Anexă la Ordinul MECC

nr. 1046 din 21 august 2019

REPERE METODOLOGICE
PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL
LA DISCIPLINA ȘCOLARĂ
EDUCAȚIE PLASTICĂ
ÎN ANUL DE STUDII 2019-2020

Chișinău, 2019
1
 ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL
LA DISCIPLINA ȘCOLARĂ
EDUCAȚIE PLASTICĂ
ÎN ANUL DE STUDII 2019-2020

I. IMPLEMENTAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI EDUCAȚIONALE

ÎN ANUL DE STUDII 2019-2020

1.1. Cadru normativ de organizare a procesului educațional

 Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.2016, MO184-

192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.2016.
 Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial și liceal anul de studii 2019 – 2020
(aprobat prin ordinul nr. 321 din 29.03.2019 );
 Curriculumul pentru învățământul primar (aprobat prin ordinul nr. 1124 din 20.07.2018);
 Curriculum național. Disciplina Educaţie plastică pentru clasele V-VII (aprobat prin
ordinul nr. 906 din 17.07.2019);
În proiectarea și realizarea procesului educațional la disciplína Educaţie plastică se vor
respecta prevederile Ghidului de implementare a curriculumului pentru învățământul primar
(2018), Ghidului de implementare a curriculumului disciplinar în clasele V-VII (2019).
 Implementarea Curriculumului național se va realiza în baza Ordinului MECC nr.919 din
19.07.2019:
1.2. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori
 Procesul de evaluare în clasele I-IV va fi realizat pe baza Curriculumului pentru
învățământul primar (2018) în conformitate cu „Metodologia privind evaluarea criterială
prin descriptori în învățământul primar, clasele I-IV”(2019).
 Procesul de evaluare în clasele V-VII va fi realizat pe baza Curriculumului Naţional
Disciplina Educaţie plastică clasele V-VII (2019).

1.3. Instrucțiunea privind completarea catalogului școlar

Evidența curentă a frecvenței și performanțelor elevilor, precum și a conținuturilor

educaționale, se va realiza în catalogul școlar în conformitate cu „Instrucțiunea privind
completarea catalogului școlar”, clasele I-IV; (anexa 2) clasele V-XII, aprobată prin Ordinul
MECC nr. 842 din 03.07.2019.

Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze în catalog rezultatele școlare ale elevilor
conform normelor în vigoare, art.16, pct.4, pct.5 din Codul educaţiei nr.152 din 17.07.2014.
Amintim că, rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație plastică vor fi apreciate în
bază de criterii și descriptori, fără note. La evaluările formative proiectate și la evaluările
sumative, în bază de criterii și descriptori se acordă calificative: foarte bine, bine, suficient.
Astfel, în catalog se vor înregistra rezultatele școlare ale elevilor conform:

2
  Calificativele se vor nota cu majuscule de tipar: FB – „foarte bine”; B – „bine”; S
– „suficient”;
 Calificativele se vor scri în catalog la data realizării respectivei evaluări, în termen
de, cel mult, cinci zile lucrătoare.
 În cazul în care elevul a absentat la o evaluare formativă proiectată, la acea dată se
înregistrează absența lui. Cadrul didactic decide necesitatea perioadei de recuperare
și realizează evaluarea elevului la o altă data. La data respectivă se înregistrează
calificativul obținut, iar în rubrica „Observații” (pe pagina din dreapta) se scrie
majuscula de tipar „R” – recuperare. Pentru alte tipuri de evaluare nu se realizează
evaluări repetate.

II. DOMINANTE MANAGERIALE DE IMPLEMENTARE A CURRICULA 2019

În anul de studii 2019-2020, procesul educațional la disciplina Educaţie plastică în

clasele a I-a – IV-a va fi realizat conform curricula pentru învățământul primar 2018 și în
clasele a V-a - VII -a conform curricula pentru învățământul gimnazial 2019.

Gimnaziu
• Clasa I-IV-a
•implementarea
Curriculumului 2018 • Clasele V - VII-a
• implementarea
Clasele Curriculumului 2019

primare

 În anul de studii 2019-2020 procesul educaţional la disciplina Educație plastică se va

organiza/desfăşura în conformitate cu prevederile Planului-cadru pentru învățământul
primar, gimnazial și liceal (aprobat prin ordinul nr. 321 din 29.03.2019) şi va constitui 1
oră/săptămânal, pentru clasele I-VII.
Remarcă: În varianta rusă a Planului-cadru pentru învățământul primar, gimnazial
și liceal, (aprobat prin ordinul nr. 321 din 29.03.2019), denumirea disciplinei
Изобразительное искусство, în curriculumul disciplinar, varianta rusă, se va regăsi sub
denumirea de Художественное воспитание.

Atenţionăm că, implementarea Curriculumului la disciplina Educația plastică se va realiza

obligatoriu, din clasa I-VII, conform ordinului de Implementare a Curriculumului național,
Ordinul MECC nr.919 din 19.07.2019

III. REPERE METODOLOGICE PRIVIND PROCESUL EDUCAȚIONAL

LA DISCIPLINA EDUCAŢIE PLASTICĂ

3
 3.1. Orientări generale ale procesului educaţional

Disciplina Educație plastică are un rol important în formarea/ dezvoltarea personalității

elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și
integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere. Concepția didactică a disciplinei are la bază
schimbarea accentului de pe instruirea artistico-plastică – pe educație prin și pentru artele vizual-
plastice, în contextul educației estetice a elevilor.
În curriculumului la Educaţia plastică din învăţământul gimnazial se vor regăsi următoarele
elemente de noutate:
1. Revizuirea componentei Concepţia didactică a disciplinei:
 revederea concepţiei didactice a disciplinei în cheia realizării unei Educaţii
vizuale şi nu doar plastice ce ar orienta perceperea şi evaluarea mediului natural,
mediului vital şi cel al operelor de artă;
2. În componenta Competenţe s-au realizat următoarele schimbări:
 reformularea competenţelor specifice ale disciplinei prin adăugarea componentei
valori şi atitudini;
3. Revizuirea componentei Conţinuturi:
 Sintetizarea şi organizarea didactică a conţinuturilor reieşind din patru domenii
specifice disciplinei Percepere, Exprimare, Apreciere şi Transfer, diferitele
domenii ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure că elevul achiziţionează o
imagine coerentă, unitară despre lumea reală.
 Restructurarea/ reformularea unităţilor de conţinut:

Curriculum 2018 Curriculum 2019 Domeniile

învăţământ primar treapta gimnazială
Unităţi de conţinut: Unităţi de conţinut:
1. Frumosul în jurul nostru 1. Alfabetizare vizuală Percepere
Perceperea în arta plastică
2. Alfabetul artei plastice 2. Limbajul vizual-plastic
Elemente de limbaj plastic Exprimare
3.Cum realizăm o lucrare
plastică 3. Compoziție şi design
Inițiere în compoziție
4. Istoria artelor plastice Apreciere

4. De ce ne place arta plastică 5. Valorizarea artelor vizual Transfer

plastice. Experiențe pozitive.

4. Modificări interioare:
 Compartimentul Materiale, instrumente şi tehnici de artă a fost omis ca conţinut
separat, fiind repartizat în toate unităţile de conţinuturi noi.
 Compartimentul Unități de conținut s-a completat cu Termeni noi de limbaj specific
disciplinei. .
 Revizuirea conţinuturilor, simplificarea şi descongestionarea acestora. Deplasarea
unor conţinuturi dintr-o clasă în alta, pentru a întregi firul logic al conţinutului, de
exemplu: tema - Centrul de interes al compoziţiei, s-a trecut din veriga primară în
clasa a V-a; conținutul ce reflecta forma geometrică; compoziția realistă; ramuri ale
artei plastice s-au deplasat din clasele primare în clasa a V-a; din clasa a IV-a s-a
exclus perspectiva liniară și aeriană, fiind transferată la gimnaziu în clasa a VI-a etc.
5. Restructurarea/ completarea rubricii Activităţi de învăţare şi produse recomandate.
4
Activităţile de învăţare s-au structurat în baza următoarelor componente:
- Activități comunicative cu sprijin în observare,
- Activități de explorare-investigare,
- Aplicații practice,
- Activităţi antreprenoriale,
- Proiecte STEAM
- Completarea rubricii cu produse evaluabile.

Orientarea generală a procesului educaţional al disciplinei este determinata de accentul pus

pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează pentru activizarea învățării.
Curriculumul direcționează metodologia disciplinei Educația plastică spre crearea situațiilor
de învățare care îi pot oferi elevului experienţe în cunoașterea de sine și a lumii prin artele
plastice/vizuale, exprimarea de sine prin limbajul specific artelor plastice/vizuale, însușirea
valorilor aferente acestor arte.
Se vor promova activități centrate pe elev, de învățare (inter)activă, experiențială, prin
sarcini de lucru, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu tipuri de activități
specifice educației plastice a elevilor de vârsta respectivă.
Procesul educațional trebuie organizat astfel încât elevii:
 să utilizate o mare varietate de tipuri de învățare: învățarea bazată pe lucrări practice,
pe cercetare, pe proiecte, pe sarcini de lucru;
 să aibă oportunităţi de a dobândi experienţă artistică nu doar în clasă, ci şi în afara ei:
excursii în natură, excursii la muzee şi galerii de artă, la concursuri de artă plastică,
vizite la expoziţii etc.
 să înveţe prin instruire directă; prin învățarea reciprocă; învățare prin excursii;
învățarea în muzee; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.
Se va asigura oportunitatea elevilor de a transfera achizițiile artistico-plastice în contexte
educaționale/sociale/culturale, fiind învăţaţi să realizeze produse utile societăţii valorificând
astfel competenţe antreprenoriale. lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale, să gândească
în termeni de imagini (cum pot fi create, ce reprezintă, ce emoţii provoacă diverse forme plastice,
să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază, să aplice variate modalităţi de
expresie: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie etc.).
Asigurarea stării de bine la ore este o condiție indispensabilă pentru succesul învățării
disciplinei Educație plastică. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipurilor de activitate,
diversificarea mediilor și a mijloacelor folosite – acestea și alte modalități pot face ca elevul să
vină și să învețe cu plăcere la lecții, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le
valorizeze în alte domenii și contexte.
Orientările metodologice ale procesului educaţional, enunțate mai sus, generează necesitatea
creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă și favorabile învățării centrată pe elev (a se
vedea curriculumul disciplinar p. 24).

3.2. Evaluarea în cadrul disciplinei Educaţie plastică

Evaluarea rezultatelor școlare la disciplina Educație plastică este o componentă

funcțională importantă a procesului educațional. Strategiile de evaluare se concep astfel încât să
solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acţionale şi să îi ajute să se dezvolte şi să se
modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor şi afectiv-motivaţional.
Evaluarea se va axa pe măsurarea-aprecierea competenţelor disciplinare, care sunt
concepute ca finalităţi de bază ale procesului de învăţământ şi ca rezultate autentice ale învăţării
necesare elevului în viaţa de adult. Astfel, scopul evaluării vizează stimularea evoluţiei
experienţelor plastice şi a gradului de formare a finalităților disciplinei.
5
 În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina
Educația plastică se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă;
evaluarea sumativă – finală (a se vedea curriculumul disciplinar p.23).
Se va ţine cont de faptul că, conform Metodologiei ECD strategiile de evaluare pot fi:
instrumentale şi non-instrumentale.
Strategiile de evaluare instrumentale se realizează în condiţii speciale create, ce presupun
elaborarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare construite pe baza de produse (probă orală,
scrisă, practică sau combinată, test etc.).
Strategiile de evaluare non-instrumentale se realizează în circumstanţe obişnuite pe baza
observării activităţii elevilor şi a feedback-ului imediat, fără folosirea instrumentelor de evaluare,
fiind destinate partenerilor angajaţi în proces (cadrul didactic şi elevii) la manifestările
comportamentului performanţial al elevilor, în vederea prevenirii şi combaterii dificultăţilor şi
eficientizării procesului didactic.
În contextul ECD se realizează o corelare dintre tipurile de evaluare formativă şi a tipurilor
de lecţii. Această corelare se configurează în felul următor:
- activităţile de evaluare formativă interactivă pot fi şi trebuie să fie realizate la orice tip de
lecţie, vizând diferite aspecte, inclusiv cele metacognitive;
- evaluările formative curente, realizate în bază de produs ce reflectă doar o unitate de
competenţă, se prestează cel mai bine în lecţiile de aplicare, iar EF de la sfârşitul modulului
– la lecţiile de analiză-sinteză; însă, în funcţie de rezervele de timp şi de alţi factori, cadrul
didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.
Atenționăm, evaluarea în clasele I-IV și clasele V-VII se va efectua conform ECD.
Procesul de evaluare în clasele I-IV va fi realizat pe baza Curriculumului pentru învățământul
primar (2018) în conformitate cu „Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în
învățământul primar, clasele I-IV”(2019).
Curriculumul disciplinar (2019) este documentul reglator de proiectare şi realizare a
evaluării rezultatelor școlare la disciplina Educație plastică în clasele V-VII.

3.3. Instrucțiuni privind managementul temelor pentru acasă

Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă în învățământul primar,
gimnazial și liceal (ordinul MECC nr. 1249 din 22.08.2018).
Ordinul MECC nr. 1249 din 22.08.2018, stabileşte aspecte importante privind temele pentru
acasă:
 Rolul temelor pentru acasă în realizarea finalităţilor educaţionale;
 Recomandări metodologice privind managementul temelor pentru acasă;
 Timpul estimative alocat efectuării acestora de către elevi;
 Specificul temelor pentru acasă.

Realizarea în calitate de temă pentru acasă a unor sarcini complexe: lucrare practică,
portofoliu, referate va fi eșalonată în timp, pe parcursul semestrelor, prin corelarea activităților
realizate în clasă (ghidat) și acasă (lucru individual).
Atenţionăm despre faptul că:
 în ciclul gimnazial în primele două săptămâni de studiu nu se dau teme pentru acasă;
 în perioada de vacanță, după probele de evaluare sumativă și în zilele de activități
transdiciplinare, nu se vor da teme pentru acasă.

6
  nu se admite utilizarea temelor pentru acasă ca instrument de pedeapsă: teme cu volum
mare și grad înalt de complexitate, exerciții repetitive, teme necunoscute și neexersate în
clasă.
Tipologia sarcinilor pentru temele de acasă:

teme pentru acasă cu scop de valorificare a cunoştinţelor;

teme pentru acasă cu scop de formare/dezvoltare a competențelor;
teme pentru acasă de creare adexterităților și atitudinilor artistice.
temele pentru acasă la disciplinele din aria curriculare Arte pot fi realizate inclusiv în formă
scrisă, orală și practică.

IV. PROIECTAREA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI EDUCAŢIE PLASTICĂ

Conceptul central al proiectării curriculare la disciplină este proiectarea didactică

personalizată. Curriculumul disciplinar constituie reperul principal, document reglator pentru
proiectarea personalizată a activităţii didactice la clasă.
Proiectarea demersului didactic a disciplinei se va realiza eșalonat pe două niveluri
intercondiționate:
- proiectarea de lungă durată (pentru un an școlar);
- proiectarea de scurtă durată: elaborarea proiectelor de lecție (sau altă formă de
organizare, de exemplu, excursie).
Structura recomandată a proiectului de lungă durată şi a proiectului de scurtă durată este
prezentată în Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar.
 Exemplu orientativ pentru proiectarea de lungă durată, clasa V-a
Pentru a facilita implementarea Curriculumului la disciplina Educaţie plastică în anul
curent, propunem un exemplu orientativ pentru proiectarea didactică de lungă durată la clasa a
V-a, cu indicarea paginilor corespunzătoare din manualele existente.

COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Receptarea mesajelor vizuale şi artistico-plastice în contexte variate, manifestând sensibilitate
pentru frumosul din viaţă şi artă.
2. Exprimarea de sine prin creații vizual-plastice, demonstrând creativitate și gust estetic.
3. Aprecierea creațiilor de artă plastică în limbaj specific, manifestând spirit critic și respect față
de valorile naționale și cele ale altor culturi.
4. Transferarea abilităților artistico-plastice în contexte educaționale/sociale/culturale,
demonstrând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice.

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. Nr. evaluări

Unitățile de învățare
ore EI EF ES Observații
(module)
Semestrul 1
1. Alfabetizare vizuală 6 1 1
2. Limbajul vizual-plastic 10 1 1 1
Total semestrul 1: 2 module 16 2 2 1
Semestrul 2
3. Compoziție şi design 10 1 1

7
 4. Istoria artelor plastice 5 1 1
5. Valorizarea artelor vizual- 3 - - 1
plastice. Experiențe pozitive
Total semestrul 2: 2 module 18 2 2 1
Total an: 5 module 34 4 4 2

PROIECTAREA DIDACTICĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Unități de Nr.
Detalieri de conținut Data Resurse Evaluare Obs.
competență ore

Modulul 1. Alfabetizare vizuală – 6 ore

1.1. 1. Imaginea vizual-plastică în 1 M. cl.V, p.12-19

mediul înconjurător
1.2. 2. Comunicarea prin imagine 1 M.cl.V, p. 60, 12-19 EI
1.3. 3. Transformare a formelor 1 M. cl.V, p.36-37
1.4. reale în imagini vizual-plastice.
Structuri naturale
4. Transformare a formelor 1 M. cl.V, p.42-45
reale în imagini vizual-plastice.
Fenomene ale naturii
5. Reprezentarea lumii vegetale 1 M. cl.V, p.38-41
în imagini vizual-plastice
6. Lecție de sinteză: Mesajul 1 Probă de evaluare EF P2
imaginii vizual-plastice: emoții,
sentimente, idei
Modulul 2. Limbajul vizual-plastic – 10 ore

2.1. 1. Caracteristici vizuale ale 1 M. cl.V, p.22-23 EI

elementelor de limbaj plastic.
2.2. Punctul.
2.3. 2. Caracteristici vizuale ale 1 M. cl.V, p.23-25
elementelor de limbaj plastic.
2.4. Linia.
3. Caracteristici vizuale ale 1 M. cl.V, p.32-35
elementelor de limbaj plastic.
Forma.
4. Reprezentarea elementelor de 1 M. cl. , p.26-27
limbaj vizual-plastic. Imagini
pictate.
5. Reprezentarea elementelor de 1 M. cl. , p.34-35
limbaj vizual-plastic. Obiecte
construite.
6. Amplasarea elementelor de 1 Probă de evaluare EF P4
limbaj plastic în diverse
configuraţii.
7. Clasificarea culorilor: 1 M.cl.V, p.28-29; 31

8
 cromatice şi acromatice, reci şi
calde.
8. Culori complementare. 1 M.cl.V, p.30

9. Evaluare sumativă: Proiect 1 Probă de evaluare ES P7;

STEAM: Miracolul formelor şi
culorilor P11

10. Activități diferențiate de 1 Sarcini diferențiate

postevaluare
Modulul 3. Compoziție şi design – 10 ore

3.1. 1. Mijloace şi procedee artistice 1

de realizare a compoziţiei.
3.2. Compunerea: aproape/ departe.
3.3. 2. Mijloace şi procedee artistice 1 M. cl.V, p.54-55 EI
de realizare a compoziţiei.
3.4. Proporţionarea: mare/ mic
3. Mijloace şi procedee artistice 1 M. cl.V, p.53
de realizare a compoziţiei.
Construirea.
4. Centrul de interes. Centrul 1
compoziţional.
5. Concept realist/ abstract în 1 M.cl.V, p.47-49
compoziția vizual-plastică:
compoziţie figurativă
6. Concept realist/ abstract în 1 M. cl.V, p. 50-52
compoziția vizual-plastică:
compoziţie nonfigurativă
7. Elemente de design grafic. 1
Internetul - mijloc de inspirație/
creație
8. Ritmul în mediul înconjurător 1 M.cl. V, p. 56-59
și în arta plastică.
9. Lecție de sinteză: Compoziţie 1 Probă de evaluare EF P5
vizual-plastică.
10. Activități diferențiate de 1 Sarcini de lucru
postevaluare diferențiate

Modulul 4. Istoria artelor plastice – 5 ore

4.1. 1. Rolul artei plastice în 1 M. cl.VI, p.6-7 EI

societate, în cultură. Ramuri,
4.2. genuri ale artelor plastice.
4.3. 2. Arta Egiptului Antic 1 M. cl.VI , p.142-143

3. Arta Greciei Antice. 1 M. cl. VI, p.145-146

4. Arta Romei Antice 1 M. cl.VI , p.147-148

5. Lecție de sinteză: Arta 1 Probă de evaluare EF P8;

plastică în antichitate.
9
 P11

Modulul 5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiențe pozitive – 3 ore

1. Evaluare sumativă: 1 Probă de evaluare ES P14

Evenimente şi proiecte artistice:
5.1 școlare și extrașcolare.
2. Activități diferențiate de 1 Sarcini diferențiate
5.2
postevaluare
3. Excursie: Muzeul Naţional de 1
Artă al Moldovei

V. ASIGURAREA MANAGEMENTULUI
ȘI ACTIVITATEA ÎNTRUNIRILOR METODICE

În vederea asigurării implementării reuşite a curricula 2019, pentru activitatea secțiilor

metodologice a profesorilor de Educația plastică se recomandă următoarele teme pentru seminare
și laboratoare de bune practici:
1. Managementul implementării calitative a curricula 2018 în clasele I-IV şi a curricula
2019 în clasele V-VII;
2. Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă în învățământ primar,
gimnazial și liceal: continuitate și racordare la curricula 2019;
3. Metodologia formării și dezvoltării competențelor transdisciplinare ale elevului în cadrul
disciplinei Educaţie plastică;
4. Evaluarea formativă, instrument de asigurare a succesului elevului la Educaţia plastică.
5. Impactul culturii profesionale a cadrelor didactice asupra procesului de dezvoltare a
sensibilităţii artistice-plastice a elevilor.
6. Dimensiuni ale educației plastice/vizuale în secolul XXI: Repere curriculare,
metodologice şi practice.
7. Conceptul de alfabetizare vizuală a elevilor prin gramatica şi tehnicile artelor vizuale în
condiţii predominant practice.
Totodată, în conformitate cu prevederile articolul 85 din Regulamentul-tip de organizare și
funcționare a instituțiilor de învățământ primar și secundar, ciclul I și II, cu privire la atribuțiile
Comisiei metodice la nivelul instituției școlare, se va urmări:
 Elaborarea unui plan de activitate în vederea valorificării temei de cercetare și aplicare
(parte a planului de activitate al comisiei metodice);
 Implementarea aspectelor teoretico-metodice a temei de cercetare și aplicare în cadrul
orelor;
 Diseminarea experiențelor avansate și a modelelor practice de punere în aplicare a temei de
cercetare prin publicarea buletinelor școlare și/sau a articolelor de specialitate.
Fiecare comisie metodică are libertatea de a selecta una sau mai multe teme pentru cercetare
și aplicare în cadrul seminarelor teoretico-practice la nivel instituțional și raional/municipal.
Totodată, se va încuraja selectarea și derivarea unor aspecte ale temelor propuse pentru
dezvoltare în cadrul rapoartelor de autoevaluare și lucrările metodice pentru atestarea cadrelor
didactice.
10
 VI. BIBLIOGRAFIE ȘI ADRESE WEB UTILE:
1. Arta în istoria umanităţii. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2002.
2. Arnheim R. Arta şi percepţia vizuală: o psihologie a văzului creator. Iaşi: Polirom, 2011, 504p
3. Brigalda-Barbas E. Evoluţia picturii de gen din Republica Moldova. Chişinău, 2002.
4. Băran V.,– Album Metodic de creaţie artistică plastică, ed. Arta grafică, Bucureşti
5. Canțiru I., Vatavu A., Carauș O., Educația plastică, Manual pentru clasele III-IV, Editura
ARC, Chișinău, 2016.
6. Canțiru I., Vatavu A., Carauș O., Educația plastică, clasele III-IV, ghid pentru învățători,
Editura ARC, Chișinău, 2007.
7. Morel M., Mocanu-Nosco R., Frumosu A., Educația plastică, Manual pentru clasa a VII-a ,
Editura Știința, Chișinău, 2016.
8. Morel M., Mocanu-Nosco R., Frumosu A., Educație plastică, clasele VII, Ghid pentru
profesori, Editura Știința, Chișinău, 2010.
9. Puică-Vasilache E., Ursu Z., Educația plastică, Manual pentru clasele V – VI, Editura Litera
Internaţional, Chișinău, 2016.
10. Puică-Vasilache E., Ursu Z., Educație plastică, clasele V – VI, Ghid pentru profesori, Editura
Litera, Chișinău, 2008.
11. Samburic E., Prisăcaru L., Manual pentru Educația plastică, clasa II, Editura ARC, Chișinău,
2015.
12. Şuşală I., Petric G. Educaţia vizuală de bază. Bucureşti: Humanitas, 2009.
1. http://bibliotecascolara.ro/Elena_Taralunga/Modalitati_de_dezvoltare_a_capacitatilor_creatoa
re. pdf această sursă vă va oferi posibilitatea de a studia și aplica diverse modalități de
dezvoltare a capacităților creatoare ale elevilor prin conținuturile artelor plastice.
2. http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-abilitati-practice.pdf Aici veți găsi
metodologia instruirii prin joc și anexe ce prezintă confecționarea pe etape a diverselor
articole de décor.
3. http://www.academia.edu/4289363/93039305_Educatie_Plastica_Si_Metodica
4. http://www.banaterra.eu/romana/files/imaginea_vizuala.pd
Parteneri și platforme educaționale utile:
 http://www.ise.md/;
 http://www.ise.ro/
 http://prodidactica.md/
 http://asociatia-profesorilor.ro/linkuri/selectii-linkuri/
 iFprofs (https://www.ifprofs.org/;
 eTwinning (www.etwinning.net);
 http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial;
 iEARN(www.iearn.org), http://iearnmoldova.weebly.com/projects.html
 http://www.archeus.ro/lingvistica/main și altele.
Platforme și aplicații Web 2.0 recomandate: Prezi https://prezi.com/ (pentru realizarea
prezentărilor interactive), Pixton https://www.pixton.com/ (pentru realizarea de produse),
Storybird http://storybird.com/ (pentru realizarea istoriilor cu imagini), thinlink
http://www.thinglink.com/ (realizarea unei imagini interactive), E Dpuzzle https://edpuzzle.com/
(creare de lecții interactive), LearningApps https://learningapps.org/ (crearea tipuri de exerciții).
Ala VITCOVSCHII, doctor, conf. universitar,
UPS „Ion Creangă”, mun. Chişinău
Zinaida URSU, IPLT ,,Ginta Latină", mun. Chișinău,
grad didactic superior
11