Aliaje Cu Memoria Formei
Aliaje Cu Memoria Formei
Aliaje Cu Memoria Formei
Aliajele Ti-Ni (nitinol) fac parte din categoria aliajelor cu memoria formei
i li se preconizeaz o utilizare pe scar larg n domeniul implanturilor
ortopedice. Compoziia chimic orientativ a acestui aliaj este: 49 - 51% Ti, restul
Ni.
Proprietile aliajelor Ti-Ni sunt n funcie de coninutul de Ni n aliaj, dar i
de starea n care se afl aliajul (laminat, recopt, clit), dup cum se observ i
din tabel.
Proprietile aliajelor Ti-Ni
Compoziia dup analiz
Starea n care s-a
Hv
r
[% grt]
ncercat aliajul
Ni
C
N
W
11.4
0.07
0.029
0.59
Laminat la 7850C
70.4 11.0
298
11.4
0.07
0.029
0.59
Clit n ap de la 8700C
54.7 0.0
527
+
0.0
Recopt
64.3 15.0 211
+
1.0
Recopt
66.1 15.0 220
2.0+
Recopt
78.1 3.0
271
+
5.0
Recopt
78.0 2.0
272
+
10.0
Recopt
70.0 2.0
259
+ Coninutul de Ni se arat dup dozarea arjei.
Proprietile unice ale NiTi au furnizat tehnologii ce ngduie aplicarea n
industria medical i dentar. Aceste aplicaii au inclus ustensile chirurgicale,
implanturi permanente, inclusiv implanturi n interiorul vaselor de snge.
Dou aplicaii medicale ncununate de succes ale aliajele NiTi sunt filtrul
Simon Nitinol (SNF) i ancora de sutur a osului Miteck. Filtrul SNF e un
instrument de forma unei umbrele dispus prin memoria formei de a prinde
cheagurile de snge din cava venei. SNF s-a dezvoltat prin anii 1970 i de atunci
a fost folosit cu succes la sute de pacieni.
Ancorele de sutur Mitek au revoluionat domeniul de chirurgie ortopedic
furniznd o ataare sigur, stabil pentru tendoane, ligamente i alte esuturi moi
la os. Constnd din titan sau avnd n compoziie NiTi cu dou sau mai multe
arcuri de fire NiTi, ancora Mitck e introdus printr-o mic incizie n golul fcut n
os. De la introducerea lui n 1989(pentru chirurgia umrului) folosirea ancorei
Mitck s-a extins s includ 25 aplicaii ortopedice i una urologic.
Biocompatibilitatea excelent, o rezisten mare la coroziune i o
citocompatibilitate excelent a NiTi au fcut posibile aceste aplicaii unice.
Nichelul din NiTi e unit chimic cu titanul ntr-o legtur puternic intermetalic
aa c riscul reaciei chiar la pacienii sensibili la Nichel este extrem de sczut.
Alte aplicaii ale NiTi sunt: arcuri ortodontale, deme pentru anevrisme
intracraniene, muchi artificiali contractili pentru inima artificial.
r
>6
>6
austenita, regiunile demaclate isi reiau orientarea pe care au avut-o in martensita initiala.
In acest mod tensiunile interne inmagazinate in martensita la deformarea plastica a
aliajului actioneaza provocand deformarea in sens invers si ca urmare, la revenirea in
stare austenitica, corpul isi reia forma exterioara pe care a avut-o in starea austenitica
initiala.
Pentru ca efectul de memorie a formei sa se manifeste este necesara existenta unei
structuri ordonate, cand deformarea plastica se realizeaza prin procese reversibile de
demaclare maclare si sa se evite deformarea plastica prin procese ireversibile de
alunecare si deplasare a dizlocatiei.
Aplicatiile practice ale aliajelor cu memorie a formei se bazeaza pe caracteristica
lor esentiala reluarea la incalzire a formei corpului avute inainte de deformarea sa
plastica in stare martensitica, dar si pe alte proprietati interesante si anume proprietati
elastice neobisnuite (comportare elastica de tip cauciuc), capacitate deosebita de
amortizare a socurilor, memorie de forma in dublu sens.
Aliajele cu memoria formei NiTi, avand o buna biocompa-tibilitate cu tesuturile
vii pot fi utilizate ca placi de compresie cu actiune dinamica pentru fixarea regiunilor de
fractura osoasa sau ca tija de indreptare a coloanei vertebrale. In aceste aplicatii aliajul
este programat sa-si reia forma la o usoara incalzire in regiunea implantului. Sunt in curs
de cercetare realizarea unor fibre musculare artificiale din aliaje NiTi care sa serveasca
drept element contractil al inimii artificiale. Aliajele NiTi sunt de asemenea utilizate cu
succes in tehnica protezarii dentare.
Aliajele cu memoria formei se disting de cele uzuale prin aceea ca, daca sunt
deformate plastic la cald, sub o anumita forma, si apoi sunt racite si deformate la
temperatura ambianta, ele isi reamintesc de forma lor initiala prin incalzire. In functie de
gradul initial de deformare, aceste aliaje isi pot recapata forma initiala total sau partial in
procesul de incalzire. Exista doua tipuri de efecte de memorie a formei: efectul simplu si
efectul dublu.
1.1 Efectul simplu de memoria formei
In stare martensitica la rece, aliajele cu memoria formei pot fi usor deformate de la
forma avuta la cald, pentru a le fixa forma la rece. Singura restrictie impusa acestei
deformari la rece este ca gradul de deformare sa nu depaseasca 8%. Aceasta deformare
plastica aparenta la la rece poate fi complet modificata prin incalzire, cand materialul
revine la forma avuta la cald (fig. 4.28).
Acest fenomen este numit efect simplu de memoria formei, in care este memorata
numai forma la cald. Temperatura de tranzitie dintre forma la rece si forma la cald este
determinata de natura aliajului si de parametrii de procesare.
3
In toate cazurile nucleele sunt separate de matrice prin interfete coerente sau
necoerente. O interfata de separare necoerenta reprezinta limita de discontinuitate dintre
doua regiuni cristaline distincte din punct de vedere al orientarii cristalografice (fig. 4.30
a). O interfata de separare coerenta asigura o imbinare perfecta a planelor cristalografice
ale celor doua faze (retele) vecine, dar in zona interfazica apare o indoire sau curbare a
planelor cristalografice, ceea ce induce in aceste zone o energie de deformare elastica
importanta.
a
)
b)
Fig. 4.31 Modificarea formei si structurii la cresterea unui cristal de martensita
a) modificarea formei cristalului de austenita; b) aspectul acicular al cristalelor de
martensita
Modul in care
faza veche isi modifica structura cristalina pentru a se transforma in martensita poate fi
inteles luand ca exemplu formarea martensitei in oteluri. In figura 4.32 se indica modul in
care celula elementara cubica cu fete centrate de austenita (CFC) se transforma in celula
elementara tetragonala cu volum centrat (TVC) de martensita.
Mecanismul transformarii martensitice pretinde ca o anumita unitate structurala
din reteaua fazei vechi sa devina celula elementara a retelei de martensita. Acest lucru e
posibil numai daca intre cele doua fete cristaline exista o anumita corespondenta (numita,
in cazul otelurilor, corespondenta Bain).
Mecanismul transformarii martensitice, bazat pe distorsiunea retelei cristaline a
fazei vechi aflata in corespondenta cu reteaua martensitei, este in corelatie cu aspectele
observate experimental, ca de exemplu:
Se
constata ca si
transformarea
inversa
martensitaaustenita se
realizeaza prin
acelasi mecanism de crestere rapida, ca si transformarea directa, ea producandu-se intr-un
interval de temperatura cuprins intre domeniile As-Af (inceputul si sfarsitul transformarii
austenitice) si Ms-Mf (inceputul si sfarsitul transformarii martensitice). Din latimea
buclei de histerezis This se poate deduce valoarea energiei libere
(G-M), necesare
ca forta motrice pentru transformarea martensitica:
in care:
4 Martensite termoelastice
Intr-un numar limitat de aliaje neferoase ca: Ag-Zn, Cu-Al-Ni, In-Tl Ni-Ti,
martensita are caracter termoelastic. Conditiile necesare pentru formarea acestui tip de
martensita sunt:
5 Morfologia martensitei
Transformarile martensitice pot fi realizate prin schimbarea temperaturii (racire) si prin
solicitari, tensiuni exterioare. Acest aspect se explica prin urmatoarele fenomene:
- entalpia libera a austenitei si a martensitei precum si echilibrul lor depind nu numai de
schimbarea temperaturii si compozitiei ci si de aplicarea unor tensiuni exterioare;
- procesele de nucleere si crestere a plachetelor de martensita sunt asociate cu eforturi de
forfecare sub actiunea tensiunilor din reteaua cristalina.
Aceste efecte termodinamice si cinetice sunt dependente de directia de actionare a
solicitarii fata de orientarea cristalelor.
5.1 Martensita produsa pe cale termica
Acest tip de martensita este caracterizat prin dependenta sa de scaderea temperaturii
aliajului. Procesul de formare a cristalelor de martensita dispare daca scaderea
temperaturii se opreste sau temperatura creste. In aceste transformari esential este
echilibrul dintre energia chimica a transformarii si rezistenta mecanica a carei
componenta este acumulata sub forma de energie elastica. Transformarea insotita de
variatia temperaturii aliajului este numita transformare termoelastica a martensitei si se
caracterizeaza prin domeniul temperaturii de tranzitie a transformarii martensitice si
austenitice, asa cum se prezinta in diagrama din fig. 4.35, domeniu caracterizat de
punctele Ms, Mf, As, Af .
Asa cum se
constata in
graficul de mai
sus, viteza de
crestere a fractiei
de martensita
pare a fi
determinata de
variatia
temperaturii. Totusi, transformarea martensitica se poate produce si spontan, sub influenta
excesului de energie interna a retelei cristaline. Produsul se numeste martensita
termoelastica, care este caracterizat, de asemenea, prin cele patru temperaturi de
tranzitie. Martensita termoelastica, ca si martensita indusa pe cale termica, poate fi partial
sau total acomodata la faza initiala. Diferitele forme de martensita se pot prezenta la
examen macroscopic in siruri zig-zag (martensita termica), in plachete (martensita
masiva), in grupuri sau in benzi. Datorita timpului insuficient de transformare a fazei
initiale, care sa permita relaxarea retelei cristaline, rezulta tensiuni locale si densitati mari
de dislocatii care pot fi constatate in reteaua martensitei. Aceste dislocatii sunt imobile si
se numesc dislocatii de acomodare, ele fiind necesare pentru formarea microretelei
deformate.
In absenta tensiunilor exterioare, martensita formata pe cale termica este caracterizata de
prezenta diverselor placi nedeformate. Daca insa se aplica o tensiune uniaxiala exterioara,
martensita indusa termoelastic va creste in grupuri de plachete, avand forma
macroscopica deformata.
5.2 Martensita formata sub influenta tensiunilor exterioare
Aceasta martensita se formeaza continuu la cresterea tensiunii exteriore aplicate si
devine reversibila cand valoarea tensiunii scade, iar temperatura ramane constanta, asa
cum se constata in fig. 4.36.
Martensitele vor creste preferential sub forma de plachete si vor fi pronuntat texturate
in conditii de aplicare a unei tensiuni. Influenta stresului exterior asupra transformarii
martensitice, la temperatura constanta, se poate exprima prin temperatura Msdefinita ca
temperatura la care transformarea martensitica poate avea loc sub o tensiune exterioara
aplicata. Temperatura maxima Ms=(Ms)max depinde de conditiile de aplicare a stresului, de
felul orientarii structurii cristaline, de limita de curgere a austenitei si de alti factori.
Daca deformarea sub sarcina se produce la racirea aliajului, la temperatura Td si daca
Af<Td<Md, atunci formarea martensitei din austenita nu mai are loc la incetarea aplicarii
tensiunii. Totusi, in conditiile in care Ms<Td<Af martensita formata sub sarcina ramane
termodinamic stabila si dupa eliminarea tensiunii aplicate. Aceasta inseamna ca in
conditii de stres, temperatura de transformarea martensitica Ms este mai mare decat in
lipsa stresului.
Proprietatile functionale ale aliajelor cu memoria formei sunt rezistenta corespunzatoare la
coroziune si buna compatibilitate. Cele mai remarcabile utilizari ale acestor aliaje sunt
aplicatiile medicale bazate pe efectul de superelasticitate. De asemenea este important de
remarcat designul aplicatiilor pentru memoria formei, care cere intotdeauna un mod specific
de abordare complet diferit de al materialelor conventionale.
11
Ordnance Laboratory , a fost realizat i lansat primul aliaj cu memorie a formei destinat
utilizrii pe scar larg, Nitinolul, fiind comercializat ulterior sub numele de Nitinol (un
acronym de la Nickel Titanium Naval Ordnance Laboratories). Aliajul care a dat natere
acestui material conine 58,8% Nichel, Oxigen maxim 0,05%, Carbon 0,02%, restul de
procente (relativ la mas) fiind Titan. Chiar dac aceste valori sunt aproximativ exacte
cu cele folosite la fabricarea respectivului aliaj, proprietile care caracterizeaz
denumirea de material cu memorie se datoreaz tratamentului termic i modului n care
a fost realizat acets aliaj. Memoria acstui aliaj const n proprietatea materialului de a fi
supus unei solicitri mecanice care conduce la deformarea plastic a corpului alctuit
din acest material, deformare care este nlturat numai n clipa n care materialul cu
memorie este supus unei temperaturi ridicate de recuperare a formei. O alt proprietate
deosebit a acestui aliaj const n superelasticitatea prezentat de aliajele cu memorie
a formei, superelasticitate exploatat cu succes, mai ales n construcia arcurilor.
Aceste fenomene se explic prin prezena fazei de transformare martensitic de
simetrie redus, pentru temperaturi scazute sau temperatura ambiant, respectiv, odat
cu nclzirea materialului, trecerea la o faz cu simetrie cristalografic ridicat austenit. Aceast reorganizare structural are efecte macroscopice care conduc la
variaii dimensionale ale aliajelor, fapt ce poate fi exploatat n construcia unor
dispozitive eficiente energetic i miniaturizabile.
Cele mai cunoscute aliaje care prezint efectul de memorie a formei sunt NiTi
(Nichel Titanium), CuZnAl, i CuAlNi.
Figura 1 . Aliaj de Cu-Al-Ni, supus unei transformri termice. Dimensiunea mostrei este
de 370
microni
Cele dou proprieti amintite anterior : efectul de memorie i pseudoelasticitatea
12
reprezentat separat, ea fiind privit, mai mult, sub forma unui defect n aliaj, pentru
cazul oelurilor.
Martensita, este o faz uor deformabil, n cazul materialelor cu memorie,
caracteristic temepraturilor mediului ambient, sau mai general vorbind, temperaturilor
sczute. Structura molecular, este comprimat, fapt care permite, la aciunea unei
fore sau efort deformator s aib loc o modificare structural nedistructiv, care face
parte tot din fazele martensitice posibile. La transferul asupra aliajului a unei energii
termice, suplimentare, acesta trece n stare austenit, regulat, pentru ca la refacerea
condiiilor termice iniiale s se revin n starea martensitic iniial.
Figura 3. Diagrama Fe-C - http://willyank.sites.uol.com.br
Deoarece martensita are o densitate mai redus dect celelalte faze de
temperatur sczut, la aplicarea transformrilor termice care afecteaz aceast faz,
modificrile ce au loc, la trecerea n austenit, conduc la o serie de variaii volumetrice
sensibile. Martensita este privit ca o stare intermediar prin care trece un aliaj sau
material , pn n clipa n care ajunge ntr-o stare complet echilibrat termodinamic.
Acest fenomen de generare a strii martensitice poart numele de metastabilitate.
Figura 4. Faza Martensit n aliajul CuZnAl
La producerea oelurilor, n cadrul procesului de fabricaie, se induc termic
formarea unor stri martensitice abundente, pentru ca apoi prin control termic,
renclziri controlate, s se induc starea de echilibru termochimic dorit.
Utiliznd o serie de modele geometrice care s explice stabilitatea fizico-chimic
a fazelor materialelor , se remarc existena urmtoarelor lattice:
Crystal cubic (sc)
Cristal cubic cu centrare
14
volumetric
Body-Centered Cubic (BCC)
specific martensitei
Cristal cubic cu centrare pe
fiecare fa a cristalului
Face-Centered Cubic (FCC)
specific austenitei
Numele de austenit a fost ales dup numele lui Sir William Chandler RobertsAusten (1843-1902). Aceast faz este caracterizat printr-o structur de tip cristalin cu
centrare pe fiecare fa a cristalului (Face-Centred Cubic -FCC). Aceast faz este o
faz metalic, non-magnetic, care exist n preajma temperaturii critice a aliajului.
Pentru o ct mai clar nelegere a fenomenului este propus spre analiz
urmtoarea figur:
Astfel n starea A, aliajul cu memorie a formei este n starea de austenit. n
absena oricrei solicitri mecanice, printr-o rcire rapid a aliajului se obin o variaie
de faz martensitic, care poate avea pn la 24 de forme posibile punctul B. Odat
cu aplicarea unui efort mecanic, apare deformarea martensitei, existnd posibilitatea ca
la finalul solicitrii s se obin o singur form de martensit punctul D. La nclzirea
acestei faze, are loc simetrizarea i alinierea cristalografic a aliajului, obinndu-se
astfel austenita simetric, unic structural, specific punctului E.
O reprezentare corespunztoare transformrilor structurale, relativ la efortul
mecanic aplicat , deformarea mecanic a mostrei i temperature T este prezentat
sugestiv n figura urmtoare:
Asfel la aplicarea unei solicitri mecanice are loc orientarea fazelor martensitice
15
16
17
AUSTENITIC
[B] TEMPERATUR JOAS [A] TEMPERATUR INALT
Figura 7. Reorganizarea atomilor la rcirea aliajului
cu memorie a formei
Fenomenul prezentat n Figura 7.B se numete maclare, deoarece atomii sunt
aezai simetric n raport cu un plan, numit plan de simetrie (Figura 8).
Figura 8. Maclarea
Cnd se aplic o for asupra aliajului acesta se deformeaz pe msur ce
atomii, aezai simetric n raport cu planul de simetrie, sunt reorientai n aceeai
direcie, dup cum se arat n Figura 9.
Figura 9 . Deformarea structurii la temperatur
joas prin aplicarea unei fore
n acest proces numit demaclare fora necesar pentru a reorienta atomii este
relativ mic.
Dac aliajul este apoi nclzit, martensita deformat revine la austenit, iar piesa
i recapt forma inial, deoarece poziiile iniiale ale atomilor sunt cunoscute n faza
de austenit. ntregul proces este rezumat n Figura 10.
Figura 10. Transformarea structural ntre
temperatura nalt i cea joas
Trebuie s spunem c descrierea n plan a efectului simplu de memorie a formei,
prezentat mai sus, este mult simplificat fa de fenomenul real, dar este un model
adecvat pentru majoritatea scopurilor de proiectare.
TEMPERATUR INALT
Efectul dublu de memorie a formei
18
19
20
mai multe ori pe acelai drum, de fiecare dat cnd se va ntoarce la aceeai bifurcaie,
el va alege calea pe care o cunoate, pentru c aceasta este calea btut, cu care el sa
obinuit.
Analizele microstructurale efectuate pe variante particulare prezint teorii diverse
cu privire la formarea variantelor favorizate de martensit. Cele mai probabile ipoteze
presupun c n timpul educrii apar, fie o martensit rezidual (rmas netransformat
la nclzire), fie defecte n structur i care favorizeaz ulterior dezvoltarea doar a unei
variante de martensit. Ipoteza prezenei martensitei reziduale pornete de la unele
observaii care arat posibilitatea de existen a unor formaiuni de martensit i la
temperaturi mai mari dect temperatura Af, unde ele ar trebui s dispar. Aceste
formaiuni se dezvolt n continuare, fiind ntotdeauna aceleai. Ipoteza, privind
existena unor defecte de structur orientate, pleac de la observaia c transformarea
martensitic produce defecte n structura fazei mam i, la rcire, pe aceste defecte iau
natere variantele de martensit favorizate.
Se cunosc cinci procedee de prelucrare de baz pentru a imprima un efect n
dublu sens unui element cu memorie a formei:
1. deformarea puternic a elementului n starea martensitic;
2. deformarea elementului, n starea de austenit, prin aplicarea unei tensiuni
mai mari dect tensiunea minim care produce curgerea materialului;
3. deformarea elementului n starea de austenit cu o for oarecare, cobornd
apoi temperatura sub Mf, pentru o perioad lung de timp, meninnd permanent fora
aplicat;
4. solicitarea elementului n starea martensitic i apoi nclzirea lui pn trece
n starea de austenit;
21
22
23
24
25
26
dac este solicitat doar termic, cu condiia ca temperatura s nu fie prea ridicat, nainte
de a se constata o pierdere a deformaiei de 10%. Pentru solicitri de natur
pseudoelastic, exist la dispoziie doar foarte puine date. Totui, rezistena la
oboseal a aliajelor cu memorie a formei este mult mai ridicat dect a celorlalte
materiale. Se poate vorbi de 105106 cicluri de utilizare, n condiiile unor solicitri mai
mari dect cele ntlnite la materialele din aceeai familie, dar la care nu s-a indus
transformarea martensitic. Este ns dificil s compari dou materiale cu comportare
diferit, deoarece mecanismul deformrii elastice din aliajele cu memorie este, aa cum
se va vedea, total diferit de cel al materialelor obinuite.
CAPACITATEA DE AMORTIZARE A VIBRAIILOR
Datorit comportrii microstructurale deosebite, aliajele cu memorie
prezint cea mai ridicat capacitate de amortizare a vibraiilor dintre toate materialele
metalice. Amortizarea este neliniar i independent de frecven. De altfel, aceast
proprietate pare s fie sensibil la variaiile de temperatur i la antecedentele de
ciclare termic. Aliajele cu memorie a formei, luate n condiii de temperatur
corespunztoare fazei martensitice sau bifazei austenit-martensit, prezint o
capacitate sporit de amortizare a ocurilor sau de atenuare a vibraiilor mecanice.
Frecarea intern important este dat de disiparea energiei mecanice de excitaie la
nivelul interfeei dintre variante, n cazul unui material martensitic sau la nivelul
interfeei
austenit-mertensit, n cazul unui material bifazic.
Pn n prezent, ns, nu sunt foarte clar elucidate nici aspectele privind
comportarea efectiv n diverse condiii i nici mecanismele prin care se realizeaz
amortizarea.
Comportamentul de histerezis
27
28
29
31
32
33
34
35
s se formeze martensita din faza de austenit. Acest structur este numit martensit
indus prin solicitare mecanic. n poriunea de curb ab matricea de austenit e
convertit n martensit cu orientare cristalografic omogen.
Segmentul bc reprezint deformarea elastic, deformarea plastic aprnd
dup punctul c, similar situaiei din Figura 18. Pentru comportamentul de descrcare
al aliajelor cu memorie a formei la temperaturi ntre Af i Md, trebuie vzut capitolul
patru
al acestei lucrri. Curbele tensiune-deformaie, la temperaturi tot mai nalte sunt similare
cu cele din Figura 19, exceptnd faptul c nivelul de tensiune la care se formeaz
martensita indus prin solicitare mecanic, este mai mare (acesta crescnd liniar cu
creterea temperaturii). Exist o temperatur limit superioar pentru formarea
DEFORMATIE
DEMACLARE
martensitei induse prin solicitare mecanic, notat cu Md. La temperaturi mai mari dect
Md deformarea neelastic face imposibil formarea martensitei induse.
Figura 19. Comportamentul tensiune-deformaie la
temperaturi peste Af i sub Md
Figura 20 prezint curba tensiune-deformaie, a unui aliaj cu memorie a formei, peste
temperatura Md; se observ c, n acest caz, comportamentul aliajului devine similar cu
cel al materialelor convenionale.
Figura 20. Comportamentul tensiune-deformaie
peste temperatura Md
Figura 21 este rezultatul combinrii curbelor din Figura 18 i Figura 19 ,
explicnd efectul de memorie a formei n funcie de tensiune i deformaie. Figura 21
evideniaz parametrii iniiali pe care se bazeaz proiectarea tuturor aliajelor cu
36
37
38
acionate termic sau electric, posed un mare potenial pentru a fi utilizate la dispozitive
de acionare cu diverse configuraii, cu o funcionare eficient, silenioas, simpl i cu
posibilitatea de a se controla pas cu pas modul de operare.
MODURI DE RECUPERARE A FORMEI
Modul de operare cu un element cu memorie a formei depinde de forma
elementului, de caracteristicile lui, precum i de ansamblul din care acesta face parte.
Recuperarea liber
Recuperarea liber are trei etape:
1. deformarea aliajului cu memorie a formei n starea martensitic la temperatur
joas;
2. ndeprtarea forei deformante (cnd poate avea loc i o uoar revenire);
3. nclzirea peste temperatura Af pentru a recupera forma de la temperatura
nalt.
n afar de jucrii i de demonstrarea efectului de memorie exist puine aplicaii
practice care folosesc recuperarea liber, ilustrat n Figura 5.
Recuperarea n condiii restrictive
Recuperarea n condiii restrictive este modul de operare folosit pentru cuple,
cleme i conectori electrici. Pentru a o nelege mai uor s ne imaginm un ax solid
rigid i un inel din aliaj cu memorie a formei (A.M.F.) cu diametrul interior puin mai mic
dect axul (Figura 23).
Inelul este lrgit la temperatura joas dup care este aezat pe ax. Apoi, inelul
este nclzit i i recapt forma parial, pn ia contact cu axul. Dup contact,
revenirea se oprete aprnd n schimb o tensiune n inel.
S-a observat c tensiunea de revenire crete cu deformarea de contact (de
41
42
43
44
45
46
A CARACTERISTICI
Solenoid -50 la +1200C Liniar
-construcie simpl
-pre sczut
Bimetal -40 la +6000C ncovoiere
-pre sczut
-rspuns liniar
INITIALA
A
ARCULUI
Motor wax -40 la +1800C Liniar
-for mare
-pre sczut
-rspuns liniar
Aliaj cu
memorie a
formei
-100 la +1700C
Liniar
Torsiune
ncovoiere
- for mare/mrime
-construcie simpl
-rspuns liniar sau
47
neliniar
-funcionare
silenioas
-control termic i
electric
Motoarele wax produc fore mari, de ordinul a 300 N, iar dac ne intereseaz
numai fora, sunt mai economice dect arcurile cu memorie a formei. Totui, motoarele
wax sunt mai voluminoase i au un timp mai mare de rspuns. De aceea dispozitivele
de acionare din aliaje cu memorie a formei le pot nlocui, dar numai n cazul n care
este necesar o for relativ mic.
Pentru c Ni-Ti poate fi acionat electric relativ uor, arcurile i firele executate
din acest aliaj pot nlocui solenoizii n anumite aplicaii. Solenoizii obinuii au o for de
acionare mare i un pre unitar sczut n comparaie cu aliajele cu memorie a formei,
dar sunt voluminoase, zgomotoase i genereaz fore de inerie mari. n situaia n care
forele implicate sunt de ordinul a 10 N, spaiul este limitat, nivelul de zgomot i efectul
de inerie cerute sunt reduse, atunci arcurile i firele din aliaje cu memorie a formei pot
concura cu solenoizii. De altfel, dispozitivele de acionare din aliaje cu memorie a
formei, energizate electric genereaz o mai mic interferen electromagnetic dect
solenoizii. n general, vom avea un timp de rspuns mai rapid al solenoizilor dect al
dispozitivelor de acionare din aliaje cu memorie a formei energizate electric.
Dispozitivele de acionare cu fire cu memorie a formei pot da i fore destul de
mari, dar aciunea lor este strict dependent de lungimea srmei.
Folosirea aliajelor cu memorie a formei poate simplifica cteodat mecanismul
sau procedeul, reducnd numrul de subansamble i crescnd sigurana, deci
48
49
arie/volum se mrete foarte mult, iar timpul de rcire devine destul de rapid. Situaia
ideal este atunci cnd dispozitivul de acionare rspunde la temperatura fluidului n
care acesta este imersat.
Dispozitive pe baz de nichel-titan cu acionare electric
Pentru c are o rezistivitate mare de 80 pn la 89 micro ohmcm, Ni-Ti se poate
nclzi singur la trecerea curentului electric prin el. Timpul de rspuns este dependent n
mare msur de mrimea curentului folosit, de diametrul firului, de temperatura
mediului ambiant i de configuraia dispozitivului de acionare. De exemplu, un fir drept
al unui dispozitiv de acionare din Ni-Ti, cu diametrul de 0,6 mm necesit un curent
de 3,5 pn la 4 amperi pentru o acionare n 3 secunde, la temperatura camerei i fr
rcire forat. Pe de alt parte, un fir cu diametrul de 0,15 mm are nevoie numai de 0,4
amperi pentru un timp de acionare de o secund.
Tensiunea electric necesar este dependent de rezistena total a
elementului, care depinde de raportul diametru/lungime i de lungimea total a
elementului.
Unui dispozitiv de acionare din Ni-Ti i se poate aplica direct c.a. sau c.c., dar
trebuie s se aib n vedere s nu se depeasc temperatura maxim de 2500C, n
ideea evitrii instabilitii termice. Un control mai bun i o nclzire uniform sunt
posibile folosind metoda numit modulaie n lime a impulsului, n care variabila de
control nu este amplitudinea curentului care rmne constant, ci durata acestuia.
n varianta utilizrii curentului continuu, timpii de rcire i nclzire avnd o
variaie logaritmic la temperatura camerei, n condiiile de mediu, timpul de revenire (la
rcire) poate fi o problem n cazul diametrelor firelor mai mari de 0,5 mm.
Comportarea ciclic
50
51
52
lmpi de cea;
faruri escamotabile;
controlul presiunii tergtoarelor.
Aplicaii posibile:
acionri electrice la: maini de splat vase, maini de splat i frigidere
(nlocuirea solenoizilor);
acionri termice la: cuptoare, recipiente pentru ap fierbinte, radiatoare
portabile, cafetiere i ceainice.
Poteniale aplicaii pentru acionarea electric exist de asemenea i n robotic.
n acest caz este posibil s folosim variaiile rezistivitii aliajelor cu memorie a formei la
poziionarea autocontrolat. Configuraiile cu fire elastice cu memorie a formei sunt cele
mai cunoscute n aplicaiile din robotic, datorit naltei lor eficiene. Dispozitivele de
acionare cu fire cu memorie a formei cntresc aproximativ 1/10 din greutatea
convenional a unui servomotor. Att firma Toki ct i Furukawa Companies au
dezvoltat cercetarea braelor de roboi, folosind fire de Ni-Ti acionate electric. Un robot
crab pentru mineritul subacvatic de mangan a fost, de asemenea, propus ca o
aplicaie a dispozitivului de acionare din Ni-Ti.
Protecia mpotriva incendiilor este o alt zon de aplicaie, iar aliajele pe baz
de Cu par s domine aceast zon. Firele din aliaje cu memorie a formei au fost folosite
ca senzori electrici (utiliznd modificarea rezistivitii cu temperatura) pentru detectarea
incendiilor. Alte aplicaii mpotriva incendiilor, care necesit ca mari suprafee s fie
protejate, folosesc firul att ca senzor ct i ca element de acionare. Domeniile
adiacente proteciei mpotriva incendiilor includ folosirea dispozitivelor de acionare cu
memorie a formei la supapele de opturare a gazelor i la stropitorile de ap. Avantajul
53
54
nclzirea/rcirea mediului;
4. frecarea este minimizat i nu exist concentrri de fore i tensiuni;
5. cerine de for i deplasare minime pentru componentele cu memorie a
formei;
6. componenta cu efect de memorie a formei este izolat (decuplat) fa de
forele accidentale cu variaie mare;
7. toleranele tuturor componentelor se coreleaz n mod realist cu cele ale
componentei cu efect de memorie.
Configuraii tipice ale dispozitivelor de acionare cu memorie a formei
Figura 28 prezint o aplicaie tipic, a elementului cu memorie, la o supap n
care fluidul curge perpendicular pe direcia de acionare a unui arc cu memorie a formei.
Figura 28. Controlul supapei prin efectul de memorie, cu
acionare perpendicular pe direcia de curgere
Figura 29 prezint o aplicaie care se refer la o supap n care fluidul (gazul)
curge dup o direcie paralel cu direcia de acionare a unui arc cu memorie a formei.
Figura 29. Controlul supapei prin efectul de memorie, cu acionare
paralel la direcia de curgere
Figura 30 ne arat un arc cu memorie a formei folosit s nchid i s deschid
o ieire de aer.
Figura 31 ilustreaz operaia de nchidere a supapei, care trebuie s
funcioneze asemenea unui mecanism de siguran pentru blocarea curgerii gazului n
cazul unui incendiu sau a atingerii unor temperaturi extreme. Trebuie subliniat c acest
arc cu memorie este utilizat la degajarea mecanismului de nchidere a supapei, deci el
lucreaz numai mpotriva frecrii.
55
56