WikiLeaks
| WikiLeaks | |
 | |
| Tip de afacere | Arhive de documente |
|---|---|
| Fondat |  |
| Țara de origine |  Australia |
| Proprietar(i) | The Sunshine Press[1] |
| Fondator(i) | Julian Assange |
| URL | savewikileaks.net/another-wikileaks-address/ sau http://twitter.com/#!/search/%23imwikileaks dacă alte situri sunt inactive[2] http://wikileaks.dd19.de/[3] http://www.wikileaks.pl IP: http://213.251.145.96/ http://46.59.1.2/[4] |
| Comercial | Nu |
| Lansat | decembrie 2006 |
WikiLeaks este o organizație fără scop lucrativ internațională care publică documente care nu sunt destinate publicului, provenite din scurgeri de informații, în general din surse anonime. Site-ul său web, lansat în 2006, aparține The Sunshine Press.[1]
La un an de la înființarea sa în decembrie 2006, WikiLeaks declara că baza sa de date conținea peste 1,2 milioane de documente.[5]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Organizația declară că a fost înființată de dizidenții chinezi, jurnaliști, matematicieni și programatori din SUA, Taiwan, Europa, Australia, și Africa de Sud.[1] Articolele din ziare și din revista The New Yorker spun că directorul său este Julian Assange, un activist pe internet australian.[6]
Site-ul și proiectul au fost secrete până cînd existența lor a devenit publică într-un articol din ianuarie 2007 cînd WikiLeaks a invitat editorul Secrecy News să facă parte din comitetul de decizie.[7]
Cenzura în China
[modificare | modificare sursă]În prezent guvernul chinez încearcă să cenzureze orice site web cu o adresă ce conține wikileaks, inclusiv site-ul principal .org și variațiile regionale .cn și .uk. Site-ul este totuși accesibil printr-unul dintre multele nume alternative folosite de proiect, printre care „secure.ljsf.org” și „secure.sunshinepress.org”. Aceste nume alternative se schimbă frecvent (v. la legături externe). Motoarele de căutare din China, printre care Yahoo și Baidu cenzurează referințele la wikileaks.[8]
Tehnologie
[modificare | modificare sursă]Inițial WikiLeaks a folosit pentru site-ul său MediaWiki, acest site putând fi actualizat de utilizatori, dar în prezent nu mai acceptă editări sau comentarii din partea utilizatorilor. Deși folosește MediaWiki, WikiLeaks nu este o componentă a WikiMedia și nu trebuie asociată în niciun fel cu Wikipedia.
WikiLeaks a fost găzduit de PRQ, un furnizor de internet din Suedia.[9], însă ca urmare a atacurilor de tip DoS și a boicotării de către unele servere DNS,[10][11] actualmente site-ul este disponibil pe mai multe servere online.
Premii
[modificare | modificare sursă]În 2008 WikiLeaks a câștigat „New Media Award” al revistei Economist.[12] În iunie 2009, WikiLeaks și Julian Assange au câștigat „UK Media Award” (la categoria „New Media”) pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”,[13] un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya.[14] În mai 2010, New York Daily News a plasat WikiLeaks pe primul loc în lista siteurilor web care pot schimba complet activitatea de știri.[15]
Principalele informații publicate
[modificare | modificare sursă]Procesul cu banca Julius Baer
[modificare | modificare sursă]În februarie 2008 domeniul de internet wikileaks.org a fost oprit după ce Wikileaks și autoritatea pentru domenii internet Dynadot au fost date în judecată de banca Julius Baer care a obținut un mandat judecătoresc de oprire a domeniului. Wikileaks a publicat documente ce acuzau banca de operațiuni ilegale în sucursala din Insulele Cayman. Site-ul a rămas accesibil prin adresa IP numerică. American Civil Liberties Union și Electronic Frontier Foundation au depus o moținune protestând la cenzura Wikileaks. Judecătorul care a emis mandatul l-a retras pe 29 februarie, iar Wikileaks a putut să-și redobândeasca domeniul. Banca a renunțat la proces pe 5 martie.
Procedurile din Guantánamo Bay
[modificare | modificare sursă]O copie a documentului Operating Procedures for Camp Delta a fost publicată pe website-ul Wikileaks pe 7 noiembrie 2007.[16] Documentul, a cărui copie se găsește și pe site-ul The Guardian,[17] dezvăluie unele restricții impuse deținuților, pe care armata SUA le-a negat în repetate rânduri.
Osama Bin Laden
[modificare | modificare sursă]Wikileaks a republicat mesajele și interviurile cu Osama bin Laden pe o durată de 10 ani.[18] Unul dintre mesaje include negarea de către bin Laden a implicării în atacurile din 11 septembrie.
Rapoarte interne ale ONU
[modificare | modificare sursă]În ianuarie 2009, peste șase sute de rapoarte interne ale ONU, dintre care 60 marcate „strict secret” au fost publicate.[19]
Corespondența Departamentului de Stat
[modificare | modificare sursă]În 28 noiembrie 2010, Wikileaks a început publicarea a 251 287 de documente reprezentând corespondența dintre Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și ambasade ale Statelor Unite din toată lumea.[20] Dintre acestea, aproximativ 100 000 sunt confidențiale și 15 000 secrete, dar nici una nu este marcată „strict secret” (engleză top secret). Majoritatea se referă la relațiile diplomatice dintre SUA și țările din Orientul Mijlociu. Wikileaks urmează să publice toate documentele treptat, într-o perioadă de câteva luni.
În paralel au apărut articole în: New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel, publicații care au avut posibilitatea de a studia documentele în avans (astfel la revista Der Spiegel 50 de redactori au evaluat materialul timp de 5 luni).[21]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Berkman Center for Internet and Society
- Cryptome
- Electronic Frontier Foundation
- Intellipedia
- irrepressible.info
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c en „Wikileaks:About”. WikiLeaks. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ en wikileaks. „WikiLeaks (wikileaks) on Twitter”. Twitter.com. Accesat în .
- ^ en Charles Arthur and Josh Halliday. „quote:"Germany-based WikiLeaks domain hosted in California"”. Guardian. Accesat în .
- ^ en „wikileaks dns killed, twitter”. Accesat în .
- ^ en „Wikileaks has 1.2 million documents?”. WikiLeaks. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ en McGreal, Chris. Wikileaks reveals video showing U.S. air crew shooting down Iraqi civilians, The Guardian, 5 apr 2010.
- ^ en Steven Aftergood (). „Wikileaks and untracable document disclosure”. Secrecy News. Federation of American Scientists. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Is Wikileaks blocked by the Chinese government?”. Wikileaks. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ David Gallagher. „Wikileaks Site Has a Friend in Sweden”. The New York Times. Accesat în .
- ^ en Satter, Raphael G.; Svensson, Peter (3 December 2010) "WikiLeaks Fights To Stay Online Amid Attacks". Associated Press (via The Charlotte Observer). accesat 2010-12-04.
- ^ en Randall, David; Cooper, Charlie (5 December, 2010). „WikiLeaks hit by new online onslaught”. The Independent. Independent Print Ltd. Accesat în 4 decembrie 2010. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ en Winners of Index on Censorship Freedom of Expression Award Announced 2008-04-22
- ^ en Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances, Sep 2008 Arhivat în , la Wayback Machine. WikiLeaks.
- ^ Amnesty announces Media Awards 2009 winners Amnesty.org.uk, 2009-06-2
- ^ en Reso, Paulina (). „5 pioneering Web sites that could totally change the news”. Daily News. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en "Sensitive Guantánamo Bay Manual Leaked Through Wiki Site", Wired, 2007-11-14]]
- ^ en DoD. JTF-GTMO-CG, The Guardian, 2007-11-15
- ^ en n:Decade worth of messages, interviews from bin Laden leaked to web, Wikinews
- ^ en Britannia Radio
- ^ Site-ul WikiLeaks, atacat înainte de dezvăluirile anunțate Arhivat în , la Wayback Machine., realitatea.net, 2010-11-28, accesat 2010-12-05
- ^ Der Spiegel, nr. 48/2010, pag. 1
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Inside WikiLeaks, Daniel Domscheit-Berg, Editura Pandora M, 2011 - recenzie Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Site-ul oficial
- Lista domeniilor Wikileaks online Arhivat în , la Wayback Machine.
- WikiLeaks mirror
- WikiLeaks mirror Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://secure.wikileaks.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- Domenii alternative
- http://wikileaks.nl/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://wikileaks.se Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://wikileaks.cx
- http://wikileaks.in
- http://wikileaks.org.au Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://wikileaks.org.nz Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://wikileaks.org.uk
- http://www.cauce.us/wiki/Wikileaks Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://secure.wikileaks.be Arhivat în , la Wayback Machine.
- Legături pentru ocolirea cenzurii (în special a Chinei)
- https://secure.freedomsbell.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://secure.libertypen.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://secure.ljsf.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://secure.sunshinepress.org Arhivat în , la Wayback Machine.
Analize, comentarii
- Ce cariere a distrus WikiLeaks?, 29 martie 2011, Cristina Sbîrn, Adevărul
- WikiLeaks si bombele atomice furate din Rusia - De la cititori, 14 ianuarie 2011, Julian Chitta, Ziare.com
- Serii de articole
| Control de autoritate |
|  |
|---|