1. Cîți electroni a primit un corp electrizat cu o sarcină Q = −10 C ?

Cu cît a crescut masa corpului

după electrizare? Masa electronului este m = 9.1×10−31 kg , iar sarcina sa e = 1.6 × 10−19 C .

2. Trei sfere conductoare identice, avînd sarcinile electrice respectiv Q1 = 10−4 C , Q2 = −2 × 10−4 C și
Q3 = 3 ×10−4 C se aduc în contact. Ce sarcină electrică va avea fiecare sferă în urma contactului?
3. Conform modelului planetar al atomului atomul de hidrogen este format dintr-un nucleu care are un
proton și un electron la distanța r = 5.3 ×10−11 m de nucleu. Calculați forța de atracție electrostatică
dintre nucleu și electron.
4. La ce distanță ar trebui să se găsească unul de altul, într-un mediu cu permitivitatea relativă ε r = 4 ,
două corpuri punctiforme, cu sarcini egale, pentru a se respinge cu aceeași forță cu care se resping în
vid, cînd sînt la distanța r = 1 cm unul de celălalt?
5. Intr-un punct situat între două corpuri punctiforme încărcate, pe linia care le unește, intensitatea
cîmpului electric este zero. Ce puteți spune despre semnele sarcinilor corpurilor?
6. Două picături de apă identice, aflate în aer, sînt electrizate cu sarcinile Q1 = Q2 = 10 ⋅ e și se află la o
distanță r = 1 cm una de cealaltă. Ce volum trebuie să aibă fiecare picătură, astfel încît greutătile lor să
fie egale cu forța electrică de interacțiune dintre ele?
7. Intr-un cristal de clorură de cesiu, fiecare ion Cs + este deficient de un electron, ar fiecare ion Cl− are
un exces de un electron. Care este mărimea forței electrostatice exercitate asupra ionului Cl− de către
cei 8 ioni Cs + ? Dar dacă unul din ionii Cs + lipsește (cristalul are un defect)?

8. In figură sînt prezentate patru situații, în care cinci corpuri electrizate sînt uniform distanțate în
lungul unei axe. Valorile sarcinilor sînt indicate în figură,cu excepția corpului central, care are aceeași
sarcină electrică în toate cele patru situații. Să se ordoneze aceste situații în ordinea decrescătoare a
forței electrostatice totale care acționează asupra corpului central.

9. In figură sînt prezentate patru situații, în care corpurile electrizate sînt fixate în lungul unei axe. In
care din aceste cazuri există un punct situat la stînga corpurilor în care un electron să fie în echilibru.
10. In figură sînt prezentate patru situații . Să se ordoneze aceste situații în ordinea decrescătoare a
forței electrostatice totale care acționează asupra sarcinii Q .

11. Intr-un fulger curentul electric cu intensitatea de 2.5 ×104 A durează 20 µs . Ce sarcină electrică
este transportată? Este cunoscut cît sînt de distrugătoare efectele unui trăsnet. Totuși, cu energia elctrică
a unui trăsnet un fier de călcat funcționează doar cîteva minute. Cum se explică?
12. Conductoarele electrice, precum metalele, sînt și bune conductoare de căldură, în timp ce
izolatoarele electrice, precum lemnul uscat, sînt slab conductoare de căldură. Explicați. acest
comportament.
13. Un inel din aur pur (24 karate) are masa m = 17.7 g . Aurul are masa atomică de 197 g mol și
numărul atomic Z = 79 . Cîți protoni sînt în acest inel și care este sarcina lor electrică totală? Dacă
inelul nu este electrizat, cîți electroni conține inelul?
14. Intr-un cîmp electric uniform se deplasează paralel cu liniile de cîmp un proton
( m p = 1.67 × 10−27 kg ) și respectiv un electron ( m = 9.1×10 −31 kg ). Care dintre cele două particule se
deplasează cu o accelerație mai mare?
15. Viteza de transport a electronilor în conductoarele metalice este de aproximativ 4 × 10−4 m s . Cum
se explică, în aceste condiții, aprinderea unu bec dintr-o cameră aproape simultan cu acționarea
întrerupătorului?
16. Numărul de electroni liberi ce se deplasează uniform în același sens și traversează secțiunea unui
conductor de arie S = 5 mm 2 , în intervalul de timp ∆t = 2 minute , este
= 7.5 ×1021 . Să se calculeze
intensitatea curentului electric și respectiv densitatea de curent.
17. Ce se întîmplă dacă se introduc din greșeală conductoarele de legătură ale unui ampermetru în priza
de tensiune a rețelei electrice?
18. Tabloul de distribuție al unei instalații electrice dispune de un ampermetru și un voltmetru. In
timpul funcționării, un lucrător atinge dim greșeală cu partea metalică a unei șurubelnițe ambele borne
ale ampermetrului. Ce se întîmplă? Dar dacă atinge din greșeală ambele borne ale voltmetrului?
19. Luăm două conductoare, unul din cupru și celălalt din aluminu, de aceeași lungime și aceeași
secțiune. Cu acestea realizăm un circuit serie, prin care trecem un curent electric din ce în ce mai mare.
La un moment dat, unul dintre conductoare se încălzește la incandescență. Care conductor se înroșește
și de ce nu se înroșesc amîndouă simultan?
20. La rețeaua de 230 V se leagă în paralel un reșou de 500 W și o pernă electrică de 60 W . Să se
calculeze: a) intensitatea curentului electric prin ramura principală; b) rezistența electrică a fiecărui
consumator.
21. Pentru confecționarea rezistenței unei plite electrice cu puterea de 600 W , ce funcționează la
230 V , se folosește sîrmă de crom-nichel cu diametrul de 0.75 mm și rezistivitatea
−7
ρ = 11.196 ×10 Ω ⋅ m . Cîți metri de sîrmă sînt necesari?
22. Ce lungime are un conductor din cupru ( ρ = 1.75 ×10−8 Ω ⋅ m ) a cărui secțiune este S = 0.35 mm 2 ,
dacă rezistența sa este R = 5 Ω ?
23. Să se explice de ce un condensator electric întrerupe un circuit de curent continuu șî închide un
circuit de curent alternativ.
24. De ce la transportul energiei electrice în curent alternativ se ridică în prealabil tensiunea dată de
generator? Cum se realizează ridicarea tensiunii?
25. Care este fenomenul ce stă la baza funcționării unui transformator? Ce rol are miezul (cadrul) de
ferosiliciu în funcționarea unui transformator?
26. La primarul unui transformator se aplică o tensiune alternativă de 3300 V . Infășurătoarea lui
secundară are 120 de spire, iar la bornele ei, la mersul în gol, tensiunea este de 220 V . Să se calculeze
raportul de transformare și numărul de spire al primarului.
27. Infășurarea primară a unui transformator are 48 de spire, iar cea secundară 600 spire. Tensiunea
primară este de 120 V . Să se determine raportul de transformare și tensiunea secundarului.
28. Tensiunea primară a unui transformator este de 36 kV , iar cea secundară de 400 V . Infășurarea
secundară are 30 spire. Să se calculeze raportul de transformare și numărul de spire din primar.
29. Care este lungimea de undă a unei unde electromagnetice care se propagă într-un mediu omogen și
izotrop, cu viteza υ = 2 ×108 m s , dacă frecvența undei este f =1 MHz ?
30. Frecvența unei unde luminoase este f = 5 ×1014 Hz . Să se calculeze lungimea de undă a acestei
radiații în sticlă cu indicele de refracție n = 1.5 .
31. Lungimea de undă a radiției galbene de Na este λ = 589 nm . Care este lungimea de undă a acestei
radiații în apă ( napa = 4 3 ) și respectiv în sticlă ( nsticla = 3 2 )?
32. Intr-un interval de timp frontul de undă a luminii galbene de sodiu a parcurs în sticlă ( nsticla = 3 2 ) o
distanță de 10 mm . Ce distanță va parcurge acest front în același interval de timp în apă ( napa = 4 3 )?
33. O rază de lumină care se propagă pe o direcție orizontală cade pe un ecran așezat vertical. Dacă pe
direcția razei de lumină se pune o oglindă, spotul luminos de pe ecran se deplaseză cu 3.5 cm . Să se
determine unghiul de incidență pe oglindă dacă distanța de la oglindă la ecran este de 50 cm .
34. O rază de lumină trece din sticlă în apă. Unghiul de incidență al razei de lumină care cade pe
suprafața de separare sticlă-apă este de 30o . Să se determine unghiul de refacție. Pentru ce unghi minim
de incidență are loc reflexia totală ( nsticla = 3 2 , napa = 4 3 )?
35. Pe fundul unui vas plin cu apă, de 10 cm înălțime, este așezată o sursă punctiformă de lumină. Pe
suprafața apei plutește o placă circulară opacă astfel încît centrul său se află deasupra sursei de lumină.
Să se determine raza minimă pe care trebuie să o aibă placa opacă, pentru ca nici o rază de lumină de la
sursă să nu poată ieși din apă în aer ( napa = 4 3 ).
36. Să se calculeze unghiul de polarizare totală (unghiul Brewster) pentru lumina reflectată de o sticlă
de flint greu, cu indicele de refrație n = 1.9 .
37. Un fascicul de lumină naturală cade pe o placă de sticlă cu indicele de refracție nsticla = 3 2 , care
este cufundată într-un lichid cu indicele de refracție n . Raza reflectată de placă este deviată cu unghi
de 97o față de raza incidentă. Să se determine care este indicele de refracție n al lichidului, dacă
lumina reflectată este total polarizată.