Reguli Volei in Limba Romana Pana in 2020
Reguli Volei in Limba Romana Pana in 2020
Reguli Volei in Limba Romana Pana in 2020
JOCULUI DE VOLEI
2017-2020
Aprobat de FIVB 2016
1
Partea I
INTRODUCERE
Voleiul este unul dintre sporturile cele mai populare si de succes. Este unul
dintre cele mai competitive și mai recreative din lume. Este un sport rapid, este
pasionant iar acțiunea lui este explozivǎ. Ba mai mult, voleiul conține câteva
elemente principale care, combinate între ele, îi conferǎ unicitate printre
jocurile de echipa.
2
tuturor jucătorilor să acţioneze atât la fileu (în atac) cât şi în spatele terenului
(pentru a se apăra sau pentru a servi).
Oricum, voleiul este unic între sporturile la fileu prin straduința sportivilor
de a menţine constant mingea in aer – la volei avem o “minge zburătoare” – şi
prin permiterea unui anumit numǎr de pase (loviri) ale mingei între jucatorii
aceleiași echipe, înainte de retrimiterea ei către adversari.
3
- dacǎ va fi un educator – prin folosirea regulilor pentru a penaliza
incorectitudinea sau pentru a nu permite impoliteţea;
- dacǎ va promova jocul – aceasta însemnând cǎ el trebuie sǎ
permitǎ ca elementele spectaculoase ale jocului să strălucească,
iar jucătorii cei mai buni să facă ceea ce știu ei cel mai bine-
spectacol pentru public.
În cele din urmǎ, putem spune că un arbitru bun va folosi regulile pentru
a face din competiţie o experienţă care sǎ aducǎ satisfacție tuturor celor
implicați.
IMPLICAŢI-VĂ!
PĂSTRAŢI MINGEA ÎN ZBOR!
4
Partea a IIa
Secțiunea 1: JOCUL
CAPITOLUL UNU
INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE
1 ARIA DE JOC
Aria de joc include terenul de joc şi zona liberă. Ea trebuie să fie 1.1, D1a, D1b
rectangulară și simetricǎ.
1.1 DIMENSIUNI D2
Terenul de joc este un dreptunghi cu dimensiunile 18X9m, înconjurat de
o zonă liberă cu o lăţime de minimum 3 m pe toate laturile.
Spaţiul de joc liber este spaţiul situat deasupra ariei de joc care este
lipsit de orice obstacol. Spaţiul de joc liber trebuie să aibă o înălţime de
minimum 7m de la suprafata de joc.
5
1.2.3 Pentru terenurile în aer liber, este autorizată o pantă de scurgere a apei 1.3
de 5mm pe metru. Liniile terenului constituite din materiale solide sunt
interzise.
1.3.1 Toate liniile au o lăţime de 5cm. Liniile trebuie să aibă o culoare 1.2.2
deschisă şi diferită de culoarea solului sau de a altor linii trasate.
Două linii laterale şi două linii de fund delimitează terenul de joc. Atât 1.1
liniile laterale cât şi liniile de fund sunt trasate în interiorul dimensiunilor
terenului de joc.
În fiecare teren se traseazǎ o linie de atac, a cǎrei limitǎ exterioarǎ 1.3.3, 1.4.1
dinspre linia de fund se situeazǎ la 3m înapoia axei liniei de centru, linie
care marcheazǎ zona de atac. D2
6
1.4 ZONE ȘI ARII D1b, D2
Zona de atac este considerată ca fiind prelungită dincolo de liniile 1.1, 1.3.2
laterale, până la capătul zonei libere.
Zona de înlocuiri este delimitată de prelungirea ambelor liniilor de atac 1.3.4, 15.6.1,
până la masa scorerului. D1b
Zona de schimbare a Libero-ului este o parte a zonei libere situatǎ în 19.3.2.7, D1b
fața bǎncilor pentru rezerve, delimitatǎ de prelungirea liniei de atac și
de linia de fund a terenului.
Aria de pedeapsǎ, care mǎsoarǎ aproximativ 1X1m și este echipatǎ cu 21.3.2.1, D1a
doua scaune, este localizatǎ în aria de control dincolo de prelungirea D1b
liniei de fund. Ea poate fi delimitatǎ cu o linie roșie de 5cm lǎțime.
7
1.5 TEMPERATURA
1.6 ILUMINAREIINARE
2 FILEU ŞI STÂLPI D3
2.1.1 Un fileu întins vertical este instalat deasupra axei liniei de centru. 1.3.3
Marginea sa superioară trebuie să fie plasată la înălţimea de 2,43m
pentru bărbaţi şi 2,24m pentru femei.
2.1.2 Înălţimea oficiala a fileului este măsurată la centrul terenului de joc. 1.1, 1.3.2,
Inaltimea celor două extremităţi ale fileului (deasupra liniilor laterale) nu 2.1.1
trebuie să depăşească cu mai mult de 2 cm înălţimea oficială și trebuie
sǎ fie egalǎ în ambele pǎrți.
8
Prin interiorul benzii trece un cablu flexibil pentru prinderea fileului de
stâlpi şi menţinerea marginii sale superioare întinsă.
Deasupra fiecărei linii laterale sunt fixate vertical pe fileu două benzi 1.3.2, D3
albe.
2.4 ANTENE
Antenele sunt considerate ca făcând parte din fileu şi delimitează lateral 10.1.1, D3,
spaţiul de trecere. D5a, D5b
2.5 STÂLPI
2.5.2 Stâlpii trebuie să fie rotunzi, netezi şi fixaţi la sol. Fixarea stâlpilor cu
ajutorul cablurilor este interzisă. Amenajările care prezintă un pericol
sau care incomodează trebuie să fie eliminate.
9
2.6 ECHIPAMENT COMPLEMENTAR
Tot echipamentul complementar este determinat prin reglementările
emise de FIVB.
3 MINGI
3.1 STANDARDE
Toate mingile utilizate într-un meci trebuie să aibă acelaşi standard cu 3.1
privire la circumferinţă, greutate, presiune, model, culoare etc.
10
CAPITOLUL DOI
PARTICIPANŢI
4 ECHIPE
4.1.1 O echipă poate fi compusă din maximum 12 jucători și: 4.1.1.1, 5.2,
- echipa tehnicǎ: un antrenor, maximum doi antrenori secunzi; 5.3
- echipa medicalǎ: un terapeut şi un medic.
4.1.2 Unul dintre jucători, cu excepția LIBERO-ului, este căpitanul echipei şi el 5.1, 19.1.3
trebuie să fie identificat ca atare pe foaia de arbitraj.
11
4.1.3 Numai jucătorii înregistraţi pe foaia de arbitraj au voie sǎ intre pe teren 1, 4.1.1, 5.1.1,
şi să participe la meci. După ce căpitanul şi antrenorul au semnat foaia 5.2.2
de arbitraj (lista cu componenții echipei în cazul foii electronice de
arbitraj), componenţa echipei nu mai poate fi modificată.
4.2.1 Jucătorii care nu sunt în joc trebuie să stea fie așezați pe banca pentru 1.4.5, 5.2.3,
rezerve a echipei lor, fie în aria lor de încălzire. Antrenorul şi ceilalţi 7.3.3
membri ai echipei stau așezați pe bancă, dar o pot pǎrasi temporar.
Băncile pentru rezerve sunt situate de o parte şi de alta a mesei D1a, D1b
scorerului, în afara zonei libere.
4.2.2 Numai membrilor echipei le este permis să stea așezați pe bancă în 4.1.1, 7.2
timpul meciului şi să participe la încălzirea oficiala.
4.2.3 Jucătorii care nu sunt în joc se pot încălzi fără mingi astfel:
4.2.3.2 În cursul timpilor de odihnă și T.T.O. în zona liberă situată în spatele 1.3.3, 15.4
propriului teren.
4.2.4 În timpul pauzei dintre seturi jucatorii pot folosi mingiile pentru încǎlzire 18.1
numai în propria zonǎ liberǎ.
În cazul în care se solicitǎ ca pauza dintre seturile 2 si 3 sǎ fie extinsǎ
peste cele trei minute, jucatorii pot folosi și propriul teren de joc pentru
încǎlzire.
4.3 ECHIPAMENT
4.3.1 Culoarea şi design-ul tricourilor, şorturilor şi şosetelor întregii echipe 4.1, 19.2
trebuie să fie uniforme (cu exceptia LIBERO–ului). Echipamentul trebuie
sǎ fie curat.
4.3.2 Pantofii trebuie să fie uşori, flexibili, fǎrǎ tocuri, cu tălpi din cauciuc sau
materiale compozite.
12
4.3.3 Tricourile jucătorilor trebuie să fie numerotate de la 1 până la 20. 4.3.3.2
4.3.4 Căpitanul echipei este identificat graţie unei barete de 8X2cm, plasată 5.1
pe tricou sub numărul de pe piept.
4.4.2 să-şi schimbe între seturi sau după înlocuire echipamentul deteriorat sau 4.3, 15.5
umed, cu condiţia ca modelul, culoarea și numerele noului echipament
să fie identice cu cele precedente;
4.4.3 să joace în treninguri pe timp rece, cu condiţia ca acestea să aibă 4.1.1, 19.2
aceeaşi culoare şi acelaşi model pentru toată echipa, (cu excepţia
jucatorilor Libero) şi să fie numerotate in conformitate cu regula 4.3.3.
4.5.1 Este interzis să fie purtate obiecte care pot să provoace accidentări sau
să ofere un avantaj artificial jucătorului.
4.5.2 Jucătorii au voie, pe riscul lor, să poarte ochelari sau lentile de contact.
13
Pentru competiţiile seniorilor, mondiale și oficiale ale FIVB,
aceste dispozitive medicale trebuie sǎ aibǎ aceeași culoare ca
partea din ehipament lângǎ care sunt purtate. O culoare
neutrǎ, neagrǎ sau albǎ, este permisǎ.
5 LIDERII ECHIPELOR
5.1 CĂPITAN
5.1.1 ÎNAINTEA MECIULUI, căpitanul echipei semnează foaia de arbitraj şi 7.1, 25.2.1.1
reprezintă echipa sa la tragerea la sorţi.
Când mingea este afară din joc căpitanul în joc este singurul autorizat 8.2
să se adreseze arbitrilor pentru:
5.1.2.1 a cere o explicaţie privind aplicarea sau interpretarea regulilor şi, de 23.2.4
asemenea, pentru a face cunoscute cererile sau întrebările
coechipierilor. În cazul în care explicaţia primului arbitru nu îl satisface,
căpitanul în joc poate opta sǎ protesteze împotriva deciziei și îl va
informa imediat pe acesta cǎ își rezervǎ dreptul să înregistreze un
protest oficial în foaia de arbitraj la sfârșitul meciului;
5.1.2.3 a cere timpii de odihnă şi înlocuirile de jucători, în absența antrenorului; 15.3.1, 15.4.1,
15.5.2
14
5.1.3 LA SFÂRŞITUL MECIULUI, căpitanul de echipă: 6.3
5.1.3.2 poate, dacă el (sau căpitanul în joc care l-a înlocuit) l-a notificat la 5.1.2.1,
timpul potrivit pe primul arbitru, sǎ înscrie în foia de arbitraj o 25.2.3.2
contestație cu privire la aplicarea sau interpretarea de cǎtre arbitri a
regulilor de joc.
5.2 ANTRENOR
5.2.1 Pe toată durata meciului, antrenorul conduce jocul echipei sale din afara 1.1, 7.3.2,
terenului de joc. El stabilește formaţiile de inceput, înlocuirile de jucǎtori 15.4.1, 15.5.2
şi solicitǎ timpii de odihnă. În timpul exercitării acestor atribuţii,
interlocutorul său oficial este cel de-al doilea arbitru.
5.2.2 ÎNAINTEA MECIULUI, antrenorul înscrie sau verifică numele jucătorilor 4.1, 19.1.3,
săi şi numerele acestora înregistrate pe lista cu componența echipei 25.2.1.1
înscrisǎ în foaia de arbitraj şi apoi o semnează.
5.2.3.1 înaintea fiecărui set, remite celui de-al doilea arbitru sau scorerului fişa 7.3.2, 7.4, 7.6
cu poziţia initiala completată şi semnată;
5.2.3.2 stă asezat pe banca de rezerve, cel mai aproape de scorer, dar poate 4.2
părăsi temporar poziţia sa;
5.2.3.4 poate, ca de altfel toţi ceilalţi membri ai echipei, da indicaţii jucătorilor 1.3.4, 1.4.5, D2
din teren. Antrenorului i se permite să stea în picioare sau să se
deplaseze în interiorul zonei libere din faţa băncii de rezerve a echipei
sale de la prelungirea liniei de atac până în aria de încălzire, fără a
deranja sau întârzia jocul.
15
5.3 ANTRENOR SECUND
5.3.1 Antrenorul secund stă așezat pe banca de rezerve a echipei, fǎrǎ a avea
dreptul de a interveni în meci.
5.3.2 În cazul când antrenorul trebuie să-şi părăsească echipa, indiferent de 5.1.2, 5.2
motiv, incluzând și o sancțiune dar excluzând cazul în care intrǎ în teren
ca jucǎtor, antrenorul secund poate să îşi asume atribuţiile antrenorului
principal pe durata absenței lui, numai la cererea căpitanului în joc
adresatǎ primului arbitru.
16
6 CAPITOLUL TREI
FORMULA JOCULUI
6.1 PENTRU A MARCA UN PUNCT, A CÂŞTIGA SETUL ŞI MECIUL
Punct
6.1.1.2 când reușește sǎ trimitǎ mingea în interiorul terenului advers; 8.3, 10.1.1
Greșeala
6.1.2.1 dacă două sau mai multe greşeli sunt comise succesiv, numai prima
dintre ele este luată în calcul.
6.1.2.2 dacă două sau mai multe greşeli sunt comise simultan de adversari, este 6.1.2, D11 (23)
socotită DUBLĂ GREŞEALĂ şi faza de joc este rejucată.
O fazǎ de joc este o succesiune de acțiuni de joc, care începe în 8.1, 8.2,
momentul loviturii pentru serviciu și se terminǎ când mingea este afarǎ 12.2.2.1,12.4.4,
din joc. O fazǎ de joc finalizatǎ este consideratǎ a fi succesiunea de 15.2.3,
acțiuni de joc care are ca rezultat câștigarea unui punct de cǎtre una 15.11.1.3,
dintre echipe. Aceasta include și cazul acordǎrii unei penalizari și 19.3.2.1,
pierderea serviciului ca urmare a depǎșirii timpului limitǎ pentru serviciu. 19.3.2.9,
21.3.1.
6.1.3.1 dacǎ echipa la serviciu câștigǎ faza de joc, ea câștigǎ un punct și va
servi în continuare;
6.1.3.2 dacǎ echipa la primire câștigǎ faza de joc, ea cǎștigǎ un punct și dreptul
de a servi.
17
6.2 PENTRU A CÂŞTIGA UN SET D11 (9)
Un set (cu excepţia celui decisiv - al cincilea) este câştigat de echipa 6.3.2
care obţine prima 25 puncte cu un avans de cel putin două puncte faţă
de echipa adversǎ. În caz de egalitate la scorul de 24 - 24, jocul
continuă până când este realizată o diferenţă de două puncte (26 - 24,
27-25, …).
6.3.1 Meciul este câştigat de echipa care obţine trei seturi. 6.2
6.3.2 În cazul unei egalităţi de 2-2 la seturi, setul decisiv (al 5 - lea) este jucat 7.1
până la punctul 15, cu o diferenţă minimă de două puncte între cele
două echipe.
6.4.1 Dacă o echipă refuză să joace după ce a fost somatǎ să o facă, ea este 6.2, 6.3
declarată forfait şi pierde meciul cu rezultatul 0 - 3 şi 0 - 25 pentru
fiecare set.
6.4.3 O echipă declarată INCOMPLETǍ, pentru un set sau pentru meci, pierde 6.2, 6.3, 7.3.1
setul sau meciul. Echipei adverse i se atribuie punctele sau punctele şi
seturile necesare pentru a câştiga setul sau meciul. Echipa incompletă
păstrează punctele şi seturile câştigate.
7 STRUCTURA JOCULUI
În cazul jucǎrii unui set decisiv se procedează la o nouă tragere la sorţi. 6.3.2
18
7.1.2 Câştigătorul tragerii la sorţi alege:
ORI
7.1.2.1 dreptul de a servi sau de a primi serviciul, 12.1.1
ORI
terenul în care va juca primul set.
7.2.1 Dacǎ înaintea meciului, echipele au dispus exclusiv pentru ele de cǎte
un teren de joc pentru încǎlzire, atunci au dreptul sǎ facǎ încǎlzire la
fileu, timp de 6 minute împreunǎ sau timp de 10 minute, dacǎ nu au
avut aceastǎ posibilitate.
7.2.2 La solicitarea unuia dintre cǎpitani, încălzirea oficiala se poate face 7.2.1
separat (consecutiv). Echipele vor dispune de încǎlzire la fileu 3 sau 5
minute fiecare.
Înaintea m
7.2.3 În cazul unei încǎlziri oficiale separate, echipa care a câștigat dreptul sǎ 7.1.2.1, 7.2.2
serveascǎ la începutul setului, se va încǎlzi prima la fileu.
7.3.1 Fiecare echipǎ trebuie să aibǎ permanent în joc şase (6) jucători. 6.4.3
7.3.2 Înainte de începutul fiecărui set, antrenorul trebuie să înscrie formaţia 5.2.3.1,
de start a echipei sale pe o fişă cu poziţia inițialǎ sau pe un dispozitiv 24.3.1,
electronic, dacǎ existǎ. Fişa, corect completată şi semnată, este 25.2.1.2
înmânată celui de-al doilea arbitru sau scorerului - ori este direct trimisǎ
scorerului prin mijloace electronice.
7.3.3 Jucătorii care nu fac parte din formaţia de start sunt jucători de rezervă 7.3.2, 15.5
în acel set (excepție fac jucatorii Libero).
7.3.4 După ce fişa cu poziţia initiala a fost înmânată celui de-al doilea arbitru 15.2.2, 15.5
sau scorerului, nu mai poate fi permisǎ nici o modificare a formaţiei, D11 (5)
fără o înlocuire regulamentară.
19
7.3.5 Nepotrivirea dintre poziţia jucătorilor din teren şi cea înscrisǎ în fişa cu 24.3.1
poziţia iniţială a echipei sunt tratate dupǎ cum urmeazǎ:
7.3.5.1 Dacǎ înaintea începerii setului, se constată o nepotrivire între pozițiile 7.3.2
jucǎtorilor înscriși în fişa cu poziţia inițialǎ şi pozițiile jucătorilor prezenţi
pe teren, atunci poziţiile jucătorilor trebuie să fie corectate conform cu
cele din fişǎ. Nici o penalizare nu va fi aplicată.
7.3.5.2 în mod similar cǎnd, înaintea începerii setului, unul sau mai mulţi 7.3.2
jucători prezenţi pe teren nu sunt înscrişi pe fişa cu poziţia inițialǎ,
formaţia de pe teren trebuie corectată conform fişei. Nici o penalizare
nu va fi aplicată.
7.3.5.3 totuşi, dacă antrenorul doreşte să menţină pe teren jucătorul(ii) 15.2.2, D11 (5)
neînscris(i) pe fişă, el va trebui să solicite folosind semnalizarea oficialǎ
înlocuirea (ile) regulamentară(e) care va (vor) fi înregistrată(e) pe foaia
de arbitraj.
Dacǎ, în timpul jocului, se descoperǎ o nepotrivire între poziția
jucǎtorilor în teren și fișa cu poziția inițialǎ, echipa în culpǎ trebuie sǎ
revinǎ la poziția corectǎ. Toate punctele marcate de cǎtre echipa în
culpǎ, din momentul exact al comiterii greșelii pânǎ la descoperirea ei,
vor fi anulate. Punctele adversarilor vor fi pǎstrate și, în plus, ei vor
primi un punct și dreptul de a servi.
7.3.5.4 Dacǎ, în timpul meciului, descoperim cǎ un jucator aflat in teren nu a 6.1.2, 7.3.2
fost trecut in lista cu componenții echipei, atunci echipei adverse i se
acordǎ un punct și dreptul de a servi, iar punctele realizate pânǎ în acel
moment i se pǎstreazǎ. Echipei în culpa i se anuleazǎ punctele și/sau
seturile (0-25 dacǎ este cazul) realizate din momentul în care jucǎtorul
în cauzǎ a intrat în teren. Fișa cu pozitia inițialǎ va fi refacutǎ și se va
trimite în teren alt jucator în locul celui neînregistrat.
7.4 POZIŢII D4
În momentul când mingea este lovită de catre sportivul aflat la serviciu, 7.6.1, 8.1,
jucatorii fiecarei echipe trebuie să fie plasați, potrivit cu ordinea la 12.4
rotaţie, în interiorul propriului teren (cu excepţia jucătorului la serviciu).
7.4.1.1 cei trei jucători plasaţi de-a lungul fileului sunt jucătorii din linia întâi şi
ocupă poziţiile 4 (în faţă - stânga), 3 (în faţă - centru) şi 2 (în faţă -
dreapta).
20
7.4.1.2 ceilalţi trei sunt jucători din linia a doua şi ocupă poziţiile 5 (în spate -
stânga), 6 (în spate - centru) şi 1 (în spate - dreapta).
7.4.2.1 fiecare jucător din linia a doua trebuie să fie plasat mai departe de linia
de centru decât corespondentul său din linia întâi;
7.4.2.2 atat jucătorii din linia întâi cat şi jucătorii din linia a doua trebuie să fie
poziţionaţi lateral în ordinea indicată de Regula 7.4.1.
7.4.3.1 fiecare jucător din linia întâi trebuie să aibă cel puţin o parte a piciorului 1.3.3
mai aproape de linia de centru decât picioarele jucătorului corespondent
din linia a doua;
7.4.3.2 fiecare jucător din partea dreaptă (stângă) trebuie să aibă cel puţin o 1.3.2
parte a piciorului mai aproape de linia laterală din dreapta (stânga)
decât picioarele jucătorului din centrul liniei sale.
7.5.1 O echipă comite o greşeală de poziţie dacă un jucător nu ocupă poziţia 7.3, 7.4, 15.9
sa corectă în momentul când mingea este lovită de jucătorul la serviciu.
Dacǎ un jucator se aflǎ pe teren dupǎ ce jocul a fost reluat, ca urmare a
unei înlocuiri neregulamentare, faza este consideratǎ greșealǎ de
poziție, cu consecințele prevǎzute în situația unei înlocuiri
neregulamentare.
7.5.2 Dacă jucătorul la serviciu comite o greşeală de serviciu în momentul 12.4, 12.7.1
lovirii mingei, greşeala sa este considerată ca fiind prima în raport cu o
greşeală de poziţie.
7.5.3 Dacă, după lovirea mingei, serviciul devine greşit, atunci greşeala de 12.7.2
poziţie este prima care va fi luată în calcul.
21
7.5.4 O greşeală de poziţie antrenează următoarele consecinţe:
7.5.4.1 echipa este sancţionată prin faptul ca adversarul câștigǎ un punct și 6.1.3
dreptul de a servi;
7.6 ROTAŢIE
7.6.1 Ordinea la rotaţie este determinată prin formaţia de start a echipei și 7.3.1, 7.4.1,
este controlată prin pǎstrarea ordinii la serviciu şi a poziţiilor jucătorilor 12.2
pe toată durata setului.
7.6.2 Când echipa la primire câştigă dreptul la serviciu, jucătorii săi efectuează 12.2.2.2
o rotaţie, deplasându-se cu o poziţie în sensul acelor de ceasornic:
jucătorul din poziţia 2 trece în poziţia 1 pentru a servi, jucătorul din
poziţia 1 trece în poziţia 6 etc.
7.7.1 O greşeală de rotaţie este comisă când SERVICIUL nu este efectuat 7.6.1, 12
conform cu ordinea la rotaţie. Ea antrenează următoarele consecinţe
respectând succesiunea de mai jos:
7.7.1.1 scorerul oprește faza folosind un avertizor sonor; adversarul câștigǎ un 6.1.3
punct și dreptul de a servi;
7.7.2 În plus, scorerul trebuie să determine momentul exact în care greşeala 25.2.2.2
a fost comisă. Toate punctele, marcate începând din acel moment de
echipa care a greşit, trebuie anulate. Punctele marcate de echipa
adversă sunt menţinute.
22
CAPITOLUL PATRU
ACȚIUNI DE JOC
8 SITUAŢII DE JOC
Mingea este în joc începând din momentul loviturii de serviciu care a 12, 12.3
fost autorizatǎ de primul arbitru.
Mingea devine afară din joc începând din momentul când este comisă o
greşeală semnalizatǎ prin fluier de unul dintre arbitri; iar în absenţa unei
greşeli, începând din momentul semnalizǎrii prin fluier.
Mingea este “în teren” dacǎ în timpul contactului cu podeaua atinge 1.1, 1.3.2
terenul de joc, inclusiv liniile de delimitare.
8.4.1 toate pǎrțile mingii ce ating podeaua sunt complet în afara liniilor de 1.3.2,D11(15),
delimitare; D12 (2)
8.4.2 ea atinge un obiect din afara terenului de joc, plafonul sau o persoană D11 (15),
din afara jocului; D12 (4)
8.4.3 ea atinge antenele, cablul, sforile, stâlpii sau fileul însuşi în exteriorul 2.3, D3. D5a,
benzilor laterale; D11 (15),
D12 (4),
8.4.4 traversează planul vertical al fileului atât parţial cât şi total prin afara 2.3, D3, D5a,
spaţiului de trecere, cu excepţia cazurilor din Regula 10.1.2; D11 (15),
D12 (4)
23
9 JOCUL CU MINGEA
Orice contact cu mingea al unui jucator aflat in joc este considerat 14.4.1
loviturǎ a echipei.
Fiecare echipă are dreptul la maximum trei lovituri (în plus faţă de
blocaj) pentru a retrimite mingea. Dacă sunt utilizate mai mult de trei
lovituri, echipa comite greşeala celor “PATRU LOVITURI”.
Unui jucător nu i se permite să lovească mingea de două ori consecutiv 9.2.3, 14.2,
(exceptând situaţiile prevăzute de Regulile 9.2.3, 14.2 şi 14.4.2). 14.4.2
Doi sau trei jucători pot (le este permis) să atingă mingea în acelaşi
timp.
9.1.2.1 Când doi (trei) coechipieri ating mingea simultan, sunt numărate două
(trei) lovituri (cu excepţia blocajului). Dacă ei încearcă să joace mingea,
dar numai unul dintre jucători o atinge, este numărată o singură
lovitură. O ciocnire între jucători nu constituie o greşeală.
9.1.2.2 Când doi adversari ating mingea simultan deasupra fileului şi mingea
rămâne în joc, echipa care recepţionează mingea are dreptul la alte trei
noi lovituri. Dacă o astfel de minge cade “afară” din teren, greşeala este
a echipei plasate de cealaltă parte a fileului.
9.1.2.3 În cazul unei lovituri simultane deasupra fileului între doi adversari, care 9.1.2.2
duce la un contact prelungit cu mingea, jocul va continua.
24
Totuşi, jucătorul care este pe punctul de a comite o greşeală (atingerea 1.3.3, 11.4.4
fileului, depăşirea liniei de centru etc.) poate fi oprit sau tras înapoi de
un coechipier.
9.2.2 Mingea nu trebuie sa fie prinsǎ și/sau aruncatǎ. Ea poate ricoşa în orice 9.3.3
direcţie.
9.2.3 Mingea poate atinge mai multe părţi ale corpului, cu condiția ca aceste
contacte să aibă loc simultan.
Excepţii:
9.2.3.1 la blocaj, contacte consecutive pot fi realizate de unul sau mai mulţi 14.1.1, 14.2
jucători, cu condiţia ca aceste contacte să aibă loc în cursul aceleiaşi
acţiuni;
9.2.3.2 la prima lovitură a echipei, mingea poate atinge consecutiv mai multe 9.1, 14.4.1
părţi ale corpului, cu condiţia ca aceste contacte să aibă loc în cursul
aceleiaşi acţiuni.
9.3.1 PATRU LOVITURI: o echipă loveşte mingea de patru ori înainte de a o 9.1, D11 (18)
retrimite.
9.3.3 ŢINUTĂ: mingea este prinsǎ și/sau aruncatǎ; mingea nu ricoșeazǎ din 9.2.2, D11(16)
loviturǎ.
9.3.4 DUBLU CONTACT: un jucător loveşte mingea de două ori succesiv sau 9.2.3, D11(17)
mingea atinge succesiv mai multe părţi ale corpului său.
25
10 MINGE ÎN DIRECŢIA FILEULUI
10.1.1 Mingea trimisă către terenul advers trebuie să treacă pe deasupra 2.4, 10.2, D5a
fileului prin interiorul spaţiului de trecere. Spaţiul de trecere este partea
superioarǎ din planul vertical al fileului delimitat:
10.1.2 Mingea care a depăşit planul vertical al fileului catre zona liberǎ a 9.1, D5b
terenului advers, total sau parţial prin spaţiul exterior, poate fi readusă
în propriul spațiu de joc, în cadrul loviturilor regulamentare ale echipei,
cu condiţia ca:
10.1.2.2 mingea, când este trimisă înapoi, să depăşească planul fileului din nou 11.4.4, D5b
total sau parţial prin spaţiul exterior, de aceeaşi parte a terenului.
Echipa adversă nu are dreptul să se opună acestei acţiuni.
10.1.3 Mingea care se îndreaptǎ cǎtre terenul advers prin spațiul inferior, este 23.3.2.3f, D5a,
în joc pânǎ când traverseazǎ complet planul vertical al fileului. D11 (22)
10.3.1 O minge trimisă în fileu poate fi reluată în cadrul celor trei lovituri ale 9.1
echipei.
10.3.2 Dacă mingea rupe ochiurile fileului sau îl răsuceşte, faza de joc este
anulată şi rejucată.
26
11 JUCĂTOR LA FILEU
11.1.1 La blocaj, jucătorul are voie să atingă mingea pe deasupra fileului în 14.1, 14.3
spaţiul de joc advers dar nu înaintea sau în timpul loviturii de atac a
acestuia.
11.1.2 După lovitura de atac, jucătorul are voie să treacă mâna pe deasupra
fileului în spaţiul de joc advers, cu condiţia ca atingerea mingei să fi
avut loc în propriul spaţiu de joc.
11.2.2.1 atingerea terenului de joc advers cu talpa (tǎlpile), este permisǎ cu 1.3.3, D11(22)
condiţia ca cel puţin o parte a acesteia (acestora) să rămână în contact
cu linia de centru sau să fie deasupra ei.
11.2.2.2 atingerea terenului de joc advers, cu orice parte a corpului mai sus de 1.3.3,11.2.2.1,
talpǎ, este permisǎ cu condiția ca aceastǎ acțiune sǎ nu influențeze D11 (22)
jocul adversarului.
11.2.3 Un jucător poate să pătrundă în terenul de joc advers după ce mingea a 8.2
devenit afară din joc.
11.3.1 In timpul actiunii de jucare a mingei, contactul jucǎtorului cu fileul, între 11.4.4,
antene, constituie o greşeală. Acțiunea de jucare a mingei include 23.3.2.3c,
(printre altele) elanul, lovirea (sau încercarea de a lovi mingea) și 4.3.2.3, D3
aterizarea sigurǎ, care face ca jucatorul sǎ fie gata pentru o nouǎ
acțiune.
27
11.3.2 Jucătorii au voie sa atinga stâlpii, cablul, sforile şi orice alt obiect dincolo D3
de antene, incluzând chiar și fileul, cu condiţia ca aceastǎ acţiune să nu
influențeze derularea jocului.
11.3.3 Nu este comisă o greşeală, atunci când mingea trimisă în fileu, provoacă
contactul fileului cu un jucător advers.
11.4.1 Un jucător atinge mingea sau un adversar, în spaţiul de joc advers 11.1.1,
înaintea sau în timpul loviturii de atac a adversarului. D11 (20)
11.4.2 Un jucător influențeazǎ jocul adversarului prin pǎtrunderea pe sub fileu 11.2.1
în spațiul de joc advers.
-atinge fileul între antene sau chiar antenele, în timpul acțiunii sale de 11.3.1
jucare a mingei;
-folosește fileul între antene ca suport sau sprijin pentru a se redresa; D11 (19)
28
12 SERVICIU
Serviciul este actul punerii mingei în joc de către jucătorul din spate- 1.4.2, 8.1,
dreapta, plasat în zona de serviciu. 2.4.1
12.1.1 Primul serviciu al primului set, ca şi primul serviciu al setului decisiv (al 6.3.2, 7.1
5-lea), este executat de echipa desemnată prin tragere la sorţi.
12.1.2 Celelalte seturi vor fi începute cu serviciul echipei care nu a servit prima
în setul anterior.
12.2.1 Jucătorii trebuie să urmeze ordinea la serviciu indicată în fişa cu poziţia 7.3.1, 7.3.2
inițialǎ.
12.2.2 După primul serviciu al setului, jucătorul la serviciu este determinat 12.1
după cum urmează:
12.2.2.1 când echipa la serviciu câştigă faza de joc, jucătorul care a efectuat 6.1.3, 15.5
serviciul precedent (sau jucătorul care l-a înlocuit) serveşte din nou;
12.2.2.2 când echipa la primire câştigă faza de joc, ea obţine dreptul să 6.1.3, 7.6.2
servească şi efectuează o rotaţie înainte de a servi. Serviciul va fi
efectuat de jucătorul care trece din poziţia 2 (faţă-dreapta) în poziţia 1
(spate-dreapta).
Primul arbitru autorizează execuţia serviciului după ce a verificat dacă 12, D11 (1)
cele două echipe sunt pregătite să joace şi dacă jucătorul la serviciu
este în posesia mingei.
29
12.4.3 În momentul loviturii serviciului sau al desprinderii de la sol pentru un 1.4.2,27.2.1.4,
serviciu din săritură, jucătorul de la serviciu nu are voie să atingă D11 (22),
terenul de joc (inclusiv linia de fund) sau solul în afara zonei de serviciu. D12 (4),
12.4.4 Jucătorul la serviciu trebuie să lovească mingea în decursul a 8 secunde 12.3, D11 (11)
care urmează fluierului primului arbitru pentru autorizarea serviciului.
12.4.5 Serviciul executat înainte de fluierul arbitrului trebuie să fie anulat şi 12.3
repetat.
12.5.2 Un jucător sau un grup de jucători ai echipei la serviciu fac paravan 12.4, D6
dacă mişcă braţele, sar sau se balansează lateral în timpul executării
serviciului sau stau grupaţi pentru a-l acoperi pe jucǎtorul de la serviciu
și traiectoria mingei, pânǎ când aceasta traverseazǎ planul vertical al
fileului.
După ce mingea a fost lovită corect, serviciul devine greşit (cu excepţia 12.4, 12.7.2
cazului în care un jucător este în poziţie greşită) dacă mingea:
12.6.2.1 atinge un jucător al echipei la serviciu sau nu depăşeşte complet prin 8.4.4, 8.4.5,
spatiul de trecere planul vertical al fileului; 10.1.1,
D11 (19)
30
12.6.2.2 aterizeazǎ “afară”; 8.4, D11 (15)
12.7.1 Dacă jucătorul la serviciu comite o greşeală în timpul executării acestuia 7.5.1, 7.5.2,
(execuţie incorectă, ordinea la rotaţie eronată etc.) şi adversarul se află 12.6.1
în poziţie greşită, greşeala serviciului este cea penalizată.
12.7.2 Dimpotrivă, când execuţia serviciului a fost corectă, dar serviciul devine 7.5.3, 12.6.2
ulterior greşit (ajunge afară, paravan etc.), greşeala de poziţie a fost
comisă prima şi este, deci, penalizată.
13 LOVITURA DE ATAC
13.1.1 Toate acţiunile care direcţionează mingea înspre spaţiul de joc advers,
cu excepţia serviciului şi blocajului, sunt considerate lovituri de atac.
13.1.2 În momentul unei lovituri de atac, plasarea mingei este permisă, numai 9.2.2
dacǎ mingea este lovitǎ clar și nu este prinsǎ sau aruncată.
13.2.1 Un jucător din linia întâi poate efectua o lovitură de atac la orice 7.4.1.1
înălţime, cu condiţia ca acel contact cu mingea să fi avut loc în interiorul
propriului său spaţiu de joc (excepţie Regulile 13.2.4 si 13.3.6).
13.2.2 Un jucător din linia a doua are voie sǎ execute o lovitură de atac la orice 1.4.1, 7.4.1.2,
înălţime dinapoia zonei de atac: 9.3.1.2, D8
31
13.2.2.2 după ce a lovit mingea, el poate să revină pe sol în interiorul zonei de 1.4.1
atac.
13.2.3 De asemenea, unui jucător din linia a doua îi este permis sǎ realizeze un 1.4.1, 7.4.1.2,
atac efectiv din zona de atac dacă, în momentul contactului, o parte a D8
mingei este mai jos decǎt marginea superioarǎ a fileului.
13.2.4 Nici un jucător nu are voie să efectueze o lovitură de atac asupra 1.4.1
serviciului advers, atunci când mingea este în zona de atac şi în
întregime deasupra marginii superioare a fileului.
13.3.3 Un jucător din linia a doua execută un atac efectiv din zona de atac, 1.4.1, 7.4.1.2,
atunci când mingea este situată în întregime deasupra marginii 13.2.3,
superioare a fileului. D11 (21)
13.3.4 Un jucător execută un atac efectiv asupra serviciului advers, când 1.4.1, 13.2.4,
mingea este în zona de atac şi în întregime deasupra marginii D11 (21)
superioare a fileului.
13.3.5 Un LIBERO execută un atac efectiv, iar în momentul loviturii mingea se 19.3.1.2,
află în întregime deasupra marginii superioare a fileului. 23.3.2.3d,
D11 (21)
13.3.6 Un jucător execută un atac efectiv asupra unei mingi aflatǎ în totalitate 1.4.1, 19.3.1.4,
deasupra marginii superioare a fileului când ea este provenită dintr-un 23.3.2.3e,
pas în degete al LIBERO-ului aflat în propria zonǎ de atac. D11 (21)
14 BLOCAJUL
14.1.1 Blocajul este acţiunea jucǎtorilor plasați aproape de fileu, ce depǎșesc 7.4.1.1
înalțimea lui, de a intercepta mingea venitǎ dinspre adversar, fǎrǎ a se
ține cont de înǎlțimea la care se produce contactul cu aceasta. Numai
jucătorilor din linia întâi le este permis să realizeze un blocaj efectiv, dar
in momentul contactului cu mingea, o parte a corpului trebuie sǎ fie mai
sus decǎt marginea superioarǎ a fileului.
32
14.1.2 Tentativa de blocaj
Un blocaj este efectiv ori de câte ori mingea este atinsă de un jucător D7
aflat in acțiunea de a bloca.
Un blocaj colectiv este realizat de doi sau trei coechipieri aflaţi unul
aproape de celǎlalt şi devine efectiv când unul dintre ei atinge mingea.
14.4.1 Contactul mingei cu blocajul nu este considerat ca o lovitură a echipei. 9.1, 14.4.2
În consecinţă, după o atingere la blocaj, echipa are dreptul la trei
lovituri pentru a retrimite mingea.
14.4.2 Prima lovitură după blocaj poate fi executată de oricare jucător, inclusiv 14.4.1
de cel care a atins mingea în cursul blocajului.
33
14.5 BLOCAJUL SERVICIULUI D11 (12)
14.6.1 Jucătorul, aflat în acțiunea de a bloca, atinge mingea în spaţiul de joc 14.3
advers înaintea sau în momentul loviturii de atac a adversarului.
14.6.2 Un jucător din linia a doua sau un LIBERO execută sau participă la un 14.1, 14.5,
blocaj efectiv. 19.3.1.3
14.6.6 Un LIBERO realizează o tentativǎ de blocaj, singur sau cu alți coechipieri 14.1.1, 19.3.1.3
34
CAPITOLUL CINCI
ÎNTRERUPERI DE JOC, ÎNTÂRZIERI ŞI INTERVALE
15 ÎNTRERUPERI DE JOC
O întrerupere de joc este timpul scurs de la sfârșitul unei faze de joc 6.1.3, 8.1, 8.2
finalizate și pânǎ la fluierul primului arbitru pentru autorizarea 15.4, 15.5
urmǎtorului serviciu. 24.2.6
Fiecare echipă are dreptul sǎ cearǎ un numǎr maxim de doi timpi de 6.2, 15.4, 15.5
odihnă şi şase înlocuiri de jucători într-un set.
15.2.1 Cererea pentru unul sau doi timpi de odihnă şi o cerere de înlocuire 15.4, 15.5
pentru una sau cealaltă din echipe, se pot succeda fără să fie necesară
o reluare prealabilă a jocului.
15.2.2 Totuşi, o echipă nu este autorizată să ceară întreruperi consecutive 15.5, 15.6.1
pentru înlocuiri de jucători, în cursul aceleiaşi întreruperi a jocului. Doi
sau mai mulţi jucători pot fi înlocuiţi, la cerere, în cursul aceleiaşi
întreruperi de joc.
15.2.3 Între douǎ solicitari succesive de înlocuiri regulamentare trebuie sǎ se 6.1.3, 15.5
dispute o fazǎ de joc finalizatǎ. Excepție: cazul solicitǎrii unei înlocuiri
forțate de o accidentare sau eliminare/descalificare.
15.3.1 Întreruperile de joc regulamentare pot fi cerute numai de cǎtre 5.1.2, 5.2,
antrenorul principal sau în absența lui de cǎtre căpitanul în joc. 5.3.2, 15
15.3.2 Înlocuirea înainte de începutul unui set este permisă şi trebuie să fie 7.3.4
înregistrată ca o înlocuire regulamentară în acel set.
35
15.4 TIMPI DE ODIHNĂ ŞI TIMPI TEHNICI DE ODIHNĂ
15.4.1 Timpii de odihnǎ sunt solicitați cu ajutorul semnalizǎrii oficiale, când 6.1.3, 8.2,
mingea este în afara jocului și înainte de fluierul arbitrului pentru 12.3, D11 (4)
autorizarea serviciului. Durata timpilor de odihnă ceruți de fiecare echipǎ
este de 30 de secunde.
15.4.2 Pentru competiţiile mondiale și oficiale ale FIVB, se vor aplica 26.2.2.3
în seturile 1-4 cǎte doi “Timpi Tehnici de Odihnǎ” a cǎror
duratǎ este de 60 de secunde. Aceștia vor fi acordați automat
când echipa care conduce acumuleazǎ 8 sau 16 puncte.
15.4.3 În setul decisiv (al 5-lea), nu există “Timpi Tehnici de Odihnă”; fiecare 15.1
echipă poate solicita doar doi timpi de odihnă a câte 30 de secunde
fiecare.
15.5.1 O înlocuire este actul prin care un jucǎtor, altul decât LIBERO-ul sau 19.3.2.1,
înlocuitorul sǎu, dupǎ ce a fost înregistrat de cǎtre scorer, intrǎ în joc D11.5
pentru a ocupa poziția unui alt sportiv care trebuie sǎ pǎraseascǎ
terenul în acel moment.
15.5.2 Dacǎ trebuie realizatǎ o înlocuire ca urmare a accidentǎrii unui jucator 5.1.2.3,
aflat în teren atunci antrenorul (sau cǎpitanul în joc) poate sǎ utilizeze 5.2.3.3, 8.2,
semnalizarea oficala. 12.3, D11 (5)
15.6.1 Un jucǎtor din formația de start poate ieși din joc și reintra, dar numai o 7.3.1
singurǎ datǎ într-un set și numai in poziția pe care el o ocupa anterior în
formația de start.
15.6.2 Un jucǎtor de rezervǎ poate intra în joc, dar numai o singura datǎ într- 7.3.1
un set, în locul unui jucator din formația de start și poate fi înlocuit
numai de jucǎtorul cǎruia el i-a luat locul.
36
15.7 ÎNLOCUIRE EXCEPŢIONALĂ
Un jucător ELIMINAT sau DESCALIFICAT trebuie să fie înlocuit imediat 6.4.3, 7.3.1,
printr-o inlocuire regulamentarǎ. Dacă înlocuirea regulamentară nu este 15.6, 21.3.2,
posibilă, echipa este declarată INCOMPLETĂ. 21.3.3, D11(5)
15.9.2 Când o echipă a efectuat o înlocuire neregulamentară şi jocul a fost 8.1, 15.6
reluat, trebuie aplicată procedura următoare:
15.9.2.1 echipa este penalizată prin câștigarea de catre adversar a unui punct și 6.1.3
a serviciului,
37
15.10 PROCEDURA ÎNLOCUIRILOR
15.10.1 Înlocuirile de jucǎtori trebuie sǎ fie efectuate în zona de înlocuire. 1.4.3, D1b
15.10.2 Întreruperea pentru o înlocuire de jucǎtori trebuie sǎ dureze doar atât 15.10, 24.2.6,
timp cât este necesar pentru a fi înregistratǎ în foaia de arbitraj și a le 25.2.2.3
permite jucǎtorilor sǎ intre și sǎ iasǎ din teren.
15.10.3a Cererea pentru o înlocuire de jucǎtori o reprezintǎ însǎși intrarea 1.4.3, 7.3.3,
jucatorului(ilor) de rezervǎ în zona de înlocuire, în timpul unei 15.6.3
întreruperi de joc, fiind pregǎtit(i) pentru a intra în joc. Antrenorii nu
trebuie sǎ mai facǎ semnalizarea oficialǎ cu excepția înlocuirilor ca
urmare a unei accidentǎri sau la începutul setului.
15.10.4 Dacǎ o echipǎ intenționeazǎ sǎ efectueze mai mult de o înlocuire, toți 14.3, 15.2.2
jucǎtorii ce urmeazǎ a intra în teren trebuie sǎ se prezinte în același
timp în zona de înlocuire pentru a fi consideratǎ o înlocuire multiplǎ în
cadrul aceleiași cereri. În acest caz înlocuirile trebuie efectuate succesiv
pe perechi de jucǎtori, una dupa alta. Dacǎ una din înlocuiri este
neregulamentarǎ, atunci aceasta este respinsǎ, celelate vor fi permise,
iar echipei i se va acorda sancțiune pentru întarziere.
15.11.1.1 în cursul unei faze de joc, în acelaşi moment cu sau după fluierul 12.3
primului arbitru pentru autorizarea serviciului,
38
15.11.1.3 pentru o a doua înlocuire în cadrul aceleiași întreruperi de joc, (ex. 15.2.2. 15.2.3,
înainte de sfârșitul urmǎtoarei faze de joc finalizate), cu excepția 16.1, 25.2.2.6
înlocuirii ca urmare a accidentarii sau îmbolnǎvirii unui jucǎtor aflat pe
teren
15.11.2 Prima cerere nefondata din meci care nu întârzie sau nu influențeazǎ 16.1, 25.2.2.6
jocul trebuie sǎ fie respinsǎ fǎrǎ nici o altǎ consecintǎ. Ea va fi
înregistratǎ în foaia de arbitraj.
15.11.3 Ulterior, orice altǎ cerere nefondatǎ a aceleiași echipe în cursul aceluiași 16.1.4
meci, constituie o întârziere a jocului.
16 ÎNTÂRZIERI DE JOC
16.2.1.1 Sancţiunile pentru întârziere rǎmân valabile pentru toata durata jocului. 6.3
39
16.2.2 Prima întârziere dintr-un meci, provocatǎ de un membru al echipei, va fi 4.1.1, D11(25)
sancţionată cu “AVERTISMENT PENTRU ÎNTÂRZIERE”.
16.2.3 A doua şi următoarele întârzieri, indiferent de natura lor, provocate de 6.1.3, D11(25)
oricare dintre membrii aceleiaşi echipe, în acelaşi meci, sunt considerate
greşeli şi sunt sancţionate cu “PENALIZARE PENTRU ÎNTÂRZIERE”:
echipa adversǎ primeste un punct și serviciul.
16.2.4 Sancţiunile pentru întârziere, acordate înainte sau între seturi, vor fi 18.1
aplicate în următorul set.
17.1.1 Dacă se produce un accident grav în timp ce mingea este în joc, arbitrul
trebuie să oprească imediat jocul şi să autorizeze personalul medical să
pătrundă pe teren.
17.1.2 Dacă un jucător accidentat/bolnav nu poate fi înlocuit regulamentar sau 15.6, 15.7,
excepţional, jucătorului îi vor fi acordate 3 minute pentru recuperare. 24.2.8
Timpul pentru recuperare este acordat numai o singură dată, pentru
acelaşi jucător, în cursul unui meci.
Dacă, după expirarea timpului pentru recuperare, jucătorul nu-şi poate 6.4.3, 7.3.1
relua locul în formaţie, echipa este declarată incompletă.
Dacă în cursul meciului se produce un incident exterior jocului, acesta 6.1.3, D11(23)
trebuie să fie întrerupt şi faza va fi rejucată.
17.3.2 În cazul producerii uneia sau mai multor întreruperi a cărei/căror durată 17.3.1
totală nu depăşeşte 4 ore:
40
17.3.2.1 dacă meciul este reluat pe acelaşi teren de joc, setul întrerupt va 1, 7.3
continua normal, de la scorul existent înaintea întreruperii şi cu aceiaşi
jucători (cu excepția celor eliminați sau descalificați) şi poziţii pe teren.
Rezultatele seturilor jucate anterior rămân valabile;
17.3.2.2 dacă meciul este reluat pe un alt teren, setul întrerupt este anulat. Acest 7.3, 21.4.4,
set este rejucat cu aceleaşi formaţii iniţiale (cu excepția jucǎtorilor D9
eliminați sau descalificați) iar înregistrarea sancțiunilor se va menține.
Rezultatele seturilor jucate anterior rămân valabile.
17.3.3 În cazul producerii uneia sau mai multor întreruperi a cărei/căror durată
totală depăşeşte 4 ore, meciul va fi rejucat în întregime.
18.1 INTERVALE
Un interval este timpul în care jocul este oprit intre seturi. Toate 4.2.4,
intervalele au o durată de trei minute.
18.2.1 După fiecare set, echipele schimbă terenurile de joc, cu excepţia setului 7.1
decisiv.
18.2.2 În setul decisiv, de indatǎ ce una din echipe a realizat punctul 8, trebuie 6.3.2, 7.4.1,
să fie efectuată fără nicio întârziere schimbarea terenurilor de joc, iar 25.2.2.5
poziţiile jucătorilor rămân aceleaşi.
41
CAPITOLUL ŞASE
JUCĂTORUL LIBERO
19 JUCĂTORUL “LIBERO”
19.1.1 Fiecare echipǎ are dreptul sǎ desemneze, din lista jucǎtorilor, cel mult 4.1.1
doi jucǎtori specializați în apǎrare numiți “LIBERO”. Ceilalți sunt jucǎtori
obișnuiți.
19.1.2 Toți jucǎtorii LIBERO trebuie să fie înregistrați în foaia de arbitraj înainte 5.2.2,25.2.1.1,
de începerea meciului, într-o rubrică specială, rezervatǎ pentru aceștia. 26.2.1.1
19.1.3 Jucǎtorul LIBERO aflat in teren este numit LIBERO îN JOC. Dacǎ echipa
mai are un LIBERO în componența sa, atunci acesta este denumit AL
DOILEA LIBERO.
Unei echipe nu i se permite sa aibǎ în teren, în orice moment al jocului,
decât un singur LIBERO.
42
19.3.1.2 LIBERO-ul poate activa numai ca jucător în linia a doua şi nu i se 13.2.2, 13.2.3,
permite să execute un atac efectiv din oricare parte a suprafeţei de joc 13.3.5
(incluzând terenul de joc și zona liberǎ) dacă, în momentul contactului
cu mingea, aceasta este în întregime mai sus decât marginea superioară
a fileului.
19.3.1.4 Unui jucător nu i se permite sǎ execute un atac efectiv dacă, în 1.4.1, 13.3.6,
momentul contactului cu mingea, aceasta este în întregime mai sus 23.3.2.3d,e
decât marginea superioară a fileului şi provine dintr-un pas in degete de D.1b
sus al unui LIBERO, aflat în propria zonǎ de atac. Mingea poate fi
atacată fǎrǎ restricții, dacă LIBERO-ul execută acelaşi procedeu aflându-
se în afara zonei sale de atac.
19.3.2.3 LIBERO-ul nu poate intra în teren, la începutul setului, pânǎ când 7.3.2, 12.1
arbitrul al doilea nu verificǎ așezarea echipei conform fișei cu poziția
inițialǎ și nu autorizeazǎ schimbarea jucǎtorului din formația de start.
19.3.2.4 Celelalte schimbǎri trebuie sǎ fie efectuate când mingea este afarǎ din 8.2, 12.3
joc și înainte de fluierul arbitrului pentru autorizarea serviciului.
19.3.2.5 O schimbare a LIBERO-ului realizatǎ dupǎ fluierul arbitrului pentru 12.3, 12.4, D9
autorizarea serviciului, dar înainte de lovitura jucǎtorului de la serviciu,
nu trebuie sǎ fie respinsǎ; cǎpitanul în joc trebuie informat, dupǎ
terminarea fazei de joc, cǎ aceasta nu este o procedurǎ permisǎ și cǎ
urmǎtoarele cazuri vor fi sancționate pentru întârziere.
43
19.3.2.6 Repetarea schimbarilor efectuate cu întârziere va avea ca efect 16.2, D.9
întreruperea imediatǎ a jocului și va impune o sancțiune de întârziere.
Echipa care urmeazǎ a servi va fi determinatǎ de rezultatul aplicǎrii
sancțiunii pentru întârziere.
19.3.2.7 LIBERO-ul și jucǎtorul pe care acesta îl schimbǎ, au voie sǎ intre şi sǎ 1.4.4, D1b
iasǎ din teren numai prin Zona de Schimbare a LIBERO-ului.
19.4.1 Un Libero devine inapt de joc dacǎ se accidenteazǎ, se îmbolnǎvește, 21.3.2., 21.3.3
este eliminat sau descalificat; D9
Indiferent de motiv, un Libero poate fi declarat inapt de joc de cǎtre
antrenor sau, în lipsa acestuia, de cǎtre capitanul în joc 5.1.2.1, 3.2.1
19.4.2.1 Dacǎ echipa are disponibil doar un singur LIBERO, conform Regulii 19.4, 19.4.1
19.4.1 sau are înregistrat doar unul în foaia de arbitraj, iar acesta
devine sau este declarat inapt pentru joc, atunci antrenorul (sau
44
cǎpitanul în joc în lipsa acestuia) poate redesemna ca LIBERO, pentru
tot restul meciului, pe oricare dintre jucǎtorii care nu sunt în teren în
momentul redesemnǎrii (cu excepția jucǎtorului schimbat de cǎtre
Libero).
19.4.2.2 Un LIBERO în joc devenit inapt de joc, poate fi schimbat imediat, chiar
în teren, de jucǎtorul pe care îl schimbase sau de un LIBERO
redesemnat atunci. Libero-ul devenit inapt de joc și care a fost subiectul
redesemnǎrii, nu mai poate juca tot restul meciului.
Un Libero care nu se aflǎ în teren, poate fi subiectul unei redesemnǎri,
dacǎ antrenorul îl declarǎ inapt pentru joc. Libero-ul declarat inapt
pentru joc nu mai poate juca pentru tot restul meciului.
19.4.2.3. Antrenorul, sau în lipsa acestuia cǎpitanul în joc, trebuie sǎ-l informeze 5.1.2.1, 5.2.1
pe arbitrul al doilea cǎ a luat decizia redesemnarii LIBERO-ului.
19.4.2.4 Dacǎ LIBERO-ul redesemnat devine sau este declarat inapt pentru joc, 19.4.1,
atunci în locul lui poate fi redesemnat un altul.
19.4.2.5 Cǎpitanul echipei poate fi redesemnat ca nou LIBERO, la solicitarea 5.1.2, 19.4.1
antrenorului dar își va pierde toate atribuțiile conferite leader-ului
echipei.
19.4.3.1 Dacǎ o echipǎ are in componența doi LIBERO și unul din aceștia devine 4.1.1, 19.1.1
inapt de joc, atunci echipa are dreptul sǎ joace doar cu cel rǎmas.
19.5.1 Dacǎ un LIBERO este eliminat sau descalificat, atunci el poate fi 19.4, 21.3.2,
schimbat imediat cu al doilea LIBERO. Dacǎ echipa are un singur 21.3.3
LIBERO înregistrat, atunci se poate redesemna unul nou.
45
CAPITOLUL ȘAPTE
CONDUITA PARTICIPANŢILOR
20 CERINŢELE UNEI CONDUITE
20.2.2 In timpul meciului, comunicarea între membrii echipei este permisă. 5.2.3.4
46
21.2 CONDUITE INCORECTE CARE DUC LA SANCŢIUNI
21.3.2.1 Un membru al echipei, care a fost sancţionat cu eliminare, nu va mai 1.4.6, 4.1.1,
juca în tot restul setului, va fi înlocuit regulamentar dacǎ este în teren şi 5.2.1, 5.3.2,
va trebui să rămână aşezat în aria de pedeapsă, fǎrǎ nicio altǎ D1a, D1b
consecința.
Un antrenor eliminat îşi pierde dreptul de a mai interveni în acel set şi 5.2.3.3
trebuie sǎ rămânǎ aşezat în aria de pedeapsă.
21.3.2.2 Prima conduită ofensatoare, a unui membru al echipei, va fi sancţionată 4.1.1, 21.2.2
cu eliminare, fără alte consecinţe.
21.3.2.3 A doua conduită nesportivă din acelaşi meci, a aceluiaşi membru al 4.1.1, 21.2.1
echipei, este sancţionată cu eliminare, fără alte consecinţe.
47
21.3.3 Descalificare D11 (8)
21.3.3.1 Un membru al echipei, care este sancţionat cu descalificare, trebuie sǎ 4.1.1, D1a
pǎrǎseascǎ Aria de Control a Competiţiei pentru tot restul meciului, fără
alte consecinţe.
21.3.3.2 Prima amenințare de agresiune, atacul fizic efectiv sau tentativa, sunt 21.2.3
sancționate cu descalificare, fǎrǎ alte consecințe.
21.3.3.3 A doua conduită ofensatoare din acelaşi meci, a aceluiaşi membru al 4.1.1, 21.2.2
echipei, este sancţionată cu descalificare, fără alte consecinţe.
21.3.3.4 A treia conduită nesportivă din acelaşi meci, a aceluiaşi membru al 4.1.1, 21.2.1
echipei, este sancţionată cu descalificare, fără alte consecinţe.
21.4.1 Toate sancţiunile pentru conduită incorectă sunt sancţiuni individuale, 21.3, 25.2.2.6
rămânând valabile pe întregul meci şi sunt înregistrate în foaia de
arbitraj.
21.4.2 Repetarea conduitei incorecte, de către acelaşi membru al echipei în 4.1.1, 21.2,
acelaşi meci, va fi sancţionată progresiv (fiecărei alte conduite incorecte 21.3, D9
noi a aceluiaşi membru al echipei i se va aplica o sancţiune din ce în ce
mai severă).
21.4.3 Eliminarea sau descalificarea, ca urmare a unei conduite ofensatoare 21.2, 21.3
sau agresiuni, nu necesită o altă sancţiune prealabilă.
Orice conduită incorectă, înainte sau între seturi, este sancţionată în 18.1, 21.2,
conformitate cu Regula 21.3, iar sancţiunile sunt aplicate în setul 21.3
următor.
48
21.6 REZUMAT AL SANCŢIUNILOR ȘI AL CARTONAȘELOR UTILIZATE D11 (6a,6b,7,8)
49
Secțiunea 2:
ARBITRI, RESPONSABILITǍȚILE LOR ȘI
SEMNALIZǍRILE OFICIALE
CAPITOLUL OPT
ARBITRI
22.1 COMPONENŢĂ
-primul arbitru, 23
-scorer, 25
22.2 PROCEDURI
22.2.1 Numai primul şi cel de-al doilea abitru sunt autorizați să utilizeze un
fluier în timpul meciului:
22.2.1.1 primul arbitru fluieră pentru a semnaliza autorizarea serviciului care 6.1.3, 12.3
începe o fază de joc;
22.2.1.2 primul şi cel de-al doilea arbitru fluieră pentru a finaliza o faza de joc,
dacǎ sunt siguri că a fost comisă o greşeală şi au identificat natura
acesteia.
22.2.2 Primul şi cel de-al doilea arbitru pot fluiera în timp ce jocul este oprit 5.1.2, 8.2
pentru a face cunoscut că ei autorizează sau resping o cerere a unei
echipe.
50
22.2.3 Imediat după fluierul unuia dintre arbitrii, care semnaleazǎ finalizarea 22.2.1.2, 28.1
unei faze de joc, acestia trebuie sǎ indice prin semnalizǎrile oficiale:
22.2.3.1 Dacă greşeala este fluierată de catre primul arbitru, el/ea va indica, în
aceastǎ ordine:
b. natura greşelii,
22.2.3.2 Dacă greşeala este fluierată de catre cel de-al doilea arbitru, el/ea va
indica în aceastǎ ordine:
a) natura greşelii,
c) apoi, va aştepta până când primul arbitru va indica echipa care va 12.2.2
servi, după care va repeta semnalizarea acestuia.
În acest caz, primul arbitru nu mai aratǎ nici natura greşelii și nici D11 (2)
jucătorul care a greşit, ci numai echipa care va servi.
22.2.3.3 In cazul unui atac neregulamentar al unui jucator din linia a doua sau al 12.2.2, 13.3.3,
jucatorilor LIBERO, ambii arbitri vor proceda conform regulilor 22.2.3.1 13.3.5,
si 22.2.3.2 19.3.1.2,
23.3.2.3d, e,
D11 (21)
22.2.3.4 In cazul unei duble greșeli, amândoi arbitrii vor indica in urmatoarea
ordine:
51
23 PRIMUL ARBITRU
23.1 PLASAMENT
Primul arbitrul îşi îndeplineşte atribuţiile funcţiei stând în picioare pe o D1a, D1b, D10
platformă de arbitraj, situatǎ la unul din capetele fileului, cu fața la
arbitrul scorer. Privirea arbitrului trebuie să fie la o înălţime de
aproximativ 50 cm deasupra fileului.
23.2 AUTORITATE
23.2.1 Primul arbitru conduce meciul de la început până la sfârşit. El are 4.1.1, 6.3
autoritate asupra tuturor celorlalţi oficiali şi membri ai echipelor.
23.2.4 Primul arbitru nu trebuie să permită nici o discuţie privind deciziile sale. 20.1.2
52
23.3 RESPONSABILITǍȚI
23.3.1.2 efectuează tragerea la sorţi în prezenta căpitanilor celor doua echipe, 7.1
d) greşelilor loviturii de atac efectuate de LIBERO și de jucǎtorii din linia 13.3.3, 13.3.5,
a doua, 24.3.2.4, D8,
D11 (21)
e) unui atac efectiv executat de un jucǎtor, asupra unei mingi aflatǎ 1.4.1, 13.3.6,
deasupra marginii superioare a fileului, provenitǎ din pasul de sus, în 24.3.2.4,
degete, al unui LIBERO aflat în propria zona de atac, D11 (21)
g) blocajului efectiv al jucatorilor din linia a doua sau a tentativei de 14.6.2, 14.6.6,
blocaj a LIBERO-ului. D11 (12)
53
h) unei mingi care traverseazǎ fileul, cǎtre terenul advers, în totalitate D11(15)
sau parțial prin afara spațiului de trecere sau atinge antena, pe partea
sa de teren.
i) unei mingi servite, care trece pe deasupra sau în afara antenei pe D11(15)
partea sa de teren, cât și a unei mingi care, dupǎ a treia atingere, trece
pe deasupra sau în afara antenei pe partea sa de teren.
24 AL DOILEA ARBITRU
24.1 PLASAMENT
Al doilea arbitru îşi îndeplineşte atribuţiile funcţiei stând în picioare, în D1a, D1b,
afara terenului de joc, în apropierea stâlpului fileului situat pe partea D10
opusă scaunului de arbitraj şi cu faţa catre primul arbitru.
24.2 AUTORITATE
24.2.1 Al doilea arbitru este asistentul primului arbitru dar el are, de asemenea, 24.3
propria sferă de competenţă.
24.2.2 Al doilea arbitru poate, fără să fluiere, să semnalizeze greşeli care nu 24.3
intră în competenţa sa, dar el nu trebuie să insiste asupra lor pe lângă
primul arbitru.
54
24.2.6 Al doilea arbitru autorizează întreruperile regulamentare, controlează 15, 15.11,
durata lor şi respinge cererile nefondate. 25.2.2.3
24.2.7 Al doilea arbitru controlează numărul timpilor de odihnă şi al înlocuirilor 15.1, 25.2.2.3
utilizat de fiecare echipă şi semnalizează primului arbitru şi antrenorului
echipei implicate, al 2-lea timp de odihnă şi a 5-a şi a 6-a înlocuire de
jucători.
24.2.8 În cazul accidentării unui jucător, al doilea arbitru autorizează o înlocuire 15.7, 17.1.2
excepţională sau acordă un timp de recuperare de 3 minute.
24.2.9 Al doilea arbitru verifică starea suprafetei de joc, mai ales în zona de 1.2.1, 3
atac. El de asemenea verifică, în timpul meciului, dacă mingile mai
îndeplinesc condiţiile regulamentare.
24.2.10 Al doilea arbitru supraveghează membrii echipelor aflaţi în aria de 1.4.6, 21.3.2
pedeapsă şi aduce la cunoştinţa primului arbitru conduitele incorecte.
24.3 RESPONSABILITǍȚI
24.3.1 LA ÎNCEPUTUL FIECĂRUI SET şi la schimbarea terenurilor de joc în setul 5.2.3.1, 7.3.2,
decisiv, precum şi de fiecare dată când este necesar, al doilea arbitru 7.3.5, 18.2.2
verifică dacă poziţiile efective ale jucătorilor din teren, în momentul
respectiv, corespund cu cele de pe fişele cu poziția inițialǎ.
24.3.2.3 contactul greşit al unui jucator cu fileul, mai ales pe partea blocajului, 11.3.1
sau cu antena situată pe partea sa de teren,
24.3.2.4 blocajul efectiv al jucătorilor din linia a doua sau tentativa de blocaj a 13.3.3, 14.6.2,
LIBERO-ului; sau atacul neregulamentar al jucǎtorilor din linia a doua 14.6.6,
sau al LIBERO-ului, 23.3.2.3d, e,g,
D11 (12, 21))
55
24.3.2.5 contactul mingei cu un obiect exterior, 8.4.2, 8.4.3,
D11 (15)
24.3.2.6 contactul mingei cu solul, când primul arbitru nu poate vedea din poziția 8.3
sa acel contact,
24.3.2.7 mingea care traverseazǎ fileul, total sau parțial prin afara spaţiului de 8.4.3, 8.4.4,
trecere, cǎtre terenul de joc advers sau care atinge antena situată pe D5a, D11 (15)
partea sa de teren.
24.3.2.8 mingea servitǎ, care trece pe deasupra sau în afara antenei pe partea D 11(15)
sa de teren, cât și mingea care, dupǎ a treia atingere, trece pe deasupra
sau în afara antenei, pe partea sa de teren
25 SCORER
25.1 PLASAMENT
Scorerul își îndeplinește atribuțiile aşezat la masa scorerului, pe partea D1a, D1b, D10
opusă primului arbitru și cu faţa cǎtre acesta.
25.2 RESPONSABILITǍȚI
25.2.1.1 înscrie datele jocului şi ale echipelor, inclusiv numele si numǎrul 4.1, 5.1.1,
jucatorului LIBERO, conformându-se procedurilor în vigoare şi obţine 5.2.2, 7.3.2,
semnăturile căpitanilor şi antrenorilor celor două echipe; 19.1.2,
19.4.2.6
56
25.2.1.2 înregistrează formaţia de start a fiecărei echipe pe baza fişelor cu poziția 5.2.3.1, 7.3.2
inițialǎ, ori le verificǎ pe cele trimise electronic
Dacă nu primeşte la timp fişele cu poziția inițialǎ, el trebuie să-l anunţe 5.2.3.1
imediat pe cel de-al doilea arbitru.
25.2.2.3 este autorizat sǎ recunoascǎ și sǎ anunțe cererile pentru înlocuiri de 15.1, 15.4.1,
jucǎtori folosind un avertizor sonor (sonerie etc.). El înregistreazǎ 15.10.3c,
înlocuirile de jucǎtori și timpii de odihnǎ, controleazǎ numǎrul lor și îl 24.2.6, 24.2.7
informeazǎ pe cel de-al doilea arbitru despre aceste lucruri;
25.2.2.5 anunţă arbitrilor sfârşitul seturilor şi marcarea celui de-al 8-lea punct în 6.2, 15.4.1,
setul decisiv; 18.2.2
25.2.2.7 înregistrează toate celelalte evenimente, la indicaţiile celui de-al doilea 15.7, 17.1.2,
arbitru (ex.: înlocuiri excepţionale, timpi de recuperare, întreruperi 17.2, 17.3
prelungite ale jocului, incidente exterioare jocului, redesemnǎri, etc). 19.4
57
26 SCORER ASISTENT
58
La competiţiile mondiale și oficiale ale FIVB, unde se utilizeazǎ foaia de
arbitraj electronicǎ, scorerul asistent acționeazǎ împreunǎ cu scorerul
pentru a anunța înlocuirile de jucatori, a îndruma cel de-al doilea arbitru
către echipa care cere o întrerupere de joc regulamentara și pentru a
identifica schimbǎrile jucatorilor LIBERO.
27 ASISTENŢI DE LINIE
27.1 PLASAMENT
Dacă se utilizează numai doi asistenţi de linie, ei se vor plasa în D1a, D1b, D10
diagonală, în colţurile terenului situate cel mai aproape de mâna dreaptă
a fiecărui arbitru şi la o distanţă de 1 până la 2 m de colţ.
Fiecare din ei controlează atât linia de fund cât şi linia laterală situate pe
partea sa.
27.2 RESPONSABILITǍȚI
27.2.1 Asistenţii de linie își îndeplinesc sarcinile postului lor utilizând un steag D12
(40 x 40 cm) pentru a semnaliza:
27.2.1.1 mingea “în teren” şi “afară”, de fiecare dată când mingea cade aproape 8.3,8.4,
de linia(liniile) lor, D12 (1, 2)
27.2.1.2 mingile “afară”, atinse în prealabil de echipa care a recepţionat mingea, 8.4, D12 (3)
27.2.1.3 mingea care atinge antena, mingea servită și a treia loviturǎ a echipei 8.4.3,8.4.4,
care depăşeşte fileul prin afara spaţiului de trecere etc., 10.1.1,D5a,
D12 (4)
27.2.1.4 dacă oricare dintre jucători (cu excepţia celui de la serviciu) păşeşte în 7.4,12.4.3,
exteriorul terenului de joc propriu, în momentul loviturii serviciului, D12 (4)
59
27.2.1.6 orice contact al unui jucator, care participǎ la o acțiune de joc sau care 11.3.1,11.4.4
influențeazǎ jocul, cu cei 80cm din antenǎ de pe partea sa de teren, D3, D12 (4)
27.2.1.7 mingea care traverseazǎ planul vertical al fileului, spre terenul advers, 10.1.1, D5a,
prin afara spațiului de trecere sau care atinge antena pe partea sa de D12 (4)
teren.
28 SEMNALIZǍRI OFICIALE
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
Partea a IIIa
DEFINIŢII
ARIA DE CONTROL sau ARIA COMPETIŢIONALĂ
Este un coridor, situat de jur împrejurul terenului de joc şi al zonei libere, care
include toate spaţiile până la barierele sau panourile delimitatoare ce previn
spectatorii sa intre în teren. Vezi diagrama D1a.
ZONE
Acestea sunt porţiuni în interiorul ariei de joc (ex. terenul de joc şi zona liberă)
definite pentru o anume destinație (sau cu restricţii speciale) în cadrul textului
regulii. Acestea cuprind: zona de atac, zona de serviciu, zona de înlocuiri, zona
liberă, zona de apărare şi zona de schimbare a Liberoului.
ARII
Acestea sunt porţiuni ale podelei situate în AFARA zonei libere, prezentate în
regulament ca avǎnd destinații speciale. Acestea sunt: aria de încălzire şi aria de
pedeapsǎ.
SPAŢIUL INFERIOR
Acesta este parte a planului vertical al fileului, delimitat la partea sa superioară
de către banda inferioară a fileului şi de corzile care îl prind de stâlpi, în lateral
de către stâlpi, iar jos de suprafaţa de joc.
SPAŢIUL DE TRECERE
Este parte a planului vertical al fileuleui delimitat:
- de către banda superioară a fileului
- în lateral, de către antene şi prelungirea lor imaginară
- în sus, de tavan (plafon)
Mingea trebuie să traverseze fileul prin spaţiul de trecere către terenul de joc
advers.
SPAŢIUL EXTERIOR
Se află în planul vertical al fileului, în afara spaţiului de trecere şi a spaţiului
inferior.
81
ZONA DE ÎNLOCUIRI
Este partea din zona liberă prin care se efectuează înlocuirile de jucători.
NUMAI CU ACORDUL FIVB
Cu această sintagmǎ se recunoaşte: chiar există reglementări asupra
standardelor şi specificaţii ale echipamentelor şi ale materialelor auxiliare, totuși
sunt situaţii când reglementări speciale pot fi făcute de către FIVB, cu scopul de
a promova (încuraja, dezvolta) jocul de volei sau pentru a testa reguli noi.
STANDARDE FIVB
Specificaţii sau limitări tehnice definite de către FIVB pentru producatorii de
echipamente.
ARIA DE PEDEAPSĂ
In fiecare jumătate a ariei de control/competiţionale există o arie de pedeapsă,
localizată în spatele prelungirii imaginare a liniei de fund a terenului, în afara
zonei libere, care trebuie plasată la o distanţă de minimum 1,5 m în spatele
marginii băncii pentru rezerve.
GREŞEALĂ
a) o acţiune de joc contrară regulilor;
b) o încălcare a regulilor, alta decât o acţiune de joc, contrarǎ regulilor.
DRIBLING
In volei se înţelege lovirea mingei de podea (de obicei ca o pregǎtire de lansare
pentru serviciu); alte acţiuni premergătoare pot include (printre altele) trecerea
mingei dintr-o mână în alta.
TIME-OUT TEHNIC
Acest tip de timp de odihnă, în plus faţă de timpii de odihnă obişnuiţi, are
menirea specială de a permite promovarea voleiului, a permite analizarea jocului
şi de a lăsa loc momentelor publicitare; timpii tehnci de odihnă sunt obligatorii
pentru competiţiile mondiale şi oficiale ale FIVB.
82
CULEGĂTORI DE MINGI ȘI ȘTERGĂTORI RAPIZI
Culegǎtorii de mingi sunt persoane care au sarcina sǎ menţinǎ fluenţa jocului
prin transmiterea mingei –prin rostogolire pe podea între fazele de joc– către
jucătorul de la serviciu.
Ștergǎtorii rapizi sunt persoanele desemnate sǎ pǎstreze suprafața de joc curatǎ
și uscatǎ. Ei își îndeplinesc sarcinile înainte de meci, în pauza dintre seturi și,
dacǎ este necesar, dupǎ fiecare fazǎ de joc.
PUNCT LA FIECARE FAZĂ CÂŞTIGATĂ
Acesta este sistemul prin care o echipă marchează un punct la fiecare fază de joc
câştigată.
INTERVAL
Este timpul scurs între sfârșitul unui set și începutul celuilalt; timpul necesar
pentru schimbarea terenurilor, în setul al cincilea, nu este considerat interval.
REDESEMNARE
Este acțiunea prin care un LIBERO, devenit sau declarat inapt de joc, poate fi
substituit cu alt jucǎtor (exceptându-l pe cel înlocuit de LIBERO) care nu se afla
în teren în momentul redesemnarii
SCHIMBARE
Este acțiunea prin care un jucǎtor pǎrǎsește terenul de joc iar locul sǎu e luat de
oricare din jucatorii LIBERO ai echipei. Aceastǎ acțiune poate fi efectuatǎ și între
doi LIBERO. Jucǎtorul poate reintra în locul oricaruia dintre LIBERO prezenți în
acel moment în teren. Între douǎ schimbǎri cu LIBERO trebuie sǎ se joace o fazǎ
de joc finalizatǎ.
INFLUENȚARE A JOCULUI
Orice acțiune care poate crea un avantaj asupra echipei adverse sau orice
acțiune care împiedicǎ jocul adversarului.
83
OBIECT EXTERIOR
Un obiect sau o persoana care, aflându-se în afara terenului de joc sau aproape
de limita spațiului liber de joc, obstrucționeazǎ zborul mingii. De exemplu:
lǎmpile de pe plafon, scaunul arbitrului, echipamentul TV, masa scorerului, stâlpii
fileului. Printre obiectele exterioare nu se considerǎ antenele, pentru cǎ fac parte
din fileu.
ÎNLOCUIRE
Este actul prin care un jucator obișnuit iese din teren iar un alt jucator obișnuit îi
reia locul.
84