Policarbonat

Policarbonații (PC) alcătuiesc un grup de materiale polimerice termoplaste, care conțin în structura lor grupe carbonat. Sunt materiale ușoare, rezistente, iar unele dintre varietățile produse sunt transparente, având o gamă largă de aplicații. Una dintre problemele legate de produsele pe bază de policarbonați este prezența în cantități mici a monomerului bisfenol A, un compus care poate deveni toxic pentru corpul uman, în anumite condiții.

Principalul mod de obținere al policarbonaților este în urma reacției dintre bisfenol A (BPA) și fosgen COCl
2. Ecuația reacției, cu structurile implicate, este:

Prima etapă a sintezei presupune tratarea bisfenolului A cu hidroxid de sodiu, prin care grupa hidroxil fenolică a bisfenolului A este deprotonată.^[1]

(HOC₆H₄)₂CMe₂ + 2 NaOH → Na₂(OC₆H₄)₂CMe₂ + 2 H₂O

Difenoxidul (Na₂(OC₆H₄)₂CMe₂) format în urma alcalinizării reacționează cu fosgenul, obținându-se un intermediar cloroformiat. Acesta este atacat de un alt fenoxid, iar procesul se continuă:

Na₂(OC₆H₄)₂CMe₂ + COCl₂ → 1/n [OC(OC₆H₄)₂CMe₂]_n + 2 NaCl

• Poliuretan
• Bisfenol A

Acest articol referitor un material este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa