Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2
RECENZII 201
OCTAVIA BOGDAN , IOANA CÂMPEAN : Bazele metodologice ale
Meteorologiei, Sibiu , 2oo6 , 257 p .
Apariţia lucrării cu titlul de mai sus completează literatura de specialitate şi
actualizează problemele care ţin de practica efectuării observaţiilor la staţiile din Reţeaua Meteorologică Naţională . Prin problematica pe care o abordează , conţinutul lucrării se adresează , deopotrivă , studenţilor de la toate facultăţile care audiază Cursul de Meteorologie şi efectuează lucrări practice de laborator şi teren la această disciplină , profesorilor de geografie , care găsesc aici toate normele de organizare a unei staţii meteorologice şcolare şi de efectuare , de către elevi , a observaţiilor instrumentale şi vizuale asupra unor elemente şi fenomene meteorologice , folosite ulterior pentru cunoaşterea caracteristicilor locale ale climei şi a impactului acestora asupra mediului , în general, iar în ultimă instanţă, tuturor celor care trudesc pentru dezvoltarea teoretică şi practică a meteorologiei în ţara noastră . Cele patru părţi ale lucrării fac obiectul următoarelor probleme : I . Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi rolul ei în dezvoltarea Meteorologiei . Organizarea activităţii meteorologice în România ; II . Staţia meteorologică clasică şi sistemul de observaţii ; III . Descrierea aparaturii şi efectuarea observaţiilor meteorologice ; IV . Sistemul modern de observaţii meteorologice . Pentru anumite precizări , în subsidiar , în finalul lucrării se prezintă o serie de anexe ( p. 2o8-257) privind : Legea Meteorologiei ; Dicţionarul explicativ al fenomenelor meteorologice ; Mesajele speciale pentru fenomenele meteorologice de risc ; Indicaţii privind întocmirea şi transmiterea mesajelor meteorologice speciale conform codurilor sinoptice FM-12 x SYNOP şi FM-13 x SHIP . În partea I-a sunt consemnate principalele etape istorice care au deschis calea spre constituirea OMM , organizaţie interguvernamentală specializată pe lângă ONU , cu sediul la Geneva , la care România se numără printre membri fondatori . Tot aici se fac aprecieri importante asupra evoluţiei în timp a organizării activităţii meteorologice în România , care în prezent se desfăşoară conform Legii nr . 139/24.07.2000 , în concordanţă cu recomandările şi rezoluţiile OMM , precum şi cu convenţiile internaţionale la care România aderă. Partea a II-a (p.20-29) este destinată expunerii elementelor componente ale unei staţii meteorologice , organizării platformei şi complexului de observaţii instrumentale şi vizuale care se efectuează pe platforma meteorologică şi în biroul staţiei . Pentru a fi în concordanţă cu titlul cărţii , autorii insistă asupra regulilor de amplasare şi întreţinere a platformei meteorologice , a instalării în mod corect a instrumentelor şi aparatelor pe platformă şi în adăposturile meteorologice . În partea a III-a , care cuprinde şi ponderea cea mai mare din lucrare (p.30-170) , sunt prezentate instrumentele cu citire directă şi înregistratoarele utilizate pentru 202 RECENZII
efectuarea observaţiilor asupra tuturor elementelor meteorologice (radiaţia solară , durata
de strălucire a Soarelui , temperatura aerului şi a solului , umezeala aerului , nebulozitatea , precipitaţiile atmosferice lichide şi solide, presiunea atmosferică , vântul cu caracteristicile lui de viteză şi direcţie , ca şi metodele de determinare instrumentale şi vizuale ale vizibilităţii şi fenomenelor meteorologice . De apreciat este şi faptul că , pentru fiecare element şi fenomen se precizează instrumentele şi aparatele utilizate , modul lor de alcătuire şi instalare , metodele şi principiile de construcţie pe baza cărora funcţionează acestea , din ce constau determinările , cum se efectuează concret observaţiile , citirea instrumentelor şi descifrarea diagramelor de la înregistratoare şi , respectiv , corecţiile care trebuie aplicate şi , în final , înscrierea valorilor în tabelele meteorologice corespunzătoare . Tratarea detaliată a tuturor acestor aspecte , legate de efectuarea observaţiilor , este deosebit de importantă pentru studenţi şi , în general , pentru toţi aceia care se iniţiază în munca de cercetare ştiinţifico-climatologică . Consacrarea în întregime a ultimei părţi ( a IV-a) pentru cunoaşterea sistemului modern de observaţii ( staţii automate MAWS ) , conferă lucrării o calitate înnoitoare , faţă de bibliografia anterioară începutului de mileniu . În acest context , se menţionează avantajele adoptării sistemului rapid de computerizare a măsurătorilor , de transmitere şi prelucrare automată a datelor , în vederea obţinerii de sinteze lunare şi anuale direct din mesajele meteorologice de ordin sinoptic şi climatic zilnic , alături de creşterea eficienţei activităţii de cercetare prin schimbul de informaţii cu OMM şi cu Serviciile Meteorologice a altor state . Cum era de aşteptat , în cadrul acestei părţi sunt dezvoltate aspectele legate de Sistemul Meteorologic Integrat (SIMIN) - aplicat recent în România - şi de prognoză a vremii (de scurtă durată , pe termen mediu şi de lungă durată) . Bibliografia consultată la zi , bogăţia informaţiei şi a materialului ilustrativ care însoţesc textul , ca şi abordarea sistematică a tuturor problemelor analizate constituie atributele unei contribuţii notabile ale autorilor , pe plan didactic şi ştiinţific .