers),
datorita pantei taietoare a instrumenMui peretele gingiVlall va fi incli-
nat spre peretele parapulpar. Unghiul ascutit care se formeaza astfel intre
peretele gingival ~i eel parapu,lar Via, constitui un mijilioo suplimentar de
reteintie a obtJuratiei, mai ales in carzul in care grosimea ,p eretelui giingi-
val este redus.

Lingurile Blaclc

Sunt instrumenbe cu care se actioneaza in dentina. Ai;;a cum le spune

l;i numele, au ronna ul1Jei lingu,ri, lia care par,t:ea aotiva foce un contra-
unghi cu marerul ~i gatul instrumfflltului -~i ia carei curbura le permiite
sa fie active intr-o singiura direotie. Din aoest motiiv linguri1e se gasesc
in perechj de dirnensiuni mai marl sau ma:i; milci. in trusa obi;;nuiita Black
exista trei perechi de liingiuri ~i anume: linguri, mari (nr. 61 ~i 62), lin-
guri mijloai.i (nr. 63 ~i 64) ~i lin'lglurii mJici (m-. 65 ~ 66).
LingUTile au fast ocmcepUtie pel1ltru indepantarea dentinei alterate
din interiorul prooeselor oarwase. tn acest soop, se infige part.ea taiiet.oare

117-
a instrumentului in dentina ~i pr:intr-o mi~re de esoaviatie (serniTotla\ie}
se ridica o can,titate de denltinla, · COllltimtamlu-se apoi din aiproape in
aproape. .Iv
Se va inoepe indepartareca denti~:i: ·a1oorate pe peretii liaterali ai pro- ajutx'>1
cesului carios ~i numaii cw.pa oura~ea -acestora se a.ta.ca ~i pod~a pr<>- Ir
cesului, pentru ca in eventualitatea deschiderii camerei pulpare sa .nu in sco
transf·
infectam pulpa. .. · posibil
•E ste pos'i!bill ca lingura sa fie intrebuintiata ~i in fa1Jele de deschiderie reface.
a procesuluJ carios, prin insimliarea eiJ Sllllb suprafia1ia de smalt subtire sub- initerd
minat ~i smulgerea acestei suprafe~ printr-o mi~care de rotatie a lingurii. matric
Tehnica, d~i eficienta, est:e insa pe-riculoasa., deoareoe n!iciooa:ta nJU poate
fi prevfiruta linia ~i direotia de fraobura care se va obtme, riscand frac- rialul
turarea unui intreg perete. · fara Si
fata n,
ment ·
Escavatorul dentar sa pre:

Este un instrument ajuta:tor alcaituilt diinltr-4\ll'l, maner ~i uinul sau doua ci

capete active. Cand partea. activa este situata la un singur cap se. folo- 1\1
se~te o pereche de esoa.vatoare, f.ieoare avand a ~ i forma a pai-tii ac- la un
tive, dar o orienlbare in sens opus. serie c
Cand esoava1x>rul are doua oaipetie ~ IM1, de obicei, aoeea~i forma, prefab
cu orientare insa opusa, ceea ce nu mai impune folosirea unei perechi. ' matric,
Toate esoavatoarele sunt Cl()ll]fiecticma,te din ot,el rezisrent la: :torsiune, gate a·
tractiune ~i iTlltim:tere ~i cu supraifa1)a ~ t a iia,ta de di~~i ~niti matrio
de coroziune. a>
Lungimea escaivatorului (maner, pl'US partiea act;wa) se situeaza ob~-
nuit intre 160 ~i 180 mm.
Forma dive~i.fioata pe oare poa,re sa o ai:ba parbea act1va (linglllra,
lopata, platou etc.), tUnghilul vanat dupa care partea .aciirva es:te fixata
la maner, preoum ~i lungirnea ~i gr,adul de efi;lare al ,piirtii active, au
dus la aparitia a n e ~ itipuri de esoavatoa.re.
Escavatoarele ch>tiare sum imrebuinta'tle La:
b)
- indepal1tarea restumor ialimer:utare dlin cavitatile o&rioase;
- indepar,~a detl'lltinei ramolite (in lipsa li1ngurilor din instrumen-
tarul Black);
- indepai,barea obturat.iiO.'<>r provizorii;
- testarea la cald a vitali,ta\ii dintilor;
- indepa,rt.area resturilor de cimenJt ramase pe suprafete,le dintilor,
dupa cirnentarea uoor, luorari proootite; ·
- sectio11iarea capetelor rom.lI'i:lor de gutiaperca, dupa fixia.rea aces-
tora in oan-al (prin inoMzirea, escawllorului.). Mo
!nstrumenbele de mAna Bllaok whtru preparea caviltla,µlor sunt din Su
oe in ce mai pu4in fdlk>si!t.e ca urmare a diversifiioarii formelor instrumen- 0,1 mm
telor rotative iacpolllalbe prin turatii ccmventionale ~i :turatll mari ~i utili- se iadap
zarea acestora. inaltim

116
,emirotatie} 5.1.4. MATRICE DENTARE
aproape in
Matricele derubare SUII1it sisteme de refarere a con'lluruilui dintelui cu
rali ai pm- ajurorul matedalelor de obtt.niatie.
d€11Wa pr<>- In general, aoeste sisteme se adapteaza ~mpom:r coroanei dentare
>are Sa ,nu in scopul de a inlocui pr.ov.i:zoriu unul sau mai multi pereti liaterali lipsa,
transformand o ca'Viitia,te com,pusa iil11tr-una simpla. In acesll mod, devine
posibila condensarea in cavitate a unei substante plastice de obturatie ~i
deschide:re refacerea coreota a formei ainiatomice a dintelui (reoonsUtuirea spati!ului
:l'btire sub- initerdentar, a :fiet'ei ,a,proximaiLe ~i a zonei de contaot). ln general, o buna
:! a lingwrii.
matrice trebuie sa indepline.asca urmaitoarele condi-t;ii:
a nJU poate - sa prezinte :un sist.em de fixare; - sa fie compatibila cu mate-
1cand frac- rialul de obtooa•tie; - sii se .p oatii iadapta cu u~urint;a la oonturul diniteliui
fara sa lezeze t,esuturile in!VleCilllalbe; - dupa i!ndepantare sa lase o supl"a-
fata neteda; - sa. fie subtire ~i flexilbila; - sa se prezinte intr-un sorrti-
ment variat de forme ~i marimi; - sa fie ieftina ~i sa se poata steriliza;
sa prezinte un marcaj ~i tm an'llmit contufr specific.

1 sau doua · Clasificare:

lp se. folo- Matricele drotare stmt conoopuite iastfel pentru a . putea fi ,ada:p'tate
par(;ii ac-- la un numar cat mai mare de situatii clinice. Cu toate acestea exista o
serie de leziuni, coronia•re care nu pot beneficia de aplicarea sis1:emelor
~a~i formii, prefabricate, de ooeea medioul trebuie sa recurga la confectioniarea unor
i perechi. matrice individuale. Clasificarea care urmeaza se bazeaza pe cri.terii le-
a: torsiune, gate atat de structura materialului, cat ~i pe modaliitatea de obtinere a
~~i agenti matricelor.
a) Matrice prefabricate:
:eaza obi~- - metalire: - matrioeile I:vory;
- maitrioele me!ta.lice circuliare;
i (lingura, - matricele di111 •alumiiniu anocUzat;
!Ste fixata - nemetalioe: - benzile die oonltn.lr:
active, au - ma.trirele oervicale;
- roroiane anatoforme din -acetait ·de reluloza ~i ra-
~ini iacrntoe eoc.
b) Matrice confectionate in cabinet:
•ase;
·- metalioe - matrice inelialre;
nstmmen- - mlaltJ'i.ice pa_rtiale;
- nemetalioo.

MATRICE PREFABRICATE
:! dintilor,
MATRICELE IVORY
'1-ea aces-
Mod de prezentare:
sunt din Sunt de fapt semimatrice confectionate din tabla de otel sub~ire de
tStrumen- 0,1 mm, fiind prezenitate intr-un sortimentl vari1ait de marlmi, penitru a
i, ~i ut:ili- se iadapta cAt miai •bine la OOillturur:i dentlare de. diiverse ,arnpl!iibudini ~i
inail"t;imi (premo1a1ri, imolari, dinti ~poralii).

119
 Tehni,

Incarc
§i portma1
sau inferic
acele orifi
cavita~i c
Fig. 38 - Orient-area matricei, :Jvory se face tr
Fig. 37 - !Matrice Ivory. trice, avir
pe dinte.
verbicale;
strange bi
destinat a
la nivelul
prefabrica
de esenta
poate folo
respunda
torul cl~'
Fig. 39 - Fixarea matricei •lvc~·y pe Fig. 40 - Aplicarea matriicei !ii port- tricei ~i :
portmatrice. matricei :Ivory pe arcada dentarii. introdusa
prime ma
conturul ~
Matrice1e ,au o margine co:nMexa ~i IU/Illa concava care se la~te trep'-
tat ca,t re mijloc, alcatuind un limb (fig. 37). Atunci cand se aplica ma,.. Cand
tricea pe din1te, aiceasba por¢iune trebuie sa· fie orient.at.a in'tlo!tdeaunia cii- <·ea va fi
tre gingie, niciodata invers (fig. 38). fapt nu E
Bratele matricei sunt prevazute cu un sistem de fiixare prezentat de ~u:r,ub1
prin 3-4 orifidi de form.a rotunda sau dreiptrulnghiulara. F'i,x•a rea se rea- ~inut int
lizeaza printr-o portmatrice Ivory, care este de fapt un mic clerte din
Cont:
metal. ale caru.i brat;e sunt prinse inJtr-<Un simem de artiouliait;ii, astfiel ca
prin invartirea Uilllli ~urub sa poatta fi apropiate sau mepartaite. - li
Capetele liibere aJe pootma:tlricei sunt prevazute cu cate o mica ghi:aro tiv 2 mn
menita sa patrunda in orirficiile de fixare ale matricei (fig. 39). oduzala I
Bratele portmatricei sunt a~zate cu un nivel mai jos fata de planul -'Cl
corpului matricei (sisremll!l. de artiouJJaitie) formand in aoe5t fiel o u~oara rea tram
C'Oncavitate care •trebuie sa priveasoa initotdeallliila spre hemi,aroada pe gingival,
care se aplioa matricea., de dinte;
Alegerea matriooi Ivory se ilalce in raport iCU. clintfle.le respectiv (pre- -f,
molar sau molar) in al$a :rel incatt .a,plroaita .pe diinte, sa ~ s e a suprai- vecin, in
fata oduzala cu ooa, 2 mm, de asemenea suprafata eiii trebuiie sii fie ne- mic ~i sii
teda iar sJ.stemruil de fixare sa nu prezinrt:e ruptlulri. -c
Indi.cafii: vestibula
aplicarea
- protejiarea papilei interdentare in timpul pregatirii pragul'lli gin.-
gival la ca,vitabea de clasa II-a; .
- conformator pentru obtunaroa in amalgam a caivitatuor de clasa
a-II-a; 1rifo
- conformaitor penrt:ru oonfectiona:rea malOh.etei de cea,ra a incrusta- -r
tiilor, in cav.irta~e de clasa II-a; - I
- refacerea in amalgam a coroanelor dintilor eievitali care pre- obturatit
zinta pierderi de wbstant;a pe suprafut,ele aproX!imale.

120
 Tehnica apl.iciirii matricei
Ind'ircarea por,tmatrioei ou miaitrioea se via fia1Ce ·iclStrel inlcat matrioea
~ §i portmatricea sa aiba .o pozitie corecta in raport cu dintele (superior
sau inferior) l?i perimetrul sau, iar -bratele portmia~cei se vor aplioa in
acele orificii care permit alruneoarea lor pe supnafa'tla, proximala, opusa
cavitatii de obturat (fig. 40). Aplicarea matricei, prinsa in portmatrice
ory se face trecand dintele respectiv in interiorul curburii formata de ma-
trice, avind grija ca .aceasta sa formeze un peretie in dreptul cavitatii
vertiicale; se va tine matricea pe loc cu indexul mainii stangi l?i se vor-
strange bratele portmatricei prin rasucirea cu mana dreapta a l?urubului
destinat acestui scop. Pentru obtinerea unei adaptari intime a matricei
la nivelul pragului gingival, se poate folosi uneori o pana de lemn file

J prefabricata, fie pregatita extemporaneu, dintr-un fragment de lemn

de esenta tare prin polizare cu o piatra de carborundum. La nevoie se
poate folosi in acest scop un bat de chibrit. Pana de lemn trebuie sa co-
respunda d:imensiunii spatiului interdentar. Aplicarea ei se face cu aju-
torul cle1?telui crampon, fiind introdusa intre suprafata exterioara a ma-
ort- trioei l?i suprafata aproximala a dintelui vecin. Pana de lemn trebuie
-a. introdusa in al?a fel '.incat sa nu lezeze papila interdentara l?i sa nu · com-
prime matricea decat la nivelul coletulw, deoareoe altminteri, deformeaza
-ep- conturul l?i impiedica realizarea punctului de contact.
na,. Cand lUJCram Ja nivelJu:l arcad'ei superioare, dupa aplioare, portmatri-
ca- <·ea va fi mentmuta in pozitire orizonuala, prinltr-o oontmgreu,ta,t.e care de
fopt nu este altoeva decat un fir de ibumbac caire se pr.inde ru un oapait
1tat de ~umbul ,portmaitricei, fitind trecuit peste c:re¢.etJul paioi:entului l?i men-
rea- tinut in iractiune de greuta'bea fixat:a- m capiittu:l opus.
din
l ca Co·ntrolul adapti:irii matricei:
- limbul matricei trebuie s-a treadi de pragul gingival oo aproxima-
i:ara
tiv 2 mm, iar margin,z,a, superioa-ra ,a matricei sa depa~easca suprafata
ocluzala cu 2 mm;
mul
- 'l'U 1aijutorul sondelor flexi:biJ.e (ace Miller) se controleaza adapta-
:>ara
rea 'transversala a matrioei, insistandu-se in special la nivelul pr,agn.tlui!
pe git}gival, pentnu ,a depista evenltlua:lele zone ,u nde matricea este departata
de dinte;
pre-
pr,ai- - fata externa- ia: matricei 1trebuie sa vina in contact cu di:Illtele
ne- vecin, 1n ,al?'a fel inca-t, d-upa indepariurr:ea ei, spati1ul ramas sa fie foarte
m.iic l?i sa permita refacerea cu ,~ urinta a -puootn.ilui de cont.act;
- capetele miaitrioei sa diile intins•~ ~i sa se apliice intim pe supriafata
vestibulara l?i oria-la a di:ntelui, in ~a fel incat contur.ul restaumt prin
gin- aplicarea materiall\.llui d!e obturatie sa .nu depa~asca conrtn.mul ooroarrei.

1asa At,antaje $i dezavantaje:

!rifrebuintarea matricelor Ivory prezinta urmatoarele avantaje :
!Sba-
- reda forma peretelui absent;
pre- - permite :imitroducerea au presiune l?i condensarea materi·a lului de
obt1.1ratie, obtinandu-se astfel o obturaiie cu masa omogena;

121
9J
 - favorizeaza o buna adaptare ai maiteriruului de obtruratie la mar- matri
ginile cavitatii, indeosebi la mairgtiirrea giingilvala; am,
- prorejeaza papilla inrt:elrdentara in timpul fllllarii materiia:lului de distal
obturatie; crite1
- conuactul matriicei ou rriiaterioalul de ((llbtJuratie, co.nfera acestui!a o
suprafata, perfect nebeda. ·
Dezavantajele folosirii matricei Ivory:
~
- pennit.e refacerea contn.Jrolui n!Uffiai la oaviitati sii1Jula;te pe o si111- pr.afa:
gurii suprafata, aproximala (pentru caviitatiJe M.O.D., :sunt necesare al'te electr
matrice); F
- impiedi:ca mode-~area -punobului de contaot, odata cu rondensa- temiul
rea materiiavuliui de obtumtie; opera
- - nefim.a transparenrt:le, impiedica oontrolul virual al sitratificarii freze
mat.erialului de obturati:e; stabil
- nu sunt compiatibile cu matieriale de obturatie fizi'onomi,c,e pu,tand
provoc:1. uneori aliterareta -aspeotulrui iacestora; 11
- sistemul de fixaoo este insuficient penitru dintii -cu coroane coni-
cizate, permi1,and alunecarea matrioei cand se apli:ca pe a:ce1iti dinti. (rii!iin
MATRICELE CIRCULARE cand 1
It
. Sunt benzi meitalice din otel, ou profil drept sau ondulat, care se
monteaza in portm1c1ttrice speoiiale, ou ajuitorul oarom pU!bem ajusta cir- di.mt.el
comferinta matricei la conturul dintelui ce trebuie restaurat (premolar,
molar) (fig. 41 , 42). perfor
Jndicatii: -zonei
- refacer.ea coronara cu materi-ale plias.tice de obturatie in cavita- acest
~ de c.:lasa II-a, oaiviltiatille ,tip M.O.D. 1ii cavitatiile. ati(Pice; rica;
- realizarea machetei in ,ooa,ra a incrustaµilor M.O.D~
Aplicarea mjaltricei ~i pontmatricei pe din:te se face in ~a fel incat oorpul rificar
portmatricei va fi orien!tlat intotrleaunia c.aitre vestibular ~i in prelungirea contac
arcadei dentaire. Dupa apliioare se rote~te $1Urubul portmatr:icei pana cand
tared
jul pri

tie, pr
.~~~nofi
-~ ~ !

Fig. 41 - Matricc ~i portmatrice circula•ra. St

foid, p
grosiml
In,

Fig. 42 - Aplicarea pe dinte a portmatricei ci'rcula re. lizarii (

122.
 mar- matricea incercuie~te strans coroana dintelui, iar pentru adaptarea inbima
a matricei in zona pragului gingival se fixeaza interdentar mezial ~i
Lui de distal cu pene de lemn. Controlul adaptarii matricei se face dupa acelea~i
criterii ~i metode descrise -la adaptarea: matr:icei Ivory.
~ui!a 0
MATRICELE DIN ALUMINIU ANODIZAT

Sunt matrioe dent.are confectiona,1:Je din aliaje inoxidabil.e ,aivand su-

> sin- prafat,a. ·acoperi.ta ou run stMt fi:n de aur sau ,a lmnimu, depus pe cale
? allte electrolitica.
Forma lor este asemanatoare w a m:atricelor I'Vory, oo exrepµa sis--
ensa- temuLui de fliooare, care in ca'2JUJ. matrioelor de aluminilu este reali\Ulotl de
operator cu ajutorul unui cl~tle specfal de perloMt saiu cu ajsutorul UnK>r
Hcarii freze sferice micL SupI'l8ifa-t;a matricei este foarre neteda ~i nu inf.luenteaza
stabilitatea oufor'ii materialelor fi:zionomice.
u,t and
Indieafii:
coni- - restaurckti roron:are au a:jutoruJ. material~lor pliastice fizionomfue
nti. {r~ini acri:li.oe, matler!ilale comipoziJte);
- refarerea punatiului de contact intre primul premolar l?i canin
cand pe fa.ta meziala a premolarilor au fost pregatite cavitati de clasa II-a.
In aceste oa1Jll'ri se prooedeaza in felJUl urmator:
re se - se aplica matricea in dreptul ·premolarului ~i se strange in jurul
l cir- -din;telui, conrtrolandµ-sie adaptarea;
no}ar, - cu a.jwtoru,1 unui creion sie m:ar-cheaza zcma in -care se vor reializa
perforatiile neoesare ~lica·r ii -por.tmaitricei IV!OrY;
- se examineaza suprafata distala a caninului; cercetandu-se forma
-zonei de contact (punct, linie, suprafata), iar matricea se decupeaza la
wit.a- acest nivel dupa forma dorita, cu ajutorul unui cle~te sau cu freza sfe-
rica;
-- se fi:xieal?A .. m~eea ~i portmatricea, se aplica pana •de 1emn·, w-
:>rpul rifkandu-se daca supraf•a ta deicupata se gase~t:e in dreptul punctn.Jrui de
g:irea contact;
cand - dupa inserarea materialului de obturatie in c~tate, prin exerci-
tare de pr~sinne, materialul aflando-se in stare plastica parase~te cofra-
jul prin oriificiul creat ~i face contact cu dintele vecin;
- matri.cea se indeparteaza dupii mtarirea maooriialiuluil de obtura-
tie, prin sacrifi.aare, secµanand-o vertooal, cu rajutloruil uneii :foarfeci.

BENZILE DE CONTUR

Sunt benzi :trans.parenite confe,otionaite din materi•ale plasitice (relu-

foid, poliester, polietiilena etc.), livrate intr-o mare -varieta!t.e de 1ungimi,
grosimi ~i latimi.
Jndicatii:
- refacerea, ,co.n,tw.,ului in oa,vitatile de clasa III-0 ~i a IV-a;
- izolarea dintelui in vederea exe.cutari~ testelor eleotrice;
- izola-nea dintelui cand se l!UCreaza ou acizi in vederea deminera-
lizarii (tehnioa En:amel--Bond).

123
 Alegerea benzilor se face dupa urma.toarele criterU: lndic
- maiterialul d:iin care este exeouta.t.a matrioea sa fie compatibil ru - tr
materialul de abturatre; de aceea benzile de celuloid sunt rurtilizaite· nu- - tr
mai pentru executarea obturatiilor cu ciment silicat ~i nu ~i pentru ce- - ac
lelalte materiabe de obturatie. Penltru obtn..tratiile din aori!lat se folosesc- f-ectiona-r ii
frecvent benzile de celofan a~ezat pe un suport mai rezistent la defor- - re
mare, care penni.te inti~rea -p erfeota a celofanuluil (de obi.cei suportn..t-1 - su
este reprezentat de benzi de celuloid). Obturatiile cu materiale compo- !a confect
ziite ca ~i cele din ra~i.ru acrilioe, s'llnlt oompati:bile cu benizille di.!11. polieti- - rec
!ena, acetat de ce1uloz-a, sau nylon;
- unele benzi de contn..tr prezinlta la ex-tremitati}e lor ca.teva S'!:riuri
colora,te pentru a putea fi observaite au Ul?Urinta. Deoareoe aceste Sltriuri
colorate pot aparea, accidental ,pa &Upraf.ata obtn..tratiei, o orientare co-
recta :a benzilor poate preveni acesrt neaj!WlS; Sunt:
- benzile cu contur curbiliniu sunt foarte utile in restaurarea le... de 1/10 rr.
zi.unilor cervicale, alegerea lor- facandu-se in raport ou siltuatia dinica; tarea dinti
- latimea benzH:oa- trebuie sa fie suficient de mare penitru ,a aco- !nchici
.peri :.ntreaga suprafata a de:reotului, d:ar ~i resbul supr.aretei dihtel1u:i-; a) pri
- grosimea .benzii se va alrege in :rapo.rit ou dim.ensiiunile ~i locali- bl pri
zarea cavitatilor, de regula benzile subtiri se deformeaza u~or daca c) priJ
restaurarile sunt mai-i, de aceea ele vor servi in special la obturarea d) int
cavitatilor mici. · · Aceste
la nivelul
MATRICELE CERVICALE
Indica
Mafricele cervioale sunt matrkie tciroufare oonfectionate din folii sub- -oh
tiri dC" material plastic, ou o forma •a.s,e.manart;oa,re peniitelor de s.t.ilou, de -- ob·
unde ~i denumirea de ,,matrice in penita". - dis
In general aceste sislteme S1Unrt prezentate intr-0n. sor,timent vamt vitali ~i d1
de d_imensh.11I1li ~i forme, penltru a fi :arliaptate cat mai simplu diferibe]or -- rec
situatii intalnite. Dupii
Sortate dupa marime ~i :adaptate oorespunzartor prin tai.ere cu foar- marginii c
fece, ele pot fi intl'Oduse in ~antul gingival conturand pertfoot fata vesti- ram ca ac
bu larf1 a dintilor. coroana di
J>entru a pennite intarirea materialului sub presione se poate exer- pcne de .I,
ci ta o U$oa.ra compresiune pe supI'lafata matri.loei, our ,aijutorul unei chei dentara ~i
din gutaperca oo,nfectioruata e:x.temporaneu. Este contraimicata exerci,ta- pe dinte,
rea presiunii digiltale deoarece Sl\.lprafata obtinuta pr.in acest prooedeu aceasta sit
nu corespunde contn..trului anaJtomic al dinib:!lui. marRinea
adaptarea
COROANELE ANATOFORME ln afa
o matrice:
Sunt matrice confectionate din acetat de celoloza fiind astfel com- ,,Matr
patibile cu structruira acri-latillor ~i :a materialelo.r compoziite. Areste ti- tabla subt
puri de matrice sunt livraite intr-un sort:imenrt variat de forme-, marimi coroana dj
. ~i grosimi, putand reproduce in totalitate morfologia ~i functie coroa- latimea sa
nei dentare. De regula suint utilizia,t,e pe,nit·r.u restaurarea lezium:lor coro- se plicatur
nare intinse, dar prin sectionarea lor se pot obtine semimatrice utiliza- c.al. Se obi
bile in restarurarea unor pierderi maii mici de substan1Ja. telui. ·

124
 lndicati.i:
ro - tratiam2ntuil distrofmor, ooronare de forma ~i volium;
nu- - tratamenbul fracturi1or ooroniare;
ce- - ac;operirea provizorie a dli:TI4ilor fr10ntali ~lefui,t i in vederea con-
;esc- i-ectionarii unor coroane fi'Zionomice;
[or- - restaumrea laounelor ouneiforme;
rtul - substituirea provlzorie .. a unor dinti din regiunea frontala, pana
.po- !a confectionarea. coroanei de substttJupe;
eti- - reconstituirea coronara a dintilor devttali prin obturaµi armate.

iruri MATRICE CONFECTIONATE IN CABINET

iuri MATRICE INELARE
co-
Sunt matriice confectionate din tabla subtire de cupru cu o grosime
le-'- de 1/10 mm, aivand forma inelului foliostt in orfopedi:e pentru ampren-
dca; tarea dintilor.
iro- !nchiderea inelului sie poa,t,2 ftace prin mai muHe metode:
t·
'
a) prin sudura, lipire, punctare electrica;
:ali- bl prin plicaturare;
laca c) prin pensare cu o pensa Hawe saiu pensa anatomica;
irea d) intrebuint;and banda in T - matriraea Levett.
Aceste tipuri de matrice se vor adapta intim la conturul dintelui ~i
la nivelul pragului gingival prin festonare cu ajutorul unei foarfece.
Indicatii:
Sllllb- - obturarea cavitatilor de dasia II-a;
-- obturarea cavita·tfilor tip M.O.D.;
' die
- distrUICtii roronillre intinsie in suprafata ~i profun'1;ime pe din~i
lriait vitali ~i devitaill;
ielor -- recon:sti,buiri: coronare pe dinti deviit:ali prin obtura\ii arm~te.
Dupo aplican.~ ,acestor matrice, vom controla adapt.area la ll'lli:v~lul
oar- marginii cerv1aale a cav1tatHor, au icbjutorul acelor Millier. Cand 00111side-
!'Sti- ram ca adaptarea transv:ersala nu este corespunzaltoare deoarece inJt.re
coroana dintelui ~i inel raman spatii, se poaite remedia prin :aplicarea de
J:}2ne de lemn. In unele cazuri, cind exista pterderi mari, de subSlbao:J.ta
x:er- clentarit ~i dorim sa reconstituim coroana cu amalgam, irnelul va fi las:at
chei pc dinte, impreuna cu materi1alul de ol:;turatie timp de 24 de ore. ln
::i,ta-
aceasta situatie pentru ,a, se evilta lezar.ea partilor moi se v,a bizoba at.at
OOLl
marginea cerv1caJa cat si <."ca ocluzaUi a ine1uLui· verif>icandu-se at.em
ad.aptarea lui 1tmansversia;I.i eyi m;a:i ales oc1uzalii. '
in afara de matricea inieL despre care am vorbi,t, se poate realiza ~i
o matrice speciala, ~a-numiitia ,,mJa!trice in T".
:om- ,,1\/Iatrioea 1111 T" este tot o matrice ineLaTa pe care o realizam din
i ti-
tabla subtire de cupru. Bratul verltical al ,,T-uJiui"' (oaire va inc onjura
rimi coroana dintelui,) trebuie s:a fie miai lung decat perimetrul clinrtelui, iar
roa- Jatimea sa corespunda inaltimii 1coro81I1Jei. BratJul orizonta:l al T-wiui"
.
se !)l1catureaza " verti-
real:izand astfel o oulisa prin care va trece br:a~ul
oro-
iza- c.al. Se obtine astfel o matrice inelara care poalte fi stransa jn jurul di\n-
telui.

125
 MATRICELE PARTIALE (SEMIMATRICE)

Se confectioooaiza din ibenlzi metaJ.ioe subtiri de copru, alumimu etc.

Ele trebuie sa iMOilljolare ceva mai mult de j,umaitaltle din p'21I'imet.rul
dintelui, reoonstituiind in orice caz perebele dinte~ui l.ijpsa. Fixarea se
face prin ligatiura .cu fir de mMase sau sarma de viJpla, trecand firul prin
or ificiile creartJe in oorpllll martricei, ilOOOll1Jjurand de cateva ori .conrturul
dinteLui.
ln unele cazuri, aceste matrioe pdt ramane pe loc pana la cornpletia der
intarire _,a amalgamului (24 de ore), dar in •aiceste si.buatii ·trebuie adai>- pre
tate in a~a fel incat sa !t1llll impiedroe ocluzi,a. . apt
· tia
util
!-ii~
logi

Iiza

bob

une
rea
lar.

vtta·

rare

part
unei
nara

o pl