vulpe

• hulpe

Din latină vulpēs < proto-italică *wolpi. Înrudit cu aromână vulpe, catalană volp, volpell, volpitz, dalmată bualp, vualp, friulană bolp, volp, galiciană golpe, istroromână vulpe, italiană volpe, ladină volp, occitană volp, volpilh, retoromană vulp, vualp, siciliană vurpi, vulpi și venețiană volp, bolpe, bolp.

• AFI: /ˈvul.pe/

1. (zool.) (Vulpes vulpes) mamifer carnivor sălbatic (de mărimea unui câine) cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust.
2. (p.restr.) blana acestui animal.
3. (fig.) persoană vicleană, șireată.
4. (reg.) dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei.
5. (bot.) soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică.
6. (constr.) ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod.

• vulpan
• vulpenie
• vulpesc
• vulpește
• vulpișoară
• vulpiță
• vulpoaică
• vulpoi
• vulpăresc
• vulpărie

• boaba-vulpii
• coada-vulpii
• poama-vulpii
• vulpe argintie
• vulpe-de-mare
• vulpe polară
• vulpe zburătoare
• vulpea-deșertului

• A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană
• A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână)

• canid
• câine
• coiot
• dingo
• enot
• fenec
• lup
• șacal

• DEX '98 via DEX online

(armãneashti)

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

vulpe

1. vulpe (mamifer)