Zimnicea

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iulie 2010. Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iulie 2010. Este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Marcat din iulie 2010.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Zimnicea
—  oraș și localitate de frontieră[*]​  —
Stemă
Zimnicea Zimnicea (România) Poziția geografică
Coordonate: 43°37′12″N 25°21′51″E ({{PAGENAME}}) / 43.62000°N 25.36417°E
Țară	România
Județ	Teleorman
SIRUTA	151978
Atestare documentară	1385
Reședință	Zimnicea[*]​
Componență	Zimnicea[*]​
Guvernare
- primar al orașului Zimnicea[*]​	Petre Pârvu[*]​[1][2] (PSD, 2000)
Suprafață
- Total	131,31 km²
Altitudine	48 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	12.589 locuitori
- Densitate	125 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	145400
Localități înfrățite
- Pieve Emanuele	Italia
- Bouaké	Coasta de Fildeș
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Zimnicea
Modifică date / text

Zimnicea este un oraș în județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în punctul cel mai sudic al țării, la 42 de km de reședința județului, Alexandria, la 130 de km de București și 180 de km de Craiova. Orașul este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Balta Suhaia și Ostrovul Gâsca care au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes național. Zimnicea are o populație de 14.058 de locuitori (2011),^[3] fiind astfel al patrulea ca mărime din județ.

La vest de Zimnicea se află o cetate geto-dacică din secolul IV î. Hr., dar prima atestare documentară a orașului este din 1385 sub numele de „Dezimnikos”, de către pelerini creștini ce fuseseră la Ierusalim și au trecut Dunărea pe aici. În 1835 era al 12-le oraș ca mărime din Țara Românească și un important punct vamal și de comerț. Zimnicea a fost reședința județului Teleorman în anii 1837 și 1838 și în 1877.

În urma Cutremurului din 1977 autoritățile locale au raportat distrugerea a 80% din oraș, dar nicio victimă. După Revoluție aceste date au fost puse la îndoială și se spune că distrugerile au fost cauzate de excesul de zel al conducătorilor orașului din acea vreme, deși primarul de atunci, Sandu Dumitru, neagă.^[4] Programul de reconstrucție a fost demarat din ordinul lui Ceaușescu și deși a durat trei ani în urma acestuia au rămas o mulțime de blocuri de locuințe nefinalizate.

La vest de așezarea actuală a existat cea mai veche cetate geto-dacică cunoscută până acum din Muntenia, ale cărei începuturi sunt estimate în secolul IV î.Hr. și al cărui nume nu este menționat. Se crede de asemenea că este cetatea despre care scria Arrianus că a fost distrusă de Alexandru Macedon în timpul expediției sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.Hr.^{[necesită citare]}

În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei așezări geto-dacice ființa un sat românesc. Numele său este menționat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creștini, Peter Sparanou și Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea de la Sviștov la „Dezimnikos” la întoarcerea lor de la Ierusalim în 1385. Locul este menționat și în cronicile bizantine sub numele de „Demnitzikos”, „Dzimnikes” sau „Deziminkos” care apar în cronici chiar mai vechi, din secolul XII.^[5] Fiind port la Dunăre, a înflorit ca oraș-târg aflat de-a lungul rutelor comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală. O legendă protocronistă spune că s-ar fi numit „Zimnidava” încă de pe vremea dacilor, deși lingviștii spun că „Zimnik” este numele zeului slav al iernii, Slavii trecând pe aici Dunărea înghețată spre Imperiul Bizantin. În orice caz, alături de Roșiori de Vede, Zimnicea este cea mai veche așezare din Sudul României.

În 1457 Vlad Țepeș, a luptat cu Imperiul Otoman de-a lungul Dunării, trecând și pe la Zimnicea. În 1595 Mihai Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a câștiga independența statului său de-a lungul Dunării și pe la Zimnicea.

În anul 1791 Zimnicea apărea pe hartă cu 116 case. În 1835 avea 531 de gospodării, fiind al doisprezecelea oraș-târg ca mărime din Țara Românească, menționat și ca punct vamal și de schimburi comerciale. În anul 1835 Zimnicea număra 2650 locuitori, iar la finele secolului XIX-lea 4500.

La 1 iulie 1834 s-a înființat orașul liber Alexandria, iar o parte dintre orășenii din Zimnicea au plecat atunci în aceată localitate nou înființată. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, Zimnicea a fost reședința județului Teleorman. Însă datorită neînțelegerilor dintre boieri și negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele.

Din 1860 Zimnicea a devenit punct de vamă. În timpul războiului de independență (1877 - 1878), a fost sediul de campanie al trupelor rusești și românești care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. Și tot în timpul războiului de independență a fost din nou reședintă de județ pe o perioada de 3 luni. În timpul acestui război, marele cneaz Alexei Alexandrovici, unul din fiii țarului Alexandru al II-lea, a fost promovat în funcția de comandant al escadrei ruse de pe Dunăre. La 9 ianuarie 1878, el a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe - gradul patru, pentru conducerea sa „neobosită și eficientă a forțelor navale și a echipamentelor de la 14 iunie 1877 în construcția și întreținerea podurilor și a pontoanelor la Zimnicea, Pietroșani și Nikopol și succesul acestor măsuri în distrugerea forțelor inamice”.

În anul 1901 a fost inaugurată gara orașului.

În primul război mondial, trupele Imperiului German au trecut Dunărea pe la Zimnicea, contribuind la distrugerea frontului românesc din Muntenia.

În anul 1930 sunt înregistrați 10.879 locuitori.

Cutremurul din 1977 nu a avut efecte devastatoare asupra orașului.^[6] Paradoxal însă, mare parte din distrugeri au avut loc după cutremur, prin demolări (fără ordin direct de la Ceaușescu), autoritățile comuniste locale dorind să creeze aici un oraș nou din temelii, după planurile și stilul urbanistic comunist. O bună parte din banii pentru reconstrucție au fost donați de Germania și Austria. 10 ani mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de proastă calitate. Multe clădiri începute acum 20 de ani, au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt încă nelocuite.

Capitalele județului Teleorman au fost în timp:

• Rușii de Vede (sec.XIV –1837)
• Zimnicea (1837-1838; 1877-1878)
• Turnu (1838-1877;1878-1948)
• Alexandria (1948 - prezent)

Zimnicea se situează în partea de sud a câmpiei Boian, la 40 km de municipiul Alexandria, la granița cu Bulgaria. Dunărea trece la distanță de 2 km de centrul Zimnicei, pe partea stângă a unui vechi braț al fluviului. Orașul Zimnicea – extrema sudică a României, este așezat pe malul stâng al fluviului Dunărea, la 43° 37' 07" latitudine nordică și 25° 23' 32" latitudine estică ( Amnarul statistic al R.S.R., 1957, p. 19 ), având un relief de baltă și luncă ( 4 km ), urmat de câmpie ( 15 km spre nord ), cu o suprafață intravilană de 4,5 km². Are formă dreptunghiulară, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți egale de Bulevardul Eroilor ( așa-zisa Strada Gării).

Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de luncă și deltă” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomină cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”.

Clima orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară și iarnă, în zonă interferându-se masele de aer tropical din sud și sud-vest cu cele de aer uscat din est și sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar și smochinul. Postul pluviometric (înființat în 1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate.

Flora din zonă este caracteristică zonei de stepă și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.

Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, socul, castanii sălbatici, răchita, etc.. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din aceasta zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale salbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioara. Din grupa păsărilor, menționăm: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioara până la vatra localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantări) se fac, de regulă, în ostroavele de pe fluviul Dunărea. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localități este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi.

Rețeaua hidrografică din zona Zimnicea cuprinde fluviul Dunărea la 3 km de oraș: Viteza curentului = 0,8 - 0,9 m/s; Debitul mediu multianual = 5.800 mc/s.

Date și informații privind cotele și debitele istorice ale fluviului Dunărea din luna aprilie 2006:

Sensul de curgere pentru fluviul Dunărea este de la vest spre est. Fluviul Dunărea constituie frontieră naturală cu Republica Bulgaria. Malul fluviului Dunărea este de tip jos, împădurit și supus erodarii. La distanța de 50 –100 m față de fluviul Dunărea este amenajat un dig de protecție la inundații. În zonă se produc doar inundații naturale, de regulă primăvara (nu sunt amenajate incinte special destinate pentru inundații controlate). În zona portului Zimnicea malul la fluviul Dunărea este consolidat pe o lungime de 800 de metri. În zonă se produc doar inundații naturale, de regulă primăvara.

În zona Zimnicea nu exista poduri care traversează frontiera, nu există locuri de exploatare industrială a vadurilor (balastiere) și nu există locuri greu accesibile.

În situații de secetă, fluviul Dunărea își păstrează actualul curs normal. Șenalul navigabil pe fluviul Dunărea nu se modifică, singura modificare fiind debitul scăzut și micșorarea albiei. În astfel de situații circulația navală pe fluviul Dunărea se face cu atenționări speciale, se emit „Avize către navigatori”, iar pilotarea convoaielor de barje se face cu dificultate, cu o încărcare a barjelor la un pescaj mai mic și cu reducerea numărului de unități transportate.

• situat la vest de localitatea Zimnicea, cel mai sudic punct din România;
• găsim aici un complex cultural ce se întinde din epoca bronzului până în epoca medievală;
• în punctul "Cetate" se afla o fortificație, apărată de un val de pământ și de șanțuri adânci, datând din secolele IV-II î.Hr.; este cea mai veche cetate geto-dacică cunoscută până acum din Muntenia; pe atunci, purta numele de Zimnidava;
• peste aceasta s-a suprapus, în sectorul nord-vestic, fortificația medievala ridicata la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân; în 1385, așezarea purta numele Dezimnikos;
• plasata în același complex cultural, în punctul "Câmpul Morților", se afla o necropola getică, având cea mai veche datare tot din secolele IV-II î.Hr.; în aceeași arie se afla și morminte medievale, în strânsă legătura cu cetatea din sistemul fortificat al Dunării.

• situate în orașul Zimnicea;
• noua din cele zece monumente ale naturii sunt localizate pe Bulevardul Eroilor: trei castani porcești (având înălțimea de 17 m și circumferințe de 3 m, 3,30 m, respectiv 2,80 m), trei stejari (cu înălțimi de 23 m, 25 m și 19 m și circumferințe de 4,10 m, 2,80 m, respectiv 3 m), și trei salcâmi japonezi (cu înălțimi de 22 m, 21 m și 19 m, și circumferințe de 3,20 m, 2,05 m, respectiv 2,25 m), iar unul este localizat pe strada Turnu Magurele (stejar având înălțimea de 19,5 m și circumferința inta de 3,20 m).

• situata pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia, în partea stanga a Luncii Dunarii;
• ocupa o suprafață de 1.455 ha;
• lac de lunca unic;
• arie de protecție speciala acvifaunistică;
• valoarea știintifică este oferita atât de existența a 11 specii de plante rare, ce figurează în Lista Roșie a plantelor superioare din România, elaborata de Institutul de Biologie al Academiei Române, cat și de prezența unor specii de păsări sălbatice protejate la nivel european.

a) Turism de vânătoare și pescuit:

ASOCIATIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumita în continuare AVPS INTERAGRO, este o persoana juridica neguvernamentala, de drept privat, apolitica cu patrimoniu propriu, care gestioneaza pe baza de contract, o suprafata de 22782 ha, suprafata în judetul Teleorman:

• fondul cinegetic nr.60 , denumit Suhaia în suprafata 11306 ha, la 20 Km fata de Zimnicea
• fondul cinegetic nr. 61 ,denumit Fatana în suprafata de 11476 ha ,la o distanta de 22 km fata de Zimnicea. http://www.avpsinteragro.ro/en/

b) Turism industrial:

Grupul de firme InterAgro a dezvoltat o puternica activitate economica concentrata în orasul Zimnicea–port la Dunare, bazata în principal pe tehnologii ultramoderne aduse “din afara”, care au fost adaptate la conditiile specifice economice, sociale, naturale, etc., care s-au regasit în mediul de activitate și de afaceri. http://www.infinity-agency.com/turism-industrial/ Arhivat în 23 martie 2014, la Wayback Machine.

c) Turism viticol:

"Cramele Voievodului" Societatea INTERVITT ZIMNICEA, mizând pe calitățile deosebite ale solului și climatului temperat, propice cultivării viței de vie din zona, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, în cea mai de Sud zona a tarii. Încă de la înființare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a viței de vie cu soiuri nobile, devenind principalul producător de struguri din județul Teleorman.

In 2010, societatea a inaugurat unul din cele mai moderne combinate de vinificație din țară care a fost finanțat printr-un proiect european . Aceasta s-a înscris în strategia de extindere și dezvoltare a companiei care urmărește să se transforme într-un producător important de vinuri din sudul țării, cu o capacitate de 20.000 hl/an, vinuri cu denumire de origine controlata, atat albe cat și rosii. În acelasi an societatea a inaugurat și crama de vinificație denumita ”,Crama Voievodului” ,investiție nouă care vinifică producția de struguri obținută în cadrul fermei de vie. Materia primă utilizată în procesul de fabricație este constituită în principal (peste 90%) din strugurii recoltați de pe terenurile cultivate aparținând societății.Pe podgoriile societatii se cultivă în principal, soiuri pentru vin (60% - soiuri pentru vinuri roșii și 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de viță de vie: Crâmposie Selecționată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc – ca vinuri albe , pentru vinuri rosii Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masa , soiurile Muscat și Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/ Arhivat în 14 iunie 2015, la Wayback Machine.

Doua hoteluri, de patru și doua stele isi asteapta oaspetii:

-HOTELUL "INTER" Zimnicea invita pe malul Dunarii atat iubitorii de activitati recreative intr-un cadru natural desavarsit în care timpul nu cunoaste limite, iar relaxarea este sigura în conditiile de calitate și confort pe care le oferim, cat și grupuri de turisti ce doresc organizarea de evenimente, intalniri de afaceri, simpozioane, conferinte, etc.

HOTELUL "INTER" dispune de 19 de spatii de cazare dintre care 15 camere în regim single și double și 4 apartamente. Spatiile de cazare sunt realizate la cele mai inalte standarde, dotate cu instalatie de climatizare, televiziune prin cablu, telefon, conexiune internet, minibar, sistem audio intern cu accesare direct din came ra și alt necesare unui confort sigur. Hotelul dispune de asemenea de o sala de conferinte, sala moderna de fitness, sauna, centru de infrumusetare (cosmetica, masaj, coafura, frizerie, solar, manichiura / pedichiura), precum și alte servicii interne specifice (parcare proprie. spalatorie / calcatorie, pastrare valori, apel ora solicitata etc.). http://www.hotelinter.ro/zimnicea/ Arhivat în 17 februarie 2014, la Wayback Machine.

-Hotelul Danubius de 2 stele din Zimnicea poate fi gasit la km 0 al orasului, alaturi de parcul central. Acest hotel are o capacitate de 46 de spatii de cazare. Toate camerele sunt dotate cu TV, cablu TV, baie proprie cu dus sau cada, dintre acestea 4 sunt dotate și cu aer conditionat. Apartamentele au ca facilitati standard: internet WI-FI gratuit, TV HD cu plasma de 32 inch, mobilier elegant și modern. Toate apartamentele au aer conditionat cu reglare prin telecomanda lăsata la indemana oaspetelui. In cladirea de 3 etaje exista Restaurantul cu capacitate de 80 locuri unde se poate servi micul dejun, pranzul și cina cu preparate din bucataria traditionala și barul de zi cu o capacitate de 150 locuri. https://www.facebook.com/danubius.hotel

În locul în care se află astăzi portul a fost punct de trecere și totodată de tranzacții comerciale din vechi timpuri. Cheiul de piatră al portului a fost înălțat și construit după anul 1918. Dupa anul 2000, portul cunoaște o spectaculoasa renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne de incarcare-descarcare.

O tradiție a orașului este sărbătoarea vinului și a vițeide vie „Zărezan” ce se organizează în fiecare an la 1 februarie și la care participă și oaspeți din Bulgaria. O altă sărbătoare populară a orașului este “Brumărelul” care se desfășoară în sâmbăta și duminica de la mijlocul lunii octombrie Obiectele turistice ale municipiului sunt:

• Popasul de la fosta tabără pentru elevi de la Zimnicea situată pe comunicația Zimnicea – Zimnicea Port într-un cadru natural deosebit.
• Plaje la malurile fluviului Dunărea, precum și locuri prielnice pentru practicarea pescuitului sportiv de agrement.
• Parcul orașului
• Monumentului Eroului Necunoscut
• Catedrala „Sfinții Împărați” din oraș.

Ridicat, în parcul orașului, din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea și în amintirea eroilor din Primul Război Mondial și reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, în față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din Zimnicea căzuți pe frontul pentru Independență din anii 1877-1878, din războaiele balcanice și din Primul Război Mondial din 1914-1918 pentru reintregirea neamului.

• Monumentul Reconstrucției

A fost ridicat sprea a aduce aminte nu numai de dezastrul din 1977, dar și de vrednicia celor care nu s-au lasat biruiți în primul și al doilea razboi mondial.

• Patrimoniu:
• Așezăminte religioase: Bisericile Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sf. Filip, Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfinții Mihail și Gavril;
• Monumente:
• Statuia Soldatului Necunoscut - ridicat, în parcul orașului, din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea și în amintirea eroilor din Primul Război Mondial. Reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, în față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din orașul Zimnicea căzuți pe frontul pentru Independență din anii 1877-1878, din războaiele balcanice și din Primul Război Mondial 1914-1918 pentru reîntregirea neamului.
• Cimitirul Eroilor;
• Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetății”: cetate geto - dacică (cca. 1.200 m vest de centrul orașului) considerată ca fiind cea mai veche din Muntenia și având o suprafață de 9,3 ha.

Unitățile de cultură care funcționează în orașul Zimnicea sunt:

• Casa de Cultură și Biblioteca orașului.

• Biblioteca “Miron Radu Paraschivescu’’ a fost înființată în anul 1952, iar după decembrie 1989, a primit numele poetului Miron Radu Paraschivescu. Din anul 1985 funcționează într-o clădire de patrimoniu, repartizată prin grija Primăriei locale. Biblioteca totalizează peste 57.000 de volume, dispuse în 11 săli, dintre care una de lectură. În urma înfrățirii orașului Zimnicea cu orașul Pieve Emanuele din Italia, biblioteca a primit un fond de 246 de volume în limba italiană, donate de Primăria orașului italian.

În perioada comunistă, Zimnicea a fost puternic industrializată. S-au dezvoltat aici fabrici de țevi sudate, mobilă, prefabricate de beton, industria textilă și alimentară, exploatarea de balast, dar și sere legumicole și ferme de creștere a bovinelor, ovinelor și porcinelor.

Industria locală a suferit un puternic declin după căderea regimului comunist în decembrie 1989 și din această cauză după anul 1995, orașul beneficiază de scutiri de taxe deoarece se găsește într-o zonă declarată defavorizată.

Este de remarcat faptul că volumul investițiilor străine în orașul Zimnicea este foarte restrâns, și-l regăsim doar în industria textilă.

Sectorul economic de la care se așteaptă dezvoltarea zonei, este agricultura practicată în primul rând intensiv și cu tehnologii moderne.

La nivelul orașului există și o rețea de supermarket - PENNY Market și PROFI Market.

Rețeaua de transport din zona cuprinde:

a) Căile rutiere:

Drumuri naționale,

- D.N. 51, Zimnicea – Izvoarele – Alexandria = 40 km.

- D.N. 51 A, Zimnicea – Suhaia – Turnu Măgurele = 60 km.

- D.N. 5 C, Zimnicea – Pietroșani – Giurgiu = 60 km.

Drumuri județene,

- D.J. 658 B, Furculești – Piatra = 15 km.

- D.J. 506, Bujoru – Bragadiru – Alexandria = 50 km.

Drumuri comunale,

- D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A – Viișoara = 5 km.

Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanturi pe ambele părți.

b) Căile ferate:

- Zimnicea Port – Zimnicea – Alexandria – Roșiori Nord = 80 km.

Calea ferată mentionată este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala C.F.R. 900, București Nord – Timișoara. Stația de cale ferată Zimnicea are 6 linii de garare, iar stația Zimnicea Port = 5 linii de garare.

c) Transportul naval:

- Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea – situat la 3 km de oraș.

- În zona portului Zimnicea este amenajat Punctul de trecere a frontierei cu bacul între România și Republica Bulgaria, Zimnicea – Sviștov, operațional din luna mai 2011. Trecerea se realizează cu unul din cele mai mari bacuri de pe fluviul Dunarea, cu o suprafață desfășurată de 600 mp și o capacitate de 4 tiruri sau 20 autoturisme sau 7 camioane sau 8 autocare. http://www.ferry.bg/ferry_en.php

Componența etnică a orașului Zimnicea

     Români (84,76%)

     Romi (5,83%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (9,36%)

Componența confesională a orașului Zimnicea

     Ortodocși (88,39%)

     Alte religii (1,84%)

     Necunoscută (9,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Zimnicea se ridică la 12.589 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 14.058 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,76%), cu o minoritate de romi (5,83%), iar pentru 9,36% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,39%), iar pentru 9,76% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Zimnicea - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Orașul Zimnicea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Petre Pârvu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

În Zimnicea există 10 unități de învățământ dintre care un liceu (Liceul Teoretic Zimnicea), patru școli (Școala Gimnazială Nr. 1, Școala Gimnazială Nr. 2, Școala Gimnazială Nr. 3 și Școala Gimnazială Nr. 4) și cinci grădinițe (Grădinița Nr. 1, Grădinița Nr. 2, Grădinița Nr. 3, Grădinița Nr. 4 și Grădinița Lion King).

Liceul a fost înființat acum 69 de ani, în 1954, aceasta fiind o necesitate pentru locuitorii orașului și cei din comunele alaturate.

Pana în anul 1965, liceul a functionat cu clasele I-XI, avand ciclul primar, gimnazial și mediu, și începand cu anul scolar 1965-1966 functioneaza numai cu clasele ciclului liceal. De-a lungul existentei sale, actualul liceu din Zimnicea a avut diverse denumiri, precum: Scoala medie de 10 ani (1954-1959), Școala medie de 11 ani (1959-1969), Liceul de cultura generala (1969-1974), Liceul real-umanist (1974-1977), și incepand cu anul scolar 1977-1978 liceul a functionat cu profilurile electrotehnic, mecanic și metalurgic. Actualul local în care functioneaza liceul este construit de guvernul elvețian în colaborare cu statul român și la a carui inaugurare din 17 decembrie 1977 au participat ambasadorul Elveției la București și Suzana Gadea, fost ministru al educatiei și invatamantului. Liceul Teoretic Zimnicea este alcatuit din trei corpuri: unul cu 15 săli și celelalte două corpuri sunt rezervate sălii de sport și atelierelor școlare.

Cele 15 sali sunt impartite în trei segmente: sali de cursuri; laboratoare (de informatica, de fizica, de chimie, de biologie) plus un minim muzeu de etnografie; cabinete (de limba și literatura romana, de psihologie)

In 1979 Mircea Radu Iacoban scria într-o publicație referitor la Liceul Teoretic Zimnicea următorele: „Liceul Teoretic din Zimnicea e ca să-i spunem așa, o adevarată bijuterie, o construcție ușoară, suplă, care adăpostește clase luminoase, laboratoare, o sală de gimnastică și un atelier utilat exemplar”.

În Zimnicea există șase biblioteci, două în cadrul școlii „Miron Radu Paraschivescu” care conține școala nr 1 și 2, o bibliotecă în cadrul școlii nr 3 ,una în cadrul liceului ,una în cadrul Casei de Cultura și Biblioteca Orășenească „Miron Radu Paraschivescu”.

• Miron Radu Paraschivescu, scriitor. Născut la Zimnicea la data de 2 octombrie 1911, a fost un poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte. Decedat pe data de 17 februarie 1971 la vârsta de 60 de ani.^[10]
• Corneliu Beda, muzeograf, scriitor, profesor, numismat și filatelist. Născut în 1940 la Chilia Nouă din sudul Basarabiei, absolvent al Facultății de Istorie-Geografie din Timișoara (1962) și al Facultății de Istorie București (1970). Mare iubitor al orașului Zimnicea. Decedat în data de 9 decembrie 2014.^[11]

Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu garda în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancată de 2 pești afrontați, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate Săbiile încrucișate amintesc de luptele desfășurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeș. Zidul simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV î. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancora simbolizează faptul că localitatea este port. Peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

• Socializare si online media:

1. www.salut-zimnicea.ro Arhivat în 30 septembrie 2017, la Wayback Machine.
2. Facebook: Grupul Zimnicea

• Ziare și reviste:
  • Ziarul Zimnidava
• Posturi de radio:
  • • Locale sau regionale:
      • RadioZ
    • Naționale:
      • Europa FM
      • Kiss FM
      • National FM
      • RadioZU
      • Virgin Radio

• Sviștov, Bulgaria (colaborare, din 2001)
• Nikopol, Bulgaria (colaborare, din 2001)
• Belene, Bulgaria (colaborare, din 2001)
• Pieve Emanuele, Italia (colaborare, din 2003)
• Bouaké, Cote d'Ivoire (din 2004)
• Nikopol, Ucraina (colaborare, din 2004) ^[12]

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000

• Monografia orașului Zimnicea, Gheorghe Boldișor, Editura Velox, 2007.
• Trohani, George. Așezarea medievală de la Zimnicea pe baza săpăturilor arheologice din perioada anilor 1948-1975. Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2023, 242 p. ISBN 978-606-537-586-4

• Materiale media legate de Zimnicea la Wikimedia Commons

La Wikisursă există texte originale legate de Zimnicea

• Primăria Zimnicea
• Bogații zonelor sărace, 21 martie 2011, Ziarul de Duminică
• Saracie, numele tau e Zimnicea, 25 octombrie 2006, Roxana Ioana Ancuta, Alexandru Boariu, Jurnalul Național
• Zimnicea, un pamant mult prea romanesc, 26 octombrie 2006, Ioana Alexandra Raduca, Jurnalul Național

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Teleorman Reședința Alexandria (45.434 loc.) Municipii Roșiorii de Vede (27.416 loc.) · Turnu Măgurele (24.722 loc.) Orașe Videle (11.508 loc.) • Zimnicea (14.058 loc.) Comune Băbăița · Balaci · Beciu · Beuca · Blejești · Bogdana · Botoroaga · Bragadiru · Brânceni · Bujoreni · Bujoru · Buzescu · Călinești · Călmățuiu · Călmățuiu de Sus · Cervenia · Ciolănești · Ciuperceni · Conțești · Cosmești · Crângu · Crevenicu · Crângeni · Didești · Dobrotești · Dracea · Drăcșenei · Drăgănești de Vede · Drăgănești-Vlașca · Fântânele · Frăsinet · Frumoasa · Furculești · Gălăteni · Gratia · Islaz · Izvoarele · Lisa · Lița · Lunca · Măgura · Măldăeni · Mârzănești · Mavrodin · Mereni · Moșteni · Nanov · Năsturelu · Necșești · Nenciulești · Olteni · Orbeasca · Peretu · Piatra · Pietroșani · Plopii-Slăvitești · Plosca · Poeni · Poroschia · Purani · Putineiu · Rădoiești · Răsmirești · Săceni · Saelele · Salcia · Sârbeni · Scrioaștea · Scurtu Mare · Seaca · Segarcea-Vale · Sfințești · Siliștea · Siliștea Gumești · Slobozia Mândra · Smârdioasa · Stejaru · Ștorobăneasa · Suhaia · Talpa · Tătărăștii de Jos · Tătărăștii de Sus · Țigănești · Traian · Trivalea-Moșteni · Troianul · Uda-Clocociov · Vârtoape · Vedea · Viișoara · Vitănești · Zâmbreasca Sate Sate din județul Teleorman

v • d • m Dunărea românească Localități riverane Baziaș • Moldova Nouă • Orșova • Drobeta-Turnu Severin • Calafat • Bechet • Corabia • Turnu Măgurele • Zimnicea • Giurgiu • Oltenița • Călărași • Cernavodă • Topalu • Fetești • Hârșova • Măcin • Brăila • Galați • Isaccea • Tulcea • Sulina Obiective turistice Insula Calinovăț • Ostrovul Moldova Veche • Castrul roman de la Desa • Clisura Dunării • Cazanele Dunării • Calafatul Mare • Bistreț (sit SPA) • Parcul Natural Porțile de Fier • Porțile de Fier • Balta Nera - Dunăre • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Maglavit (sit SPA)  • Gruia - Gârla Mare • Podul lui Traian • Insula Golu • Schela Cladovei • Schela Cladovei • Insula Șimian • Insula Ada Kaleh • Ostrovu Mare • Maglavit • Podul Calafat-Vidin • Ciocănești – Dunăre • Confluența Jiu-Dunăre • Confluența Olt-Dunăre • Corabia – Turnu Măgurele • Suhaia • Gura Vedei – Șaica – Slobozia • Lacul Bugeac • Ostrovul Gâsca • Lacul Oltina • Dunăre-Oltenița • Oltenița – Mostiștea - Chiciu • Dunăreni • Podul lui Constantin cel Mare;• Cetatea Sucidava • Păcuiul lui Soare • Canalul Dunăre–Marea Neagră • Dunărea Veche – Brațul Măcin • Podul Regele Carol I • Cetatea Axiopolis • Cetatea Capidava • Canaralele de la Hârșova • Cetatea Carsium • Iezerul Călărași • Giurgeni • Insula Mică a Brăilei • Brațul Borcea • Cetatea Troesmis • Cetatea Arrubium • Podul de la Brăila • Lacul Brateș • Cetatea Noviodunum • Delta Dunării