veselie

Din slavă veselije.

• AFI: /ve.se'li.e/

1. stare de bună dispoziție, de voioșie.

   Era de o veselie contaminantă.

2. manifestare, comportare care reflectă această stare.

   Cu mare veselie.

3. petrecere veselă cu mâncare și cu băutură.

• 1: voioșie, (livr.) jovialitate, (înv.) veselitură
• 2: desfătare, petrecere, (rar) desfăt, (înv.) desfătăciune, haz
• 3: chef

• întristare, scârbă, tristețe

• înveseli
• înveselire
• înveselit
• înveselitor
• vesel
• veseli
• veselire
• veselit
• veselitor
• veselitură
• veselnic
• veselos

• bucurie
• fericire

• În veselie = vesel; cu dispoziție bună

• DEX online