CAP. IV.

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC DIN SPAŢIUL

MONTAN AL JUDEŢULUI GORJ

Potențialul turistic, alcătuit din resurse turistice naturale și resurse turistice antropice care
generează diverse forme de turism, este definit ca ansamblul elementelor naturale, economice și
cultural-istorice, care reprezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită
funcționalitate pentru turism și deci constituie o premisă pentru dezvoltarea activității de turism.1
Un teritoriu interesează sub aspectul potențialului turistic, în măsura în care acesta oferă
resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe,
poate determina o activitate de turism și includerea acelui teritoriu în circuitul turistic intern și
internațional.2
Potențialul turistic al județului Gorj este deosebit de variat ca structură, fiind alcătuit din
elemente naturale și antropice recunoscute științific, cantitativ și calitativ și dovedite prin
practică. Județul oferă resurse turistice complexe a căror valorificare, pe fondul unor amenajări
tehnice și turistice, în contextul protejării calității mediului geografic, poate determina o
activitate de turism, care să-i permită înscrierea în fruntea clsamentului în circuitul turistic
național.
Gorjul oferă numeroase ,,atracții turistice” dar insuficient valorificate. Peisaje, forme de
relief, lacuri, specii de plante și animale, precum și o serie de componente cultural-istorice și
tehnico-economice pot fi desemnate ca atracții turistice. Noțiunea de ,,atracție turistică” definește
mai mult latura afectivă a diferitelor componente ale potențialului turistic, referindu-se mai ales
la ceea ce se impune atenției și produse impresii de o intensitate ridicată de natură estetică,
cognitivă, educativă etc.3
Așezarea geografică, în imediata apropiere a masivelor muntoase Parâng, Godeanu și a
Munților Cernei situează județul Gorj printre puținele regiuni ale țării în care se îmbină armonios
o serie de factori care pledează pentru o intensă activitate turistică, județul Gorj având avantajul
de a dispune de atracții turistice, de o foarte mare originalitate dintre care amintim cel mai vechi
așezământ monahal – Mănăstirea Tismana (secolul al XIV-lea), culele de la Curtișoara, Glogova
și Muzeul Etnografic de la Curtișoara.
Minunatele dantelării în piatră creată de natură în Peștera Muierilor, miniaturalele chei
ale Oltețului, faimoasa cale a Galbenului sut locuri de un pitoresc deosebit. În județul Gorj se
găsesc localități cu o puternică rezonanță istorică legată de activitatea unor puternice

1
Nicolae Neacșu, Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 1999, p. 53
2
Ibidem
3
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 15
personalități istorice și culturale, cum sunt: Padeșul, Vladimir, Glogova și Tismana legate de
activitatea revoluționară a lui Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu, locul de datină a lui Ecaterina
Teodoroiu sau Hobița, locul de origine a lui Constantin Brâncuși.
Frumuseți naturale deosebite pot fi văzute în localitățile Valea Sohodolului, Valea cu
Pești, Rânca, Obârșia Lotrului.
Versanții munților sunt acoperiți de păduri și poienițe, stâne împrăștiate peste tot, defilee peșteri,
chei, locuri cu o deosebită atracție.
Județul Gorj are un valoros potențial turistic caracterizat prin cadrul său natural cu marile
forme de relief, propice desfășurării unei intense activități turistice, tradiții și obiceiuri ale
populației, ceea ce face să fie căutat de turiști în toate anotimpurile.
Județul dispune de o capacitate turistică de 3150 locuri din care 2264 locuri la hoteluri; 250
cabane; 60 popasuri; 55 case de odihnă; 401 locuri tabere de elevi; 120 locuri moteluri.4

4.1. Evaluarea atractivităţii potenţialului turistic al teritoriului

Turismul spațiului montan al județului Gorj este intens legat de varietatea condițiilor
naturale, în cadrul cărora se detașează nenumărate frumuseți (defileul Jiului, săpat între munții
Parâng și Vâlcan, în lungul cărora se desfășoară calea ferată și șoseaua națională: cheile
Oltețului, Runcului, Corcoaiei, peșterile Polovragi, Muierilor, Cloșani, lacurile glaciare etc.), de
vestigiile arheologice (castrul de la Bumbești-Jiu, așezările daco-romane de la Suseni, Bârsești,
Boroșteni etc.), de trecutul istoric (Câmpia Padeșului- loc unde, la 23 ian. 1821, Tudor
Vladimirescu a citit Proclamația prin care chema poporul la luptă împotriva nedreptăților
sociale), de numeroasele obiective arhitectonice (mânăstirile Tismana și Polovragi, schitul
Lainici, bisericile din lemn din Drăguțești, Bibești, Turburea, culele de la Curtișoara, Pojogeni,
Groșerea etc.) și de artă, între care se detașează operele monumentale ale lui Constantin Brâncuși
din Târgu-Jiu, de muzeele etnografice și memoriale (Curtișoara, Bărbătești, Seaca, Vladimir,
Hobița celebrului Brâncuși etc.), precum și de datinile, obiceiurile, tradițiile, portul gorjenesc și
mai ales de originalitatea și specificul ornamentației în lemn sculptat, prezente la mai toate
construcțiile țărănești (case și porți, biserici din lemn). O atracție deosebită o prezintă stațiunea
balneoclimaterică Săcelu și numeroase rezervații naturale: arborele de castan comestibil de la
Tismana, Pocruia, Polovragi, tufărișul de alun turcesc de la Tismana (Cotu cu aluni) și Gorganu
(din Munții Mehedinți), masivul Piatra Cloșanilor, cu relief carstic, cu arborete de fag cu
elemente termofile și cu tufărișuri de liliac care se dezvoltă până la 1400 m altitudine, pădurea

4
Departamentul pentru Administrația Publică Locală, Județele și orașele României în cifre și fapte, Vol. I, Județele
României, București, 1994, p. 351
Botorogi de lângă Târgu-Jiu, izbucul de la Izvarna. De altfel, întreaga regiune a județului Gorj se
integrează într-o zonă turistică mult mai vastă, cunoscută sub numele generic de Nordul
Olteniei.5
Județul Gorj dispune de un potențial turistic diversificat reprezentat printr-un cadru
natural pitoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele
de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic. Dotat cu un
potențial turistic de excepție, în care se încadrează diverse și spectaculoase forme de relief,
bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului, înzestrat cu o floră și o faună bogată,
cu numeroase monumente naturale și antropice, Gorjul poate satisface cerințele diverselor
segmente ale cererii turistice.
Restructurarea turismului gorjean este un proces profund, în derulare, la desăvârșirea
căruia participă din plin Ministerul Turismului. Patru pârtii de schi urmează să fie amenajate în
stațiunea Rânca, în viitorul apropiat. Sursa de finanțare o reprezintă Uniunea Europeană. Aceste
investiții fac parte dintr-un proiect de dezvoltare a zonei Rânca și va duce la transformarea
acesteia într-o adevărată stațiune montană. Proiectul de ,,Dezvoltare integrată prin optimizarea
domeniului schiabil și a sistemului ecologic de colectare-epurare a apelor uzate menajere în zona
turistică” presupune realizarea rețelei de canalizare și a patru stații de epurare a apelor uzate,
amenajarea a patru pârtii de schi și a unui nou traseu de transport pe cablu, care să facă legătura
în Peștera Muierii, din Baia de Fier, și Vârful Corneșu, din Rânca. Una dintre cele trei pârtii de
schi va avea o lungime de peste un kilometru și va avea parametri olimpici.
Domeniul speologic este, de asemenea, de mare amploare și valoare științifică și estetică,
multe dintre peșteri fiind ocrotite de lege și socotite monumente ale naturii sau rezervații
speologice. Astfel, Peștera Cioaca cu brebenei este ocrotită pentru cristalele de calcită pură
vermiforme și transparente. O rezervație speologică de 10,2 hectare se găsește în comuna Padeș.
În carstul mehedințean (comuna Tismana) se poate vizita Peștera Gura Plaiului, interesantă prin
endemismul regional caleopterul Tismanella Chappuși aflat în număr extraordinar de mare.
Faima de cea mai frumoasă peșteră din țară este atribuită peșterii de la Cloșani, declarată
rezervație științifică, unde s-a amenajat și singurul laborator speologic subteran din țară. În
marginea sudică a Carpaților Meridionali se află Peștera Muierii (18,75 hectare), conținând un
adevărat cimitir de oase ale ursului de cavernă, precum și importante orizonturi de culturi
paleolitice.
Numeroase și impresionante chei întregesc patrimoniul carstic al județului Gorj. Cheile
Corcoavei, situate la circa 40 de km amonte de Băile Herculane, sunt tăiate într-un mic masiv de
calcare situate în albia Cernei. Deși au o lungime de doar 200 metri, sunt extrem de interesante

5
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2002, p. 626-627
prin mulțimea de forme pe care le cuprind. Fundul cheilor este săpat în marmite de 4-6 metri,
cele 20 de peșteri totalizând aproape 400 de metri de galerii.
Cheile Sohodolului, formate de râu cu același nume, sunt magnifice și se dezvoltă pe 10
kilometri, fiind unice prin tunelele săpate de apă în pereții Clădirii și Nărilor, a cascadelor
colorate, care cad din versanți numai în perioadele cu ploi, precum și prin curioasa formă carstică
rămasă suspendată, ,,Inelul”.
Cheile Oltețului, impresionante prin sălbăticia și îngustimea lor, sunt considerate printre
cele mai pitorești din țară. Pe malul stâng al râului, la intrarea în chei, se află Peștera Polovragi,
situată la 670 de metri și la 20 de metri diferență față de apele râului.
Clima creează ambianța pentru activitatea de turism dar constituie și un factor natural de cură.
Rețeaua hidrografică aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună
apele mai multor afluenți: Sadu, Tismana, Jilțu, Motru, Gilort, Amaradia ș.a. Excepție fac
extremitățile NE și NV ale județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și
Cernei. Numeroase lacuri naturale: Gâlcescu, Slăveiu, Mija și antropice: Cerna, Ceauru.6
Flora și fauna județului este variată. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante
de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Zona pădurilor de foioase ocupă în
sudul județului dealurile dintre Gilort și Jiu și înălțimile de peste 200 de metri, constând în păduri
de cer și garniță, fag și gorun. În pădurile de quecinee întâlnim elemente termifile, mojgreanul,
Hedera helix, curpenul de pădure. Pe stâncile calcaroase din Munții Vâlcan și Mehedinți apar
elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul sălbatic, ghimpele. În valea
Sohodolului de la Runcu s întâlnesc și mici pâlcuri de pin negru, iar la poalele Munților Vâlcan
se dezvoltă păduri de castan brun. În zonele de munte apar pajiști cu păius roșu, iarba vântului,
iar pe calcare pajiști de stâncărie. Etajul pădurilor de molid ocupă suprafețe foarte restrânse pe
versanții sudici ai Munților Parâng, fiind alcătuit din păduri de brad și molid. Etajele subalpin și
alpin caracterizează extremitatea nordică a județului ce depășește 1900 m atât în Parâng cât și în
Munții Godeanu.
Lumea animală ce populează pădurile de foioase este reprezentată prin cerb, cerb lopătar,
colonizat în bazinul Tismanei, căprior, mistreț, urs, jder, cocoș de munte, veveriță, râs, pisică
sălbatică, alunar, viperă cu corn, scorpion, broasca țestoasă de uscat. În etajul subalpin și alpin
întâlnim: capra neagră, alătur de care trăiește endemismul carpatic.
Numeroase sunt și rezervațiile forestiere sau mixte, în majoritate păduri bătrâne, cum
sunt: Pădurea Răchițeaua (1200 ha.) și Chițu-Bratcu (1319 ha.), precum și pădurea Botorogi, de
lângă Tg-Jiu.

6
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 4
 Județul Gorj este vestit și prin existența operelor monumentale ale marelui Constantin
Brâncuși, originar din satul Hobița, comuna Peștișani. Calea Eroilor, cum a fost denumită de
Brâncuși, strada ce străbate orașul de la răsărit (unde se află ,,Coloana Recunoștinței fără
Sfârșit”) la apus (unde se află celelalte opere ale ansamblului sculptural: ,,Masa Tăcerii”, ,,Aleea
Scaunelor”, ,,Poarta Sărutului”) a fost creată după o idee conturată încă din 1935, de mare
sculptor.
Gorjul este deținătorul unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice,
(Statuia Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu, grup sculptural din bronz, turnat la Milano, ce
aparține sculptorului gorjean Constantin Bălăcescu, și se află chiar pe locul unde s-au adunat
Tudor cu pandurii săi; bustul Alexandru Ștefulescu, întemeietorul Muzeului de istorie al
Gorjului, înălțat în anul 1942; statuia ,,Ecaterina Teodoroiu” ce se află pe bulevardul ce-i poartă
numele, la fel ca și casa memorială; monumentul Brâncuși, realizat de sculptorul Ion Irimescu;
bustul General Magheru, ridicat în anul 1974, ce se află în apropierea bibliotecii județene), case
memoriale (C. Brâncuși, Ecaterina Teodoroiu, tudor vladimirescu, Maria Lătărețu), biserici și
mănăstiri (Mănăstirea Lainici din Bumbești-Jiu, așezată la mijlocul mirificului defileu al Văii
Jiului, la 25 km distanță de Petroșani și la 32 km de Târgu-Jiu, unul dintre cele mai importante
obiective releigioase și turistice din județ) ca și a unui patrimoniu etno-folcloric de excepție.7

4.2. Selectarea obiectivelor cu valoare turistică

Relieful variat, de munți, dealuri și depresiuni, dispus în trepte de la N la S și varietatea

obiectivelor social-istorice și cultural artistice, înscriu județul Gorj în categoria acelora cu un
bogat patrimoniu turistic. Cea mai mare parte dintre acestea se desfășoară în zona turistică
Oltenia de Nord, care are trei subzone. Subzona Tismana-Novaci se află în centrul județului,
suprapunându-se peste aria subcarpatică. Obiectivelor naturale, situate îndeosebi la contactul cu
muntele, li se adaugă cele social-istorice, care precumpănesc în localitățile din depresiunile
subcarpatice. Municipiul Târgu-Jiu, așezare datând încă din epoca dacică, menționată în
documente pentru prima dată la 1406, în timpul lui Mircea cel Bătrân, sub numele de Jiu, iar ca
oraș (bazar), în vremea domniei lui Mircea Ciobanul, principalul centru turistic din județ.
Obiective turistice: Muzeul Județean, cu trei secții: istorie (istoria Gorjului din paleolitic până
astăzi) – unelte din comuna primitivă găsite în peștera Muierilor (Baia de Fier), la Tîrgu
Cărbunești, Săcelu, Boroșteni, Stroiești, Telești etc. , piese din epoca dacică de la Broșteni și
Poiana, obiecte din castrele romane de la Bumbești-Jiu, Săcelu sau din mozaicul roman de la
Târgu Jiu, mai multe acte și documente din perioada feudală, arme ale pandurilor participanți la

7
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 5
mișcarea revoluționară de la 1821 etc.; etnografie – colecție de obiecte din lemn, ceramică,
covoare și alte țesături; secția memorială, în casa părintească a Ecaterinei Teodoroiu (obiecte,
fotografii, documente care reflectă viața și lupta eroinei de pe Jiu). În Piața Victoriei, Mausoleul
Ecaterinei Teodoroiu și sarcofagul (sculptor Milița Pătrașcu, 1935) cu basoreliefuri ce înfățișează
patru momente din viața eroinei.
Ansamblul sculptural C. Brâncuși, amenajat între anii 1936 – 1938, reprezentat prin
grupul de monumente din Grădina Publică: Masa tăcerii (Masa dacică, din piatră de Banpotoc,
214 cm în diametru, 43 cm grosime) cu 12 scaune (piatră de Cîmpulung, 55 cm înălțime, 45 cm
în diametru), Poarta sărutului (530 cm înălțime, 660 cm lungime, 170 cm grosime) și Aleea
scaunelor; în E orașului, Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit, monument al eroilor, din fontă
arămită, 29,33 m înălțime) și Masa festivă cu șase scaune.
Ansamblul monumental Constantin Brâncuși și-a creat o faimă mondială deoarece
operele de artă monumentală create și ridicate aici, chiar de către Constantin Brâncuși, fiu al
meleagurilor Gorjului, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, sunt unice. Ansamblul este
alcătuit dintr-o suită de sculpturi impozante, fiecare cu valoare de simbol, singurele opere de artă
ale marelui sculptor care sunt expuse în aer liber. Sunt plasate pe un ax ce străbate orașul pe o
distanță de 1759 m. Întreg ansamblul este închinat eroilor din România, care au căzut pe câmpul
de bătălie în Primul Război Mondial.8
Monumente de arhitectură din secolul al XVIII-lea (Casa Măldărescu, cu un frumos
foișor, Casa Barbu Gănescu, curtea marelul ban Cornea Brăiloiu cu o biserică-culă (1700),
decorată cu picturi murale, Biserica Sf. Împărați, Biserica Catedrală, cunoscută și sub numele de
Biserica Negustorilor sau Biserica Domnească, și din secolul al XIX-lea (Biserica Sf. Nicolae,
edificiul în care se află Consiliul popular județean etc.); monumentul lui Tudor Vladimirescu
(1898), pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor; mai multe clădiri care evocă lupta
comuniștilor deținuți în lagărul de la Târgu Jiu (1940-1944); Podul de peste Jiu cu placa
comemorativă și cele două turnuri ce amintesc de luptele eroice ale populației pentru apărarea
patriei, purtate la 14 octombrie 1916. La Nord de Târgu Jiu, poiana cu narcise; în satul
Curtișoara, Cula Cornoiu (Sec. XVIII), muzeu etnografic (costume, țesături, unelte, obiecte de
lemn, ceramică, piele); în vecinătate, Muzeul etnografic în aer liber (case, porți specifice
arhitecturii gorjene); biserică, monument din secolul al XIX-lea. În satul Cartiu, vestigii daco-
romane, casa Cartianu (secolul al XIX-lea, în stilul culelor), biserică din secolul al XVIII-lea, iar
la Bumbești, urmele unui castru roman. La Vest de Târgu Jiu, mai multe biserici din lemn din
secolul XVIII-XIX (Cornești, Pieptani, Peștișani, Lelești, Frătești etc.); biserica Glogovenilor,
casa din 1764, în stilul culelor oltenești și beciul – secolul al XVII-lea – din Glogova;

8
Ion Preda, Dan Pasere, Valea Jiului, Editura Sport-Turism, București, 1985, p. 108
Monumentul de la Padeș (1921), ridicat în amintirea Proclamației de la Padeș (23 ianuarie 1821),
are forma unui trunchi de piramidă cu laturile de 10 m și înălțimea de 9.5 m; patru basoreliefuri
din bronz; casă din lemn de la începutul secolului al XIX-lea; mai multe muzee sătești cu
specific etnografic și istoric (Lelești, Dobrița, Brădiceni – urme daco-romane, Arcani). În Hobița,
Casa memorială Constantin Brâncuși (obiecte din gospodăria părinților, fotografii, scrisori,
documente care relevă activitatea marelui sculptor). La contactul cu muntele, mai multe așezări
renumite prin frumusețea portului și obiceiurilor populare, țesăturilor și obiectelor din lemn, prin
varietatea peisajelor naturale, în care se impun sectoarele de chei tăiate în baza de calcar a
muntelui, peșteri, izbucuri, păduri de castan dulce, liliac etc. Mai importante sunt: Tismana,
veche mănăstire, ctitorie a lui Nicodim (1375-1378), terminată tot în secolul al XIV-lea,
restaurată în secolul al XVI-lea, transformări neogotice în secolul al XIX-lea, bogat tezaur de
obiecte de artă religioasă, muzeu; anual, Festivalul cântecului și dansului popular gorjenesc;
Cloșani, peșteră (urme de cltură materială din neolitic) și rezervație speologică. Spre Est, urme
ale vechii așezări daco-romane din Bălănești; biserici din lemn (secolele XVIII-XIX) în Glodeni,
bobu, Crasna din Deal, Ciocadia, Pojogeni, Tîrgu Cărbunești etc.; stațiunea balneoclimaterică
Săcelu (urme de terme romane, colecții istorice și etnografice); la Măgherești, vestigii daco-
romane; centrul de ceramică roșie nesmălțuită de la Ștefănești. Orașul Novaci, menționat
documentar la 1502, principala localitatea de unde se pleacă în Munții Parâng, pe valea
Gilortului; frumos sector de chei; centrul unei importante zone etnografice din nordul Olteniei.
Pe valea Galbenu, în aval de sectorul de chei și de Peștera Muierilor (electrificată) se află Baia
de Fier (biserică cu fresce din secolul XVIII); pe Olteț, la gura pitoreștilor chei, Peștera
Polovragi: mănăstire din secolul XVII cu pictură murală în stil brâncovenesc; pădure de castani;
cetate getică de tip dava (sec. II-I î.e.n.). Spre sudul județului, rezervația botanică cu elemente
floristice sudice de la Botorogi; la Bărbătești, într-o casă din secolul XVIII, muzeu etnografic
(unelte, obiecte casnice, între care un război de țesut de la 1864) și colecție istorică; biserici de
lemn din secolele XVIII-XIX la Drăguțești, Bibești, Turburea; în Vladimir, casa în care s-a
născut conducătorul pandurilor – muzeul memorial Tudor Vladimirescu și bustul eroului; în satul
Groșerea, bisericp de la începutul secolul XIX, cula Crăsnaru (1796) și expoziție etnografică; în
mai multe sate, monumente de arhitectură laică (Țînțăreni, sec. XVII; Păișani, sec. XIX;
Hurezani, Urdari; Schitu Săroiu din com. Borăscu, sec. XIX, mănăstirea Strîmba-Jiu – comuna
Urdari). La Seaca, culă (1818) și o colecție etnografică, iar în Lupoaia și Glogova, case întărite,
asemănătoare culelor. În satele comunelor Glogova, ceramică cu cromatică variată. În multe
așezări (Hurezani, Turburea, Aninoasa, Plopșoru, Turceni, Ionești etc.) răscoala țărănească de la
1907 a cunoscut o amploarea deosebită. Cea mai mare parte din subzona turistică Parîng, se
desfășoară în județ și include ca obiective: vârfurile, culmile și circurile glaciare din jumătatea
sudică a masivului, relieful carstic dezvoltat pe culmile de la contactul cu Subcarpații, cea mai
mare parte din Defileul Jiului, unde se află ruinele mănăstirii Vișina (sec. XIV-XV), mănăstirea
Lainici (sec. XIX), monumentul generalului erou Ion Dragalina, care a condus apărarea eroică de
la Jiu (1916). În nord-vestul județului, se află subzona turistică Vîlcan-Godeanu, în care se
impun: relieful glaciar, suprafețele de eroziune extinse, acoperite de pășuni alpine, din M.
Godeanu și relieful carstic (chei, peșteri), din sudul M. Vîlcan și M. Mehedinți (Cheile
Cernișoarei, Cheile Corcoaiei – rezervație naturală). În bazinele depresionare de pe văile
Bistricioara, Tismana și Pocruia, rezervații de castan comestibil.9
În județul Gorj sunt numeroase monumente istorice, case memoriale, muzee, lucrări de
artă monumentală care amintesc de perioade zbuciumate ale istoriei poporului român sau de
personalități marcante ale artei noastre. Gorjul, istoric și pitoresc, așa cum a fost caracterizat de
către unul dintre cărturarii săi de seamă, Alexandru Ștefulescu, prin numeroase așezări, locuri,
monumente și statui pe care le deține, destăinuie turiștilor momente importante din lupta
poporului nostru pentru libertate, dreptate socială, independență națională și o viață mai bună.10

CAP. V. FORME DE TURISM DIN

REGIUNEA MONTANĂ A JUDEŢULUI GORJ

5.1. Aspecte teoretice privind tipurile şi formele de turism

Noţiunea de tip de activitate turistică, înseamnă reprezentarea esenţializată a unui lucru,

fenomen, proces, menit să definească prin expresia sa o însuşire sau un ansamblu de însuşiri cu
caracteristici dominante, iar în sens restrâns individualizat, tipul de practică turistică apare ca un
exemplu reprezentativ al fenomenului turistic, printr-o expresie sau formă de prezentare.
Tipurile de turism au la bază un anumit suport criterial: scop, destinaţie, durată, dinamică,
iar în esenţa sa, un mod de productie cu un tip de economie, o practică turistica, un habitat, o
comunitate umană cu specificitatea sa, sub aspect motivaţional, dar pot fi şi alte criterii în
schemele de tipizare.
Forma de turism, după natura sa de manifestare, marchează caracteristicile tipului de turism
şi nu conţinutul său. Astfel, în literatură de specialitate se disting mai multe criterii. Criteriul
principal fiind actul motivaţional.

9
Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 495
10
Elena Harisiad, Nicolae Brînzan, Ion Mocioi, Județele patriei – Gorj – Monografie, Editura Sport-Turism,
București, 1980, p. 201
 Tipurile de turism

Turismul de recreere şi agrement. Scopul practicării este satisfacerea nevoilor

psihofiziologice a populaţiei în general, dar îndeosebi îl practică persoanele antrenate în munci
solicitante, cu mare consum de energie psihică, sau locuind în habitate stresante (urban).
Acest tip de turism antrenează un număr mare de persoane din statele dezvoltate-
urbanizate, populaţia urbană. Recreerea şi agrementul are un caracter sezonier de iarnă (montan)
şi de vara (heliomarin). Predominând durata scurtă (week-end) sau medie. În contextul eficienţei
economice a ofertantului este tipul cel mai profitabil, dacă infrastructură satisface cerinţele
recreative a tipului de turist antrenat în procesul recreativ în conformitate de potenţialul financiar
şi dorinţele personale.
Turismul balneo-curativ (de îngrijire a sănătăţii). Se consideră cel mai vechi tip de practică
turistică ce îşi are origini din timpurile antice. Efectele tămăduitoare ale apelor minerale, termale,
ale nămolului sapropelic şi curei heliomarine în refacerea organizmului se adresa populaţiei în
vârstă. Specificul acestui tip turistic este: numărul mai redus de participanţi; numărul mai mare
de persoane coditionate spre acest domeniu din motive de sănătate; durata actului recreativ este
dictată de natură afecţiunii şi eficacitatea actului curativ, în multe cazuri prezentadu-se că factor
limitativ; distanţă la care se practică depinde de natură afecţiunii şi de poziţia geografică în
raport cu domiciliul, fiind factori indepedenti de voinţă turistului;
Acest tip de turism este cel mai scump şi condiţionat de necesitatea refacerii sănătăţii a
turistului ce depinde de profilul fondului turistic şi nu în ultimul rând de calitatea infrastructurii
existente.
Turismul cultural (de vizitare) - prezintă o vizită a unui obiectiv sau o grupa de obiective, cu
efect de recreere şi cunoaştere. Fiind practicat în cea mai mare parte de populaţie urbană cu un
anumită pregătire intelectuală, de aceea şi este un turism apărut mai recent, corespunzând în
evoluţia sa cu curba ponderei populaţiei cu studii superioare şi medii.
Turismul polivalent (complex) reuzulta prin asocierea pe acelaşi teritoriu a celorlalte
tipuri. Acest tip de turism se practică în perioada concediilor-vacanţelor şi necesită o
infrastructură diversificată adapta la tipul de turism determinant practicat în teritoriu. În general
tipul de turismul polivalent crează un turism echilibrat (mixt), teritorial se delimitează sub
formă de complexe, zone, regiuni turistice cu un anumit flux turistic diversificat social, vârstă
etc. Cea mai reprezentativă formă de turism mixt este cel estival din zonele temperate, axat pe
recreere şi agrement (montal, de litoral). Inbina valenţe economice a unui fond complex cu o
rentabilitate majoră.
 Turismul curativ este favorizat de existenţa unor condiţii climatice favorabile (absenţa
poluării, predominarea calmului atmosferic, aero-ionizarea negativă), prezenţa izvoarelor de ape
minerale cu proprietăţi terapeutice, apelor termale, salinelor s.a., asociate eventual cu
posibilităţile de aplicare a remediilor consacrate în "medicină populară" (fitoterapie, apiterapie,
hidroterapie s.a.). Existenţa disponibilităţilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte
turistice care pot rivaliza cu cele din staţiunile balneare şi climaterice consacrate.
-turismul sportiv. Mediul rural poate constitui un spaţiu important pentru susţinerea activităţilor
sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism,
sporturi de iarnă, orientare turistică s.a. Practicarea unora dintre aceste sporturi necesită o
anumită politică managerială a produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitaţia),
dar în schimb pot atrage turiştii printr-o amenajare tehnică minimă, dublată, desigur, de
favorabilitatea mediului natural şi mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarnă, pescuitul
sportiv, alpinismul, orientarea turistică, speleoturismul s.a.).
-turismul religios poate avea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin conturarea
unor destinaţii certe. În acest sens sunt bine cunoscute efectele benefice exercitate de pelerinajele
religioase de amploare.

Formele de turism

Formele de turism decurg din modalităţile de practicare a tipurilor de turism menţionate

mai sus. Spre deosebire de tipurile de turism, formele reprezintă modul în care se desfăşoară
fenomenul turistic. Că urmare, formele de turism exprimă proprietăţile acestuia şi nu esenţă lui.
Criteriile ce înlesnesc stabilirea formelor de turism sunt: zona de provinenta a turiştilor, numărul
de participanţi, modul de organizare a turiştilor, durata sejurului, caracterul temporal de
manifestare, mijloacele de transport folosite, vârstă turiştilor, caracterul social al turismului,
specificul zonei de destinaţie, distanţă parcursă, mediul geografic de desfăşurare etc. Mai pot fi
utilizate criteriile: cauzale, sezonalitatea, direcţile fluxului turistic, tipurile de instituţii turistice
în zona turistică:
Forme de turism: Turism intern ; Turism internaţional ; Turism de distanţă ; Turism de
durata; Turism după transport ; Turism după vârstă ; Turism după modurile de organizare
(organizat, semiorganizat, neorganizat) ; Turism după modul de desfăşurare (continuu, sezonier,
de circumstanţă) ; Turismul după scopul vizitei (de vacanţă, deinteres comun, de afaceri) ;
Turismul după numurul participării (grup, individual, în masă).
Formele de turism după provinenta turiştilor:
 a) Turism intern (autohton) este practicat de populaţia unei ţări prin desfăşurări cu
destinaţie turistică de la locul de sejur, aflat în cadrul statului. În ţară noastră ponderea turismului
intern se ridică la 70% din totalul traficului turistic. Turismul intern economic valorifica
potenţialul turistic prin intermediul bazei tehnico-materiale, când turismul internaţional lipseşte
sau este diminuat, sau în perioada anului când fluxul internaţional descreşte în intensitate iarnă la
mare sau vara la munte. Prin faptul că organizează şi direcţionează patrimoniul turistic existent a
ţării respective, prezintă importantă culturală, cultivând patriotismul în urmă contactelor
nemijlocite cu peisajele şi oamenii acestora.
b) Turismul internaţional (extern). Motivaţiile care stau la baza turismului internaţional
sunt multiple: cunoaşterea de locuri noi, solicitarea unor zone, cu preţuri mai scăzute. Existenţa
unor obiective deosebite, prezintă o tendinţa de ridicare a prestigului social, pot fi şi necesităţi
de ordin cultural, sportiv, profesional etc. După fluxul turistic se clasifică în funcţie de direcţie:
receptiv (de primire) şi emitatar (de trimitere).
Turismul internaţional în context economic aduce valută în ţară de destinaţie, în general
şi consumul de servicii turistice este mai consistent prin participarea turiştilor străini, tot odată
amplifică şi caracterul social al turismului.
Formele de turism după numărul de participanţi:
a) Sub raport numeric se conturează turismul individual unde participa persoane izolate,
familii, sau grupuri mici, folosind mijloace proprii de transport sau cau comune. Turistul se
ocupă singur de toate procesele necesare călătoriei (deplasare, cazare, sejur), în oarecare măsură
costul este mai mic. De regulă acestui turism îi revine o gama mai largă de riscuri.
b) Turismul în grup antrenează un număr mai mare de turişti bineficiind de înlesniri
financiare, de obţinerea vizelor turistice, iar pentru agenţii turistici asigura un flux continuu, ceea
ce duce la creşterea gradului de ocupare a bazei de cazare. În acelaş timp turiştii sunt scutiţi de-o
serie de preucupari organizatorice.
Formele de turism după distanţă parcursă. Distanţă că factor al diferenţierii formelor de turism
impune trei forme de turism:
-de distanţă mică;
-de distanţă mare;
-de distanţă foarte mare.
Factorul distanţă îşi perde progresiv din importantă să datorită perfecţionării mijloacelor şi
cailor de transport, ce constă în creşterea vitezei de deplasare, reducând timpul, dar determina
diferenţieri de preţ a pachetului de servicii turistice.
-Turismul de distanţă mică se limitează la deplasări scurte, cu o durata de câteva ore până la un
week-end şi prin numărul de participanţi şi intensitatea fluxului turistic ocupă primul loc în
formele enumarate mai sus.
În general turismul de distanţă mică are o destinaţie recreativă dar poate avea şi alte trăsături:
curativ, cultural-ducativ, shoping etc. Acastă formă de turism este sensibilă îndeosebi la factorii
climatici, vremea frumoasă fiind o condiţie esenţială în desfăşurarea lui.
-Turismul de distanţă mare presupune deplasări de durata medie şi lungă, fie în interiorul sau
exteriorul ţării, antrenând un număr mare de turişti. Formă respectivă corespunde cu concedii şi
vacanţe, cu o intesitate majoră a fluxului turistic îndeosebi vara, creând mari suprasolicitări
ainfrastructurii turistice.
-Turismul de distanţă foarte mare este caracteristic pentru ţările cu întinderi mari şi participanţii
la actul turistic provin din state dezvoltate economic, din cauza costului ridicat a ofertei turistice.
Din categoria mijloacelor de transport predomină avionul.
Formele de turism după gradul de organizare:
Stabilind preventiv scopul deplasării, itinerariul şi locul de destinaţie, perioada şi durata
deplasării, precum şi serviciile care vor fi prestate turiştilor, după gradul de organizare se
clasifică în:
-Turism neorganizat - planificarea şi organizarea călătoriei şi sejurului îi revine
turistului, acesta se adresează direct unităţilor prestatoare de servicii în perioada efectuării
deplasării.
-Turismul organizat este o formă de organizare modernă, ce cuprinde grupuri de turişti
sau turişti individuali ce apelează la serviciile unor agenţii specializate. Crează multiple avantaje
atât practicanţilor cât şi organizatorilor:
-oferă comoditate şi siguranţă turiştilor în organizarea călătoriei;
-oferă o eficientă în organizare şi planificare a ofertanţilor.
Această formă este preferată de turiştii cu venituri mici şi medii iar pachetul de servicii
cumpărat impune un anumit program dinainte stabilit.
-Turismul semiorganizat - cuprinde elemente specifice celor două forme descrise anterior.
Turiştii utilizează cazarea şi uneori masă în unităţi specializate, iar programul îl organizează
individual. Acastă formă atrage diverse categorii de turişti dar o preferă tinerii (studenţi) cu
venituri financiare mai reduse.
Forme de turism după durata călătoriei şi modul de desfăşurare. Organizarea călătoriei
depinde de criteriul sezonal de timpul liber (concediu, vacanţă) şi de mărimea veniturilor etc.,
astfel se disting formele: de durata scurtă, medie şi lungă.
 Turismul de durata scurtă şi de circumstanţă (1-3 zile) se practică la sfârşitul săptămânii
în general cunoscut sub noţiunea de week-end. Este specific turiştilor din zonele urbane ce se
îndreaptă în zonele priurbane, punându-se accent pe latura recreativă (de litoral sau montan).
Dar poate fi condiţionat şi de diverse manifestări culturale, religioase, sportive antrenând un
număr mare de participanţi (festivaluri, sărbători religioase, olimpiade etc.).
Turismul de durata medie cu caracter încontinuu. Acastă formă de turism este reprezentat
de turismul periodic şi de turismul de circumstanţă:
-turismul periodic este depedent de potenţialul turistic existent în teritoriu ce relevă două forme
de turism: turismul de iarnă (montan) şi turismul de vara (de litoral). Turismul montan de mare
altitudine deţine un dublu sezon turistic, în timpul verii are un caracter de recreere, iar iarnă
pentru practicarea sporturilor specifice acestui sezon.
Turismul de lungă durata ce poate fi permanent după desfăşurare şi după fondul turistic
este continuu sau permanent. Fiind caracteristic oraşelor mari ce deţin un anumit potenţial
antropic, şi staţiunilor balneare. Iar practicanţii consumului turistic, se încadrează în grupele de
populaţie ce beneficiază de perioade lungi de vacanţe (studenţi, elevi), liber profesionişti,
pensionari.
Forme de turism cu scopul vizitei, după intesitatea circulaţiei turistice este un turism de
afaceri, comercial de marcketing şi este una din cele mai complexe forme de turism.
Distingem următoarele forme:
-Turism de vacanţă, pe lângă obiectivele turistice principale (mare, munte) propuse,
intervin şi obiective secundare, că „vizite” culturale etc.
-Turismul de interes comun, cuprinde persoanele cu scop comun pe motive religioase, de
sănătate, sportive, educaţionale.
-Turismulde afaceri include persoane ce participa la conferinţe, simpozioane, târguri,
expoziţii s.a. Turismul de afaceri este considerat un turism de relaxare.

5.2. Turismul rural

Caracteristicile geografice și etnografice ale spațiului rural reprezintă elemente de luat în

considerare de către majoritatea turiștilor care își doresc petrecerea vacanței la țară, de parte de
aglomerația urbană.
Clasificarea ofertei turistice actuale propune: pensiuni rurale la Baia de Fier, Runcu,
Novaci, Polovragi, Tismana, Rânca; meșteșuguri tradiționale: țesături (Tismana, Polovragi),
mori de apă (Runcu, Izvarna, Brădiceni), olărit (Târgu-Jiu, Polovragi, Găleșoaia), împletituri
nuiele, pictură naivă; obiceiuri: obiceiuri de iarnă (colindatul în Ajunul Crăciunului: Padeș,
Runcu, Baia de Fier, Polovragi), târguri și nedei (Târgul de Sf. Ilie – Polovragi, Târgul de Sf.
Mărie – Tismana), obiceiuri de toamnă (Coborâtul oilor de la munte – Novaci, Baia de Fier,
Sărbătoarea Colinelor din Runcu ,,La cules de vie” – Arcani, Bengești, Bărbătești), obiceiuri de
vară (Festivalul de Folclor și Târgul de artizanat la Polovragi, Festivalul de folclor ,,Cântecul
văilor” la Dragotești, culesul fructelor, cositul), obiceiuri de primăvară (Urcatul oilor la munte –
Novaci, Baia de Fier, Măsuratul oilor – Polovragi, Baia de Fier, Bâlta-Peștișani; Sfințitul viilor –
Telești; gastronomie locală – specialități culinare-brânzeturi din lapte de vacă, oaie; preparate din
carne – cârnați, pastramă, păstrăv afumat, piure castane, degustări de vinuri, produse, metode
tradiționale de producere a țuicii din fructe; manifestări culturale intrare în circuitul turistic,
lăcașe de cult – biserici din lemn din sec. XVIII-XIX.
Turismul rural este o formă recentă de turism atât în țară cât și în teritoriul studiat.
Serviciile agroturistice sunt oferite de pensiunile turistice (unele realizate prin programe
SAPARD) și de gospodăriile țărănești întrucât multe dintre acestea găzduiesc turiști numai
sporadic și deci veniturile câștigate sunt reduse și în mare parte, sezoniere, au preferat să nu își
mai declare activitatea, dar ospitalitatea, prețul redus și mâncarea sănătoasă rămân în continuarea
atuurile lor.
Filiala Gorj a ANTREC a luat ființă la data de 22 August 1996. Aceasta propusese în
primii ani o ofertă variată de servicii, cu ghid, seri românești, plimbări cu căruța sau sania,
închirieri biciclete, picnic, vizită stână cu dejun, învățare meșteșuguri sau șezătoare, însă oferta
reală este redusă și mai ,,modernizată” incluzând plimbări cu ATW, paintball, biliard, precum și
diverse sporturi.11
Agroturismul cuprinde o paleta mai larga a serviciilor turistice rurale, unde un obiectiv
determinant prezinta potentialul agrar cu servicii autohtone gastronomie si alte oferte cu caracter
cultural educatv ce deriva din practicile agricole.
Tipurile de agroturism se stabilesc pe criteriul motivaţiei, în corelare cu locul de destinaţie,
deoarece turistul se orientează condiţionat spre acele locuri unde obiectivul deplasării poate fi
realizat, prin urmare destinaţia poate fi un anumit habitat rural cu dotări specifice şi cu anumite
produse gastronomice. Astfel poate fi creat în viziunea economică a operatorului turistic, un
pachet de servicii cu caracter agroturistic.
În general, potenţialul agroturistic exprimă factorii genetici, astfel putem defini mai multe
tipuri de agroturism: gastronomic, vanătoresc-sportiv, cultural-educativ, de tranzit, ştiinţific,
ecologic, care se poate exprima sub diverse forme: agrement şi recreere, curativ, cultural, iar
după locaţie se manifestă şi se realizează în ferme, gospodării ţărăneşti sau se poate realiza într-
un anumit tip de habitat rural.

11
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 37-38
 În conformitate cu funcţionalitatea teritorială a factoriilor genetici, ne permitem clasificarea
agroturismului în trei grupe mari:
-economico-istoric sau determinant;
-etno-cultural sau derivat;
-complex-turistic.
În realitate, conform funcţionării factorilor genetici ai agroturismului criterial, analizând
grupele de tipuri analizate anterior, conform criteriilor motivaţionale şi dinamico-teritoriale,
putem defini o mulţime de subtipuri de agroturism:
a) economico-istoric, la bază fiind criteriul gradului dezvoltării economice, definindu-se în
urmatoarele subtipuri:
-agroturism avansat, prezintă o agricultură multifunţională (productivistă), predominând
formele de agrement şi recreere;
-agroturism de tranziţie, specific statelor industriale şi foste socialiste;
-agroturism itinerant, specific statelor slab dezvoltate.
Agroturismul, după modul şi randamentul producţiei agricole poate fi clasificat:
-agroturism agro-industrial intensiv;
-agroturism multifuncţional intensiv şi extensiv;
-agroturism itinerant extensiv.
Agroturismul, după tipurile de agricultură: vegetal (legumicol, viticol, pomicol etc),
animalier (pastoral, piscicol, cinegetic etc.)
b) Social, la bază fiind criteriul organizării sociale a societăţii, care uneori se manifestă
sub diverse modalităţi: etnică, religioasă etc.
Tipuri după produsele agricole, sau agroturism gastronomic, care se diferenţiază în doua
grupe mari: animalier şi vegetal. Poate avea un caracter de practicare:
-permanentă (cum ar fi consumul cărnii şi brânzeturilor, băuturilor etc);
-periodic sau sezonier (activitaţi turistice sub formă de vânătoare şi pescuit, culesul
fructelor, cositul fânului etc.)
Tipuri de turism gastronomic:
-băuturi (vin, tării);
-produse culinare animaliere: lactate, brânzeturi, afumături din carne şi peşte;
-produse în stare natural vegetală: struguri, caise, cireşe, pere, portocale etc.
Tipuri de agroturism după modul de producţie cu caracter derivat:
-mulsul oilor, prepararea lactatelor;
-prelucrarea strugurilor sau mustuirea şi prepararea diverselor băuturi;
-prelucrarea peilor, diverselor tipuri de artizanat, ţesut, tăbăcitul pieilor sau cânepii etc;
 -prelucrarea lemnului şi lutului, cositul fâneţelor, echitaţie etc. Aceste tipuri au mai mult un
caracter de curiozitate, dar care, poate fi şi ştiinţific.
Tipuri de agroturism după potenţialul derivat provin din acele produse sau activităţi
agricole propriu-zise, după modul lor de prelucrare zonală sau regională, care exprimă diverse
practici agricole, dar pot avea şi un caracter cultural- istoric sub forma tradiţională de bucătării,
obiceiuri etc:
-culinare: bucătării (moldovenească, oltenească etc);
-tradiţii, obiceuri, festivaluri: bine cunoscutele sărbători rurale sub numele de hramul
satului, festivalul plăcintelor etc.
O pondere mai mare de participare în valorificarea acestei forme de turism se remarcă la
populaţia tânără, în special la elevi şi studenţi, sub forma turismului şcolar, de învăţare sau de
descoperire. Din păcate, deşi este cea mai frecventă formă de turism rural, infrastructura turistică
precară a habitatului rural şi absenţa unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism să fie
aproape exclus din peisaj, impactul economic asupra deţinătorilor patrimoniului turistic rural
fiind practic insignifiant.
-turismul de agrement se practică sub formă neorganizată şi constă în petrecerea parţială
sau integrală a concediului individual sau cu familia, într-un spaţiu de cazare (casă, cameră
mobilată) existent în mediul rural sau fermă, obţinut prin diverse modalităţi: moştenire familială,
închiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude etc. În linii generale, îmbină
caracteristicile turismului pentru natură, cu cele ale turismului de sănătate.12

5.3. Ecoturismul

Redescoperirea naturii, cunoașterea îndeaproape a florei și faunei, sunt tendințe noi în

cerințele pe piața turistică. Județul Gorj deține un număr important de rezervații naturale și
monumente ale naturii și două parcuri naționale, dar, dintre acestea, doar o parte au o importanță
turistică, regăsindu-se în atenția turiștilor: Cheile Oltețului și Peștera Polovragi, Cheile
Galbenului și Peștera Muierilor, Defileul Jiului, Cheile Sohodolului, Valea Tismana și
rezervațiile din zonă, Valea Mare – Cloșani și platoul calcaros, Cheile Corcoaia – Izvoarele
Cernei.13

12
Disponibil pe: https://www.scribd.com/doc/85184340/TIPURILE-%C5%9EI-FORMELE-DE-TURISM
13
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 38
 5.4. Turismul de aventură

Programul Gorj – Aventura pentru valorificarea potenţialului turistic gorjean

Din punct de vedere al reliefului, Gorjul este unul dintre judeţele favorizate ale României.
Pe aceste locuri se poate întâlni o largă diversitate a formelor de relief de la creste semeţe şi
căldări glaciare amintind de gheţarii ce au sălăşluit aici în trecutul geologic al Terrei şi până la
lumea aproape ireală a formelor şi fenomenelor carstice.

Cadru natural de excepţie

Din componenţa judeţului fac parte trei grupe muntoase: Parângul, un lanţ muntos ce
totalizează 14 vârfuri cu înălţimi de peste 2000 m culminând cu vârful Parângul Mare
surpanumit pentru frumuseţea şi măreţia sa „Acoperişul Olteniei”, Godeanul cu cel mai înalt vârf
al său Gugu şi Vâlcanul cu al său vârf Arcanu cel mai semeţ din 2masiv. Aici există un număr de
peste 40 trasee turistice, 3 zone de alpinism şi escaladă (Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului
şi Cheile Olteţului ) precum şi 4 perimetre speologice. Toate acestea reprezintă un imens
potenţial turistic ce a început să fie pus în valoare conform standardelor moderne.

Activităţile tip aventură

Ultimul curent apărut în turismul european şi mondial promovează activităţile de tip
aventură montană, activităţi foarte atractive pentru turişti şi care oferă satisfacţii maxime.
Analizând potenţialul turistic al zonei montane a judeţului s-a ajuns la concluzia că acesta
3corespunde foarte bine şi acestui gen de turism, realizându-se de către un grup de inimoşi
oameni de munte sub îndrumarea specialiştilor din cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont
o serie de amenajări, la un nivel minim de influenţă asupra cadrului natural dar cu asigurarea
maximă a securităţii turiştilor.
Programul a fost denumit România Gorj Aventura, sau Roumania -Gorj Adventure–
varianta comercială pentru export, şi cuprinde peste 25 de activităţi turistice de vară şi iarnă între
care putem aminti : alpinism, escaladă, mountain bike, coborâri pe ape de munte (rafting) ,
cascade, 4canyoning, coborâri în rapel, tiroliana, speologie peşteri şi avene, drumeţie,
mountainbike, cicloturism offroad şi enduro, fotografie montană, fotovânătoare, cursuri teoretice
şi practice de supravieţuire pe munte, schi alpin, randonne, extrem, etc.
Modalităţi de desfăşurare în teren
Participanţii pot alege durata programului, care poate fi de la 1 la 10 zile şi care se poate
desfăşura pe 3 nivele de pregătire (iniţiere, mediu şi avansaţi ) şi nu are limite de vârstă.
Programul România Gorj Adventure se poate practica tot timpul anului, dar realizatorii lui
recomandă ca optimă, cu excepţia activităţilor specifice de iarnă, perioada aprilie – septembrie.
Programul România Gorj Adventure a fost prezentat specialiştilor în domeniu şi este la
ora actuală considerat cel mai complex şi complet program de turism de aventură din România
fiind introdus în noua pagină de prezentare a potenţialului turistic al României aparţinând
Ministerului Turismului.
Peisaj local adecvat
Toate activităţile programului se desfăşoară în zone din partea de nord a judeţului, zone
cu potenţial turistic recunoscut, şi se îmbină perfect cu alte elemente turistice de atracţie locală:
monumente ale naturii, mănăstiri, operele lui Brâncuşi, case memoriale, muzeele de istorie, artă
şi arhitectură populară. Rămâne la latitudinea operatorilor de turism din judeţ sau din ţară să
promoveze acest program, să asigure toate elementele necesare, şi cu siguranţă România Gorj
Adventure poate deveni o şansă de revitalizare a turismului gorjean.
Organizatorii oferă celor interesaţi toate detaliile necesare pentru pregătirea şi lansarea
acestui program pe piaţă şi încearcă permanent identificarea de noi elemente turistice care să
mărească atractivitatea acestui program.

România Gorj Aventura – un exponent al turismului civilizat

În condiţiile dezvoltării accentuate a turismului montan programul prezentat poate avea
rolul de a-i atrage atât pe turiştii români cât şi pe cei din străinătate în parcurgerea şi descoperirea
unor locuri mirifice din peisajul gorjean precum şi în promovarea unui turism civilizat, realizat în
condiţii de maximă securitate în respect faţă de natură şi mediul ambiant în care trăim cu toţii.14

5.5. Alte forme de turism şi activităţi turistice

Pe baza patrimoniului turistic existent în județul Gorj, ce cuprinde potențialul turistic și

baza materială, s-au dezvoltat mai multe forme de turism.

Turismul montan
Turismul montan sportiv și de aventură – Zona montană Gorj cuprinde cinci lanțuri
muntoase dintre care trei principale. Lanțul Munților Parâng, cu cel mai înalt vârf din Oltenia –
Parângu Mare (2519 m); acest lanț totalizează 14 vârfuri cu înălțimi peste 2000 metri și o
minunată salbă de lacuri glaciare (aflate dincolo de limitele județului Gorj). Munții Godeanu cu

14
Disponibil pe: http://www.gorjeanul.ro/realitatea-gorjeana/programul-gorj-aventura-pentru-valorificarea-
potentialului-turistic-gorjean#.Vy9ELYR97Dc
cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2291); Lanțul munților Vâlcan, cu cel mai înalt vârf, Oslea
(1946).
În județul Gorj există mai mult de 25 de rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute
europene de lung parcurs pedestru (E3 și E7), trei zone pe care se practică alpinismul și escalada
(Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier și Cheile Oltețului – Polovragi),
cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potențial speologic din România având peste
2000 de peșteri, o stațiune de schi, Rânca, precum și zone pentru vânătoare și pescuit, toate
reprezentând atracții pentru un mare număr de turiști în fiecare an. Aceste localități sunt cuprinse
în oferta turistică a unor tur-operatori din țară, dar capacitățile de cazare și serviciile sunt încă
limitate. Zonele Cerna-Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potențial turistic, dar
infrastructura este slab dezvoltată pentru moment. Alături de acestea se găsesc și zone pentru
zbor cu parapanta și deltaplanul, cicloturism și mountain-bike, anioning, rafting, 4 x 4, pescuit
sportiv și vânătoare, toate atrăgând un număr mare de turiști în fiecare an.15
Turismul pentru vânătoare și pescuit reprezintă o posibilitate de valorificare a resurselor
regiunii. Vânătoarea se poate practica în pădurile județului Gorj cu aprobare din partea Direcției
Silvice, în perioadele permise prin lege și în pădurile ce nu fac parte din zonele protejate prin
lege. Întreaga zonă montană a județului Gorj beneficiază de asistență de specialitate asigurată de
către Serviciul Public Județean de Salvamont Gorj, una dintre cele mai bune echipe de salvare
montană din România.
Programul Gorj Aventura este cel mai complet și complex program de aventură și turism
montan din România, cuprinzând alpinism și escaladă, speologie (peșteri amenajate sau
neamenajate, avene de minus 20 – 150m), orientare turistică și drumeție montană, canioning pe
cascade și în canioane, cicloturism și mountainbike, rafting cu caiace și bărci pneumatice, raliuri
și drumeție cu mașini de teren, rapel, funicular, tiroliană, balustradă.
Principalele zone de practicare a raftingului sunt pe râurile: Cerna, Tismana, Jiu și Gilort.
Alpinismul poate fi realizat în: Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului și Cheile Oltețului.
Canioningul se pretează în zonele: Cheile Corcoaiei, Valea Gropului – Runcu, Cheile
Sohodolului, Cheile Galbenului și Cheile Oltețului.
Pentru sporturile aeriene (deltaplan, parapantă) zonele favorabile sunt: Godeanu –
Stârminosul, Pocruia, Cloșani, Runcu-Platoul Pleșa, Runcu-Dealul Tufoaia, Lainici, Parângul
Mare-Valea lui Sân, Rânca, Vârful Păpușa-Parâng și Vârful Cerbul-Parâng.
Cicloturismul poate fi practicat în zona Văii Cernei, Valea Motrului, Valea Tismana, Valea
Bistriței, Valea Sohodol, Pasul Vâlcan, Valea Jiului, Valea Gilortului și Valea Oltețului pentru
zona montană și în toate zonele de depresiuni și deal.

15
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p.34
 Turismul montan pentru drumeție și agrement – zona montană beneficiază de
numeroase trasee turistice ce întregesc potențialul de dezvoltare al turismului montan în județul
Gorj, în special în munții de la vest de Jiu (Godeanu și Vâlcan) dar și în munții Parâng dar cu
dificultate mai mare, nefiind indicate pentru marea masă a turiștilor.
Munții Vâlcan, Godeanu și Mehedinți sunt puternic penetrați de căi de acces rutiere, din
categoria celor forestiere, multe dintre ele fiind folosite încă din perioada daco-romană. Din
aceste căi se desprind poteci de culme ce pot constitui trasee atractive.
1.Lainici – Schitul Lainici (Locurele) și retur (marcaj ,,cerc roșu”): durata 1 zi;
2.Bumbești-Jiu – valea Porcului – pasul Vâlcan (marcaj ,,triunghi albastru”) – Casa Buliga,
înnoptare – Poiana lui Mihai – Schela – Sâmbotin – Târgu-Jiu – (marcaj ,,cerc albastru”): durata
2 zile;
3.Târgu-Jiu – Bârsești – Stănești – Vaidei – valea Șușiței – Culmea Straja (marcaj ,,triunghi
albastru”) înnoptare – creasta Vâlcan – vârful Muncelu (marcaj ,,bandă roșie”) – valea Jaleș -
Cheile Pătrunsa – Cheile Sohodolului – Runcu (marcaj ,,triunghi roșu”): durata 2 zile;
4.Peștișani – Gureni – cheile Bistriței – lacul Vâja – vârful Oslea, înnoptare – culemea
Păltinișului – Schiturile Cioclovina II și Cioclovina I – valea Tismana – mânăstirea Tismana
(triunghi roșu): durata 2 zile;
5.Padeș - Călugăreni – Cloșani – valea Motru – lacul Velea Mare – Izvoarele Cernei (marcaj
,,triunghi roșu”) – lacul valea lui Iovan, înnoptare – Cheile Corcoaia (marcaj ,,cerc roșu”) –
creasta munților Mehedinți (marcaj ,,bandă roșie”) – valea Motrului Sec-loc. Motru Sec – Padeș
(marcaj ,,triunghi roșu”): durata 3 zile;
6.Padeș - Călugăreni – Cloșani – valea Motru – lacul Valea Mare – Izvoarele Cernei (marcaj
,,triunghi roșu”) – Pasul Cerna (marcaj ,,cerc roșu”), înnoptare – creasta munților Vâlcan –
Vârful Oslea – vârful Arcanu – izvoarele Jaleșului, înnoptare – vârful Micușa – Vârful Straja –
Pasul Vîlcan – Casa Buliga (marcaj ,,bandă roșie”), înnoptare – Poiana lui Mihai – Schela –
Sâmbotin – Târgu-Jiu (marcaj ,,cerc albastru”): durata 4 zile.16
Turismul montan pentru schi – singura zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi
ce deține amenajări turistice este zona Novaci-Baia de Fier u versanți pe zonă de pajiști montane,
expuși spre sud-vest în calea unor mase de aer mai umede cu precipitații bogate sub formă de
zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400-1600, optime pentru o stațiune de
acest tip. Celelalte zone fie nu beneficiază de expunere asemănătoare, fie sunt zone acoperite cu
vegetație forestieră, prezintă abrupturi sau pante prea accentuate, sau lipsesc zonele de platou.
Situată pe unul dintre platourile Munților Parâng (1600 m altitudine), la 18 km de orașul Novaci

16
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 35
și 63 km depărtare de Târgu-Jiu, localitatea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. După ce a fost
montată o instalație de teleschi, din anul 2004 una dintre cele două pârtii deține și nocturnă.17
Domeniul Molidvișul se află situat la poalele vârfului Parângul Mare, având o altitudine
maximă de 1760 m. Posibilitățile de acces sunt dinspre valea Sadului, valea Larga sau cel mai
facil de pe valea Blahniței. Zona asigură posibilități de construcție pe culmile și versanții nordici
și estici la 1500-1600 m altitudine. Datorită altitudinilor mai scăzute, pârtiile de schi pot coborî
până la altitudini de 1200 m, dar cu o durată a sezonului de schi de doar 45-60 zile. Pentru schi,
la altitudine domeniul Molidvișul se completează cu domeniul schiabil Parângul Mare cu pârtii
până la 2200 m și o durată a sezonului de peste 90 de zile.18
Turism cultural, istoric și religios
Județul Gorj, spre deosebire de multe alte județe, deține încă importante și valoroase
obiective cultural-istorice. Principalele probleme ale acestor obiective este slaba lor punere în
valoare și degradarea/dispariția treptată a acestora. Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o
arie de interferență folclorică și etnografică, în care descoperim, însă, un miez alcătuit din
trăsături proprii.19
Turism balneoclimateric, curativ-recreativ
Apele minerale au fost prețuite în județul Gorj din vremuri străvechi, au avut o dezvoltare
relativă până în anul 1989, urmată de o perioadă puternică de regres. Localitățile cu resurse
balneare din județul Gorj sunt: Săcelu, Țicleni și Glogova. Turismul climateric se practică în
special în depresiunile subcarpatice, unde se întâlnește bioclimatul de cruțare, cu valori moderate
ale elementelor climatice, ,,cu aerul din belșug ozonat, la adăpost de vânturile reci dinspre
munte.”20

17
Cerasela Vintilescu, op.cit., p. 35
18
Cerasela Vintilescu, op. cit., p. 36
19
Ibidem
20
Ibidem
 CAP. VI. DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI
DIN REGIUNEA MONTANĂ A JUDEŢULUI GORJ

6.1. Valorificarea potenţialului turistic

Resursele turistice - elemente ale cadrului natural sau cultural- istoric - au fost
valorificate în turism încă din cele mai vechi timpuri, fie că ne referim chiar şi numai la apele
minerale sau aşezămintele religioase din antichitate şi evul mediu care generau anumite fluxuri
de vizitatori.
În condiţiile prezente şi viitoare ale dezvoltării României, valorificarea superioară a
resurselor turistice se impune, cu pregnanţă, ca orice domeniu economic. Aceasta presupune atât
o valorificare complexă şi eficientă în contextul unui turism intensiv, cât şi o protejare şi o
conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile într-un volum de timp redus.21
În prezent, potenţialul turistic valoros al judeţului Gorj este insuficient pus în valoare. Deşi în
ultimii ani s-au desfăşurat numeroase şi susţinute acţiuni în această direcţie, lipsurile care mai
persistă în ceea ce priveşte căile de acces la obiectivele turistice, amenajarea pentru vizite a
acestora, capacitatea bazelor de cazare fac ca oferta turistică a judeţului să fie încă într-o fază
primară. Datorită numeroaselor, variatelor şi originalelor sale atracţii turistice, judeţul Gorj se
situează printre judeţele ţării noastre care au o reală vocaţie turistică. O acţiune de valorificare
organizată sistematic şi consecvent poate duce la crearea în acest judeţ a unor interesante oferte
turistice care vor putea fi lansate cu succes pe piaţa turistică internă şi internaţională.
Caracteristica fundamentală a potenţialului turistic al judeţului Gorj o constituie varietatea şi
valoarea ridicată a punctelor de interes turistic, naturale sau create de om, cadrul natural
atrăgător în care acestea se integrează armonios, precum şi poziţia lor în lungul sau imediata
apropiere a unor trasee principale.
Originalitatea şi frumuseţea punctelor de interes turistic constituie importante motivaţii
turistice atât pentru turiştii interni, cât şi pentru cei străini, care găsesc aici o adevărată sinteză a
ceea ce le poate oferi România.
La aceasta se adaugă faptul că principalul traseu turistic care străbate judeţul Gorj de la V—
E face parte din principala arteră rutieră care leagă zona turistică Porţile de Fier cu Capitala prin
nordul Olteniei, ceea ce reprezintă un avantaj important. În viitor, prin extinderea reţelelor de
drumuri modernizate, numărul circuitelor turistice se va mări prin cuprinderea în circulaţia

21
Nicolae Neacșu, Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 1999, p. 63
turistică şi a unor drumuri de legătură cu judeţele Vâlcea şi Hunedoara.22
Desfăşurarea turismului de circulaţie este condiţionată de terminarea modernizării unor
drumuri şi acceselor la toate punctele de interes turistic, construirea de staţii de alimentare cu
carburanţi, amenajarea de ateliere de întreţinere şi reparaţii auto bine dotate şi mai cu seamă de
amenajarea punctelor de interes turistic.
Existenţa, valoroaselor opere ale lui Constantin Brâncuşi, precum și a unor locuri legate de
viaţa şi activitatea marelui sculptor pot constitui motivul organizării unor importante acţiuni cu
profil cultural. Cu acest prilej, pe lângă participarea la manifestările artistice, se pot organiza şi
excursii care să cuprindă vizitarea Ansamblului sculptural de la Tîrgu Jiu, Muzeului judeţean
Gorj, iar la Hobiţa, Casa memorială.
Realizarea sistemului hidroenergetic Cerna—Motru— Tismana influenţează activităţile
turistice din zona afectată de lucrările sale, prin modificările pe care le aduce factorilor naturali şi
prin crearea unor condiţii de dezvoltare a bazei materiale turistice, care poate utiliza unele
construcţii din organizarea de şantier, cit şi oglinzile de apă ale lacurilor de acumulare. Astfel,
realizarea lacurilor de acumulare prevăzute contribuie la sporirea pitorescului natural al
judeţului. Dintre aceste lacuri pentru turism prezintă interes lacul Valea lui Iovan şi lacul
Tismana; vor avea funcţiuni turistice bine precizate. Cu acest prilej se realizează o bogată reţea
de drumuri modernizate care înlesneşte pătrunderea turiştilor spre locuri mai puţin accesibile în
prezent (munţii Godeanu şi Vîlcan). Lacul Tismana va avea şi el o mare influenţă în dezvoltarea
în perspectivă a turismului din microzona cu acelaşi nume, mai ales prin posibilităţile pe care le
va oferi pentru practicarea sporturilor nautice. În apropierea acestui lac se vor realiza numeroase
dotări pentru turism: un sat de vacanţă, un sat turistic, baze de agrement.
În zona turistică a judeţului vor fi amenajate numeroase dotări, ca: popasuri turistice,
racorduri de apă şi curent electric, bufete şi grădini de vară (la Polovragi şi Olteţ), 40 locuri de
cazare, baze sportive, heleşteu, punct de desfacere pentru obiecte de artizanat la Baia de Fier,
amenajarea drumului Novaci—Rînca, extinderea posibilităţilor de cazare la Rînca.
În staţiunea Săcelu se vor da în folosinţă vile noi şi un modern pavilion destinat
tratamentelor medicale. Sunt prevăzute noi forări pentru aducerea la suprafaţă a apei termale la
Tîrgu Cărbuneşti şi Ţicleni, unde mai sînt prevăzute şi importante lucrări de amenajare a pădurii
Stejeret şi a zonei băilor termale. La Tismana se prevăd terminarea hotelului turistic şi
amenajarea unui popas turistic în zona mănăstirii.
Vor fi integrate circuitului turistic zonele Cerna—Valea Mare—Bistriţa şi Şuşiţa Verde.
Vor apărea noi complexe turistice la Sohodol, Rînca şi Săcelu, un popas turistic în pădurea de la
Cîlnic, motel la Motru, autoservice la Novaci. De asemenea, se va extinde reţeaua unităţilor de

22
Județele patriei – GORJ.Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1980, p. 207
alimentaţie publică şi a noi spaţii de cazare la Bumbeşti-Jiu, Tîrgu Cărbuneşti şi Dră- goeni. Se
prevăd, deci, condiţii tot mai bune pentru iubitorii de excursii, pentru cei atraşi de splendorile
naturale ale Gorjului, pentru toţi cei care vor să ne viziteze judeţul.23

6.2. Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului

În economia de piață, un produs turistic bun, un canal de distribuție adecvat și un preț

corespunzător nu sunt suficiente pentru a asigura vânzarea acestuia. Este necesară o a patra forță,
capabilă să influențeze comportamentul de cumpărare și consum al clienților potențiali, respectiv
promovarea turistică. Din acest considerent, firmele turistice trebuie să-i rezerve promovării un
loc important în derularea activității lor.
Promovarea reprezintă, în general, și în sfera turismului, în particular, o importantă
componentă a comunicațiilor. Pornind de la această realitate, adeseori ea este numită
,,comunicație promoțională”.
În industria turistică sarcinile promovării sunt sporite deoarece decizia de cumpărare a
produselor turistice implică un volum substanțial de informații. Mesajele trebuie să
,,neutralizeze” intangibilitatea și invizibilitatea produselor turistice și să declanșeze efectul
scontat.24
Transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării clienţilor
potenţiali asupra produselor turistice şi acţiunii de sprijinire şi influenţare a procesului de
vânzare, cu intenţia de a dezvolta o atitudine pozitivă faţă de produs şi firmă, respectiv de a
provoca modificări favorabile in mentalitatea şi obiceiurile de cumpărare şi consum ale acestora,
reprezintă promovare turistică.
Câteva caracteristici ale promovării turistice:
1.este o activitate permanentă, realizată cu intensităţi diferite de la o perioadă la alta, în funcţie
de: obiectivele fixate, etapa ciclului de viaţă al produsului promovat, bugetul promotional alocat
etc.;
2.se adresează acelor agenţi economici care se constituie în clienţi potenţiali (consumatori,
distribuitori, prescriptori);
3.vizează câteva obiective globale, respectiv:
a. informarea şi atragerea clienţilor-ţintă:
b. sprijinirea distribuitorilor şi a personalului vânzător;
c. îmbunătăţirea imaginii firmei.

23
Județele patriei – GORJ.Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1980, p. 208-209
24
Mariana Bucur-Sabo, Marketing turistic, Editura Irecson, București, 2006, p. 221
4.implică mesaje emise şi transmise, pe diverse căi, agenţilor de piaţă vizaţi.
Sistemul de comunicaţie al firmei turistice implică politici adecvate de comunicaţie
promoţională şi instrumente eficiente de concretizare-reclamă, promovarea vânzărilor,
publicitate gratuită, vânzare personală, public relations ş.a. - astfel încât să fie posibilă atingerea
obiectivelor globale şi specifice, fixate într-un moment sau altul al existenţei sale.25 Prin urmare,
firmele turistice trebuie să militeze nu pentru acţiuni izolate, cu posibile efecte divergente, ci
pentru o strategie a promovării şi un mix promoțional, adecvate obiectivelor şi clienţilor-ţintă.
Elaborarea strategiei la nivelul întreprinderii turistice, integrarea sa în strategia globală a
firmei, conceperea mix-ului promoțional astfel încât să se valorifice eficient instrumentele
promovării şi factorii promoţionali potenţiali ai produsului turistic, preţului, distribuţiei
constituie premise pentru acţiuni concrete, interdependente, în acest domeniu vital pentru
firmă.26
Rezultatele obţinute pe seama acestei componente, promovarea, vor purta amprenta nu
numai a concepţiei, deciziilor strategice şi tactice, ci şi a acţiunii propriu-zise şi a armonizării ei
cu ansamblul activităţilor de marketing desfăşurate de către firmă în toate celelalte componente
(produs, preţ, distribuţie). Cercetarea specifică, deciziile strategice şi tactice în domeniul
promovării, implementarea campaniei promoţionale, controlul şi evaluarea impactului, trecerea
în revistă a neîmpliniţilor şi efectuarea eventualelor corecturi, constituie — la nivelul firmelor
turistice etape obligatorii ale unei campanii promoţionale care să fie în măsură să valorifice
valenţele promovării.

Instrumentele promovării turistice

Mixul promoţional
Informarea clientelei în legătură cu produsul turistic şi firma care-l oferă se poate realiza
pe căi şi cu mijloace multiple, sub formă verbală sau scrisă, vizuală sau auditivă, directă sau
indirectă. În turism se utilizează o serie de instrumente promoţionale, cu rol de „instrumente
generice de influenţă”, respectiv: reclama, publicitatea (gratuită), promovarea vânzărilor, vânzare
personală, relaţii publice, târguri şi expoziţii. Primele trei instrumente se încadrează la aşa-
numita „vânzare impersonală”, incluzând toate căutările, eforturile pentru crearea şi întreţinerea
cererii şi a imaginii firmei altfel decât prin vânzare personală. Opusă acestei grupe este "vânzarea
personală”, realizabilă prin agenţii de vânzări care intervin direct în relaţia cu clienţii.
Reclama este unul din cele mai importante instrumente de influenţă în industria turistică.
Mesajele „construite” au rolul nu numai de a informa cumpărătorii potenţiali, ci şi de a-i incita,

25
Mariana Bucur-Sabo, op.cit., p. 222
26
Mariana Bucur-Sabo, op. cit., p. 223
stârnindu-le dorinţa de achiziţie a produselor oferitei după ce, în prealabil, au parcurs treptele de
atenţie, interes, dorinţă.
Desprindem următoarele caracteristici ale reclamei:
1. se adresează unei clientele foarte largi, printr-o prezentare impersonală. Mesajul penetrează
spre mii, milioane de persoane;27
2. implică plata conceperii şi difuzării reclamei, de către solicitanţi;
3. conceperea şi realizarea campaniilor de reclamă revin unor agenţii de profil. Serviciile
prestate de agenţiile de publicitate pot fi restrânse (crearea mesajului şi mijlocirea spaţiului de
expunere) sau complete. Acestea din urmă implică: elaborarea strategiei reclamei; conceperea
mijloacelor care să reflecte cheia apelului de vânzare; alegerea mass-media, a suporţilor şi a
calendarelor de inserţie; cumpărarea spaţiului pentru reclamă; derularea propriu-zisă a campaniei
şi controlul execuţiei;
4. se realizează prin intermediul unor variate şi multiple forme de prezentare:
a) spaţii destinate reclamei în reviste, ziare, alte publicaţii;
b) timpi de emisie alocaţi pentru reclamă la radio, televiziune;
c) mass-media exterioară: afişe, panouri de zi şi noapte, reclame pe stadioane, inscripţii pe
vehicule etc;
d) cataloage, broşuri, pliante, foi volante, calendare speciale etc. în cadrul mijloacelor de
informare turistică, informarea prin aceste documente scrise îşi menţine primul loc sub aspectul
utilităţii şi eficacităţii;
e) reclamă prin componentele moderne ale mass- media electronice — computere,
telematică etc;
f) reclamă plasată la locul vânzării (P.L.V.);
g) reclamă directă „adresată” unor anumiţi clienţi-ţintă ş.a.
Utilizarea diferitelor modalităţi de transmitere a reclamei se află sub incidenţa obiectivelor
specifice urmărite şi a caracteristicilor clienţilor-ţintă vizaţi;
5. implică un mesaj simplu, puternic, unic pentru toţi clienţii potenţiali;
6. funcţionează pe principiul repetiţiei şi multiplicării contactelor în cadrul campaniei
iniţiate;
7. prezintă garanţia integrităţii mesajului până la contactul cu publicul.
Publicitatea gratuită este o variabilă distinctă a promovării, ce nu se poate confunda cu
reclama. Prin intermediul publicităţii gratuite se fac menţiuni favorabile sau pur şi simplu

27
Mariana Bucur-Sabo, op. cit., p. 224-225
enunţiative privind firma turistică sau produsele turistice oferite. Se asigură astfel o simplă
informare a publicului, mesajul neavând forţă de penetrare, ca în cazul reclamelor.
În acest instrument promoţional se includ reportajele, interviurile, mesele rotunde cu invitaţi etc.,
care pun într-o lumină favorabilă unitatea turistică, fără ca acestea să fie reclamă.
Promovarea vânzărilor are un sens mai restrictiv decât „promovarea”, desemnând
numai acele activităţi de promovare impersonală care nu se includ la reclamă sau publicitate
gratuită. Ea cuprinde un ansamblu de tehnici prin care turiştii sunt stimulaţi în vederea
achiziţionării produsului turistic, iar prestatorii de servicii sunt mobilizaţi să devină mai eficienţi.
Direcţiile principale de intervenţie sunt:
-sporirea atractivităţii produsului turistic, prin extinderea gamei de servicii turistice (ex. distracţii
inedite, dezvoltarea structurilor de recepţie ş.a.); - vânzări grupate — „pachete” de servicii — la
un preţ global inferior celui obţinut prin însumarea preţurilor individuale;
-acordarea de stimulente la cumpărări repetate sau acordarea unor facilităţi la cumpărare (ex.
plata în rate); -inițierea de concursuri cu premii.
Vânzarea personală are un rol foarte important în turism datorită nevoii resimţite de
consumator de a se consulta în legătură cu efectuarea călătoriilor de vacanţă. Sarcina persoanei
implicate în actul vânzării este de a convinge clientul asupra calităţilor ofertei turistice, ceea ce
presupune cunoştinţe vaste şi un comportament adecvat faţă de client.
Relaţiile publice (public relations) reprezintă în turism un element important al mix-ului
promoţional. Această activitate promoţională modernă vizează crearea unei încrederi reciproce
între firmă şi personal, colaboratorii săi, pe de o parte (ambianţă internă), şi între firmă şi clienţi,
lideri de opinie, jurnalişti etc, pe de altă parte (ambianţă externă). Pentru crearea ambianţei
externe, informaţiile sunt comunicate unor persoane fizice sau juridice indicate, a căror implicare
este necesară pentru realizarea obiectivelor de marketing stabilite. Relaţiile publice vizează
„construirea” unui climat favorabil nu doar la nivelul pieţei turistice, ca şi componentă
importantă a mediului înconjurător al întreprinderii turistice, ci la nivelul întregului ansamblu, cu
toate componentele sale interne şi externe.
Târgurile şi expoziţiile sunt forme complexe de promovare ce permit prezentarea firmei
şi produselor turistice oferite unui public specializat, dar şi unuia ocazional. Prin intermediul
standurilor organizate se oferă diverse materiale publicitare şi informaţii privind produsele
turistice oferite.
Diferitele eforturi de promovare ale unei firme turistice trebuie să combine instrumentele
promovării şi purtătorii de informaţii într-un mix promotional adecvat scopurilor vizate şi
bugetului promoțional posibil de alocat. Iniţiatorul unei campanii promoţionale nu va apela la
toate instrumentele de promovare sau la toţi purtătorii de informaţii, ci va combina diferite
eforturi de promovare şi va căuta să le integreze, în mod optim, în strategia şi tactica
promoţională a firmei.28

6.3. Propuneri de produse şi programe turistice

Ținând cont de potențialul existent, de impactul său în dezvoltarea economică și socială,

în prezent, în județul Gorj dezvoltarea turismului se impune ca o necesitate din următoarele
considerente:
Economice: turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen
lung, avțnd resurse inepuizabile, dezvoltarea lui presupunând utilizarea optimă a acestor resurse
în vederea minimizării impactului negativ economic, socio-cultural și ecologic și a maximizării
beneficiilor sale asupra comunității locale și asupra conservării naturii; turismul acționează ca un
factor dinamizant al dezvoltării întregului sistem economic, generând o cerere specifică de
bunuri și servicii din partea celorlalte sectoare economice; dezvoltarea turismului contribuie la
creșterea economică a zonei, la atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, sporind veniturile
sectorului public, sectorului privat și nu în ultimul rând, ale populației;
Social-culturale: turismul contribuie la ocuparea forței de muncă disponibile, inclusiv a
celei disponibilizate din alte sectoar de activitate restructurate, atenuând șomajul; prin veniturile
pe care le crează, turismul amelioreză condițiile de viață și sporește nivelul de trai și bunăstare a
populației zonei; turismul constituie un mijloc de valorificare, conservare și protejare și
valorificare a potențialului cultural, istoric, folcloric și arhitectural al județului; turismul este un
mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire și civilizație a populației; turismul
generează participarea și implicarea directă a comunității locale în activitățile sale specifice,
având un rol deosebit în petrecerea timpului liber, precum și crearea unui climat de satisfacție și
liniște în cadrul comunității locale;
De mediu: prin acțiunile sale, turismul îndeplinește și o funcție ecologică, protejând
zonele ecoturistice, conservând și utilizând biodiversitatea biologică a zonei. Calitatea mediului
înconjurător de a fi baza tuturor activităților, inclusiv a celor turistice, îl face inseparabil de
fenomenul turistic. Varietatea mediului natural, calitatea și aspectul său estetic, constituie resurse
de bază pentru turism. Între mediul înconjurător și diferitele forme de turism există relații
reciproce complexe, de interdependență. Turismul, departe de a proteja mediul înconjurător, este
un gnerator al problemelor sale, fiind capabil să distrugă tocmai resursele de care acesta este
dependent. În cele mai multe cazuri se calculează beneficiile economice ale turismului și nu se
lasă și posibilitatea cuantificării consecințelor sale asupra mediului și societății. Exploatarea

28
Mariana Bucur-Sabo, op. cit., p. 226-229
irațională la un moment da creează riscul de a distruge tocmai suportul de care orice activitate
turistică este dependentă.
În contextul general de dezvoltare a turismului prezentat, sunt necesare:
-Crearea și promovarea unei imagini proprii favorabile atât la nivel zonal cât și național,
și de ce nu, și la nivel extern, a județului Gorj ca destinație turistică, și legat de aceasta, crearea
unui brand turistic;
-Asigurarea recunoașterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei județene și ca un
generator de noi locuri de muncă;
-Conștientizarea populației cu pivire la bogățiile turistice ale județului și dorința de a le
împărtăși oaspeților, ca potențiali turiști în zonă;
-Asigurarea unei devoltări durabile a turismului, astfel încât patrimoniul său turistic să fie
în egală măsură apreciate în prezent și păstrare pentru generațiile următoare;
-Dezvoltarea infrastructurii și suprastructurii turistice necesare îndeplinirii programului
de dezvoltare turistică a județului;29
-Dezvoltarea și implementarea acțiunilor și programelor de informare, promovare și
publicitate a turismului local;
-Stabilirea și implementarea acțiunilor de valorificare a resurselor naturale existente în
scop turistic;
-Realizarea unor parteneritate viabile între autoritățile administrației publice locale și
mediul de afaceri privat, organizații nonguvernamentale, altele, etc. în scopul dezvoltării
turismului local;
-Promovarea spiritului antreprenorial și valorificarea superioară a potențialului turistic și
terapeutic al zonei;
-Dezvoltarea turismului rural în general și a agroturismului în special. Județul Gorj oferă
mari oportunități dezvoltării turismului rural și agroturismului dispunând de un cadrul construit
rural pitoresc, cu case și gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiție culturală și
artistică proprie, cu meșteșugari și artizani procepuți, cu o zestre etnofolclorică deosebită.
În urma deplasărilor în localitățile turistice din județ, s-a observat că aceste localități
întâmpină mari dificultăți în asigurarea unei infrastructuri turistice de calitate. Cauza acestei stări
de fapt este lipsa unei infrastructuri decente și a utilităților publice.
Valențele turistice ale spațiului gorjean sunt departe de a fi valorificate. Județul Gorj
oferă suficiente rezerve de interes turistic major și nu mai puțin de interes european.
Există toate premisele ca, prin varietatea formelor de turism, alături de celelalte valori
social economice, județul Gorj să asigure implementarea unor strategii specifice pentru

29
Cerasela Vintilescu, Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova, 2011, p. 45
înscrierea României în locurile cuvenite ale economiei, culturii și civilizației europene, în
general.
În acest sens, câteva dintre intențiile oficialilor gorjeni:
-se va continua materializarea prevederilor strategiei de dezvolare și promovare a
activităților turistice în județul Gorj, pe domenii specifice.
-se va acționa pentru realibilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii ce
deservește zonele cu potențial turistic deosebit;
-dezvoltarea stațiunii Rânca este prinsă într-un proiect mult mai amplu numit
,,Dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil și a sistemului ecologic de colectare
– epurare a apelor uzate m enajere din zona turistică Rânca” ;
-sprijinul constant pentru dezvoltarea și înmulțirea fermelor și pensiunilor agroturistice va
fi dublat de o acțiune consecventă de promovare și popularizare a ofertei turistice a acestora;
-se va insista pe modernizarea spațiilor de primire și cazare a turiștilor precum și pe
serviciile de alimentație publică conexe;
-se va urmări aplicarea unitară a reglementărilor Ministerului Turismului în ceea ce
privește clasificarea și atestarea hotelurilor, motelurilor și celorlalte structuri din acest
domeniu.30

30
Cerasela Vintilescu, op. cit., p. 46