Derivarea cuvintelor: derivarea

cu prefixe, derivarea cu sufixe,

derivarea parasintetica

DERIVAREA
    1. Derivarea cu prefixe
  Prefixele sunt  sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii
pentru a forma un  cuvânt
nou: străbun, necinstite, incapabil, împăduri, înnoda, dezaproba,  reaşeza
Clasificare:
  •  După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:
-PREFIXE VECHI (MOŞTENITE SAU  ÎMPRUMUTATE):
  în-;  des-; stră-; ne-; răz-; etc.
-PREFIXE NEOLOGICE (NOI): a-;  ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.
  •  Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:
  - PREFIXE NEGATIVE - CARE NEAGĂ  SENSUL CUVÂNTULUI:
  ne-; in-; i-;                                    
  neimportant, incomplet, ireal
  - PREFIXE CARE EXPRIMĂ  IDEEA DE REPETIŢIE: ras-;
răz-; re-; răstălmăci, răzgândi,  rescrie
  - PREFIXE CU SENSUL "FĂRĂ",  "LIPSIT DE" - CU AJUTORUL
CĂRORA SE FORMEAZĂ ANTONIMELE CUVINTELOR DE 
BAZĂ: des-;  dez-; de-; a-;
  descompune,     dezorientat,     debloca, anormal
  - PREFIXE CU SENS DE SUPERLATIV: ultra-;  supra; -extra-; hiper-;
arhi-; prea-; super-;
  ultramodern,          supradimensionat,
  exţraplat,      hipercorect,      arhiplin,  preafrumoasă, superelegant.
-PREFIXE CU SENSUL '"ÎNAINTE": ante-;  pre-;
  antebelic, prenume
-PREFIXE CU SENSUL  "DUPĂ": post-;
  postbelic
-PREFIXE CU SENSUL "ÎMPREUNĂ  CU": con-;  com-; co-;
  conlucrare, compatriot, cooperare
-PREFIXE  CU SENSUL "ÎMPOTRIVĂ": anti-; contra-;
  antirăzboinic, contraindicat
-PREFIXE CU SENSUL  "SUB LIMITĂ": hipo-; sub-/
  hipoglicemie, subcutanat
-PREFIXE CARE  SUGEREAZĂ 
CORELAŢIA: INTER-; interdisciplinar, inrerreligios,  internaţional
-PREFIXE CU SENSUL "ÎNĂUNTRU": intra-
  intramuscular, intravilan
-PREFIXE CU  SENSUL "PESTE": trans-
  transoceanic, transport
-PREFIXE CU SENSUL "PENTRU": pro-; pronume

  ATENŢIE!
  Pentru a denumi camera de aşteptare  situată înaintea unei alte camere, a
unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu
acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat  în limba română în această
formă:
  ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi  pentru un interviu.
Dubla  prefixare  constă în   adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului
de bază a două prefixe:
  pădure - (a) împăduri - (a) reÎMpăduri;  frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit
- neÎNfrunzit;
ATENŢIE!
  • A  nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite
şi prefîxoide:
  aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-;  hipo- (referitor la cai); hidro-;
macro-; micro-; mono-; mulţi-;  omo-; orto-; poli; pseudo; tele-; etc.

  2. Derivarea cu sufixe

  Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate  după rădăcină
pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunziş (frunz+iş)
  Clasificarea sufixelor se poate face:
a)   din punct de vedere SEMANTIC (al sensului), deoarece  sufixele pot da
sensuri noi cuvintelor derivate:
- DIMINUTIVALE, care  formează  cuvinte ce denumesc obiecte sau
însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât  cele obişnuite: -aş (copilaş),
-cioară (mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară),
-uleţ (ursuleţ), -uş (bebeluş), - uţă (căsuţă) etc.
  - AUGMENTATIVE, care formează  cuvinte ce denumesc obiecte sau
însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât  cele obişnuite:
  -   an (băietan),  -andru (copilandru),
  - oaie (căsoaie), -oi (măturoi,  băietoi) etc.
  -    pentru denumirea unei  COLECTIVITĂŢI (ajută  la formarea unor
substantive colective): -  ărie (rufărie); -ăraie  (fumăraie), -et (brădet), -
ime (tinerime), -iş (tufiş), -işte (porumbişte)  etc.
  -   pentru denumirea AGENTULUI (autor al acţiunii sau   meseriaş):
-    agiu (camionagiu), -ar (fierar), -aş (cosaş), -er (oier), -ist (fochist), -
tor (judecător) etc.
  - pentru denumirea ÎNSUŞIRII (SUFIXE ADJECTIVALE)
- al (săptămânal), -ar (inelar), -aş (mărginaş), -at  (pistruiat), -bil (locuibil)  
-   iu  (auriu),  -cios   (mâncăcios),  -os (lemnos) etc.
  - pentru denumirea INSTRUMENTULUI: -  ar (cenuşar), -ător (tocător);
-  niţă (zaharniţă) etc.
  - pentru denumirea UNEI NOŢIUNI  ABSTRACTE:    -   anţă 
(cutezanţă),  -ărie (copilărie),   -   ătate (singurătate), -eală (greşeală),  
-   ie  (sclavie), -ime (isteţime), -inţă (folosinţă), -ism (huliganism), -ură 
(arsură) etc.
  -PENTRU INDICAREA MODALITĂŢII  (SUFIXE ADVERBIALE):   -eşte 
(lumeşte),  -iş (grăpiş), -âş (tărâş) etc.
 
B) din punct de vedere MORFOLOGIC, deoarece unele sufixe sunt 
specifice anumitor părţi de vorbire:
  - SUBSTANTIVALE: -ar   (cronicar),    -ământ   (jurământ), -ătate
(bunătate), -ătură  (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc.
  - ADJECTIVALE: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil),
-cios (mâncăcios), -esc (prietenesc), -iu  (cenuşiu), -ui (gălbui), -
uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc.

  - VERBALE: -ăi (behăi),     -ăni    (clănţăni),    -iza (ironiza), -ui (a bubui)

etc.
  - ADVERBIALE: -âş    (târâş),     -eşte   (româneşte),   -iş (pieptiş) etc.

  ATENŢIE!
  Se pot forma serii derivate atunci când  baza unui cuvânt derivat este un
alt derivat (dubla sufixare): grădină +  sufixul -ar = grădinar + sufixul -IE
  = grădinărie
bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiAŞ
3. Derivarea parasintetică 
Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu  sufix şi
cu prefix:
împădurit = îm + pădur + it
..............prefix   radical   sufix

  ATENŢIE!
  • Derivarea  regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de
sunete de la  sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.
  alint « (a) alinta; păr « pară; prun « prună;  îndemn « (a) îndemna; cuget «
(a) cugeta; joc « (a) juca; cânt (subst.) «  cântec; descânt (subst.) «
descântec etc.
 Analizarea structurii morfematice a cuvintelor se face cu ajutorul
unor concepte precum: rădăcină, radical, temă, afix, sufix, prefix; cuvânt
de bază (cuvânt bază), bază de derivare. Chiar dacă sunt explicate și
separat, mai jos sunt prezentate pe scurt fiecare din aceste concepte.
Orice cuvânt derivat este format din două părți:
 baza de derivare și 
derivativul (numit și afix), chiar și în cazul derivării parasintetice (cu
sufixe și prefixe).
 desface este format din prefixul (derivativ) des- + baza de
derivare face
 închipui este format din derivativul complex (sufix și prefix) în-
-ui + baza de derivare chip
Baza de derivare poate fi simplă și neanalizabilă, iar atunci se
numește rădăcină.
 căsuță este format din baza de
derivare sau rădăcina căs- + sufixul -uță
Atunci când este complexă și este analizabilă, baza de derivare este la
rândul ei un derivat, adică e formată din rădăcină și cel puțin un afix. În
acest caz, baza de derivare se numește temă lexicală.
 lăptăreasă este format din baza de derivare, care este temă
lexicală lăptar + sufixul -easă; tema lăptar este formată din
rădăcina lăpt- + sufixul -ar.
Cuvântul folosit ca punct de plecare pentru formarea altor cuvinte,
înregistrat în dicționare,  se numește cuvânt-bază, iar cel format prin
adăugarea afixelor se numește derivat. În dicționare, derivatele sunt
explicate prin indicarea cuvântului-bază și nu prin indicarea rădăcinii sau
temei.
 frumusețe în dicționar este explicat prin cuvântul de bază frumos +
sufixul -ețe
Există situații în care cuvântul-bază se aseamănă cu baza de derivare,
dar acest fapt este întâmplător și nu reprezintă un motiv pentru a pune
semnul egal între cele două concepte.
 lemnos format din cuvântul de bază lemn, care este și radical +
sufixul -os
Atunci când cuvântul-bază nu are în structura sa niciun afix derivativ,
acesta se mai numește și cuvânt primar sau primitiv. (ex. frumos, lemn)
Cuvântul-bază poate fi și el un derivat.

 cărăușie este indicat în dicționar ca fiind format de la cuvântul-

bază cărăuș, care la rândul lui este un cuvânt derivat de la căra +
sufixul -uș.