CAPITOLUL II

CAIETUL DE SARCINI

LIST DE ABREVIERI
1

MATZ
LC
ARC
CESTRIN
FC
DGPR
MDT
BERD
CE
SEIM
SEA
BEI
FEDR
FES
UE
FIDIC
FM
PIB
MPGT
HDM
IFI
SIT
ISPA
BJCI
JASPERS
MMAA
MTI
DN
CRSN
OD
PHARE
PMS
CNAR
CNADNR SA
POST
AT
RTE-T
CEENU
TVA

Media Anual a Traficului Zilnic

Lista de Cantiti
Analiza de Randament al Costurilor
Centru de Studii Tehnice Rutiere si Informatic
Fondul de Coeziune
Direcia General de Politici Regionale
Model Digital de Teren
Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
Comisia European
Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediu
Studiu de Evaluare Adecvata asupra mediului
Banca European de Investiii
Fondul European de Dezvoltare Regional
Fondul European Social
Uniunea European
Asociaia Internaional a Inginerilor Consultani
Memorandum de Finanare
Produs Intern Brut
Master Planul General de Transport
Dezvoltare & Managementul Urban
Instituii Internaionale de Finanare
Sistemul Inteligent de Transport
Instrumente de Politici Structurale pentru Pre-aderare
Banca Japonez pentru Cooperare Internaional
Asisten comun pentru susinerea proiectelor n regiunile europene
Ministerul Mediului i Administrrii Apelor
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Drum Naional
Cadru de Referinta Strategic National
Origine-Destinaie
Ajutor pentru Polonia i Ungaria pentru Reconstrucia Economiei
Sistemul de Management al Structurii Rutiere
Compania Naional a Apelor Romne
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia
Program Operaional Sectorial de Transport
Asistena Tehnic
Reeaua Trans-European de Transport
Comisia Economic pentru Europa a Naiunilor Unite
Taxa pe valoare adugat

CAPITOLUL II - CAIET DE SARCINI

REVIZUIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE AUTOSTRADA SIBIU PITESTI

1.

INFORMAII GENERALE

1.1
ara beneficiar:
Romnia.
1.2
Autoritatea Contractant
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale SA (CNADNR SA) este Autoritatea
Contractanta, Beneficiarul Final al proiectului si in acelasi timp Agentia de Implementare.
CNADNR este o companie subordonat Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI). Este
responsabil pentru administrarea i dezvoltarea reelei de drumuri naionale i de autostrzi. Este
organizat pe 7 direcii regionale. De asemenea, CNADNR are un Centru de Studii Tehnice
Rutiere i Informatic (CESTRIN), care se ocupa de cercetri n urmtoarele domenii: materiale
de construcie, structur i mbrcminte rutier i trafic.
Directia Proiecte cu Finantare Externa din cadrul CNADNR este responsabil pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica i implementarea proiectelor finanate de Comisia Europeana
prin Fondul de Coeziune, in domeniul infrastructurii rutiere.
1.3

Cadrul Naional Relevant

Incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene.

Art. 158 din Tratatul CE sublinieaz c, Comunitatea va dezvolta i va actiona astfel nct s duc
la consolidarea coeziunii sale economice i sociale. Romnia, ca Stat Membru al UE, i
administreaz politicile i le dirijeaz spre atingerea acestor scopuri. Instrumentele pentru
atingerea acestor obiective sunt furnizate de catre Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune.
Instrumentul de referin n pregtirea programrii Fondurilor Structurale i de Coeziune n
Romania este Cadrul Strategic Naional de Referin, dezvoltat pe baza Planului Naional de
Dezvoltare (PND) 2007-2013. Scopul lui principal este de a consolida obiectivele strategice ale
politicilor de coeziune, sociale i regionale, cu scopul de a asigura c asistena primit prin
intermediul Fondurilor este corelat cu regulamentele strategice comunitare pe coeziune.
MTI a dezvoltat n baza obiectivelor CSNR Planul Operaional Sectorial-Transport (POS-T),
care stabilete prioritile, obiectivele i alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de
transporturi n Romnia. Bugetul total al POS-T pentru perioada de programare 2007-2013 este n
jur de 5,7 miliarde Euro, care reprezint aproximativ 23% din totalul de fonduri alocat pentru
CSNR pentru Romania pe perioada menionat. Din acetia, 4,57 miliarde Euro reprezint
suportul financiar Comunitar, iar cofinanarea naional va fi n jur de 1,13 miliarde Euro.
Finanarea Comunitar va fi furnizat prin Fondul de Coeziune i Fondul European de Dezvoltare
Regional.
Unul din aspectele cheie ale economiei romaneti n perioada 2007-2013 va fi dezvoltarea
infrastructurii de transport, care va avea un impact semnificativ asupra creterii competitivitii
economice, va contribui la dezvoltarea actual a pieei interne i va permite dezvoltarea
economiei romneti. Are ca scop crearea condiiilor pentru creterea investitiilor, promovarea
3

transportului viabil i coeziune spaial. Poteniala scdere a poluarii aerului i n special a

zgomotului n orae i creterea utilizrii transportului public, considerat pozitiv din punct de
vedere al afectrii mediului i facilitarea schimbrii modului de transport ctre unul mai puin
poluant, precum cel pe calea ferat i pe ap, va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra
economiei romneti, din punct de vedere al mediului i al sntii. Dup modernizare,
infrastructura de transport mbuntit va conduce direct la creterea competitivitii produselor
manufacturate i furnizarea de servicii, att n sectoarele cheie ale economiei ct i n cadrul unor
ntregi regiuni ale Romaniei. Impactul global va fi n general de imbunttire a economiei n
Romnia.
n vederea dezvoltrii unei reele de drumuri moderne i sigure, pentru a rspunde cererii de
transport n cretere i pentru a se conforma normelor UE, Romnia a iniiat, ncepnd cu anul
1993, un program substanial de reabilitare a drumurilor, finanat de ctre Instituiile Financiare
Internaionale i Comisia European (prin intermediul ISPA i PHARE).
Pn de curnd, accentul a fost n principal pe reabilitarea reelei de drumuri existente (pregtirea
pentru 11,5 tone pe osie, ntreinere, eliminarea congestiilor, msuri de siguran a traficului etc.).
Cu toate acestea, dezvoltarea coridoarelor de Transport Trans-European este o prioritate
internaional i aceasta a fost stabilit printr-un numr de acorduri i, iniiative, de exemplu
Reeaua Trans-European (RTE-T), Autostrada Trans-European Nord-Sud (TEM) si Acordurile
Inter-Guvernamentale, Memorandumurile pentru Coridoarele de Transport nr. IV, VII, VIII, IX si
X etc. Romnia rmne fidel angajamentului de a-i ndeplinii obligaiile fa de acest scop
european comun.
1.3.1 Strategia de Dezvoltare n Sectorul Rutier
POS-T identific urmtoarele prioriti n ceea ce privete infrastructura rutier:
- de a continua reabilitarea i imbuntirea reelei, pentru care urmtoarele perioade au
fost agreate n timpul negocierilor de aderare:
deschiderea pentru camioane grele a ntregii RTE-T,
deschiderea ntregii reele pn la sfritul lui 2013.
- de a furniza capacitate suplimentar unde este nevoie i n particular de-a lungul axelor
prioritare ale RTE-T, cu execuia sectoarelor de autostrad i variantelor de ocolire a
oraelor;
- n general, de a mbunti sigurana rutier prin dezvoltarea i mbunttirea
ntreinerii.
1.3.2
Regulamente pentru Fonduri Structurale
Proiectele n baza Instrumentelor Structurale sunt implementate printr-un Program Operaional
Sectorial de Transport (POST) care este bazat pe o abordarea de programare multi-anual cu
angajamente bugetare anuale. Regula N+3/N+2, care prezint o importan deosebit pentru
prezenta sarcin, stipuleaz c angajamentele (sau parte din ele) privind anul N, pentru care nu
s-a primit nici o cerere valid de plat, vor fi automat dezangajate de ctre Comisie la 31
decembrie al anului N+3/N+2 i prin urmare se vor pierde pentru Romnia. Acest program
stipuleaz, de asemenea, regulile cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, n care este de reinut c
TVA-ul nu este eligibil i, n acelai timp, nici costurile cu achiziiile de teren mai mult de 10%
fa de totalul cheltuielilor eligibile.
Pregtirea grupului de proiecte se va baza prin urmare pe o analiz detaliat a costurilor eligibile
att pentru activitile pregtitoare ( ex. planificarea i achiziiile de teren) ct i pentru lucrrile
efective. Documentele de Atribuire vor fi realizate astfel nct s ia n calcul, pn acolo unde va
fi posibil, regula N+3/N+2.

1.4.

Stadiul curent n Sectorul de Referin

Reeaua principal de drumuri din Romnia cuprinde o combinaie de autostrzi, Drumuri

Europene, Drumuri Naionale principale i secundare cu o lungime total de 15,712 km, care sunt
n administrarea CNADNR. Adiional, exist drumuri judeene, drumuri rurale i drumuri de
exploatare administrate de ctre administraiile locale. Cea mai important din punct de vedere
economic i al traficului de tranzit este reeaua drumurilor internaionale care traverseaz
Romnia, constituind rute integrate n Reeaua Trans-European de Transport (RTE-T) pe care se
axeaz parial i prezentul proiect.
Principala reea de drumuri este n mod predominant format din drumuri cu 2 benzi (92%) i a
trecut printr-un efort substanial de reabilitare n 6 etape ncepnd cu 1993, ultima din acestea se
va finaliza n 2011. Efortul de reabilitare a pus accent pe uurarea ntreinerii, prin reconstrucia i
consolidarea Drumurilor Europene pentru a permite o sarcin pe osie de 11,5 tone n conformitate
cu Directivele UE. Astfel, pn in acest moment a avut loc doar o dezvoltare limitat a reelei de
drumuri i creterea recent a traficului cuplat cu viitoarea cerere de trafic previzionat, n urma
aderrii, plaseaz o tensiune considerabil i n cretere asupra reelei. Situaia este nrutit de
urmtoarele deficiene:
aproape toate drumurile principale au acces direct, fapt care creeaz conflict ntre tipurile
diferite de trafic, ct i ntre trafic i nevoile comunitilor locale,
localizarea unor segmente importante de drum cu trafic internaional i interegional
puternic n zonele rurale i urbane locuite;
n general, calitatea slab a sistemului rutier i lipsa unei capaciti portante adecvate;
doar drumurile reabilitate recent au o capacitate portant la standard UE de 11,5 tone pe
ax.
exist peste 400 de treceri la nivel cu calea ferat n cadrul reelei de drumuri naionale;
probleme de capacitate ntlnite n vecinatatea celor mai importante orae i lipsa de
variante ocolitoare.
Strategia reelei de drumuri din Romnia, aa cum este definit de ctre Legea 203/2003
republicat n ianuarie 2005 n Monitorul Oficial al Romniei nr 89/26.01.2005, care modific
legea 203/2003 (amendat de Legea 589/2003 i Legea 451/2003), recunoate importana reelei
RTE-T pentru economia i comerul naional, i prezint obiectivul strategic de mbuntire
progresiv a coridoarelor la standard de autostrad.
1.4.1 ntreinerea Reelei de Drumuri
Responsabilitatea pentru ntreinerea drumurilor este n prezent a celor apte autoriti regionale
de drumuri, asistate de ctre Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatic (CESTRIN), in
vederea colectrii i procesrii datelor privind starea drumurilor i aplicarea unui sistem simplu
de management al structurii rutiere.
Finanarea operaiilor de ntreinere provine n principal de la bugetul de stat. Dei s-au realizat
mbuntiri ncepnd cu anii `90, cnd s-a produs o deterioare serioas a infrastructurii, bugetul
alocat pentru ntreinerea drumului este insuficient. Adiional la aceasta, bugetul anual pentru
ntreinere, aa cum este indicat de la nivel central, este deseori nealocat n practic, fcnd ca
planificarea i prioritizarea operaiilor de ntreinere s fie i mai complicat.
Pe msur ce reeaua principal de drumuri este reabilitat i dezvoltat progresiv, finanarea
necesar pentru ntreinere va crete n consecin. Acest aspect al ntreinerii drumului este de
interes pentru toate institutiile internationale de finantare active n sectorul de drum. Insa, in timp
ce modul de organizare i mijloacele de finanare se afl n discuie, nu s-a agreat nc nicio
soluie clar.
5

1.4.2

Date de Trafic i Rutiere Disponibile

CESTRIN, centrul de cercetare al CNADNR, este responsabil de colectarea i procesarea datelor

privind starea drumurilor i datelor de trafic pentru folosirea n cadrul proiectrii i ntreinerii
reelei de drumuri.
Datele legate de starea drumurilor sunt colectate n cicluri de 3, 4 si 5 ani pentru Drumurile
Naionale Europene, Principale si Secundare.
CESTRIN opereaz, de asemenea, un numr de staii de cntrire automate, strategic localizate i
posturi de numrare a traficului din care pot fi extrase date statistice. La fiecare 5 ani, ca aport la
publicaia UNECE pentru recensminte de trafic, CESTRIN ntreprinde un studiu complet de
trafic i de matrici origine-destinaie pe reeaua principal de drumuri din Romnia. Ultimul astfel
de recensmnt a fost demarat in anul 2010 si finalizat in anul 2011.
1.4.3 Organizare Legal si Instituional dup Aderare
ncepnd cu 01.01.2007, Romnia i Bulgaria au devenit state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit articolului 28 al Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria i Romnia la Uniunea
European semnat n Luxembourg pe 25 aprilie 2005, toate msurile care la data aderrii au fost
supuse deciziilor cu privire la asistena n baza Regulamentului (CE) Nr 1267/1999, care
stabilete un Instrument de Politici Structurale pentru Pre-Aderare i implementarea crora nu a
fost finalizat la acea dat, vor fi considerate ca fiind aprobate de ctre Comisie n baza
Regulamentului Comisiei (CE) Nr 1164/94 din 16 mai 1994, care stabilete Fondul de Coeziune
si Regulamentele 1083/2006 si 1828/2006
Romnia a devenit membru UE i prin urmare procedurile de atribuire a contractelor de lucrri,
furnizri i servicii lansate dup aderare respect regulile de achiziie publica din Romnia. Prin
urmare, Documentaia de Atribuire va fi pregtit n romn.
Ordonana de Urgen nr 34/2006, cu modificriile i completrile ulterioare, realizeaz
armonizarea ntre legislaia achiziiilor publice din Romnia i legislaia UE relevant. Ordonana
de Urgen nr 34/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, indica documentele ce urmeaza
a fi folosite n diverse faze ale procedurii de atribuire i prezint cadrul financiar i fiscal de
aplicat.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului
Finanelor Publice ndeplinete rolul de coordonator naional al asistenei n relaia cu UE. n
calitate de coordonator naional al asistenei nerambursabile acordate de Uniunea European,
ACIS are atribuii i responsabiliti att n ceea ce privete asistena financiar de pre-aderare,
ct i n ceea ce privete coordonarea gestionrii fondurilor structurale i de coeziune.
n acest sens, instituia coordoneaz pregtirea i funcionarea cadrului legislativ, instituional i
procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, iar pe de alt parte programeaz,
coordoneaz, monitorizeaz i evalueaz utilizarea asistenei financiare nerambursabile.
Autoritatea de Management POS-T- este organismul public care asigura gestionarea asistentei
financiare din instrumente structurale pentru investitii prioritare de transport. Conform HG
497/2004, Ministerul Transporturilor prin Directia Generala de Relatii Financiar Externe
indeplineste rolul de Autoritate de Management POST.
1.5

Programe Complementare i alte Activiti Conexe

1.5.1.
Alte lucrri relevante
Construirea autostrazii Nadlac-Arad in executie
Construirea autostrazii Arad-Timisoara in executie
Construirea autostrazii Timisoara-Lugoj in atribuire
6

2.
4.1

Construirea autostrazii Lugoj-Deva in executie Lot 1, in atribuire Lot 2 , Lot 3 si Lot 4

Construirea autostrazii Deva-Orastie in executie
Construirea autostrazii Orastie-Sibiu in executie
Construirea autostrazii Cernavoda-Constanta in executie
OBIECTIV, SCOP & REZULTATE ATEPTATE
Obiective generale

Sprijinirea creterii economice n Romnia, imbunatatirea vietii si conditiilor de mediu ale

cetenilor, reducerea congestionrilor de pe drumurile existente i mbunttirea traficului prin
construirea sectorelor de autotrazi de pe Coridorul IV Pan-European de transport cu sprijinul
financiar UE.
Crearea unei cai de comunicatie moderna cu implicatii in dezvoltarea regionala a zonei, a
fluidizarii traficului in apropierea Municipiilor Sibiu si Pitesti, a devierii traficului de tranzit,
cresterii sigurantei utilizatorilor, micsorarea timpilor de parcurs, scaderea poluarii la toate nivelele
in zonele in prezent tranzitate.
Pe langa valenta internationala, aceasta autostrada va deservi in bune conditii traficul de pe
teritoriul Romaniei. Prin intermediul retelei de drumuri nationale reabilitate sau in curs de
reabilitare, autostrada Sibiu Pitesti poate primi si distribui trafic prin nodurile sale
Realizarea unui tronson al coridorului IV Paneuropean care pe teritoriul Romaniei se desfasoara
de la Nadlac la Constanta.
Realizarea unei parti a programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii de autostrazi in
Romania.
Urmatoarele beneficii se preconizeaza a fi obtinute in urma contructiei sectorului de autostrada:
Reducerea timpului de calatorie si a celui de tranzit.
Reducerea accidentelor si imbunatatirea conditiilor de trafic, in special in localitatile
lineare. In acest sens, va fi dezvoltat un set de masuri privind fluidizarea traficului si
protejarea zonelor adiacente.
2.2

Scop

Scopul acestui contract este de a se revizui studiul de fezabilitate si a verifica/revizui sau elabora
daca este necesar proiectele de relocare/protejare utilitati precum si acordarea de asistenta
Beneficiarului in vederea pregatirii aplicatiei de finantare, documentatiei de atribuire si
raspunsului la solicitarile de clarificare pe documentatia de atribuire pentru autostrada Sibiu Pitesti. Astfel, se va asigura c implementarea acestui contract va furniza un proiect cu suficienta
pregatire matur din punct de vedere financiar, social, economic i tehnic, bine fundamentata
cu privire la necesitatea si oportunitatea investiiei i selectarii in vederea finantarii din Fondul de
Coeziune.
2.3 Rezultate asteptate din partea Prestatorului
Rezultatele asteptate a fi atinse de ctre Prestator sunt urmtoarele :
Obiectiv Autostrada Sibiu Pitesti :

Revizuirea Studiului de Fezabilitate (incluznd Studii de Evaluare a Impactului asupra

Mediului (SEIM), Studii de Evaluare Adecvata, necesare sau impuse de catre
Autoritatile competente pentru protectia mediului sau alte Autoritati implicate, cu
7

parcurgerea tuturor etapelor procedurilor de mediu pana la obtinerea efectiva a

Acordurilor de Mediu, si a tuturor documentelor de reglementare necesare.),
Elaborarea si dupa caz revizuirea/actualizarea proiectelor de relocare/protejare utilitati
Asistenta acordata Beneficiarului in vederea intocmirii Aplicatiei de finantare
Asistenta acordata Beneficiarului in vederea elaborarii documentatiei de atribuire pentru
contractul de proiectare/executie inclusiv asistenta tehnica in perioada de clarificari la
documentatia de atribuire.
.

3. IPOTEZE & RISCURI

3.1 Ipoteze privind derularea proiectului
Studiul de fezabilitate pentru proiectul de autostrada Sibiu Pitesti a fost finalizat in anul 2008,
relativ recent si va fi pus la dispozitia Prestatorului.
S-a impus revizuirea/actualizarea acestui studiu de fezabilitate deoarece studiul existent este
intocmit pentru un proiect care sa inceapa la intersectia cu drumul expres Sibiu Fagaras, in
prezent fiind decisa prelungirea cu cca 5 km a traseului autostrazii Sibiu Pitesti cu sectorul
drumului expres pana la intersectia cu varianta de ocolire a municipiului Sibiu la standard de
autostrada.
Astfel, proiectul este in prezent impartit pe 7 sectoare, la cele 6 sectoare din studiul de fezabilitate
initial adaugandu-se sectorul Sibiu bypass intersectie drum expres Sibiu Fagaras, in
lungime de cca 5 km.
In vederea obtinerii de fonduri nerambusabile pentru executie se impune realizarea unei
documentatii specifice pentru tronsonul propus la finantare. In acest context, Prestatorul va trebui
sa calibreze datele de trafic, sa revizuiasca studiul de fezabilitate prin prelungirea traseului initial
studiat cu aprox. 5 km aferenti sectorului de drum expres Sibiu Fagaras, sa elaboreze analiza
cost-beneficiu, sa obtina avizele/acodurile, toate autorizatiile necesare si sa intocmeasca un deviz
general si liste de cantitati pentru sectorul de autostrada Sibiu Pitesti, km 0+000 km 121+640
Traseul autostrazii este deja stabilit. O msurtoare topografic a fost fcut la nivel de studiu de
fezabilitate i datele obinute sunt oferite de Beneficiar, cu titlu informativ.
Studiul geotehnic va fi de asemenea pus la dispozitia Prestatorului, cu titlu informativ insa
Prestatorul se obliga sa efectueze investigatii amanuntite in conformitate cu caietul de sarcini
pentru investigatii prezentat in Anexa 1 la prezentul Caiet de sarcini.
Prestatorul va verifica acurateea informaiilor primite i va avea n continuare responsabilitatea
pentru toate datele ncorporate n proiectarea sa. Dac el consider c este nevoie de informaii
suplimentare, pentru confirmarea rezultatelor obtinute si acceptate deja de Beneficiar, va obine
acele informaii pe propria cheltuial (studii topo, investigatii geo suplimentare, etc).
Prelungirea traseului cu aprox. 5 km s-a impus pentru a se face legatura cu viitoarea varianta de
ocolire a municipiului Sibiu la standard de autostrada, punctul de conexiune fiind la km 0+000 al
autostrazii Sibiu Pitesti.
3.2 Riscuri
Urmatoarele riscuri au fost identificate, dar nu se vor limita la acestea, iar Prestatorul le va trata si
totodata vor fi asumate de catre acesta

Exista riscul de a fi inregistrate intarzieri sau alte dificultati in realizarea proiectului

datorate faptului ca documentatiile anterioare pof fi incomplete, sau sa prezinte informatii
necorelate intre acesteaetc.

Este puin probabil ca investigaiile de teren solicitate s fie realizate n timpul iernii, iar
data efectiv de atribuire a contractului poate influena planificarea global a proiectului.
Exist riscul identificrii incorecte a conditiilor particulare ale terenului i ale naturii
solului i rezultate inadecvate n urma proiectului.
Exista riscul de a intampina dificultati in procesul de proiectare datorate amplasamentului
cu un relif accidentat, preponderent montan, ceea ce poate ingreuna accesul la efectuarea
de masuratori si toate celelalte studii si investigatii necesare a fi efectuate direct pe
amplasamentul proiectului.

Exista riscul ca Autoritatile de Mediu sa solicite reluarea procedurii de mediu, avand in

vedere ca procedura inceputa anterior nu este finalizata si nu a fost emis pana in prezent
Acordul/Acordurile de Mediu si nici alte acte de reglementare in acest sens.

Este de menionat, ca risc potenial, c ntrzierile pot aprea din cauza observatiilor sau
cerinelor speciale formulate de ctre Autoritatile de Mediu, de catre administratorii
ariilor naturale protejate, de catre publicul participant la dezbaterile publice sau alti
factori implicati in derularea procedurilor de mediu.

Este de mentionat, ca risc potential, ca intarzieri pot aparea n cazul n care traseul propus
va afecta arii naturale protejate cum ar fi situri Natura 2000 si alte asemenea, din cauza
cerinelor si a oricaror studii de specialitate, inclusiv studii de evaluare adecvata impuse
de Autoritatile de Mediu sau de catre administratorii ariilor naturale protejateetc, aceste
studii fiind necesare a fi elaborate de Prestator.

Exista riscul posibil ca planurile de urbanism in aria de desfasurare a traseului proiectului

sa nu existe sau sa fie incomplete.

Exista riscul ca intarzieri si/sau alte dificultati pot aparea in obtinerea de catre Prestator a
tuturor avizelor, acordurilor, permiselor si a autorizatiilor necesare, avand in vedere
implicarea mai multor autoritati si institutii in emiterea acestora, care pot impune diverse
conditii si/sau constrangeri. Neobtinerea de catre Prestator la timp sau chiar deloc a unuia
sau mai multor avize/acorduri sa poata genera riscuri care pot conduce la imposibilitatea
de obtinere a Acordurilor de Mediu sau a altor autorizatii necesare, fapt ce ar determina
blocarea realizarii proiectului.

Din experien s-a constatat c achiziiile de terenuri reprezint un proces ndelungat i

complicat i care poate cauza ntrzieri, inclusiv si n obtinerea Autorizatiei de construire.
Identificarea reelelor de utiliti afectate de ctre proiect, cat si realizarea studiilor si a
documentatiilor tehnice pentru mutarea/protejarea acestora, s-a dovedit de asemenea, a fi,
n unele cazuri, o activitate care necesit timp si care poate duce la intirzieri in
elaborarea Studiului de Fezabilitate,
Risc foarte mare este nerespectarea calendarului de realizare a activitatilor, datorita
intirzierii comentariilor AMPOST/JASPERS, care in practica actuala au generat intirzieri
in finalizarea studiilor de fezabilitate.

4.

SCOPUL LUCRRILOR

5.1 Generalitati
Definiia general a activitilor ce vor fi realizate este stipulat n termeni generali n cele ce
urmeaz. Cu toate acestea, scopul serviciilor, prioritile i programul variaz, conform celor
explicate n urmtoarele seciuni.
4.1.1 Descrierea proiectului
Autostrada Sibiu Pitesti
Obiectivul activitii este de a revizui Studiul de Fezabilitate
Activitile pe care Prestatorul le va realiza, dar nu se va limita la acestea, sunt descrise n cele ce
urmeaz:
ACTIVITATEA [i] - Autostrada Sibiu PitestiActiviti de realizat (dar far a se limita la
acestea):
Revizuirea Studiului de Trafic
Studiu hidrologic i hidraulic detaliat
Studii Geotehnice detaliate a se vedea si respecta specificatiile tehnice din Anexa 1
Studii topografice detaliate
Conectarea reelei locale de drumuri
Investigaii de teren complete
Identificarea suprafetelor de teren afectate, inclusiv de lucrarile de relocare/protectie a Utilitilor
Publice si furnizarea de planuri detaliate si informatii privind proprietarii
Revizuirea Analizei cost beneficiu si analiza multicriteriala
Obtinerea si/sau actualizarea a tuturor avizelor, acordurilor, permiselor si autorizatiilor necesare
Elaborarea si/sau actualizarea tuturor Studiilor de Impact Asupra Mediului, Studiilor de Evaluare
Adecvata necesare obtinerii Acordurilor de Mediu si Avizului Natura 2000 si/sau a
Declaratiei/Declaratiilor autoritii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000
Asistenta acordata Beneficiarului in vederea pregatirii Aplicatiei de finantare
Revizuire/actualizare proiecte relocare/protejare utilitati
Asistenta acordata Beneficiarului in vederea elaborarii documentatiei de atribuire pentru contractul
de proiectare/executie inclusiv asistenta tehnica in perioada de clarificari la documentatia de
atribuire.
Orice alte documente sau sarcini relevante indeplinirii obiectivului
4.1.2 Grupuri beneficiare
Beneficiarul final este CNADNR, prin intermediul MTI. De asemenea beneficiari vor fi si
utilizatorii de drumuri.

4.2

Activiti Specifice
10

4.2.1 Standardele existente de respectat

n vederea proiectrii, Prestatorul va respecta standardele nationale din Romania n vigoare.
Standardele naionale din Romnia sunt actualizate anual i sunt publicate de ctre Asociaia
Romn de Standardizare n Catalogul Romn de Standarde.
Pentru dimensionarea structurii de drum Prestatorul va respecta Directiva Uniunii Europene
96/53 cu privire la sarcini i dimensiuni i normele din Romnia.
Pentru dimensionarea sectiunilor de tunele care se vor construi pe aceasta autostrada, se
va respecta legea 277/2007 privind cerintele minime de siguranta pentru tunelurile situate pe
sectiunile nationale ale Retelei rutiere transeuropene.
n ceea ce privete cadrul legal al regimului drumurilor cit si de promovare al obiectivelor de
investii si lucrari de interventii , Prestatorul va respecta prevederile Hotarari de Guvern nr. 28 din
09/01/2008, Ordonanei de Guvern nr. 43/1997, apobat de Legea nr. 82/1998 (cu modificrile i
completarile ulterioare).
4.2.2

Investigaii de teren

Presatatorul va efectua o vizualizare a locatiei si o analiza a alternativelor studiate si a alternativei

avizate pentru care s-a elaborat studiul de fezabilitate si va prezenta in cadrul metodologiei
aceasta analiza si posibilitatea pastrarii traseului initial precum si justificari solide pentru orice
modificare necesara a acestui traseu. .
Nivelul de investigaii de teren ntreprinse variaz, iar calitatea i suficiena datelor existente n
acestea vor fi analizate cu atenie n conformitate cu descrierea de mai sus, de la punctul 4.1.1
Descrierea Proiectului.
Prestatorul va avea experi cheie n echipa sa pentru a planifica, organiza, monitoriza, procesa i
asigura calitatea studiilor ntrerpinse i a datelor primite.
4.2.2.1 Investigaii de Sol, Materiale i Geotehnice
In ceea ce priveste calitatea si disponibilitatea materialelor de constructie, Prestatorul va
ntreprinde o investigaie complet a solurilor i materialelor, incluznd eantionarea, testarea n
laborator i estimarea cantitailor disponibile n conformitate cu practica internaional, pentru a
stabili surse poteniale de materiale de construcie, precum si distanta acestora fata de locatia
organizarii de santier. De asemenea vor fi identificate si locatiile unde , din punct de vedere al
mediului nu pot fi amplasate organizari de santier, gropi de imprumut sau alte surse posibile de
materiale.
Prestatorul va identifica gropi de mprumut i cariere poteniale, care pot fi achizitionate ca parte
din achizitiile de teren necesare sau care pot face subiectul unui acord ntre constructor i
proprietarul de teren in cauz, sau in mod posibil o combinatie din aceasta.
Investigaii n teren
Pentru investigarea fundaiei drumului, se vor lua probe la intervale conform STAS-urilor in
vigoare. Pentru seciuni specifice, Prestatorul va spori nivelul de detaliu al investigaiilor. Probele
vor fi testate n mod adecvat n laborator pentru: limitele Atterberg, sort, compactare, capacitate
portant, grad de consolidare.
Investigaii geotehnice
Vezi Anexa 1 la prezentul Caiet de sarcini.
11

4.2.2.2 Studiu hidraulic i hidrologic

Prestatorul va revizui studiul datelor disponibile cu privire la topografie (hri topografice,
fotogrametrie stereoscopic), durata furtunii, statistici de ploi, caracteristicile solului superior,
vegetaia etc, astfel nct s evalueze zonele de captare i parametrii hidraulici pentru toate
prevederile existente i propuse de scurgere.
Prestatorul va revizui informaiile cu privire la nivelul nalt de inundaii, nivelul sczut al apei,
viteza de scurgere etc, din nregistrrile disponibile anterioare, cercetrile locale i semnele
vizibile, dac exist, cu privire la componentele structurale i terasamente.
Se va realiza un studiu de seismicitate a unei zone largi nconjurtoare.
4.2.2.3 Studiu de Traseu
Conform acestei activitati Prestatorul va reanaliza varianta de traseu avizata in CTE CNADNR
2968/18.12.2007 in concordanta cu noul studiu geotehnic.
4.2.2.4 Studiu Topografic
n vederea urgenei finalizrii studiului de fezabilitate, Prestatorul va ntreprinde investigaii
detaliate ale traseului pentru autostrada in cauza pe baza ortofotografiei. Specificaiile pentru
pregtirea fotogramelor vor fi elaborate de ctre Prestator, dar vor avea n vedere urmtoarele
cerine minime.
Scara imaginii 1:25 000 cu pixelii imaginii de m;
Precizia vertical de 85 cm pe puncte bine definite;
Pregtirea Modelului Digital de Teren (MDT) care cuprinde o combinaie de puncte i linii care
va permite generarea liniilor de contur de 1-2 m nivel de precizie n funcie de tipul de teren i
vegetaie.
Este ideal ca fotogrametria s fie realizat nainte de inflorescena din primvar, iar fotogramele
rezultate i MDT s fie folosite ca suport pentru investigaiile preliminare ale traseului orizontal i
vertical, incluznd evaluarea cantitii de terasamente, ntr-un sistem CAD potrivit. Fotogramele
vor fi n continuare folosite ca suport pentru consultaiile publice pentru a prezenta soluia
preferat.
Studiile topografice vor fi realizate in baza sistemului STEREO 70 pentru planimetrie si in
Sistem MAREA NEAGRA 75 pentru altimetrie vizate de OCPI.
4.2.3

Studiu de Trafic

Scop/obiective
Studiile de trafic in sectorul rutier au ca scop estimarea efectului reabilitarii drumurilor, a
implementarii infrastructurii noi (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale, variante
ocolitoare, etc.), a masurilor de politica de transport si a oricaror interventii care modifica in
structura si capacitatea de circulatie pe reteaua de drumuri din Romania. Studiile de trafic vor fi
intocmite la un nivel de detaliere suficient de ridicat pentru a permite dimensionarea intersectiilor
prevazute, care ar urma sa asigure legatura cu reteaua existenta de drumuri.
In primul rand se va estima efectul asupra cererii de mobilitate si a fluxurilor de trafic aferente,
diferentiate pe tip de vehicul si combinatii ale acestora, pe o perioada de 30 de ani de la
implementarea proiectului, conform clasificarii CNADNR/CESTRIN.

12

Prestatorul va efectua, de asemenea, studii cu privire la timpii de calatorie in minute (durata

deplasarii prin oras in conditii de trafic urban/restrictii rutiere si durata deplasarii dupa executia
proiectului) Prestatorul va estima viteza de deplasare (pe tipuri de vehicule) inainte si dupa
implementarea proiectului. Se va identifica intensitatea traficului la ora de varf pe reteaua
existenta pentru principalele perechi OD (origine destinatie).
Retea si zonificare
Se va defini sistemul de zonificare care va trebui sa contina zonele detaliate la nivel de localitate
pentru aria studiului. Astfel, aria studiului (care va fi definita impreuna cu Beneficiarul in functie
de sectorul de drum aflat in studiu) va fi constituita la nivelul celor circa 3.200 zone detaliate
CNADNR, si aria de influenta la minim nivelul de 190 zone pentru Romnia.
Prestatorul va identifica si stabili reeaua de transport relevanta pentru proiectul in studiu, astfel:
se vor introduce atit drumurile judeene cit si locale in aria de studiu, se vor introduce conectorii
la reea aferenti zonificarii detaliate in aria de studiu a proiectului.
Situatia actuala
Se vor lua in considerare in primul rand valorile de trafic corespunzatoare ultimului recensamint
CESTRIN la nivelul intregii retele de drumuri. Datele prezentate se vor defalca intre traficul
national, international si de tranzit, si tipuri de vehicule conform clasificarii CNADNR /
CESTRIN.
Suplimentar, prestatorul va efectua recensaminte de trafic si anchete origine destinatie pe tipuri
de categorii de autovehicule conform clasificarii CNADNR/CESTRIN (autoturisme;microbuze;
autobuze; camionete; camioane cu 2 osii; camioane cu 3 sau 4 osii; camioane cu 5 osii si peste 5
osii) cu scopul de a permite colectarea de date detaliate exprimate in vehicul etalon si fizic cu
privire la cererea de mobilitate si traficul pe reteaua de drumuri nationale si judetene care se
regasesc pe coridorul de transport definit de catre proiectul aflat in studiu, in scopul actualizarii
anului de baza a matricilor origine-destinatie (pentru sistemul de zonificare stabilit anterior pentru
proiect). Atit perioada in care se vor efectua recensamintele de trafic si anchetele OD, cit si
modalitatea de efectuare a acestora se vor propune in cadrul metodologiei, iar in cadrul
Raportului de inceput se vor agrea si actualiza impreuna cu Beneficiarul.
Recensamintele de trafic vor avea la baza contorizari ale traficului pe o perioada de cate o
saptamana, inclusiv zilele nelucratoare, in sectiuni relevante (noduri de descarcare a traficului: nu
numai drumuri nationale/autostrazi ci si drumurile judetene/locale) pentru evaluarea nivelelor de
trafic pe sectiuni importante (pe ambele directii de circulatie a traficului), cum ar fi in apropierea
intersectiilor.
Generare si distributie a deplasarilor de persoane si marfa
Prestatorul va actualiza si detalia modelul de transport pentru anul de baza si pentru coridorul de
transport aflat in studiu: matricile O-D pe tipuri de vehicule, zonificare si reea de transport. Se va
prezenta o comparatie intre matricea O-D, cea mai recenta realizata de CESTRIN, si cea rezultata
in urma actualizarilor efectuate cu ajutorul noilor recensaminte si anchete OD. Matricile OD
finale pentru anul de baza vor fi realizate si prezentate la nivelul sistemului de zonificare detaliat
pentru traseul recomandat.

13

Prognozele de cerere de mobilitate vor fi realizate cu ajutorul modelului de transport, pe baza

prognozelor factorilor de generare si atragere a deplasarilor de persoane si marfa, la nivel de zona
de trafic (unitate teritorial care genereaza/atrage trafic) . In acest sens se vor considera cele mai
recente previziuni socio-economice elaborate de catre Comisia Nationala de Prognoza, si
informatii din alte surse relevante.
Va fi dezvoltat o prognoz detaliat de a cererii de mobilitate matrici OD pentru persoane si
marfa pe tipuri de autovehicule pentru trei scenarii de dezvoltare socio-economica (ridicat,
medie si joas) pentru o perioad de 30 de ani. Se va lua de asemenea in considerare evolutia
gradului de incarcare a diferitelor categorii de autovehicule de transport marfa (in
tone/autovehicul).
Prognoza de trafic va fi efectuata pe aceeasi perioada pentru care se va elabora si Analiza Cost
Beneficiu. Prestatorul va recomanda tipul de infrastructura in conformitate Prevederi Ordinul 45
si 46/1998.
In cadrul elaborarii prognozelor de trafic se va include compozitia traficului generat: indus, atras
si de dezvoltare, si se va analiza senzitivitatea fluxurilor de trafic prognozate la deviatia anumitor
variabile critice: elasticitatea cererii de calatorie corespunzatoare variatiei timpilor si costurilor de
transport, nivelurilor de congestionare ale modurilor concurente, strategiilor modurilor
concurente.
In cadrul studiului de trafic vor fi incluse ipoteze de dezvoltare a retelei rutiere din Romania
privind deschiderea / reabilitarea unor drumuri din aria de influenta a proiectului, in functie de
informatiile oferite de CNADNR, sau in functie de informatiile primite din partea Autoritatilor
Locale din zona proiectului, la momentul elaborarii Raportuluide inceput .
De asemenea, Prestatorul va planifica si realiza studii ale sarcinii pe osie n normativul AND
584/2007 pentru a determina Factorii de Echivalent a Vehiculelor si modele de suprancrcare, n
vederea calculrii mpreun cu datele de trafic, a rezistentei sistemului rutier necesar pentru
autostrada.
Prezentare rezultate
In cadrul concluziilor Studiului de Trafic se va recomanda scenariul cel mai probabil de prognoza
a traficului in baza caruia se va realiza Analiza Cost-Beneficiu.
De asemenea, concluziile si metodologia studiului de trafic vor fi include:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Prezentarea conceptului studiului si a modului de lucru/abordrii;

Prezentarea modului de culegere a datelor suplimentare (recensminte de trafic si anchete
OD) si a rezultatelor acestora;
Prezentarea reelei de transport utilizate si a atributelor acesteia;
Prezentarea (referine la) modelului de transport utilizat;
Prezentarea scenariilor in detaliu, pe componentele enumerate mai sus: socio-economice, de
infrastructura, de politici de transport;
Prezentarea matricilor OD agregate pentru coridorul aflat in studiu, la nivel detaliat (pe tip
de vehicule, pe tip de utilizatori, pentru situaia actuala si cea de perspectiva pe scenarii);
Prezentarea efectelor implementrii proiectului, prin estimarea efectelor asupra: Timpului de
calatorie pe categorii de utilizatori; de prezentat timpul in minute de calatorie; viteza de
14

8.
9.

deplasare inainte si dupa implementarea proiectului, Accesibilitatii, Consumului de

combustibil; Emisiilor poluante, ca si: NOx, CO, CO2, HC, PM-10
Prezentarea fluxurilor de trafic afectate pe reea grafic si tabelar, in vehicule fizice si etalon,
pe tipuri de vehicule si in total;
Menionarea soft-ului de transport planning utilizat.
4.2.4

A. Analiza Cost-Beneficiu

Analiza Cost Beneficiu va verifica msura n care constructiile tehnice de drum propuse se
justific din punct de vedere financiar si economic. Analiza financiara si economic va fi realizat
pe o perioad de 30 de ani corelata cu perioada studiului de trafic. Datele prognozelor de trafic
vor constitui informatii pentru calculul beneficiilor economice.
Metodologia utilizata pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu va fi in conformitate cu:
- Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects elaborat de CE in iunie 2008;
- Guidelines for Cost Benefit Analysis of Transport Projects elaborat de Jaspers
- Master Plan General de Transport
- General Guidelines for Cost Benefit Analysis of Projects to be supported by the
StructuralInstruments elaborat de ACIS in 2008.
In cazul in care exista informatii contradictorii intre informatiile acestor documente, se va solicita
opinia Beneficiarului la momentul transmiterii raportului de inceput prin prezentarea unei analize.
Analiza Optiunilor
In cadrul analizei optiunilor, Prestatorul va compara scenariul fara proiect (do minimum) cu
scenariul cu proiect (do project)in care se vor analiza alternativele recomandate in cadrul
studiului de traseu.
Scenariul a face minimum include un nivel realist de ntretinere si un volum minim de
mbunatatiri minore acolo unde este absolut necesar pentru a evita deteriorarea infrastructurii de
transport.
Analiza Financiara
In cadrul Analizei Financiare se vor analiza fluxurile financiare ale proiectului, din care fac parte:
- Costuri de investitie si valoare reziduala
- Costuri de Operare si Intretinere (inclusiv materii prime, mna de lucru, curentul si costurile
pentru ntretinerea regulata a lucrarilor planificate)
- Surse de finantare.
Costurile de investitie vor reprezenta valoarea totala cu TVA a proiectului asa cum este reflectata
in devizul general, la care se vor adauga in masura posibilitatilor costurile aditionale legate de
managementul proiectului, realizate in interesul Beneficiarului.Costurile de investitie se vor
realiza in conformitate cu Devizul general din cadrul HG.28/2008 si va cuprinde costurile istorice
adica costurile consumate si angajate de care Beneficiar pina la acest moment cit si costurile
viitoare pentru realizarea acestor investitii. Este de retinut ca estimarea costurilor contractelor de
supervizare cit si de executie de lucrari se vor realiza in corelare cu instructiunile din cadrul
Capitolului 7.3.
15

Costurile de investitie vor fi detaliate pe ani in functie de calendarul de implementare al

proiectului si modalitatea de ajustare la inflatie a preturilor va fi agreata impreuna cu Beneficiarul
la momentul transmiterii Raportului de inceput.
Costurile de operare si intretinere vor fi prognozate in conformitate cu Normativul AND 5542004, si vor fi analizate pentru alternativele de traseu recomandate. Costurile de intretinere si
operare ale sistemului vor include cel putin urmatoarele:
- Costurile de functionare a infrastructurii (ex: semnalizare / controlul traficului, zone
de trecere cu taxe)
- Costurile de ntretinere (ex:. curatare, reparatii minore, ntretinerea pe timp de iarna)
- Costurile de reconditionare (ex: nlocuirea stratului de suprafata al soselelor).
Se vor calcula de asemenea, costuri de intretinere pe drumul existent in conditiile construrii
noului drum, tinandu-se cont de scaderea traficului ca urmare a devierii acestuia pe noul drum.
In tabelele analizei financiare si economice se vor regasi aceste costuri calculate incremental
pentru varianta cu proiect si fara proiect.
Urmatoarele rezultate vor fi oferite in cadrul analizei financiare:
- sustenabilitatea financiara, care include costul investitiei, veniturile si costurile de
operare, precum si sursele de finantare. Nu se va include aici valoarea reziduala. In cadrul
sustenabilitatii se va calcula fluxul de numerar net al proiectului.
-

Rentabilitatea investitiei totale. n acest tabel, cheltuielile (iesirile) includ toate investitiile
si costurile de operare iar veniturile (intrarile) includ orice venit posibil plus valoarea
reziduala. Calculnd balanta unor astfel de cheltuieli si venituri (folosind o rata de
actualizare corespunzatoare), se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara:
Valoarea Neta Actualizata Financiara a Investitiei (VNA-F/C)
Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Investitiei (RFIR/C).
Raportul B/C
- Rentabilitatea capitalului propriu, unde iesirile includ capitalul propriu format pe baza
planului de cheltuieli din: partea de cheltuieli eligibile suportate din GoR, cheltuielile
neeligibile si TVA. Se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara:
Valoarea Neta Actualizata Financiara a Capitalului (VNA-F/K)
Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Capitalului (RFIR/K).
Raportul B/C.
Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei financiare este de 5%.
Valoarea reziduala se va lua in calcul pentru ultimul an din ciclul de viata al proiectului. Se va
analiza si calcula in functie de durata de viata a diferitelor tipuri de structuri incluse in cadrul
proiectului (ex: drumuri, poduri, tuneluri, etc.) si proportia acestora in costul total al proiectului in
perioada de referinta de 30 de ani, cu exceptia exproprierilor a caror valoare reziduala va fi egala
cu valoarea initiala
In cadrul costurilor de investitie vor fi incluse si costuri aferente implementarii proiectului in baza
Ordinului comunt MT/MEF 28/75/2008 care vor fi stabilite impreuna cu Beneficiarul dupa
finalizarea Devizului General conform HG 28/2008, si va fi de asemenea stabilita eligibilitatea
acestor cheltuieli.
Analiza economica
16

Analiza economic se va baza pe principiul comparatiei costurilor si beneficiile alternativelor de

traseu recomandate, prin comparare cu situatia curent.
Costurile si beneficiile economice vor fi estimate si comparate pentru alternativele de investitie
printr-o analiz economic a fluxurilor de numerar. Rezultatele analizei vor fi msurate de ctre
indicatorii economici cheie, Rata Intern de Rentabilitate Economic (RIRE), Valoarea Actual
Net Economic (VANE) si raportul Beneficiu/Costuri. Analiza va fi nsotit de testarea adecvat
a parametrilor critici. Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei economice este de 5.5%.
Costurile de investitie si cele de intretinere vor fi transformate din costuri financiare in costuri
economice prin eliminarea TVA-ului si ulterior, aplicarea factorilor de conversie in functie de
tipul de costuri care intra in structura acestora pe baza recomandarilor din Master Planul General
in Transporturi si Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects, iunie 2008.
Atat costurile de investitie cat si cele de intretinere se vor calcula in Excel sau similar.
In cadrul analizei economice vor fi luate in considerare urmatoarele tipuri de beneficii calculate in
varianta cu proiect si fara proiect:
-

Beneficii din reducerea timpului de parcurs reducerea timpului de parcurs pentru

pasageri
si cargo pe baza ratei de ocupare a vehiculelor sau a gradului de incarcare cu marfa
(exprimata in minute pentru fiecare tip de vehicul).
- Beneficii din reducerea costurilor de operare a vehiculelor (pentru fiecare tip de vehicul)
in functie de indicele de degradare proiectat fata de cel determinat pentru drumul existent
- Beneficii din reducerea numarului de accidente: in acest caz, in cazul constructiei de
autostrada trebuie calculata reducerea numarului de accidente in conditiile
mentinerii unui anumit numar de accidente pe drumul existent.
- Beneficiile externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socio-economice in
varianta cu proiect si fara proiect avand in vedere ca traficul este deviat in afara mediului
urban. Se recomanda utilizarea ca baza a datelor cuprinse in Master Plan. Tipurile de beneficii
externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socioeconomice ce vor fi analizate vor
include:

Poluarea fonica (ziua si noaptea)

Poluarea atmosferica (noxe)
Efectul de sera / schimbarile climatice
Alte impacturi asupra mediului cum ar fi: vibratii, separare, vizualizare, consum de
resurse, peisaj, poluarea solului / apei, etc.
Alte impacturi socio-economice cum ar fi: utilizarea terenului, dezvoltarea economica,
locuri de munca pe termen scurt si pe termen lung, coeziunea la nivel national si
european, urbanizare, efect de retea, etc.

Pentru valorile unitare ale costurilor accidentelor si a timpului se vor utiliza valorile propuse in
Ghidul Jaspers, in cazul in care nu se va preciza altfel. Pentru costurile de operare a vehiculelor se
vor utiliza coeficientii determinati in cadrul Master Planului General in Transporturi in cazul in
care nu se va preciza altfel.
17

In conformitate cu prevederile HG 28/2008, Prestatorul va realiza estimari cu privire la forta de

munca ocupata prin realizarea autostrazii care vor include informatii cu privire la numarul de
locuri de munca atit din faza de executie a acesteia cit si in faza de operare.
Analiza de senzitivitate
In conformitate cu HG 28/2008, in cadrul Analizei Cost-Beneficiu va fi inclusa o analiza de
senzitivitate. Analiza de senzitivitate urmrete identificarea variabilelor critice i impactul lor
potenial asupra modificrii indicatorilor de profitabilitate.
Analiza de senzitivitate se realizeaz n doua etape, rezultatul fiecareia urmnd a fi reflectat in:
1. identificarea variabilelor critice: stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice pentru
indicatorii de profitabilitate ai celor trei variante de ocolire se efectueaza printr o analiza calitativa
a variabilelor. Acest lucru se realizeaz prin modificarea procentual de +/- 1% a unui set de
variabile ale proiectului i apoi calcularea valorii indicatorilor de profitabilitate. Orice variabil a
proiectului pentru care variaia cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 1% n valoarea de
baz atit a, VNAE si REIR va fi considerat o variabil critic;
2. Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice: lund n considerare rezultatele obinute
la primul pas, orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va produce o modificare cu
mai mult de 1% n valoarea de baz a VNAE si REIR va fi considerat o variabil critic. Pentru
variabile critice se solicit calcularea aa numitei valorii de comutare, care reprezint variaia (n
procente) a variabilei critice care face ca indicatorul de profitabilitate analizat (VNAE) s treac
prin zero sau RIRE sa fie egala cu rata de actualizare .
Analiza de risc
Aa cum se prevede n articolul 40 litera (e) a Regulamentului 1083/2006, n ACB se va include o
evaluare a riscului.
Analiza riscului are ca scop estimarea probabilitii modificrii indicatorilor de profitabilitate care
pot avea loc, rezultatele acestei analize exprimndu-se ca medie estimat i deviaie standard ale
indicatorilor menionai.
Indicatori de profitabilitate relevani care se vor considera pentru analiza de risc i sunt REIR i
VNAE pentru analiza economic.
Estimarea distribuiei probabilitii pentru indicatorii de profitabilitate: aceasta etapa implic o
evaluarea calitativ a factorilor relevani care pot afecta valorile variabilelor critice, precum i
msurile incluse deja n proiect pentru a reduce impactul acestor factori. n consecin, propunem
dou opiuni pentru cuantificarea nivelului de siguran valorilor calculate pentru indicatorii
profitabilitate:
a. Dac exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice,
atunci este recomandabila utilizarea metodei statistice Monte Carlo sau similar, care atribuie
simultan valori ntmpltoare variabilelor critice (n cadrul distribuiei ateptate) pentru un numr
sau repetiii suficient de mari pentru a obine o probabilitate a distribuiei pentru fiecare din
indicatorii de profitabilitate. Astfel fiecare indicator de profitabilitate se va exprima ca medie i
deviaie standard a variabilelor obinute dup toate repetiiile.
b. Dac nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor
critice, atunci analiza riscului se va realiza prin definirea scenariul optimist i pesimist care va
include toate variabilele critice i calcularea a dou valori extreme pentru indicatorii de
profitabilitate pe baza celor dou scenarii.
18

Rezultatul analizei de risc va determina incertitudinea n ceea ce privete implementarea si

executia fiecarei variante de ocolire prezentind gradul cel mai probabil de variaie de la cea mai
bun estimare a REIR i VNAE pentru analiza economic.
Concluziile analizei de risc vor fi prezentate si sub forma de grafice si vor fi incluse in raportul
Prestatorului.
Totodata in urma unei analize cantitative a riscurilor si a impactului acestora asupra costurilor
proiectului, se va prezenta un tabel centralizat al variatiei costurilor de investitie in functie de
riscurile care au fost stabilite ca vor avea cel mai mare grad de aparitie. Astfel se va recomanda de
catre Prestator plafonul necesar de rezerve care va trebui avut in vedere pentru executia fiecarei
variante de ocolire.
Pe langa analiza de risc, Prestatorul va realiza un plan de management al riscurilor specifice
proiectului in functie de riscurile posibile identificate de Prestator si de masurile posibile de
reducere a aparitiei acestor riscuri.
Prezentarea rezultatelor
Concluziile ACB vor include argumentarea alegerii solutiei tehnice din punct de vedere financiar,
tehnic( si masuri de siguranta), socio economic si de mediu.
Calculele sa fie prezentate n asa maniera nct sa poata fi verificate. n cazul n care este folosita
o fisa de calcul, se ofera in cadrul raportului (atat in varianta scrisa cat si cea electronica)
versiunea Excel, nsotita de comentarii si explicatii.
Dupa realizarea Analizei Cost Beneficiu, concluziile vor fi prezentate in cadrul unui document
care va cuprinde cel putin urmatoarele sectiuni:
1. Obiectivele Proiectului si Identificarea Proiectului
Se vor corela obiectivele proiectului cu obiectivele POST, asa cum a fost agreat cu Comisia
Europeana. De asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale proiectului si rezultatele
analizei cererii de trafic pe baza carora s-au analizat costurile si veniturile proiectului.
2. Analiza Optiunilor
Se vor prezenta in prima parte rezultatele analizei cererii de trafic realizate in cadrul raportului de
trafic si previziunile realizate.
Pe baza cererii de trafic analizate anterior , se vor identifica scenariul do minimum versus
scenariul do project si va completa analiza tehnica cu o analiza financiara si economica.
3. Analiza financiar
Se vor furniza detalii asupra proiectiilor financiare si concluziile analizei n ceea ce priveste
aplicarea principiul poluatorul plteste, disponibilitatea, sustenabilitatea financiar, precum si
indicatorii de profitabilitate (ex: VNA-F/C , FIRR/C, VNA-F/K , FIRR/K, B/C ),
4. Analiza economic
Se vor identifica si cuantifica n termeni monetari beneficiile proiectului, corectia costului
proiectului cu preturi economice si se vor calcula VANE, raportul B/C si RIRE.
19

5. Analiza riscului si a senzitivittii

Va cuprinde informatii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare n fiecare caz, factorii
relevanti si msurile legate de schimbrile n aceste variabile critice, precum si estimarea
distributiei probabilittii pentru indicatorii de profitabilitate economica. Prezentarea unui plafon
necesar de rezerve care trebuie asigurat pentru executia autostrazii.
6. Concluzii si recomandari ale analizei ACB, cat si o cronograma pentru autostrada, care este
recomandabil sa fie realizata in Microsoft Project si care va tine cont de legaturile logicotemporale dintre diferitele activitati si punctele critice identificate, prezentind in ansamblu
perioada de implementare recomandata..
In cazul in care, ca urmare a finalizarii procesului de evaluarea a studiului de impact si/sau
a finalizarii proiectului tehnic se vor inregista schimbari ale traseului autostrazii care a fost
recomandata si care produc modificari semnificative (mai mari de +/- 10,01%) ale costului
de investitie, Prestatorul va actualiza Analiza Cost Beneficiu.
4.2.4 B Analiza Multicriteriala
Analiza multicriteriala se va realiza pe baza stabilirii unor criterii clare si obiective care pot fi
urmatoarele dar nu se rezuma la acestea: impactul asupra mediului, costul investitiei,
atractivitatea si utilitatea pentru trafic, beneficii economice, complexitatea caracteristicilor
tehnice.
Fiecaruia din aceste criterii i se va aloca o pondere in functie de importanta acestuia in atingerea
obiectivelor proiectului. In final se va realiza agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza
preferintelor relevate si se va recomanda varianta de traseu care avea scorul cel mai ridicat pentru
autostrada.
Detalii privind Analiza Multicriteriala cat si stabilirea criteriilor si a ponderilor acestora, se vor
agrea impreuna cu Beneficiarul la inaintarea Raportului de Inceput aferent Proiectului.
4.2.5

Evaluarea Impactului asupra Mediului-Acorduri de Mediu

Prestatorul va analiza Studiile de Evaluare a Impactului asupra mediului existente, inclusiv partea
de documente existente ca parte a procedurii de mediu demarata anterior si nefinalizata pana in
prezent, nu a fost emis nici Acordul/Acordurile de Mediu si nici toate celelate acorduri si acte de
reglementare necesare. In acest sens, in cazul in care Autoritatile competente pentru protectia
mediului decid ca procedura desfasurata anterior trebuie reluata, Prestatorul este pe deplin
responsabil de reluarea procedurii de mediu si parcurgerea tuturor etapelor necesare conform
legislatiei in vigoare si obtinerea Acordului/Acordurilor de Mediu, a Avizului Natura 2000 si/sau
a Declaratiei/Declaratiilor autoritii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000 si a
oricaror alte avize/acorduri si aprobari solicitate de autoritatile competente pentru protectia
mediului.
Prestatorul este responsabil de parcurgerea procedurii/procedurilor de evaluare a impactului
asupra mediului si in scopul obtinerii Acordurilor de Mediu va realiza studiul complet de
20

Evaluare a Impactului asupra Mediului cu consultaii publice si va obtine in numele CNANDR

Acordul de Mediu, in conformitate cu Legislatia de mediu in vigoare ( din care mentionam
H.G. nr. 445/2009, O.U.G. nr. 57/2007, Ord. MMP nr. 135/2010, Ord. nr. 19/2010 Ordinul nr
863/2002 al Ministerului Apelor i Proteciei Mediului pentru aprobarea directivelor
metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului), care
este pe deplin armonizat cu Directivele UE..
Prestatorul este responsabil de elaborarea oricaror studii de specialitate solicitate de Autoritatile
Competente pentru protecia Mediului sau de administratorii ariilor protejate, inclusive elaborarea
Studiilor de Evaluare Adecvata cu datele solicitate prin Ordinul 19/2010, conform prevederilor
legale.
Prestatorul va tine cont de posibilitatea ca, fata de ariile naturale protejate care au fost identificate
initial, este posibil ca ulterior, sau in cursul implementarii contractului sa fie descoperite alte arii
natural protejate sau sa fie declarate si alte noi arii protejate, pentru care Prestatorul va fi
responsabil cu identificarea acestora, cu elaborarea oricaror studii de evaluare necesare si inclusiv
cu obtinerea actelor de reglementare pentru fiecare arie naturala protejata care nu este cuprinsa in
documentatiile initiale.
Prestatorul este responsabil de a respecta termenele stabilite de autoritatea competent pentru
protecia mediului n derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare.
SEIM va aborda att impactul asupra mediului n cursul construirii/execuiei, ct i impactul n
cursul exploatrii drumului conform legii 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Prestatorul trebuie s se asigure c SEIM contine un volum suficient de informaii n baza crora
autoritatea competenta pentru protectia mediului s poat lua decizia de a emite aprobarea
proiectului din punct de vedere al mediului si sa fie evitate orice amanari/intreruperi sau alte
dificultati.
Prestatorul trebuie sa se asigure ca Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie s se refere la
toate activitile implicate de realizarea proiectului, inclusiv, construcia de drumuri tehnologice,
Spatii de Servicii, Centre de ntreinere, Organizari de santier, zone ce urmeaz a fi despdurite,
carierele ce urmeaz a fi deschise pentru obinerea materiilor prime, Bazele de productie,
respectiv statii de betoane si mixturi asfaltice, etc. Evaluarea Impactului asupra Mediului nu
trebuie intarziata pentru niciuna dintre componentele proiectului din motive c, fie nu se cunosc
locatiile exacte pentru organizarile de antier, fie c evaluarea se poate face separat pentru
despduriri sau cariere deoarece un astfel de proiect este inclus ca atare n ANEXA I sau II a
Directivei EIA. Toate amplasamentele disponibile trebuie evaluate ca orice alt component a
proiectului, iar n SEIM trebuie ca acestea s fie descrise, prezentndu-se varianta optim.
Prestatorul va furniza urmtoarele informaii ( acoperind efectul direct, efectul indirect, secundar,
cumulativ, scurt, mediu i pe termen lung, permanent i temporar, pozitiv i negativ al
proiectului), fara a se limita la acestea in functie de specificul si complexitatea proiectului, dupa
cum urmeaza:

21

Informaii privind antierul, proiectul i dimensiunea proiectului;

Descrierea caracteristicilor fizice ale ntregului proiect i a cerinelor de amenajare i

utilizare a terenului n timpul fazelor de construcie i funcionare

Datele necesare n vederea identificrii i evalurii principalelor efecte, pe care proiectul

este probabil a le produce asupra mediului;

Descrierea caracteristicilor principalului proces de execuie, de exemplu, natura i cantitatea

materialelor folosite;

O estimare, n funcie de tip i cantitate, a reziduurilor i emanaiilor estimate (poluarea

apei, aerului i solului, zgomot, vibraii, lumin, cldur, radiaii etc) rezultate din
funcionarea proiectului propus;

Un plan al alternativelor studiate de ctre investitor i principalele motive pentru alegerea

sa, lund n considerare efectele asupra mediului;

O descriere a aspectelor de mediu probabile a fi afectate n mod semnificativ de ctre

proiect, n special: populaia, fauna, flora, defrisarea padurilor, solul, apa, aerul, factorii
de clim, peisajul, bunurile materiale, motenirea cultural i relaiile dintre acestea;

O descriere a efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului

rezultnd din: existena proiectului/folosirea resurselor naturale/emanaia de poluani,
producerea de pagube i eliminarea deeurilor i descrierea de ctre investitor a
metodelor de previzionare folosite n vederea evalurii efectelor asupra mediului;

O descriere a msurilor prevzute pentru a preveni, reduce i acolo unde este posibil,
compensa orice efecte negative semnificative asupra mediului;

Un rezumat non-tehnic al informaiilor furnizate sub titlurile de mai sus, pentru folosirea
n cadrul consultaiilor publice;

O indicaie asupra oricror dificulti ntlnite n compilarea informaiilor cerute.

n cursul SEIM, Prestatorul va evalua probabilitatea ca proiectul s afecteze zone speciale

protejate, i.e. zone poteniale Natura 2000 n conformitate cu 85/337/ EEC, 97/11/ EC i art 6 din
92/43 /EC (Directiva Habitate).
O zon special protejat (posibil viitoare zon Natura 2000) n Statele Membre este o zon care
intr ntr-una sau mai multe din urmtoarele categorii:

Zone care au fost identificate de ctre autoritile naionale competente ca zone ce vor fi
propuse n cadrul reelei Natura 2000 aa cum este prevzut n Directiva privind Psrile
(79/409/ EEC) i Directiva privind Habitatele (92/43/ EEC).

Zonele listate n inventariul Zonelor cu Psri Importante (IBA 2000) pentru rile
candidate sau (dac este disponibil) echivalentul, inventarii stiinifice mai detaliate
andosate de ctre autoritile naionale.
22

Zonele de delt de importan internaional stabilite n baza Conveniei Ramsar sau care
se calific pentru o asemenea protejare.

Zone la care se aplic convenia Berna cu privire la conservarea Naturii Slbatice

Europene i Habitalele Naturale (Art 4), n special zonele care ndeplinesc criteriile
reelei de Smarald.

Zonele protejate n baza legislaiei naionale de protejare a naturii.

n cazul n care proiectul este probabil a avea un efect semnificativ asupra unor asemenea zone,
fie individual, fie n combinaie cu alte proiecte, se va realiza o evaluare corespunztoare a
implicaiilor sale pentru zon (e) n vederea obiectivului de protejare a zonei, potrivit art. 6(3) al
Directivei 92/43/ EEC (Directiva privind Habitatele) ca parte din SEIM.
Pe aceast baz, Prestatorul va obtine in numele Beneficiarului declaratia Natura 2000, i dac
este necesar, conceperea msurilor de atenuare i compensatorii corespunztoare, necesare pentru
a se asigura c ntreaga coeren a proiectului Natura 2000 este protejat, potrivit art 6(4) al
Directivei 92/43/ EEC.
Prestatorul va efectua in numele CNADNR procesul de consultaii publice n conformitate cu
prevederile legislaiei n vigoare. Toate rapoartele SEIM, care vor fi pregtite n cadrul legislaiei
de mediu din Romnia, vor fi prezentate att n romn ct i n englez.
Procesul de consultaii publice va fi organizat de ctre autoritile relevante de mediu, cu
participarea efectiv a publicului (incluznd ONG-urile).
Prestatorul va defini strategia de consultaii, materiale de publicitate necesare. Pe baza aprobrii
anterioare a acestor documente de ctre CNADNR, Prestatorul va proiecta printa si distribui
materialele publicitare, brouri, fluturai, etc
Procesul de consultaii publice va include urmtoarele etape:

Autoritile interesate de proiect au oportunitatea de a-i exprima opinia i autoritile

desemnate sunt consultate;

Orice cerere de consimire a dezvoltrii proiectului i orice informaie colectat este pus
la dispoziia publicului n timp rezonabil;

Publicul interesat are oportunitate de a-i exprima opinia nainte de acordarea

consimmntului de dezvoltare. Pregtirile detaliate pentru informare i consultare vor
respecta legislaia din Romnia i directivele CE (ex. registrul pentru consultaii publice);

Informaia este transmis statului vecin, probabil a fi afectat de ctre proiect n mod
semnificativ, n cel mai scurt timp posibil, i nu mai trziu de informarea propriului
public;

Planul i procesul de consultare va fi suficient de flexibil pentru a permite generarea unui

rspuns la noile aspecte care pot aprea pe msur ce studiul avanseaz.

Prestatorul va obtine in numele CNADNR Acordul de Mediu care va permite obinerea

Autorizaiei de Construire.
23

Prestatorul va efectua in numele CNADNR informarea publicului i autoritilor relevante cnd sa luat o decizie de aprobare, amanare sau de respingere a dezvoltrii proiectului.
Prestatorul va actualiza planul de atenuare i estimare a costurilor de atenuare, pe baza
rezultatului Consultaiei Publice i le va include n estimrile de cost preliminare ale CNADNR
pentru proiectele de lucrri n cadrul Analizei de Fezabilitate realizate.
Rezultatele procesului de consultare vor fi apoi incluse n Raportul final de Evaluare a Impactului
asupra Mediului mpreun cu Proiectul Tehnic pentru obinerea Autorizaiei de Construire.
Prestatorul va fi responsabil de elaborarea unui Plan de Management de Mediu (PMM), care
trebuie sa asigure conformarea cu prevederile i ghidurile formulate de autoritile de
reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naional i/sau internaional. PMM trebuie sa
asigue verificarea performanelor de mediu prin informaii privind impactul pe msura producerii
acestuia si sa traseze riscurile care necesit msuri de atenuare si compensare.
PMM face legtura ntre amplasament, proiect i Acordul de mediu/Raportul de evaluare a
impactului asupra Mediului.
PMM va cuprinde cel putin descrierea aciunilor de detaliu necesare pentru realizarea
obiectivului, inclusiv modul n care acestea vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de actiuni,
termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/verificare i la ce nivel de
performan sau int ce calitate. Trebuie de asemenea prevzute mecanismele prin care se va
rspunde modificrilor n implementarea proiectului, situaiilor de urgen, evenimentelor
neprevzute i procesele de aprobare corespunztoare.
Nivelul de detaliere al informatiilor PMM trebuie sa fie substantial datorita faptului ca proiectul
este unul complex la scar mare cu riscuri poteniale nsemnate pentru mediu si cu diferente ntre
diferitele etape de realizare ale acestuia.
PMM, va furniza urmtoarele informaii, (fara a se limita la acestea) dupa modelul continutului
de mai jos:
-

Scurt rezumat al:

proiectului propus i al activitilor de construcie sau exploatare pe care le presupune;

mediul biofizic, economic i social;

managementul local al mediului, contextul juridic i de planificare relevant pentru PMM.

Un sumar al formelor de impact, prin care se vor prezenta n rezumat formele negative i
pozitive de impact asociate proiectului propus, n special cele care prezint efecte de
nsemntate medie i ridicat i pentru care au fost propuse msuri de prevenire/ reducere/
compensare.
Politici i angajamentele de mediu,prin care se vor prezenta n rezumat politicile, ghidurile i
angajamentele existente asumate de propuntorul proiectului n ceea ce privete sntatea,
sigurana i mediul.
24

Mecanisme instituionale, prin care se vor defini clar responsabilitile n aciunile de

management coninute n PMM i se vor clarifica mecanismele de coordonare ntre actorii cu
diferite roluri implicai n implementare.
Prevederi juridice, prin care, se vor identifica legislaia, standardele, ghidurile i autorizaiile
necesare sau licenele aplicabile proiectului i legate de activitile de management
specificate n PMM
Programe de implementare, prin care se vor prezenta obiectivele de realizat prin PMM i
aciunile de management ce trebuie implementate n vederea atenurii efectelor negative i
accentuarii beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilitile, monitorizarea,
criteriile/intele i calendarul de implementare si raportare. Programul/programele de
implementare trebuie prezentate n format tabelar, in functie de caracteristicile
amplasamentului si proiectului.

Alte documente sau capitole distincte vor face parte din PMM si anume: Planul de monitorizare
a efectelor asupra factorilor de mediu care are rol de a demonstra modul de respectare a
condiiilor legale pentru fiecare factor de mediu si Planul de intervenii n caz de poluri
accidentale care prin continutul sa trebuie sa asigure proceduri si sa descrie mijloacele de
intervenii rapide i eficiente pentru minimizarea efectelor i remedierea eventualelor daune aduse
factorilor de mediu
Varianta finala si completa a PMM, va fi transmis odata cu transmiterea variantei finale si
complete a SEIM care sta la baza obtinerii Acordului de Mediu si a celorlalte aprobari necesare
pentru protectia mediului.
Prestatorul va fi responsabil si isi va asuma continutul si concluziile PMM, astfel incat va fi
necesar ca PMM s fie ncorporat ca parte din Documentaia de Atribuire pentru contracul de
executie lucrri. Specificaiile PMM vor cere Antreprenorului, s stabileasc si sa realizeze toate
msurile si procedurile de management, care vor fi necesare a fi implementate n cursul fazei de
execuie lucrari.

4.2.6. Achiziia de Teren

Documentaia tehnico-economic aferent lucrrilor de execuie de drumuri de interes naional, se
elaboreaz n condiiile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile si
completarile ulterioare, ale Legii administraiei publice locale nr. 215/2001, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 i ale celorlalte acte
normative aplicabile n materie de investiii publice de ctre Compania Naional de Autostrzi i
Drumuri Naionale din Romnia - S.A. i va conine varianta final a studiului de fezabilitate.
Deintorii cu orice titlu al imobilelor afectate de elaborarea studiului de fezabilitate pe coridorul
de expropriere sunt obligai, dup o prealabil ntiinare, s permit accesul pentru efectuarea
25

msurtorilor topografice, a studiilor geotehnice i a oricror operaiuni necesare studiului de

fezabilitate.
Prestatorul va realiza urmatoarele activitati:
1.
obinerea de informaii / date (achiziia coordonatelor STEREO 1970) i planuri
cadastrale de la O.C.P.I/A.N.C.P.I.;
2.
ntocmirea planului cu amplasamentul lucrrii prin suprapunerea ridicarii topografice, a
solutiei tehnice si aplanurilor parcelare avizate de catre O.C.P.I. sau, dupa caz, aflate in evidentele
acestuia si marcarea pe plan a imobilelor expropriabile;
3.
avizarea coridorului de expropriere al lucrrii de ctre O.C.P.I./A.N.C.P.I.;
4.
intocmirea listelor proprietarilor si a altor titulari de drepturi reale, ai imobilelor care
constituie coridorul de expropriere, identificati pe baza evidentelor de la A.N.C.P.I. si/sau ale
unitatilor administrativ teritoriale, care vor constitui anexa la raportul de evaluare si implicit la
proiectul de Hotarare de Guvern;
5.
listele cu imobilele afectate de traseul lucrarii, vor contine in mod obligatoriu urmatoarele
date: judetul, unitatea administrativ teritoriala, nume si prenume proprietar/detinator teren, date
de identificare proprietar/detinator teren (CNP, adresa domiciliu/resedinta), tarla, parcela, numar
cadastral/numar topo/numar carte funciara, suprafata totala, suprafata de expropriat, valoare
despagubire in lei; Acestea vor fi insusite de catre unitatea administrativ teritoriala sau
ANCPI/OCPI prin stampila si semnatura;
6.
Prestatorul va realiza printr-un expert evaluator specializat n evaluarea proprietilor
imobiliare, membru al Asociaiei Naionale a Evaluatorilor din Romnia, rapoarte de evaluare
prin care sa se stabileasca valoarea despagubirii pentru fiecare imobil in parte conform
prevederilor Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local Publicata in
Monitorul Oficial nr. 853 din 20 decembrie 2010 (M. Of. 853/2010) art. 5 si art. 11 alin. 7, 8 si 9
pentru imobilele afectate de realizarea lucrarilor de utilitate publica cu modificarile si
completarile ulterioare si art. 8 din HG nr. 53/2011 de aprobare a Normelor metodologice de
aplicare a legii nr. 255/2010.
4.2.7.

Certificate de Urbanism, Avize, Acorduri si Autorizaii

.
Prestatorul va elabora in conformitate cu prevederile legale in vigoare, documentatiile necesare
obtinerii Certificatelor de Urbanism, va depune documentatiile intocmite tuturor administratiilor
locale si judetene ale caror teritorii vor fi ocupate de traseul proiectului si va obtine in numele
Beneficiarului Certificatele de Urbanism necesare.
Prestatorul va verifica cu atentie toate conditiile impuse in Certificatul de Urbansim, in special
conditiile referitoare la restrictiile impuse de planurile de amenajare teritoriala deja aprobate,
precum si conditiile mentionate in avizele si acordurile pe care le va obtine.
Prestatorul este responsabil, cu elaborarea sau actualizarea planurilor de urbanism
generale/zonale/locale in aria de desfasurare a traseului proiectului, daca acest fapt se solicita de
catre autoritatile administratiilor locale, judetene, regionale ale caror teritorii vor fi ocupate de
traseul proiectului.
26

In urma obtinerii Certificatelor de Urbanism, Prestatorul este responsabil pentru elaborarea

imediata a oricaror documentaii de specialitate necesare in conformitate cu cele prevzute de
legea romn in vigoare si va obtine in numele Beneficiarului toate avizele, acordurile, permisele
si a autorizatiile necesare realizarii proiectului.
Pentru Autorizaia de Construire se va intocmi documentatia conform Legii 50/1991 cu toate
modificarile si completarile ulterioare si cu cerintele Legii 255/2010 cu toate modificarile si
completarile ulterioare.
Perioada legal pentru comentarii i /sau aprobri este de 30 de zile i trebuie avut in vedere de
ctre Prestator.
Romania a implementat n legislaia naional ultimele directive europene in ceea ce privete
SEIM i un Acord de Mediu care este absolut necesar promovarii investitiei si care se obtine
anterior obinerii Autorizaiei de Construire, care s respecte att legislaia naional in vigoare
ct i directivele europene in vigoare.
Prestatorul este pe deplin responsabil pentru obinerea in numele Beneficiarului a tuturor,
avizelor, acordurilor, permiselor, aprobrilor si autorizatiilor prevzute de legislatia romn in
vigoare sau alte asemenea solicitate de catre autoritati si insitutii implicate.

Avizul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii privind necesitatea i oportunitatea

realizrii investiiei;

Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice.

Certificatul/Certificatele de urbanism pentru autostrada , emis Administratiile locale si

judetene care au autoritate asupra teritoriilor pe care se vor construi tronsoanele viitoarei
autostrazi, nsoit de toate aprobrile necesare de la instituiile teritoriale abilitate;

Avizele/Acordurile de la toti detinatorii de Utiliti (cum ar fi: energie termic i

electric, gaz metan, ap, canalizare, telecomunicaii, petrol etc), care sunt inscrisi in
Certificatele de Urbanism sau care sunt afectati sau se afla in aria de desfasurare a
proiectului.

Autorizaiile i aprobarea pentru protecia mediului i a apelor;

Alte autorizaii specifice, avize si aprobri necesare, stabilite n conformitate cu

prevederile legislaiei n vigoare, emise de instituiile abilitate ( Consiliul judeean,
Consiliul Local, Direcia de Snatate Public, Direcia Sanitar Veterinar, Agentia
Nationala de Gospodrirea Apelor, Agentia Nationala de resurse Minerale, Agenia de
Protecie a Mediului, Ministerul Agriculturi si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si
Padurilor, Ministerul Aprrii Naionale, Inspectoratul de Stat in Constructii,
Inspectoratul General de Protecie Civil, Serviciul Roman de Informaii, Minsterul
Administraiei i Internelor, Inspectoratul Judeean de Poliie, Direciile Judeeane de
Cultur si Culte, etc.) i stabilite n conformitate cu prevederile legii n vigoare.
27

Prestatorul trebuie s se familiarizeze n totalitate cu avizele necesare i procedurile aferente

pentru obinerea acestora, trebuie sa aiba in vedere ca in functie de complexitatea aprobarilor
solicitate, Ministerele sau Autoritatile Centrale, pot emite aprobari in mod direct si/sau
conditionat de obtinerea aprobarilor prealabile de catre directiile si/sau agentiile din subordine.
Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca unele institutii si
autoritati emit initial avize, acorduri, autorizatii preliminare urmand ca de indeplinirea anumitor
conditii sau completari sa fie emise avize, acorduri, autorizatii finale.
Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca obtinerea unor avize,
acorduri, autorizatii sunt au implicatii sau conditionari de obtinerea in prealabil a altor unor avize,
acorduri, autorizatii.
Prestatorul va fi responsabil in legatura cu orice aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va
fi necesar sa isi obtina pentru echipa si echipamentele sale pe toata perioada de implementare a
contractului, atat in perioada executarii masuratorilor, a studiilor si a oricaror investigatii de teren
pe amplasamentul proiectului, cat si ori de cate ori va fi necesar. In acest sens, orice daune sau
afectari produse de catre prestator asupra: populatiei, imobilelor apartinand domeniului de stat si
privat, a mediului inconjurator, a resurselor naturale si alte asemenea, vor fi suportate
neconditionat, irevocabil si integral de catre Prestator.
Prestatorul este responsabil de obinerea n numele Beneficiarului a tuturor, avizelor, acordurilor,
permiselor, aprobrilor si a autorizatiilor necesare pentru promovarea investitiei si pentru
obinerea Autorizaiei de Construire, Prestatorul suportnd pe cheltuiala sa contravaloarea tuturor
taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente ale acestor avize, acorduri, permise, aprobri si
autorizatii obinute.
Facturile aferente taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente obtinerii avizelor, acordurilor privind
acest proiect trebuie sa fie emise in numele CNADNR SA, cu mentiunea platibil prin Prestator
pentru a evita o eventuala refacturare a TVA-ului.
Imediat ce un aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi emis(a), Prestatorul va fi
responsabil cu analizarea in detaliu a respectivului document, anterior mentionat, in sensul si in
scopul de a seziza prompt conditiile, restrictiile sau alte aspecte impuse de autoritatile emitente de
avize/acorduri, aprobari, autorizatii si va propune in scris cu promtitudine solutii de
rezlovare/clarificare a tuturor aspectelor intampinate.
Prestatorul este responsabil de informarea beneficiarului in primele 5 zile ale fiecarei luni , sau
dupa caz, ori de cate ori i se solicita sau cand este necesar, asupra stadiului obtinerii avizelor,
acordurilor, permiselor, aprobarilor si orice autorizatii.
In cadrul informarii, Prestatorul va anexa documentele prin care au fost solicitate emiterea
avizelor, acordurilor, autorizatiilor si avizele deja obtinute in (copie) si va prezenta analiza sa
asupra celor intampinate in sensul celor mentionate in paragraful anterior.
28

De asemenea, Prestatorul va detalia orice avantaje aparute in beneficiul proiectului sau orice
conditii si restrictii sau alte aspecte impuse, specificand in mod clar care vor fi implicatiile
acestora in ansamblul realizarii proiectului si daca cele intampinate vor avea efecte asupra unor
avize, acorduri, permise, aprobari si orice autorizatii deja obtinute sau alte avize care urmeaza sa
fie emise.
Prestatorul este responsabil de a mentine in termenele de valabilitate, orice aviz, acord, permis si
orice autorizatie emisa pe durata de implementare a contractului/proiectului.
Inainte de efectuarea platilor/platii finale referitoare la prestatiile realizate in cadrul contractului,
Prestatorul are obligatia de a prezenta unul sau mai multe volume/dosare in care sa fie incluse
urmatoarele:
- Cuprins detaliat in format tabelar cu toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau
autorizatiile obtinute in care sa fie precizat data emiterii si data eventualei exprirari daca e
cazul, sau alte observatii pe care le considera necesare.
- Toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute, in original.
- Fiecare aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizati trebuie sa fie insotit de:
o adresa sau dupa caz dovada de depunere la emitent a documentatiilor sau dupa
caz a raportelor de specialitate prin care a solicitat emiterea avizului, acordului,
autorizatieietc
o dovada/dovezile privind achitarea de catre Prestator a taxelor/tarifelor sau
costurilor echivalente pentru obtinerea fiecarui avizului, acordului, autorizatiei
etc
o documentatiie sau dupa caz a raportelor de specialitate care au fost depuse in
scopul emiterii avizului, acordului, autorizatieietc, documentatii si rapoarte
care au stat la baza obtinerii insotite de viza emitentului sau dupa caz o dovada ca
emitentul a analizat documentatiile depuse
o dupa caz, orice proces-verbal sau minuta semnata de prestator cu institutiile si
autoritatile emitente de avize.
Dupa elaborarea de catre Prestator a Documentatiei Tehnice pentru obtinerea Autorizatiei de
Construire, obtinerea Autorizatiei de Construire va reveni Autoritatii Contractante, dar cu
sprijinul neconditionat al Prestatorului care va furniza prompt orice clarificare si orice completare
solicitata de catre autoritatea administraiei publice competente in emiterea
autorizatiei/autorizatiilor de construire.
4.2.8.

Cercetare arheologica

Contractarea lucrrilor de specialitate trebuie s ia n considerare prevederile legislative specifice

cuprinse n OMCC nr. 2392/2004 cu privire la Standardele i procedurile arheologice, respectiv
cap. 2-3. Astfel trebuie avute n vedere n mod distinct, n funcie de ncadrarea n cele dou
etape preconizate urmtoarele categorii de lucrri arheologice specifice.
4.2.8.1

Realizarea unei evaluri teoretice care s cuprind n mod obligatoriu:

29

Efectuarea i redactarea unui studiu de arhiv, al surselor documentare (text,

fotografii, hri, schie etc.) i al referinelor bibliografice
o Efectuarea unui studiu de topografie arheologic corelat cu traseul viitor al
autostrzii etc.
4.2.8.2 Realizarea unei evaluri de teren
o Efectuarea de investigaii aerofotogrammetrice
o Efectuarea unor investigaii geofizice
o Realizarea unei recunoaterei aprofundate pe teren (perieghez) i efectuarea de
sondaje arheologice pe tot traseul viitoarei autostrzi.
o Realizarea unui model predictiv cu privire la distribuia patrimoniului arheologic
ntr-o anumit zon prin coroborarea datelor de arhiv i a celor din teren si
pregtirea documentatiei primare n vederea avizrii zonelor fr potential.
4.8.2.3
Redactarea unui raport de evaluare (studiu de diagnostic) care s
cuprind n mod obligatoriu:
o distribuia i delimitarea siturilor ce vor fi impactate de viitorul proiect de
autostrad etc strict pe portiunea afectat, n coordonate STEREO 70) inclusiv
nregistrarea n GIS.
o stabilirea importanei i semnificaiei siturilor i ierarhizarea prioritilor de
cunoatere i cercetare a acestora.
o identificarea i planificarea msurilor specifice de atenuare a impactului asupra
patrimoniului arheologic preconizate pentru etapa II-a, sintetizate sub forma unui
plan de management
o propunerea unei metodologii de cercetare arheologic preventiv adaptat
situaiei concrete din teren
o evaluarea costurilor necesare cercetrilor arheologice preventive preconizate, a
structurii colectivului de cercetare i propunerea unui calendar de lucrri (la nivel
de interventie mecanizat, fort de munc necalificat, materiale auxiliare etc.)
o analiz a beneficiilor / rentabilitii unui anumit proiect din perspectiva unor
costuri specifice legate de cercetarea, protejarea, conservarea i punerea n
valoare a patrimoniului arheologic (cf. prevederilor specifice ale Conveniei
europene de la Malta - 1992)
o propuneri concrete cu privire la abordarea problemelor de patrimoniu arheologic
(dup caz: supraveghere / cercetare preventiv / modificare proiect tehnic)
o transformarea activitatii de diagnostic n cercetare arheologic preventiv n
cazul n care este posibil abordarea de urgen a acestora cu colectivul de
cercetare implicat, n cadrul aceleia i sume contractate.
o O astfel de documentaie poate s conin i o propunere de aviz favorabil n
vederea acordrii certificatului de descrcare de sarcin arheologic pentru zonele
n care nu a fost reperat patrimoniu arheologic, recomandndu-se eventual ca
msur de precauie suplimentar supravegherea arheologic.
Accesul in teren in vederea efectuarii cercetarilor arheologice va fi aocrdat in baza Legii
255/2010, pe baza de imputernicire din partea Beneficiarului
o

4.2.9.

Relocarea Utilitilor Publice

Se va avea in vedere actualizarea tuturor avizelor si acordurilor emise anterior cat si obtinerea
avizelor si acordurilor pentru zona de prelungire de 5 km fata de situatia initiala.
Prestatorul va identifica titularii/detinatorii de utilitati care au retele amplasate in zona unde se
vor desfasura lucrarile de executie ale obiectivului si va transmite beneficiarului datele pentru a se
30

realiza notificarea detinatorilor de Utilitati pentru eliberarea amplasamentului conform Legii

255/2010 .
Proiectele de relocare/protejare utilitati au fost realizate in cadrul elaborarii studiului de
fezabilitate pentru autostrada Sibiu Pitesti. Prestatorul va verifica si daca este necesar va
elabora/actualiza aceste proiecte de relocare/protejare utilitati sau acolo unde se impune va
intocmi altele noi, urmand procedura descrisa mai jos:
Legislaia romna impune ca proiectele de relocare a reelelor de utiliti (gaze, ap,
telecomunicaii, electricitate) s fie elaborate de catre companii specializate i autorizate. n acest
sens, Prestatorului i se cere s faca verificari amanunite ale reelelor de utiliti publice afectate
de lucrrile de drum. Prestatorul va contacta proprietarii reelelor de utiliti pentru a obine
informaii despre reele, supraterane i subterane, sau alte infrastructuri care vor fi afectate de
lucrrile de construcie.
Prestatorul va fi responsabil de elaborarea Proiectului Tehnic si a detaliilor de execuie pentru
toate lucrrile necesare de relocare/protejare a reelelor de utiliti pentru autostrada.
Prestatorul, cu aprobarea CNADNR, i in conformitate cu legislaia romna, va subcontracta
firme autorizate n servicii de proiectare pentru relocarile necesare, in vederea intocmirii
Proiectului Tehnic si a detaliilor de execuie pentru lucrrile de relocare/protejare a reelelor de
utliti si a specificatiilor tehnice (incluznd i devizul confidenial).
Prestatorul, prin companiile autorizate specializate de proiectare, va fi responsabil pentru
obinerea aprobarii proiectelor tehnice de catre deinatorii reelelor de utiliti i de obinerea de la
acetia a unor estimri privind costurile lucrrilor de relocare.
Totodata, Prestatorul va asigura un verificator de proiect autorizat pe domeniul respectiv pentru
stampilarea si verificarea Proiectelor Tehnice pentru Relocarea/Protejarea Utilitilor si a
detaliilor de executie.
Avnd n vedere diversitatea i specificitatea reelelor de utiliti, pentru utilitile ce necesit
lucrri de relocare/protejare, Prestatorul va numi un proiectant de specialitate de utiliti pentru a
coordona proiectele de utiliti, n vederea evitrii unor posibile conflicte ntre pozitiile propuse
pentru relocare si asigurrii unei optimizri a suprafeelor de teren ce se vor expropria (pentru
relocarea reelelor de utiliti).
Prestatorul va centraliza toate constatrile i soluiile recomandate pentru Relocarea/Protejarea
utilitilor in Proiectele Tehnice pentru Relocarea/Protejarea Utilitilor, si va tine cont de acestea
la elaborarea Proiectelor Tehnice si a Detaliilor de Execuie.
Elaborarea Proiectelor Tehnice pentru relocarea/protejarea reelelor de utiliti si a detaliilor de
executie trebuie iniiat ct mai curnd posibil pentru a permite identificarea proprietarilor de
terenuri afectate de relocarea utilitilor, n conformitate cu sub-capitolul 4.2.6 Achiziia
Terenurilor din prezentul Caiet de Sarcini.
4.2.10. Studiul de Fezabilitate
Prestatorul va pregti/revizui Studiul de Fezabilitate complet, conform practicii nationale (HG nr.
28/09.01.2008 si alte prevederi ulterioare) cu recomandri clare n ceea ce privete traseul
autostrazii. Studiul de Fezabilitate va conine hri, plane relevante i descrierea principalelor
caracteristici ale proiectului, inclusiv ipotezele i criteriile de proiectare aplicate pentru toate
aspectele lucrrilor propuse.
Studiul de Fezabilitate va prezenta alternativele avute n vedere i justificarea pentru
recomandrile fcute, att din punct de vedere al impactului asupra mediului, economic, ct i din
punct de vedere tehnic.
Studiul de Fezabilitate pentru fiecare activitate va conine n mod special:
studiu de trafic
31

rapoarte privind investigaiile de teren (investigaii de soluri, materiale i geotehnice,

ridicri topografice, etc.);
proiect tehnic preliminar i estimri de cost;
studiul de evaluare a impactului asupra mediului, mpreun cu situaia i SEIM;
identificarea proprietarilor de terenuri;
integrarea msurilor de atenuare;
analiza cost beneficiu si analiza multicriteriala cu prezentarea detaliat a variantei stabilite;
avize si acorduri reactualizare acolo unde este cazul
se vor revizui solutiile proiectate in acord cu standardele si normativele de proiectare in
conformitate cu Eurocodurile
se vor revizui si actualiza solutiile antiseismice,
se vor revizui si actualiza solutiile proiectate pentru tuneluri;
se vor revizui si actualiza solutiile proiectate pentru drumuri si poduri
va contine toate elementele necesare pentru promovarea HG de expropriere terenuri si va fi
in conformitate cu Legea nr 225/2010 precum si HG 53/2011 privind normele
metodologice de aplicare ale legii nr 255/2010
standarde de proiectare care vor fi folosite la elaborarea proiectului tehnic la nivel de detalii
de execuie;
toate celelalte informaii relevantesi necesare promovarii constructiei autostrazii pentru a fi
finantata din FC..
4.2.11. Listele de Cantitti si Estimarea de Cost

Lucrrile vor fi defalcate n cantitai logice i msurabile, care s reflecte n mod corespunztor
scopul lucrrilor si procesele implicate i care s ia n calcul administrarea de ambele parti pe
perioada execuiei. Se va evita utilizarea excesiva a sumelor forfetare pentru a permite variaia de
lucrri pe perioada construirii.
Cantitile pentru terasamente, straturile sistemului rutier, drenarea, lucrarile structurale si
auxiliare vor fi stabilite pe baza planelor.
Prestatorul va stabili, n baza Specificaiilor Generale, un catalog al articolelor ce urmeaza a se
plati i se va asigura c acestea sunt definite n mod clar n conformitate cu planele desenate i
specificaiile tehnice, n vederea nlesnirii ntocmirii ofertelor, asigurrii unei nelegeri unitare i
stabilirea preurilor de ctre ofertani.
Lista de cantitai va fi insoit de un preambul i de o seciune referitoare la condiii de msurare
i plat, unde se va defini n mod clar tipul articolelor de pltit folosite, lucrrile prevzute
acoperite de fiecare articol, metoda de msurare i plata. Pentru usurina n utilizare, partea legat
de msurare i plat poate s fie conceput fie ca document distinct corelat corespunzator, fie s
fie inclus n prile relevante din Specificaiile Generale. Cu toate acestea, Lista de cantiti
trebuie s fie calculat de catre Prestator n baza proiectului tehnic la nivel de detalii de execuie
final cu o marj de eroare de plus sau minus 5%.
La elaborarea estimrilor de cost, Prestatorul va lua n considerare toate aspectele referitoare la
sigurana i sntate prevzute n directiva UE 92/57.
Suplimentar, Prestatorul va pregti o estimare confidenial de cost care va cuprinde Lista de
cantiti cu preurile unitare si totale aferente, mpreun cu o not justificativ n care sunt
explicate fundamentele estimrii costurilor i principalele ipoteze si riscuri luate n calcul.

32

4.2.12. Pregtirea Aplicaiei pentru Fondul de Coeziune

Beneficiarul va pregti Aplicaia pentru Fondul de Coeziune pentru aceasta activitate, n
conformitate cu Ghidul POS-T insa Prestatorul va asigura asistenta Beneficiarului in elaborarea
aplicatiei pana la emiterea deciziei de finantare de catre AM POST, respectiv CE.
4.2.13. Plan de Operare i ntreinere
Prestatorul va evalua care este cea mai potrivit strategie pentru operare i ntreinere, capabila sa
asigure pe termen lung pe de o parte ntreinerea optim a infrastructurii rutiere i, pe de alt
parte, s aib cea mai ridicat eficiena din punct de vedere economic. Ulterior alegerii
alternativei, Prestatorul trebuie sa elaboreze un plan detaliat de ntreinere sau oricare alte
documente pe care le consider necesare pentru abordarea stabilit (ca de exemplu documentaie
de licitaie pentru un contract de operare si ntreinere) i sa evalueze totodata costurile aferente.
Planul de ntreinere (care ia n considerare att o ntreinere normal ct si una periodic pentru
un interval de timp mai mare de 30 de ani) va include:
identificarea locaiilor optime pentru centrele de ntreinere daca este cazul
organizarea centrelor de ntreinere;
identificarea echipamentului si a personalului necesar;
identificarea lucrrilor de ntreinere care vor fi executate direct de catre centrele
de ntreinere si a acelor lucrari care urmeaz s fie externalizate.
costul investiiei iniiale (mbuntairi aduse centrelor, achiziia de echipament,
etc.)
costul lucrrilor anuale de ntreinere pe 30 (treizeci) de ani.
4.2.14. Verificarea sigurantei structurilor rutiere Audit de siguranta (Road Safety Audit)
Generaliti
Verificarea siguranei structurii rutiere reprezint verificarea sistematic a aspectelor legate de
siguran ale noii autostrazi i a schemelor de gestionarea a traficului, inclusiv modificarea
planurilor existente. Scopul principal este acela de a identifica problemele de siguran de la bun
nceput i de a reduce problemele viitoare. Prestatorul se va ocupa de RSA (Road safety audit) n
etapele de proiectare ale Contractului
Prestatorul va transmite Beneficiarului spre aprobare propuneri pentru RSA oficial anterior
depunerii PAC;
Documentele depuse de Prestator vor include informa ii referitoare la numele persoanelor care
vor efectua verificarea, independent de Prestator. Persoanele propuse ca auditori trebuie s de in
calificarea i experiena adecvat. RSA propuse vor corespunde Standardelor aplicabile.
Proiectarea detaliat a Verificrii siguranei structurii rutiere
Se va respecta Ordonanta 6 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.
265/2008 privind auditul de siguranta rutiera Publicata in Monitorul Oficial 70 din 30 ianuarie
2010 (M. Of. 70/2010).
Scopul RSA care trebuie efectuat anterior depunerii pachetului DTAC va fi acela de a:
i.
identifica i soluiona orice probleme de proiectare anterior etapei de construc ie;
ii.
evalua dac deviaiile de la standarde vor avea un impact relevant asupra
siguranei; evalua alinierile orizontale i verticale (sec iunile transversale de-a
lungul i lng structura rutier), amplasarea intersec iilor i accesul la loca ie;
iii.
evalua caracteristicile de siguran ale structurii rutiere (cum ar fi semnalizarea,
marcajele de pe carosabil i protecia prii laterale a carosabilului);
iv.
stabilirea msurii n care au fost ndeplinite n mod adecvat i sigur toate
necesitile utilizatorilor carosabilului;
v.
analizarea interaciunii dintre diferitele elemente de proiectare ntre ele i cu
33

reeaua de drumuri din preajm. Aceast RSA va reprezenta o ultim

oportunitate de modificare a proiectului nainte de ini ierea construc iei efective a
drumului.

4.3. Management de Proiect

4.3.1 Instituia responsabil
Proiectul va fi coordonat de catre Directia Proiecte cu Finantare Externa din cadrul CNADNR
care va nominaliza un Manager de Proiect responsabil cu supervizarea implementarii i aprobarea
recomandrilor Prestatorului.
4.3.2 Faciliti asigurate de ctre Autoritatea Contractant
CNADNR acord o importan deosebit finalizrii cu succes a sarcinii i consider
implementarea ca o responsabilitate comun i, prin urmare, va avea o abordare activ n
susinerea Prestatorului n vederea ndeplinirii activitilor care i revin. CNADNR se va
concentra n special pe:
Colectarea i transmiterea ctre Prestator, la momentul atribuirii contractului, a tuturor
datelor i studiilor existente care au relevan pentru proiect, att n format electronic, ct
i pe suport de hrtie;
Asigurarea accesului la alte date relevante care vor fi solicitate n mod rezonabil de ctre
Prestator;
Sprijinirea i asistarea Prestatorului n obinerea tuturor avizelor i autorizaiilor necesare
pentru realizarea cu succes a sarcinilor care i revin prin contract;
Asigurarea unei legturi cu alte agenii guvernamentale i ministere.
Suplimentar fa de cele de mai sus, CNADNR va pune la dispoziia Prestatorului orice alte
informaii relevante, solicitate n mod rezonabil de ctre acesta.
Codul Fiscal Romn a suferit transformri ncepnd cu 1 ianuarie 2007. Aadar, prezentul
contract nu va beneficia de scutirea de la plata TVA-ului i a altor taxe. Costul TVA-ului i al
altor taxe va fi suportat din Bugetul Romniei, reprezentnd cheltuieli ne-eligibile prevzute n
Contractul de Finantare.
4.3.3 Asigurarea Calitii
Independent de prevederea legislaiei romnesti ca proiectul s fie certificat de ctre verificatori
naionali atestati, Prestatorul este obligat s implementeze propriul Sistem de Management al
Calitii n conformitate cu cele mai ridicate standarde internaionale.
Planul de Calitate va fi prezentat mpreun cu Raportul de nceput. Planul de Calitate se va baza
pe Sistemul de Management al Calitii al Prestatorului. Planul de Calitate va include:

Organigrama cu evidenierea personalului cheie, a responsabilitilor aferente i a liniilor

de comunicare;

Subcontractantii;

Definirea autoritilor i responsabilitilor;

34

Sistemele de management ale documentelor i planelor, specificnd regulile de

numerotare i ndosariere, nregistrarea documentelor, a datelor i desenelor;
Modelele i formatele documentelor, rapoartelor i planelor standard;
Proceduri de asigurare a calitii i foi de control, proceduri de revizuire i calendare;
Proceduri pentru abordarea i corectarea erorilor;
Proceduri pentru comunicarea i coordonarea intern i extern;
Stabilirea reglementrilor pentru nregistrarea calitatii i arhivarea datelor;
nregistrarea progresului proiectului;
Subcontractantii i vor desfaura activitatea n conformitate cu prile relevante ale
Planului de Asigurare a Calitii (numirea subcontractantilor necesit mai nti aprobarea
CNADNR).
LOGISTIC I PLANIFICARE

5.1 Locaie
Prestatorului i este solicitat s stabileasc un birou pentru proiect n Bucureti care va fi
principala baz a operaiunilor, n vederea facilitrii legturii regulate cu Managementul
Proiectului din CNADNR.
5.2 Data de ncepere & Perioada de execuie
Prestatorul i va ncepe activitatea n termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data
ordinului de incepere. La aceast dat, Prestatorul este considerat a fi mobilizat complet, cu un
birou operaional n Romnia, complet echipat cu echipamentul necesar i IT.
n cursul perioadei de mobilizare, Prestatorul va elabora manualul de asigurare a calitii specific
pentru acest proiect i va pregti un program detaliat de implementare a sarcinii sale.
Documentele vor fi prezentate ctre CNADNR n Raportul de nceput.
Sarcina va fi ndeplinit ntr-o perioad de 10 (zece) luni de la data de ncepere, i vor fi
respectate urmtoarele repere:
Raportul de nceput va fi naintat pentru aprobarea final la CNADNR n termen de 1 (o)
lun de la data de ncepere.
Studiul de fezabilitate preliminar va fi naintat ctre CNADNR n termen 7 luni
Studiul de Fezabilitate Final va fi naintat ctre CNADNR n termen 9 luni de la data de
ncepere
Proiectul Tehnic pentru relocarea/protejarea utilitailor la nivel de detalii de executie
stampilat si verificat de verificator de proiect atestat pe domeniu va fi naintat ctre
CNADNR n termen de 9 luni de la data de ncepere si trebuie sa includa si aprobarea
proprietarilor de utilitati;
Raportul Final si Documentaia de Atribuire versiunea finala pentru aceasta activitate
vor fi transmise ctre CNADNR n termen 10 (zece) luni de la data de ncepere.
6. CERINE PRIVIND PERSONALUL
Prestatorului i se solicit s asigure personal adecvat pentru ndeplinirea sarcinii prezente, n
acord cu cerinele minime definite n continuare.
Prestatorul va include n oferta sa numele i CV-urile numai pentru experii cheie. Pentru ali
experi nu sunt necesare CV-uri la momentul ofertei.
35

Prestatorul va purta ntreaga responsabilitate pentru ndeplinirea corect a activitilor descrise. n

cazul n care pentru realizarea serviciilor definite n cadrul prezentului contract este necesar
personal n plus fa de cel specificat n ofert i mai apoi n contract, pentru dezvoltarea
corespunztoare a proiectului, Prestatorul va fi responsabil pentru asigurarea acestor resurse
adiionale fr alte costuri suplimentare. Cu toate acestea, Prestatorul este liber s-i stabileasc
propria strategie de personal, astfel nct s acopere toat durata contractului.
Avnd n vedere faptul c termenele din contract pentru ndeplinirea activitilor sunt strnse
(elaborarea Studiilor de Fezabilitate, pentru autostrada), Prestatorul trebuie s asigure urmatorul
minim de resurse umane:
Sef Echipa - Inginer de Drumuri
Inginer de Poduri
Inginer cu specializarea Tuneluri
Inginer de Soluri/Sisteme Rutiere
Inginer Geotehnic
Inginer Hidrolog
Planificator de Trafic
Inginer topograf
Expert Analiza Cost - Beneficiu
Expert de Mediu
Ingineri de CAD/Drum
Echipa va fi condus de un ef de Echip, care va avea i rolul de Inginer de Drumuri.
Echipe operaionale (alt personal de proiectare) i vor asista n implementarea activitilor.
Resursele (input-ul) necesar pentru fiecare expert, si n consecin profilul expertului (expert pe
termen lung sau pe termen scurt) va fi stabilit de ctre Prestator, dar innd cont de cerinele
minime pentru experii definii n sub-capitolul 6.1 Personal.
6.1 Personal
Experi cheie
Prestatorului i se solicita sa asigure 2 experti cheie, respectiv un Inginer de Drumuri care va avea
si rol de Sef de Echipa si un Inginer de Poduri. Cerintele minime pe care trebuie sa le
indeplineasca acesti experti cheie sunt prezentate in Fisa de Date a Achizitiei (Capitolul I ) din
prezenta documentatie de atribuire.
Ali experti auxiliari
CV-urile pentru experi, alii dect cei cheie, nu sunt analizate nainte de semnarea contractului i
nu vor fi incluse n ofert.
Prestatorul va selecta i angaja ali experi conform profilelor identificate n acest Caiet de
Sarcini. Aceste profile vor indica dac ei vor fi considerai ca experi pe termen lung / pe termen
scurt. Toi experii trebuie s fie independeni i s nu existe conflicte de interese n
responsabilitile care le revin.
Procedurile de selectare folosite de Prestator pentru alegerea acestor experi adiionali vor fi
transparente, si se vor baza pe criterii predefinite, inclusiv calificri profesionale, cunotine de
limb strain i experien de lucru. Selectarea experilor va fi aprobat de ctre Autoritatea
Contractant.
Se va reine c funcionarii publici i alt personal care lucreaz n administraia public a
Romaniei nu pot fi selecionai ca experi, dect dac se obine anterior aprobare n scris de la
Comisia European.
Ali experi necesari pentru sarcina prezent sunt dup cum urmeaz:
36

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Inginer de Soluri/Sisteme Rutiere

Inginer Geotehnic
Inginer specializare Tuneluri
Inginer Hidrolog
Planificator de Trafic
Inginer topograf
Expert Analiza Cost - Beneficiu
Expert de Mediu
Inginer de CAD/Drum

Pentru aceti experi, criteriile minime prevzute sunt:

Experien profesional general:
El/ea va avea cel puin 5 (cinci) ani de experien n domeniul drumurilor, n servicii de proiectare
si/sau n supervizare de lucrri de construcii i/sau lucrri de construcii. Prin sintagma
experienta in domeniul drumurilor se intelege experienta in autostrazi, drumuri expres, drumuri
nationale, drumuri judetene, strazi in localitati urbane asa cum este definita in Fisa de Date din
cadrul Documentatiei de Atribuire.
Experien profesional specific:
Ei trebuie s fi participat n cel puin 2 (dou) proiecte unde s fi deinut poziii similare.
Experi pe termen scurt
Prestatorul poate indica o echip de experi nespecificat cu indicaii cu privire la domeniile unde
expertiza pe termen scurt ar putea fi necesar.
Ei pot fi mobilizai n acord cu nevoile, care pot aprea n timpul perioadei de asisten tehnic, n
baza aprobrii anterioare a Beneficiarului.
Experii pe termen scurt vor ntocmi rapoarte detaliate cu rezultatele activitii lor i timpul
alocat acesteia.
Pentru indeplinirea activitatilor descris la punctul 4.2.12 Documentatii de atribuire din caietul
de sarcini, Prestatorul va furniza un Expert de achizitii publice, iar pentru indeplinirea
activitatilor de la punctul 4.2.6 Achizitia de terenuri, Prestatorul va furniza un Expert in achizitia
de terenuri
Personalul suport i logistic
Prestatorul va angaja personal suport i logistic aferent conform cerinelor contractului, pentru
a obine n mod corespunztor rezultatele stipulate n acest Caiet de Sarcini.
Birouri
Vor fi asigurate de ctre Prestator birouri de un standard rezonabil i de aproximativ 10 metri
ptrai pentru fiecare expert care lucreaz pe contract. Prestatorul se va ocupa de nchirierea
necesar a spaiilor pentru birouri. Costurilor pentru birouri vor fi acoperite din Preul Global.
Faciliti asigurate de ctre Prestator
Prestatorul va asigura suportul si echipamentul necesar expertilor in vederea desfasurarii
activitatii in mod corespunzator. n special, Prestatorul se va asigura c exist suficient personal
administrativ, de secretariat i interpretare, permind astfel experilor s se concentreze asupra
principalelor lor responsabiliti. Prestatorul se va asigura, de asemenea, c membrii personalului
su sunt echipai adecvat cu calculatoare/laptop-uri i imprimante i alte echipamente tehnice
necesare pentru furnizarea de servicii.
Daca Prestatorul este un consoriu, aranjamentele ar trebui s permit un maximum de
flexibilitate n implementarea contractului.
Pe ntreaga durat a contractului, Prestatorul va fi responsabil de desfasurarea activitatii in mod
normal in vederea indeplinirii tuturor obligaiilor contractuale, cum ar fi:
37

Asigurarea cazarii personalului sau;

Asigurarea transportului pentru personalul su;
Stabilirea unui birou in Romania in vederea derularii in bune conditii a serviciilor
solicitate;
Acoperirea tuturor costurilor pentru multiplicarea documentelor, tiparirea i
multiplicarea rapoartelor etc.
Prestatorul este raspunzator de asigurarea echiparii biroului sau (inclusiv obiectele de mobilier), a
intretinerii sale si a tuturor utilitatilor pe parcursul derularii contractului. Aceste costuri vor fi
acoperite din Pretul Global.
Echipament
Nu se va achiziiona i nu se va transfera la ncheierea contractului niciun echipament ctre
Autoritatea Contractanta/ara beneficiar ca parte a acestui contract de servicii. Prestatorul va face
demersurile necesare pentru nchirierea sau transferul echipamentului ctre sediul sau de lucru din
Romnia.
Cheltuieli Diverse
Aceste cheltuieli acoper costurile necesare pentru instruirea personalului CNADNR.
Alocarea pentru cheltuielile diverse pentru acest contract este de 28,000.00 RON. Aceast sum
trebuie inclus fr modificri n defalcarea Bugetului.
In ceea ce priveste organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat in monitorizarea
tehnica si financiara a proiectelor din cadrul Directiei de Proiecte cu Finantare Externa
CNADNR, obiectivul acestei instruiri va fi transferarea de cunostinte legate de managementul
proiectelor rutiere, iar temele propuse vor fi agreate ulterior cu CNADNR SA.
Verificarea cheltuielilor
Nu este necesar un raport de verificare a cheltuielilor pentru contractele cu pre global.
7.

RAPOARTE
7.1 Cerine de raportare
Prestatorul va ntocmi rapoarte de progres la un interval de o luna prima dat dup naintarea
Raportului de nceput si vor avea rol informativ nefiind necesara aprobarea acestora.
Rapoartele de Progres vor face referire la ntrega sarcin, dar vor conine i capitolele care au
realizat progres i aspectele nesoluionate n funcie de fiecare Activitate. La anex, Rapoartele de
Progres vor conine minutele ntlnirilor lunare de progres. Prestatorul va prezenta o variant
preliminar a Rapoartelor de Progres mpreun cu Raportul de nceput pentru a se agrea asupra
unei forme finale. Rapoartele de Progres vor fi pregtite n limba romn si cu traducere in limba
englez.
n plus, Prestatorul va pregti i prezenta i urmtoarele rapoarte n cursul sarcinii sale, att pe
suport de hrtie ct i n variant electronica editabila:
1.
Raportul de nceput - 1 (o lun) lun de la data de incepere. Raportul de nceput va furniza
o privire de ansamblu asupra dezvoltrii sarcinii din punctul de vedere al Prestatorului i va
aborda metodologia propus de implementare a Studiului de Fezabilitate, inclusiv orice
probleme prevzute, cu recomandri pentru soluionarea acestora i un program al
personalului i evenimentelor cheie. Ataat Raportului de nceput va fi un model pentru
viitoarele rapoarte de progres i un plan al Sistemului de Management al Calitii al
Prestatorului pentru proiect. Raportul va clarifica, de asemenea, orice ambiguitate sau
modificari agreate la Caietul de Sarcini i va identifica orice risc perceput sau constrngeri
poteniale pentru furnizarea la timp a serviciilor. Raportul de nceput va fi pregtit n limba
romn si englez .
38

2.

3.

Studiul de Fezabilitate Preliminar pentru toate activitile va conine doar versiunea

preliminar a Raportului SEIM pentru toate Activitile i vor ncorpora urmtoarele:
studiu de trafic
rapoarte privind investigaiile de teren (investigaii de soluri, materiale i geotehnice,
ridicri topografice, etc.);
proiect preliminar i estimri de cost pentru traseul propus;
Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, mpreun cu stadiul i programul
SEIM, inclusiv Planul de Management de Mediu (PMM);
integrarea msurilor de atenuare;
identificarea proprietarilor de terenuri;
analiza cost-beneficiu si analiza multicriteriala cu recomandarea rutei alternative
care atinge scorul cel mai inalt o copie a documentelor depuse pentru obtinere
avizelor/acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism standarde de proiectare
care vor fi folosite la elaborarea proiectului tehnic la nivel de detalii de execuie;
Aplicatia de finantare in draft
toate celelalte informaii relevante.
Prestatorul va prezenta Rapoarte Preliminare privind Studiul de Fezabilitate n termen de 7
(sapte) luni de la ncepere.
ntlnirile vor fi convenite la scurt timp dup transmiterea Rapoartelor preliminare privind
Studiul de Fezabilitate, revizuite pentru toate activitaile, ctre CNADNR i MTI, pentru a
prezenta, discuta i agrea asupra recomandrilor acestor rapoarte.
Studiul de Fezabilitate Final pentru aceasta activitate inclusiv rezultatele Studiului de
Evaluarea a Impactului asupra Mediului vor cuprinde urmtoarele:
cea mai buna ruta alternativa finala i soluiile tehnice finale;
rezultatul consultaiilor publice, a rilor tere i a autoritilor de mediu, inclusiv
detalii complete pentru toate schimbrile necesare la proiecte i costurile aferente
pentru alternativa aprobat daca este cazul
planul final de atenuare pentru ruta alternativ aprobat;
o revizuire final a studiului de fezabilitate;
Aplicatia de finantare finala (cu includerea observatiilor transmise de CNADNR)
- Prestatorul va prezenta Studiul de Fezabilitate n termen de 9 (noua luni) luni de la
ncepere.

4.

Proiectul Tehnic pentru Relocarea/Protejarea de Utiliti si detalii de executie stampilat si

verificat de verificator de proiect atestat pe domeniu va fi naintat ctre CNADNR n
termen de 9 (noua luni) luni de la ncepere si vor include si aprobarile proprietarilor de
utilitati.
5. Raportul Final si Documentatia de atribuire n conformitate cu Condiiile de Contract
privind realizarea serviciilor solicitate se va transmite n termen de 10 (zece) luni de la
nceputul activitatii.
Poate fi necesar sau se poate cere ca rapoartele ad-hoc i documentele de lucru s abordeze
aspecte specifice care pot sa apara.
7.2 Transmiterea i aprobarea rapoartelor
Toate rapoartele i documentele care vor fi naintate, vor fi pregtite att n romana, ct i traduse
n engleza. Toate rapoartele vor fi prezentate att n format electronic editabil, ct i pe hrtie i
vor fi distribuite dup cum urmeaz:

39

CNADNR: 5 copii pe hrtie n romn, 5 copii pe hrtie n englez, o copie n format

electronic editabil n romn si englez pentru forma finala a documentelor si 2 copii in
romana si traduse in engleza pentru forma preliminara;
MTI/JASPERS: 2 copii pe hrtie n romn, 2 copii pe hrtie n englez, 2 copii n format
electronic editabil n romn si englez ;
i pentru informare:
Copiile n format electronic vor fi trimise prin email sau n cazul fiierelor mari pe CD/DVD.
Procedurile de aprobare a rapoartelor sunt definite n Articolul 6 din Condiiile Speciale de
Contract,
Totodata, toate rapoartele vor fi inaintate mai intai sub forma preliminara, care vor fi comentate
de catre CNADNR SA si MTI in termen de 30 de zile calendaristice.
Totui, este de menionat c pentru Studiul de Fezabilitate Final se va primi o avizare oficial de
la Comitetul Tehnico-Economic al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din
Romnia.
Totodata, parti din studiul de fezabilitate, proiectul pentru semnalizare si marcaj vor fi avizat in
CTE restrans al CNADNR SA.
Prestatorul are datoria de a menine o arhiv a documentelor, desenelor, notelor din teren i
corespondenei care va fi pus n format electronic pe CD-uri i predat - devenind proprietatea CNADNR la sfarsitul contractului.
Dac Prestatorul va primi cereri de copii ale documentelor sau privind alte informaii legate de
acest proiect, aceste cereri vor fi adresate ctre CNADNR care va instructa Prestatorul n
consecin. Prestatorul nu va transmite documente de nici un fel fr aprobarea specific a
CNADNR.
7.3 Masuri de publicitate
In cadrul acestui contract Prestavorul va elabora cerinte pentru elaborarea Planului de Actiune
pentru Promovarea [Obiectivului], specificatii tehnice si buget pentru activitatile de informare si
publicitate si nu in ultimul rand va tipari si distribui materiale de informare si publicitate pentru
promovarea prezentului contract de asistenta tehnica, cu accentuarea contributiei financiare a
Uniunii Europene.
I. Planul de Aciune pentru Promovarea [Obiectivului]
Pentru obiectivele investiionale ce fac obiectul contractului, Prestatorul va trebui sa prevad
cerinele pentru elaborarea unui Plan de Aciune pentru Promovarea [Obiectivului] , respectnd
prevederile Manualului de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Sectorial Transport
(www.ampost.ro sectiunea Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de
Identitate Vizuala in vigoare la data semnrii contractului sau.
Planul de Aciune pentru Promovarea [Obiectivului] descrie totalitatea masurilor de informare si
publicitate ce urmeaz a fi realizate de pr ile implicate in realizarea obiectivului respectiv.
Activiti minime obligatorii care trebuie sa se regseasc in Planul de Aciune pentru
Promovarea [Obiectivului]:
- activiti prestate in cadrul contractului de Supervizare:
- Elaborare si implementare Planul de Aciune pentru Promovarea Obiectivului
- Elaborare materiale de informare/publicitate tiprite si diseminarea ctre publicul inta;
- Elaborare materiale de informare/publicitate audio-video si diseminarea ctre publicul
inta;
- Organizare evenimente;
- Realizarea de fotografii pentru ilustarea in imagini a progresului lucrarilor
- activiti prestate in cadrul contractului de lucrri:
- instalarea si afiare panouri publicitare exterioare (panouri temporare si placi
comemorative);
40

- cerine commune: utilizarea simbolurilor grafice obligatorii (conform MIV) pe toate

documentele realizate in cadrul obiectivului (exclusiv corespondenta contractuala).
II. Specificatii tehnice si buget
Pentru fiecare activitate propusa in Planul de actiune pentru promovarea obiectivului, Prestatorul
va elabora caiete de sarcini, calendare de implementare si estimri de pre .
Bugetul va fi stabilit in funcie de amploarea si importanta proiectului si alocat pe tipuri de
activiti, aa cum urmeaz sa se regseasc in Planul de Aciune pentru Promovarea
[Obiectivului].
Costurile aferente implementrii activitilor incluse Planului de Aciune pentru Promovarea
[Obiectivului] se vor regsi, in funcie de activitile propuse in bugetului contractului de
supervizare si in bugetul contractului de execuie lucrri.
Bugetul total estimat aferent masurilor de informare si publicitate va fi nregistrat distinct in
cererea de finanare (aplicaia FEDR). Numai in cazul in care elaborarea acestei cereri face
obiectul prezentului contract.
III. Masuri de informare si publicitate care trebuie realizate de Prestator
Toate masurile de informare si publicitate realizate de Prestator vor respecta prevederile
Manualului de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Sectorial Transport
(www.ampost.ro sectiunea Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de
Identitate Vizuala in vigoare la data realizarii acestora.
III.1 Elaborarea i distribuirea de materiale informative despre Proiect
Pentru asigurarea informrii si publicitii, Prestatorul va asigura tiprirea i distribuirea de
materiale informative.
Toate materialele de informare si publicitate realizate de Prestator vor accentua contributia
financiara a Uniunii Europene (co-finantarea contractului de asistenta tehnica).
Prestatorul va transmite spre avizare carte CNADNR SA toate materialele de informare si
publicitate anterior tiparirii si distribuirii acestora.
a. Brouri cerine minime:
Format deschis A4 (297 x 210 mm)
Format nchis 99 x 210 mm
Suport: hrtie mat plastifiat pentru exterior, 200 g/mp si interior 150 g/mp, lac selectiv
lucios aplicat pe texte/imagini
Maxim 12 de pagini, inclusiv coperta
Brourile vor fi capsate
Tirajul 50 buc
b. Afie cerine minime:
dimensiune: 50x 70 cm
hrtie mat 200 g/mp
policromie
plastifiere mat
tiraj minim 30 buc
c. Pliante cerinte minime
dimensiune: A5 inchis 2 biguri
hartie mata minim 150 g/mp
policromie
tiraj minim 50 bucati

d. Mape - cerine minime:

Format finit A4 (220 x 305 mm) cu dublu-big (5 mm)
41

Carton plastifiat mat, 300 -350 g/mp, lac selectiv lucios aplicat pe texte/imagini
Policromie
Un buzunar aplicat tanat cu loc pentru CD/DVD
Tirajul 50 buc

III.2 Documente elaborate in cadrul contractului

Toate documentele elaborate in cadrul contractului de ctre Prestator (Rapoarte, documenta ii
tehnico-economice, livrabile de orice tip si in orice format exclusiv corespondenta contractuala)
vor respecta masurile de identitate vizuala specifice (ex. inscrip ionri sigle, textul Proiect
finanat prin FEDR) prevzute in Manualul de Identitate Vizuala pentru Programul Operational
Sectorial Transport (www.ampost.ro sectiunea Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale
Manualului de Identitate Vizuala in vigoare la data semnrii contractului.
8. MONITORIZARE I EVALUARE
Definirea indicatorilor de performanta
Derularea contractului va fi monitorizat de catre Managerul de Proiect din cadrul Directiei
Proiecte cu Finantare Externa CNADNR SA i de ctre Autoritatea de Management POS-T din
cadrul MTI, n concordan cu toate documentele de furnizat prezentate n Capitolul 7 RAPOARTE din prezentul Caiet de Sarcini. Indicatorii cheie (Indicatorii Obiectiv Verificabili)
pentru monitorizarea i evaluarea activitii Prestatorului sunt urmtorii:
Finalizarea activitilor cerute n prezentul contract conform calendarului revizuit la
momentul semnarii contractului/acte aditionale;
Aprobarea tuturor rapoartelor conform calendarului revizuit la momentul semnarii
contractului/acte aditionale;
Se va accepta maxim o versiune draft a rapoartelor solicitate conform cerintelor din
cadrul capitolului 7.1. Prestatorul se va asigura ca versiunile draft a fiecarui raport
vor respecta in procent de 100% cerintele caietului de sarcini si instructiunile
Beneficiarului ulterioare semnarii contratului. In cazul transmiterii a mai mult de o
versiune draft a unui raport, Beneficiarul este indreptatit sa poata aplica penalitati
conform contractului. Versiunea finala a rapoartelor solicitate conform cerintelor
capitolului 7.1 se considera versiunea care va include comentariile Beneficiarului si a
celorlalte parti implicate.
Respectarea perioadei de revizuire a Studiului de Fezabilitate in vederea introducerii
de comentarii ale Beneficiarului si ale celorlalte parti implicate.
Cerine speciale
Prestatorul va respecta prevederile legii 10/1995 cu modificarile si completarile
ulterioare.

42