Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializarea: Drept

Drept Civil
Referat – Moștenirea vacantă

Realizat de: Mihăilescu Alexandru

Disciplina: Drept Civil. Succesiuni
Facultatea: Facultatea de Drept și Științe Administrative
Specializarea: Drept
Anul/Grupa: anul III, grupa a II-a
Profesor coordonator: lect. dr. Crețu Georgeta

Suceava
2020

1
 Moștenirea vacantă
Scurte precizări:

Ramura Dreptului Civil se împarte în mai multe categorii cum ar fi Drepturile Reale,
Obligațiile și altele asemenea. Printre acestea se numără și Drepturile Succesorale sau așa cum
este denumită materia în cadrul universitar Succesiunile. Acestea ne explică cum patrimoniul
defunctului se transmite succesorilor săi. Prin multele aspecte pe care le transmite materia
succesiunilor avem în vedere și problematica Moștenirii vacante.

Reglementare:

Reglementarea Moștenirii vacante se regăsește în articolele Codului Civil de la articolul 1135

până la articolul 1140. Astfel, aceste articole își propun să explice ce înseamnă moștenirea
vacantă și în ce cazuri apare, sau poate fi desființată aceasta.

Explicarea articolelor din Codul Civil:

Noțiune: Art. 1135
Articolele 1135 și 1136 ne prezintă noțiunea de Moștenire vacantă, astfel că în primul articol
menționat ni se precizează faptul că “dacă nu sunt moștenitori legali sau testamentari,
moștenirea este vacantă.” 1 De asemenea, același articol dezvoltă acest concept și situațiile
premise ce ar putea avea loc zicând că “dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moștenirii și
nu există moștenitori legali ori vocația acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat
de defunct, partea din moștenire rămasă neatribuită este vacantă.”2
În Vechiul Cod Civil, moştenirea vacantă se cuvenea statului fiind caracterizată, în general,
de lipsa totală a succesorilor legali sau testamentari (1) sau, dacă aceştia există, de faptul că
vocaţia lor concretă nu se întinde asupra întregii mase succesorale (2).
Art. 680 din Vechiul Cod Civil o definea astfel: „în lipsă de moştenitori legali sau
testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului”.3 În Noul Cod Civil însă
nu mai există această exprimare, însă acest aspect apare reglementat în articolul 1138 unde apar
mici schimbări fundamentale, astfel că acest articol precizează că “moștenirile vacante revin
comunei, orașului sau, după caz municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data
deschiderii moștenirii (...).” 4
Așadar, schimbarea apare prin faptul că nu statul, ci unitățile administrativ teritoriale, cu
excepția județului, intră în posesia moștenirii declarată vacantă.
Conform textului Vechiului Cod Civil citat mai sus, înțelegem că statul culegea moştenirile
rămase fară succesori, adică cele în care la data deschiderii succesiunii:
• nu există nici un succesor legal sau testamentar;
• succesibilii legali nerezervatari au fost dezmoşteniţi de decuius;
• succesibilii legali şi/sau testamentari renunţă la moştenire;
• succesibilii legali sunt nedemni.
La aceste situaţii, se mai poate adăuga:
• legatele sunt revocate pentru ingratitudine sau pentru neîndeplinirea sarcinii la cererea unui
moştenitor, care ulterior se dovedeşte a fi aparent (de exemplu, nedemnul);

1 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
2 Ibidem
3 https://notariatpublic.com/blog/mostenire-vacanta-procedura-certificat-vacanta
4 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts

2
• legatele sunt caduce din cauze ce privesc persoana legatarului (deces, incapacitate şi
neacceptare).
În toate aceste cazuri există „moşteniri rămase în desherenţă, adică fară succesori care să le
poată culege”.
În situaţiile arătate mai sus, soluţia este eliberarea certificatului de vacanţă succesorală.
De asemenea, mai există vacanţă succesorală în cazul când, deşi defunctul lasă moştenitori,
legali sau testamentari, vocaţia lor nu se întinde la întreaga moştenire ci doar la o parte din ea,
ca de exemplu:
• decuius instituie doar legatari cu titlu particular pentru anumite bunuri;
• decuius instituie legatari cu titlu universal, cu vocaţie la o cotă-parte din moştenire sau la o
anumită masă de bunuri (toate mobilele sau imobilele);
• decuius exheredează pe rezervatari, dar aceştia culeg rezerva iar cotitatea disponibilă revine
statului ca succesiune vacantă. 5
Totuși, în noul Cod Civil nu mai este la fel deși principiul a rămas același. Art. 1135 alin.1
Cod Civil păstrează în sens larg formularea din vechiul Cod Civil, respectiv cea din art. 680 ,
în sensul că moștenirea este vacantă atunci când nu sunt moștenitori legali sau testamentari.
Situația reglementată de către legiuitor nu este singura care atrage caracterul vacant al unei
moșteniri, deoarece chemarea concretă a statului poate coexista, în lipsa moștenitorilor legali,
cu drepturile legatarilor cu titlu particular sau cu titlu universal, în cazul în care aceste legate
nu epuizează întrega masă succesorală. Totodată, o succesiune este vacantă și atunci când
defunctul, deși lasă moștenitori, aceștia nu vor sau nu pot veni la moștenire, fiind renunțători
sau nedemni, deci și în caz de absență juridică a succesorilor.
Sintagma cuprinsă în art. 1135 alin. 2 Cod Civil “dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a
moștenirii și nu există moștenitori legali” acoperă situația coexistenței chemării concrete a
statului, în lipsa moștenitorilor legali, cu drepturile legatarilor cu titlu particular sau cu titlu
universal, iar sintagma „vocația acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de
defunct” acoperă situația coexistenței chemării concrete a statului cu vocația succesorală
concretă a moștenitorilor legali rezervatari exheredați.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile Codului Civil în vigoare, moștenirile vacante aflate pe
teritoriul statului nostru, ”revin comunei, orașului sau municipiului”, iar cele aflate în străinătate
”se cuvin statului român”.
Prin urmare, după data deschiderii lor , moștenirile vacante:
- deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 se cuvin statului român;
- deschise după intrarea în vigoare a noului Cod Civil vor fi culese de comuna, orașul
sau municipiul în cărei rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii
sau de statul român dacă se aflau în străinătate.
Moștenirea vacantă este dobândită cu caracter universal, astfel că se poate aprecia că statul
dobândește patrimoniul succesoral în calitate de moștenitor legal.6
Iată dar că statul poate totuși veni la moștenire în situația în care se deschide moștenirea în
străinătate.
Administrarea provizorie a bunurilor moștenirii: Art. 1136
În sensul administrării provizorii a bunurilor moștenirii, articolul 1136 din Codul Civil
stabilește faptul că notarul public competent numește un curator special la moștenirii care va
apăra drepturile moștenitorului eventual. Textul de lege este amplu, iar prin alineatele sale
încearcă să răspundă situațiilor posibile, astfel, alineatul (1) ne spune regulă generală conform
căreia: “cât timp moștenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul

https://notariatpublic.com/blog/mostenire-vacanta-procedura-certificat-vacanta
5

https://www.google.ro/amp/s/amp.ziaruldeiasi.ro/stiri/avocatul-poporului-declararea-unei-
6

mosteniri-vacante-si-dreptul-statului-asupra-acesteia--173605.html

3
public competent poate să numească un curator special al moștenirii, pentru apărarea drepturilor
moștenitorului eventual, având drepturile și îndatoririle de administrare prevăzute la art. 1.117
alin. (3) - (5).”7 Astfel, alineatul (2) vine să completeze alineatul (1) precizând că “în cazurile
prevăzute la alin. (1), acțiunile împotriva moștenirii se vor îndrepta împotriva unui curator
special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.”8
Alineatul (3) prezintă situația în care există indicii că moștenirea urmează să fie declarată
vacantă astfel că “dacă există indicii că moștenirea urmează a fi declarată vacantă, notarul
public competent încunoștințează și organul care reprezintă comuna, orașul sau, după caz,
municipiul.”9
Somarea succesibililor: Art. 1137
Conform DEX Online10, a soma înseamnă a înțiința, așadar, articolul 1137 face referire la
înștiințarea a celor ce ar putea veni la succesiune. Deci, alineatul (1) al articolului 1137
precizează că “dacă în termen de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii nu s-a înfățișat
niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toți succesibilii,
printr-o publicație făcută la locul deschiderii moștenirii, la locul unde se află imobilele din
patrimoniul succesoral, precum și într-un ziar de largă circulație, pe cheltuiala moștenirii, să se
înfățișeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare.” 11 Alineatul (2) continuă
ipoteza în care nu apare nici o persoană ce ar putea fi un potențial succesibil, astfel că: “dacă
niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicație, notarul va constata că moștenirea
este vacantă.” 12
Constatarea vacanței succesorale. Spre deosebire de reglementarea anterioară, potrivit căreia,
după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii, la cererea reprezentantului statului,
notarul public constata existența vacanței succesorale, noul Cod civil a introdus o formalitate
suplimentară: alin. (1) prevede necesitatea ca, după expirarea unui an și 6 luni de la deschiderea
moștenirii, adică după trecerea a 6 luni de la expirarea termenului legal de acceptare a
succesiunii de un an, să îi someze pe toți succesibilii în vederea prezentării la biroul său în
termen de cel mult două luni de la publicare. În plus, vacanța succesorală poate fi constatată la
cererea oricărei alte persoane interesate (poate fi cazul, în special, al creditorilor succesiunii).
Somarea succesibililor se realizează printr-o publicație făcută la locul deschiderii moștenirii, la
locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum și într-un ziar de largă
circulație, pe cheltuiala moștenirii. Potrivit alin. (2), notarul public constată existența vacanței
succesorale și, în continuare, apreciem că este totuși ținut să elibereze un certificat de vacanță,
doar dacă în termenul de un an și 8 luni (un an și 6 luni, plus termenul de 2 luni în care
succesibilul se poate prezenta) nu se prezintă niciun succesibil. Prin prezența unui succesibil
înțelegem, de fapt, prezentarea unui succesibil care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune
succesorală datorită suspendării acestuia sau îndeplinirii condițiilor de repunere în termen sau
a unui moștenitor care să facă dovada îndeplinirii tuturor condițiilor cerute pentru a putea
moșteni. În ambele situații, procedura succesorală notarială nu poate continua până la
rezolvarea neînțelegerilor dintre părți de către instanța de judecată.13
În baza prevederilor art.1137 alin.2 Cod Civil „notarul va constata că moștenirea este vacantă”
și în temeiul art.553 alin.2 Cod Civil va elibera certificatul de vacanță succesorală. Spre

7 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
8 Ibidem
9 Ibidem
10 https://dexonline.ro/definitie/somare
11 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
12 Ibidem
13 Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2

( https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/somarea-succesibililor-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi3ds )

4
deosebire de moștenitorii legali sau testamentari statului nu îi este recunoscut dreptul de opțiune
succesorală cu privire la succesiunea vacantă. Nefiind titular al dreptului de opțiune
succesorală, statul nu este ținut să solicite constatarea vacanței succesorale și eliberarea
certificatului de vacanță succesorală în termenul legal de opțiune succesorală de un an.14
Când obiectul transmisiunii este un patrimoniu, comuna, orașul sau municipiul suportă pasivul
moștenirii vacante “numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral”. În situația în
care moștenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public
competent poate să numească un curator special al moștenirii pentru apărarea drepturilor
moștenitorului eventual, având drepturile și îndatoririle necesare pentru administrarea și
conservarea bunurilor. În cazul în care există indicii că moștenirea urmează a fi declarată
vacantă notarul public competent, potrivit art.1136 alin. 3 Cod Civil “încunoștințează și organul
care reprezintă comuna, orașul sau, după caz, municipiul”.15
Legiuitorul a stabilit, prin dispozițiile art. 1137 alin.1 Cod Civ., că în situația în care în termen
de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii nu s-a înfățisat niciun succesibil, notarul, la
cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toți succesibilii, printr-o publicație făcută la
locul deschiderii moștenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniu succesoral, precum
și într-un ziar de largă circulație, pe cheltuiala moștenirii, să se înfățișeze la biroul său în termen
de cel mult două luni de la publicare. Dacă în termenul fixat în publicație, niciun succesibil nu
se prezintă, notarul public competent va constata că moștenirea este vacantă. Certificatul de
constatare a vacanței succesorale sau hotărârea judecătorească au efect declarativ, dobândirea
operând retroactiv de la data morții celui care lasă moștenirea. Vacanța succesorală poate fi
desființată de către moștenitori prin exercitarea petiției de ereditate împotriva comunei, orașului
sau, după caz, municipiului. 16
Dreptul de a culege moștenirea vacantă: Art. 1138
Articolul 1138 dorește să explice ce se întâmplă dacă după somarea de către notar nu se
prezintă nici un succesibil pentru a revendica moștenirea. Așadar, “moștenirile vacante revin
comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data
deschiderii moștenirii și intră în domeniul lor privat. Este considerată nescrisă orice dispoziție
testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilor moștenirii, urmărește să înlăture această
regulă.”17
Actualul text de lege conține o reglementare nouă față de art. 680 teza a doua C. civ. din 1864.
Potrivit noii reglementări regula este culegerea succesiunilor vacante de către comuna, orașul
sau, după caz, municipiul în acărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii
moștenirii, urmând să intre în domeniul lor privat, conform art. 553 alin. (2) noul C. civ. Această
regulă este imperativă și nu poate fi înlăturată prin voința testatorului.18
În cazul acestui articol, ÎCCJ a dat o Hotărâre prealabilă prin decizia nr. 22/2016, M. Of., nr.
947 din 24 noiembrie 2016 prin care stabilește că: “ Dispozițiile art. 26 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată (în forma de la data intrăii în vigoare a Legii nr. 158/2010
pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991) au fost abrogate prin intrarea
în vigoare a art. 1.138 din Codul civil, în ceea ce privește regimul juridic al terenurilor din

14 https://www.google.ro/amp/s/amp.ziaruldeiasi.ro/stiri/avocatul-poporului-declararea-unei-
mosteniri-vacante-si-dreptul-statului-asupra-acesteia--173605.html
15 Ibidem
16 Ibidem
17 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
18 Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1

( https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/dreptul-de-a-culege-mostenirea-vacanta-codul-
civil?dp=gu3dmnjrgi3tg )

5
intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților administrației publice locale, de la
persoanele care au decedat şi/sau nu au moștenitori.”19
Intrarea în stăpânirea moștenirii vacante și răspunderea pentru pasiv: Art. 1139
Articolul 1139 ne explică când intră de fapt unitatea administrativ teritorială în stăpânirea
vacantă și astfel, alineatul (1) specifică două cazuri: “Comuna, orașul sau, după caz, municipiul
intră în stăpânirea de fapt a moștenirii de îndată ce toți succesibilii cunoscuți au renunțat la
moștenire ori, la împlinirea termenului prevăzut la art. 1.137, dacă niciun moștenitor nu este
cunoscut. Moștenirea se dobândește retroactiv de la data deschiderii sale.” 20
Așadar, până nu sunt îndeplinite aceste două cerințe, moștenirea nu poate intra de fapt în
stăpânirea moștenirii, tocmai pentru a lăsa timp eventualilor succesibili să vină și să dovedească
dreptul de a culege moștenirea prin mijloacele expuse în articolele anterioare.
Alineatul (2) precizează un alt aspect important și anume suportarea pasivului, astfel:
“Comuna, orașul sau, după caz, municipiul suportă pasivul moștenirii vacante numai în limita
valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.” 21
Comuna, orașul sau, după caz, municipiul nu trebuie să ceară de la nimeni intrarea în
stăpânirea de fapt. Acest efect se produce de drept, de îndată ce toți succesibilii cunoscuți au
renunțat la moștenire ori, la împlinirea termenului de 1 an și 6 luni de la deschiderea succesiunii,
dacă niciun moștenitor nu este cunoscut. Ca și în cazul moștenitorilor legali și a legatarilor
universali sau cu titlu universal unitatea administrativ teritorială suportă pasivul moștenirii
vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral și dobândește retroactiv
moștenirea de la data deschiderii sale.22
Desființarea moșteniririi vacante: Art. 1140
Deoarece posibilitatea ca succesibilii să apară după această dată, legiuitorul, pentru a nu îi
leza din dreptul venirii la moștenire, a lăsat articolul 1140 drept un mod legal de apărere prin
care se poate desființa moștenirea vacantă. Așadar, articolul precizează că: “Dacă, deși s-a
constatat vacanța moștenirii, există moștenitori, atunci aceștia pot exercita petiția de ereditate
împotriva comunei, orașului sau, după caz, municipiului.” 23
Dacă, ulterior eliberării certificatului de vacanță succesorală, apar moștenitori care au
pretenții la moștenire, aceștia pot ataca certificatul în instanță, pe calea petiției de ereditate iar,
în cazul admiterii acțiunii, notarul public, pe baza hotărârii judecătorești, va putea elibera un
nou certificat. Calitatea de pârât o are titularul dreptului de a culege moștenirea vacantă și nu
notarul public emitent al certificatului de vacanță succesorală. Este important de subliniat că
procedura somării succesibililor, realizată de notarul public (art. 1137 noul C. civ.) anterior
constatării vacanței, nu poartă și consecința prezumției de renunțare la moștenire a
succesibililor care nu dau curs citării.24

Aspecte ale doctrinarilor despre aceste reglementări ale moștenirii vacante:

Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2

1. “Noțiunea de moștenire vacantă. Alin. (1) păstrează formularea din art. 680 C. civ.., în
sensul că moștenirea este vacantă atunci când nu sunt moștenitori legali sau testamentari.

19 Cod Civil, Editura Rosetti, p. 183
20 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
21 Ibidem
22 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/intrarea-in-stapanirea-mostenirii-vacante-si-

raspunderea-pentru-pasiv-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi3tm
23 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
24 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/desfiintarea-vacantei-mostenirii-codul-

civil?dp=gu3dmnjrgi4da

6
Asupra acestui text au existat ample controverse generate de faptul că aceasta nu este singura
ipoteză care atrage caracterul vacant al unei succesiuni, deoarece chemarea concretă a statului
poate coexista, în lipsa moștenitorilor legali, cu drepturile legatarilor cu titlu particular sau cu
titlu universal, în cazul în care acestea din urmă nu epuizează întreaga masă succesorală, sau cu
vocația succesorală concretă a moștenitorilor legali rezervatari, care au fost exheredați fără a se
institui legatari. De asemenea, o succesiune este vacantă și atunci când decuius, deși lasă
moștenitori, aceștia nu vor sau nu pot veni la moștenire, fiind renunțători sau nedemni, deci și
în caz de absență juridică a succesorilor. Din acest motiv, introducerea în art. 1135 noul C. civ.
a alin. (2) aduce o îmbunătățire reglementării, pentru a nu rămâne ipoteze neacoperite în care
moștenirea este vacantă. Sintagma „dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moștenirii și nu
există moștenitori legali” acoperă situația coexistenței chemării concrete a statului, în lipsa
moștenitorilor legali, cu drepturile legatarilor cu titlu particular sau cu titlu universal, iar
sintagma „vocația acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct” acoperă
situația coexistenței chemării concrete a statului cu vocația succesorală concretă a
moștenitorilor legali rezervatari exheredați. Totuși, principiul sintetizat de doctrină ar fi fost
mai indicat datorită unui plus de claritate: o moștenire are caracter vacant atunci când fie de
cuius nu are moștenitori legali sau testamentari, fie când, deși are, aceștia nu au vocație
succesorală concretă la întreg patrimoniul succesoral”25 (Fr. Deak, Succesiuni, 2002, p. 142).

Caracteristici ale certificatului de vacanță succesorală:26

“Certificatul de vacanţă succesorală se eliberează de notarul public cu competenţa şi

procedura prevăzute de lege cu următoarele caracteristici:
a) este un act constatator şi nu constitutiv de drepturi. Ca urmare, unitatea administrativ
– teritorială dobândeşte aceleaşi drepturi pe care le-a avut defunctul în momentul
decesului. Dacă defunctul era proprietarul moştenirii vacante, atunci se va transmite
către unitatea administrativ – teritorială dreptul de proprietate, în caz contrar se va
transmite un alt drept (cel al cărui titular era defunctul în momentul morţii sale, spre
exemplu, dreptul de concesiune, de folosinţă, superficie, etc.).
Cu alte cuvinte, certificatul de vacanţă succesorală nu este şi nu poate fi un mijloc de
împroprietărire al unităţii administrativ – teritoriale cu moştenirea vacantă.
b) este un mijloc de însezinare pentru unitatea administrativ – teritorială întrucât nici
aceasta şi nici statul, pentru bunurile aflate în străinătate, nu sunt moştenitori sezinari
(printr-o interpretare per a contrario a art. 1126 C. civ). Pe cale de consecinţă, unitatea
administrativ – teritorială sau statul nu are dreptul de a administra moştenirea vacantă
şi nici dreptul de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului în lipsa constatării vacanţei
succesorale prin certificat.
Înainte de constatarea vacanţei succesorale, situaţia bunurilor ce vor forma moştenirea
vacantă este incertă, ambiguă, echivocă. Dacă un anumit bun aparent este fără stăpân, nu se
deduce obligatoriu că este vorba de o moştenire vacantă şi, ca prin urmare, ar fi admisibilă orice
acţiune în responsabilitate patrimonială promovată împotriva unităţii administrativ – teritoriale
sau a statului, fără ca acestei entităţi să i se solicite legitimarea sa procesuală pasivă cu
certificatul de vacanţă succesorală.
c) notarul public sesizat cu constatarea vacanţei succesorale va elibera un singur
certificat, chiar dacă defunctul a deţinut bunuri mobile sau imobile în mai multe unităţi
administrativ – teritoriale. Acestea vor fi citate pentru preluarea bunurilor.

25 Fr. Deak, Succesiuni, 2002, p. 142
https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
26 http://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2014-04/03_Titu%20IONASCU.pdf

7
 Neprezentarea unei unităţi administrativ – teritoriale nu va împiedica celelalte unităţi
administrativ – teritoriale să-şi preia bunurile vacante, notarul procedând la disjungerea
cererilor, după caz.
d) moştenirea vacantă urmează a fi valorificată în condiţiile legii speciale şi ale O.G. nr.
14/2007 (în cazul în care bunurile intră în domeniul privat al statului) având în vedere
faptul că bunurile succesiunilor vacante intră în domeniile private ale unităţii
administrativ – teritoriale sau statului tocmai pentru a le face alienabile, sesizabile.” 27

Așadar UAT-urile și respectiv statul prin certificatul de vacanță succesorală nu dobândește

efectiv un drept ci doar i se recunoaște dreptul pe care l-a avut defunctul, iar dacă acesta din
urmă nu era proprietar ci beneficia doar de un dezmembrământ al dreptului de proprietate,
UAT-urile sau statul nu va deveni proprietar ci va beneficia exact ca și defunctul, strict de acele
dezmembrăminte. Cu toate acestea, rămân niște bunuri alienabile tocmai pentru a putea da șansa
succesorilor să vină la moștenire prin petiția de ereditate. Importanța acestui aspect este mare,
deoarece, UAT-urile sau statul nu sunt niște moștenitori legali, cu drepturile legatarilor cu titlu
particular sau cu titlu universal (dacă nu se dovedește contrariul), astfel că acesta vin să preia
moștenirea și să o “păstreze” în cazul în care ar apărea moștenitori ce ar dori să preia moștenirea.
Și totuși, statul beneficiază de moștenire însă nu trebuie să depășească prin costurile ce pot
apărea valoarea moștenirii, tocmai pentru a putea exista acel echilibru.

Concluzii personale:

În opinia mea, era important ca legiuitorul să reglementeze acest drept care se referă la faptul
că o moștenire nu poate rămână în afara unui patrimoniu. Deși acest subiect exista reglementat
și în Vechiul Cod Civil, totuși, actualul Cod vorbește mai amănunțit despre ce se întâmplă cu o
moștenire ce rămâne fără moștenitori și explică situațiile ce pot apărea pe parcus.
Așadar, faptul că și vechea reglementare vorbea despre moștenirea ce rămâne vacantă trebuie
să ne facă să înțelegem importanța acestui subiect. Totuși, noul legiuitor a avut un alt mod de
abordare a acestei teme și astfel, a reglementat mai multe situații și a schimbat câteva aspecte
referitoare la cine intră în posesia moștenirii. Astfel, dacă în vechiul Cod moștenirea vacantă
revenea statului, prin noua reglementare, moștenirea intră în patrimoniul unităților
administrativ – teritoriale, mai exact: comunelor, orașelor și municipiilor în care s-a deschis
moștenirea. Totuși, când moștenirea se deschide în afara granițelor, această moștenire, dacă este
declarată ca fiind vacantă, revine statului. Acest lucru (declararea moștenirii ca fiind vacantă),
se face prin eliberarea de către notarul public a certificatului de vacanță succesorală după un
termen de un an și 6 luni în care succesorii sunt așteptați să se prezinte la notar pentru a putea
intra în posesia moștenirii. În acest timp, notarul desemnează un custode care să aibă grijă de
moștenire, iar în cazul în care există cheltuieli în acest sens, acestea vor fi satisfăcute din
moștenire.
Și totuși, dacă nu există moștenitori sau aceștia sunt nedemni și nu pot veni la moștenire,
legiuitorul a reglementat în articolul 1138 faptul că aceste moșteniri revin UAT-urilor cu o
condiție, și anume, intră în domeniul privat. Acest aspect este esențial deoarece, realitatea a
dovedit că pot exista totuși moștenitori care deși nu s-au prezentat la notarul public în termenul
de un an și 6 luni, totuși ei să dorească să intre în stăpânirea moștenirii, iar acest drept nu ar
putea fi încălcat. Astfel, articolul 1140 spune că aceștia printr-o petiție de ereditate împotriva
UAT-ului respectiv pot beneficia de acest drept de a intra în posesia moștenirii ce le revine de
drept, și de aceea, aceasta trebuie să se afle in domeniul privat iar nu public, fiindcă știm că
bunurile din domeniul public nu pot fi revendicate. De asemenea, articolul 1139 mai exprimă

27 http://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2014-04/03_Titu%20IONASCU.pdf

8
un principiu dezbătut de doctrinari și anume că o moștenire nu se poate afla înafara unei posesii,
astfel că moștenirea se dobândește retroactiv de la data deschiderii, adică de la data decesului
defunctului.
Așadar, importanța acestui subiect este mare, iar legiuitorul a avut grijă să reglementeze
situațiile ce ar putea avea loc exprimând prin articolele Codului Civil faptul că moștenirea este
un subiect ce interesează nu doar persoanele ci chiar și statul și unitățile administrativ –
teritoriale.

Speță:
Sentinţa civilă Nr. 1475/2014 28
DREPT CIVIL: SUCCESIUNE

“Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la instanţă în data de 22.01.2014 sub nr.,
reclamantul M. S., în calitate de moştenitor al defunctei sale soţii M. F., decedată la data de
25.12.2013, a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român- prin Ministerul Finanţelor Publice
reprezentat de Direcţia Finanţelor Publice Călăraşi şi Primăria Mun. Călăraşi, pentru ca prin
hotărârea ce se va pronunţa să se constate caracterul de unic moştenitor de pe urma defunctului
I. C., decedat la data de 25.07.2013.
În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că defuncta sa soţie M. F. a fost nepoata
defunctului I. C. şi că în timpul vieţii acesteia, împreună l-au îngrijit pe defunct şi i-au asigurat
întreţinerea, în sensul că acesta i-a gătit, i-a spălat, călcat şi celelalte treburi gospodăreşti.
A mai menţionat că de asemenea, tot ei l-au înmormântat şi i-au făcut înmormântarea şi i-au
făcut pomenile, pe cheltuiala lor, cheltuială care s-a ridicat la suma de 37.307 lei. A mai precizat
că defunctul unchi al soţiei sale nu a fost căsătorit şi nu a avut copii, putând să facă dovada cu
martori în acest sens.
A mai învederat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului I. C. se compune dintr-
un apartament cu 2 camere situat în Călăraşi, evaluat la suma de 80.000 lei, conform grilei
Notarilor publici; 1600 lei reprezentând locul de veci cu 2 morminte în Cimitirul Central din
Călăraşi; depozite bancare la CEC Bank şi Trezorerie, solicitând ca acestea să comunice
instanţei sumele existente în vederea timbrării.
În dovedirea acţiunii a depus la dosarul cauzei, în copie, certificatul de deces din care reiese
că defunctul I. C. a decedat la data de 25.07.2013, certificat de atestare fiscală privind
apartamentul ce face parte din masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, un certificat emis
de camera Notarilor publici din care reiese că de pe urma defunctului nu s-a dezbătut
succesiunea, încheierea nr. privind verificările notariale prealabile privind procedura
succesorală, anexa 24 cu moştenitorii defunctului, din care reiese că acesta o are ca singură
moştenitoare pe numita M. F. (soţia reclamantului), în calitate de nepoată, contractul de
vânzare cumpărare nr., o serie de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, precum
și certificatul de deces seria din care reiese că defuncta M. F. a decedat la data de 23.12.2013),
o schiță cu arborele genealogic, al defunctului, o serie de chitanțe și facturi privind cheltuielile
efectuate cu înmormântarea și întreținerea, utilitățile defunctului, act de concesiune, extras de
cont, listă de conturi emisă de CEC Bank SA .
La data de 31.01.2014, ca urmare a regularizării cererii de chemare în judecată, la dosar a
fost depusă o cerere formulată de reclamant, prin care a precizat că suma de 37.307 lei
constituie pasiv succesoral pe care îl solicită de la Primăria Călărași, reprezentând servicii
prestate defunctului I. C. în perioada 01.01.2009/27.07.2013 și cheltuieli de înmormântare.
Totodată a solicitat citarea martorilor D. C. și Ț. P., indicând domiciliile acestora. A depus la
dosarul cauzei certificatul de moștenitor nr., privind succesiunea de pe urma defunctei sale soții

28 http://portal.just.ro/202/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=102

9
M. F., decedată la data de 25.12.2013 și dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 4000
lei, în copie.
Cu cererea olografă depusă la data de 05.02.2014, reclamantul a învederat că înțelege să
renunțe la capătul de cerere privind plata sumei de 37.307 lei reprezentând cheltuielile de
îngrijire și înmormântarea defunctului .
A mai depus la dosar contract de mediere și proces verbal de informare.
La data de 12.02.2014 reclamantul a depus la dosar o nouă cerere modificatoare și
precizatoare, a cererii de chemare în judecată în sensul :
Renunțării la cererea de chemare în judecată față de paratul STATUL ROMAN prin
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE reprezentat de Direcţia Finanţelor Publice Călăraşi
și indicării obiectului cererii de chemare în judecată ca fiind: constatarea calității de unic
moștenitor a defunctei sale soţii, decedata la 25.12.2013, de pe urma autorului sau I. C., decedat
la de 25.07.2013, urmând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
-să se constate că masa succesorală de pe urma defunctului este compusă dintr-un
apartament în loc. Călăraşi,
- să se ia act de renunţarea la includerea în masa partajabilă în această cauza a bunurilor
solicitate prin cererea inițială: sumele de bani reprezentând depozite bancare pe numele
defunctului, locurile de veci menţionate, precum si a sumei de 37.307 lei pasiv
succesoral, aşa cum a precizat prin cererea de renunţare depusă la 05.02.2014.
-să se dispună suplimentarea Certificatului de moştenitor nr. emis B.N.P. de pe urma
defunctei M. F., cu bunul ce reprezintă masa succesorala a autorului sau, I. C..
În motivarea cererii a arătat că, în fapt, soția sa, M. F., decedată la data de 25.12.2013, este
unica moştenitoare a defunctului I. C., decedat la 25.07.2013, acesta neavând soţie
supravieţuitoare si nici copii, fraţi sau părinţi.
A mai adăugat că relația de rudenie între soția sa și autorul ei este aceea ca mama soţiei lui,
P. A. ( născută I.) şi cu defunctul I. C. au fost veri de gradul I. Ca urmare, fiica lui P. A. vine la
moştenirea lui I. C., în lipsa altor moştenitori.
Aceasta relaţie de rudenie s-a manifestat şi prin grija şi atenţia acordată de soţia reclamantului
autorului său, în sensul ca l-a îngrijit în perioadele de boală, i-a asigurat internările medicale,
alimentaţia necesară şi medicaţia, precum si înmormântarea şi parastasele creştineşti după
trecerea sa în nefiinţă.
A precizat că defunctul nu a întocmit niciun testament în timpul vieţii sale, însa se poate
dovedi cu proba testimoniala notorietatea relaţiei de rudenie cu defuncta M. F..
Prin întâmpinările depuse la dosar la data de 21.02.2014, UAT Călărași prin Primar și
Consiliul Local, au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive și pe cale de
consecință au solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind introdusă împotriva unor
persoane fără calitate procesuală .
La termenul din data de 09.04.2014, la interpelarea instanţei reclamantul a arătat că nu solicită
introducerea în cauză a celuilalt moştenitor al defunctei M. F., respectiv a fiului acesteia,
apreciind că acţiunea poate fi exercitată şi în nume propriu deoarece suplimentarea masei
succesorale de pe urma defunctei îi profită şi acestuia, nefiind vorba de pasiv succesoral, fapt
de care instanţa a luat act.
La același termen instanța a luat act de renunţarea reclamantului la cererea de chemare în
judecată faţă de pârâtul STATUL ROMÂN –prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE –
reprezentat de DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE C., fiind scos din cauză acesta, şi de
renunţarea la capetele de cerere menţionate în cererea precizatoare, respectiv la includerea
în masa partajabilă a bunurilor solicitate prin cererea iniţială - sumele de bani reprezentând
depozite bancare pe numele defunctului, locurile de veci, şi a sumei de 37.307 lei, pasiv
succesoral (cheltuieli de înmormântare) .
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

10
 Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. S., acesta solicită instanţei
ca în contradictoriu cu UAT Călăraşi prin Primar şi Consiliul Local să se constate că defuncta
sa soţie, M. F., este unica moştenitoare a defunctului I. C., să se constate deschisă succesiunea
acestuia din urmă şi să se constate, de asemenea, că masa succesorală rămasă de pe urma
acestuia este compusă dintr-un apartament situat în loc. Călăraşi.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a UAT Călărași prin Primar și
Consiliul Local mun. Călăraşi instanţa constată că aceasta este neîntemeiată faţă de data
introducerii cererii de chemare în judecată şi urmează a o respinge pentru următoarele motive:
În speţă numitul I. C.a decedat la data de 26 iulie 2013, dată la care era în vigoare noul Cod
Civil.
În conformitate cu art. 954 din C. civil, succesiunea se deschide la data decesului persoanei,
în speţă la data de 26.07.2013.
Conform art. 1100 alin 2 C. civil, prin succesibil se înţelege persoana care îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni, dar care nu şi-a exercitat încă dreptul de
opţiune succesorală. Pe de altă parte, dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de 1
an de la data deschiderii succesiunii, în cazul defunctului I. C. acesta urmând a se împlini la
data de 26 iulie 2014.
Astfel, în intervalul de timp 26.07.2013-26.07.2014 orice eventual succesibil poate să-şi
exercite acest drept. Deoarece din încheierea nr. emisă de BNP reiese că până la data de mai
sus nu s-a solicitat de nici o persoană deschiderea pe cale notarială a succesiunii defunctului I.
C., neexistând înregistrate testamente sau alte liberalităţi în ceea ce îl priveşte, instanţa
apreciază că în cauză există prezumţia că la acest moment, deci în interiorul termenului de
opţiune succesorală, moştenirea este vacantă şi în lipsa unui alt succesibil, UAT Călăraşi prin
Primar – persoană juridică de drept public şi Consiliul Local Călăraşi – organ deliberativ al
administraţiei publice locale, conform atribuţiilor avute în baza Legii nr. 215/2001, au calitate
procesuală pasivă, chiar dacă nu s-a eliberat un certificat de vacanţă succesorală, (care în
mod evident nu se poate elibera înaintea datei de 26.07.2014), independent de acceptarea sau
nu a succesiunii, aceasta fiind dobândită de municipiul în a cărui rază teritorială se află
bunurile la data deschiderii moştenirii prin efectul legii în cazul în care nu există moştenitori
legali sau testamentari – art. 963 alin. 3, art. 1135 şi art. 1138 C. civil.
Cu privire la stabilirea calităţii de moştenitor a defunctei M. F. , a numitului I. C.
Prin probele administrate în cauză reclamantul a dorit să dovedească în cauză că voinţa
defunctului I. C. a fost aceea ca după decesul său toate bunurile sale să îi rămână nepoatei sale
M. F., singura rudă cu care s-a aflat în relaţii apropiate şi care l-a îngrijit pe timpul vieţii.
Din proba testimonială precum şi din înscrisurile aflate la dosar rezultă fără echivoc că
defuncta M. F. a înţeles să accepte moştenirea unchiului său, prin acte de acceptare tacită –
solicitarea anexei 24 personal de la Primăria Călăraşi, însuşirea unor obiecte din apartamentul
defunctului, îndeplinirea pentru acesta a datinilor creştineşti ocazionate de înmormântare şi
pomeniri ulterioare şi chiar introducerea unei cereri de chemare în judecată pentru a dezbate
succesiunea de pe urma acestuia, semnată personal, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr.
6682/202/2013, care a fost anulată de instanţă.
Instanţa constată că defuncta M. F. nu este beneficiara nici unui testament sau altă liberalitate
care să emane din partea defunctului I. C., voinţa acestuia din urmă nefiind manifestată prin
una din formele impuse de lege în acest sens, conform art. 1040 şi urm. C. civil.
În acest caz, rezultă că moştenirea defunctului I. C. nu poate fi decât moştenire legală,
guvernată de prevederile legale în materie, respectiv art. 963-983 C. civil.
Astfel, conform art. 963 alin. 1 şi 2 C. civil , moştenirea se cuvine în lipsa soţului
supravieţuitor, ascendenţilor şi descendenţilor defunctului, colateralilor acestuia numai până la
gradul 4 inclusiv.

11
 Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei, anexa 24, ca şi din depoziţiile martorilor,
rezultă că M. F., decedată la data de 25.12.2013 (Certificat de deces seria înregistrat în data de
26.12.2013 sub nr. la Primăria Călăraşi), a fost fiica defunctei P. (I.) A., decedată anterior
defunctului I. C., conform menţiunii de pe certificatul de naştere seria, fiind fiica lui I. P., fiul
lui I. M. şi I. Ma.(certificat de deces seria). I.M., care, la rândul său, este tatăl lui I. I. (certificat
de naştere seria), acesta fiind tatăl lui I. C. (certificat de naştere seria).
Pe cale de consecinţă, rezultă că P. A. este rudă de gr. 4 cu I. C. –în calitate de verişoară,
neputând veni la moştenire în nume propriu, fiind predecedată.
În speţă, defuncta M. F. fiind nepoată de verişoară, rudă de gr. 5 a defunctului (deci care nu
ar fi putut moşteni în nume propriu), nu poate veni la moştenirea acestuia prin reprezentarea
mamei sale P. A., reprezentarea succesorală fiind un beneficiu al legii acordat conform art. 966
C. civil numai descendenţilor copiilor defunctului şi descendenţilor fraţilor sau surorilor
defunctului, ceea ce nu este cazul în speţă.
Cum aceasta nu a avut vocaţie succesorală la moştenirea unchiului său, defunctul I. C., rezultă
că orice act de acceptare a moştenirii nu poate fi valorificat, şi pe cale de consecinţă acţiunea
promovată de reclamantul M. S. în calitatea sa de moştenitor al defunctei M. F., va fi respinsă
ca nefondată, acesta neavând decât un eventual drept de creanţă asupra moştenirii rămase de pe
urma defunctului I. C. ce poate fi reţinut ca pasiv al moştenirii şi suportat de persoana ce va
culege moştenirea, după expirarea termenului de opţiune succesorală fie ea UAT Călăraşi sau
o altă persoană ce poate exhiba un testament olograf.
- definitivă prin respingerea apelului” 29
Ideea speței: Defuncta era rudă de gradul al 5-lea, deci nu mai putea veni la moștenire.
Moștenirea colaterală se realizează până la gradul al 4-lea inclusiv; pe linie dreaptă, adică pe
linia descendenților, moștenirea nu are limită de grad.

Model
“Pentru anularea certificatului de moştenitor şi DECLARAREA VACANŢEI SUCCESORALE
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în_, chem în judecată Administraţia financiară a judeţului ; cu
sediul în_pentru ca în contradictoriu să
ANULAŢI CERTIFICATUL DE MOŞTENITOR
nr._, din_, eliberat de notarul public_, prin care s-a declarat vacantă succesiunea
dejunctului(ei)_, decedat(ă) la_, în_, cu ultimul domiciliu în_.
Cer şi obligarea pârătului(ei) la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest
proces.
Motivele cererii:
În fapt, sunt fiul (fiica) defunctului (ei), care am acceptat succesiunea tacit, iar notarul public_,
din eroare a eliberat certificatul de moştenitor enunţat, prin care succesiunea se declară vacantă
şi astfel întreaga avere succesorală a trecut în patrimoniul statului reprezentat de pârâtă.
De aceea, cer admiterea acţiunii, anularea certificatului de moştenire, urmând ca notarul
public să elibereze un alt certificat de moştenitor.
În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 36/1995.
Dovada acţiunii o fac cu acte şi martori.
Depun acţiunea în dublu exemplar pentru a se comunica pârâtei, chitanţa de plată a sumei în
valoare de_lei reprezentând taxa timbru şi timbrul judiciar în valoare de_lei.

Data depunerii__ Semnătura_ DOMNULUI PREŞEDINTE AL_ ” 30

29 http://portal.just.ro/202/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=102
30 https://legeaz.net/modele/model-actiune-anulare-certificat-mostenitor

12
 Model de proces-verbal de inventariere succesorală în cazul unei moșteniri vacante –
Notar Public
31
(Imagini)

31 Ghid de practică notarială – București 2011 ( p. 204,205,206 )

13
 14


15
 Întrebări grilă pe tema Moștenirii Vacante:

“1) Moștenirea este vacantă:

a) numai dacă nu exista rude de grad succesibil, soț supraviețuitor sau legatari;
b) când nu există moștenitori legali, dar există legatari cu titlu particular;
c) când nu există moștenitori legali, dar există legatari cu titlu universal, în cazurile în
care aceste legate nu epuizează întreaga masă succesorală.

2) Comuna, orașul sau după caz, municipiul, în cazul moștenirii vacante:

a) nu au drept de opțiune succesorală;
b) răspund pentru pasivul moștenirii dincolo de limitele activului succesoral;
c) răspund pentru pasivul moștenirii în limitele activului succesoral numai dacă a fost
întocmit inventarul bunurilor succesorale;
d) răspund pentru pasivul moștenirii numai în limitele activului succesoral;
e) au drept de sezina.”32

Bibliografie:

1. https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
2. https://notariatpublic.com/blog/mostenire-vacanta-procedura-certificat-vacanta
3. https://www.google.ro/amp/s/amp.ziaruldeiasi.ro/stiri/avocatul-poporului-declararea-
unei-mosteniri-vacante-si-dreptul-statului-asupra-acesteia--173605.html
4. https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/530/527
5. https://www.qreferat.com/referate/drept/Mostenirea-vacanta219.php
6. https://dexonline.ro/definitie/somare
7. Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
( https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/somarea-succesibililor-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi3ds )
8. Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
( https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/dreptul-de-a-culege-mostenirea-vacanta-codul-
civil?dp=gu3dmnjrgi3tg )
9. https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/desfiintarea-vacantei-mostenirii-codul-
civil?dp=gu3dmnjrgi4da
10. Fr. Deak, Succesiuni, 2002, p. 142
https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/mostenirea-vacanta-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi2ts
11. http://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2014-04/03_Titu%20IONASCU.pdf
12. http://portal.just.ro/202/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=102
13. https://legeaz.net/modele/model-actiune-anulare-certificat-mostenitor
14. Ghid de practică notarială – București 2011 ( p. 204,205,206 )

32 https://www.qreferat.com/referate/drept/Mostenirea-vacanta219.php

16