Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]
Sari la conținut

Sinti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sinti
Populație totală
aprox. 200.000[1]
Limbi vorbite
Sinte Romani
Grupuri înrudite sau legate cultural
alte popoare indo-ariene
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Nomazi sinti din provincia prusacă Rin (Germania), 1935.

Sinti (denumiți și Sinta sau Sinte; masc. sing. Sinto; fem. sing. Sintesa) sunt un subgrup de romi care trăiește în principal în Germania și în alte țări din Europa Centrală și care este format în prezent din aproximativ 200.000 de persoane.[1][2][3] Etnicii sinti erau în mod tradițional nomazi, dar astăzi doar o mică parte dintre ei au rămas nesedentarizați. În vremurile de demult, ei trăiau frecvent la marginea localităților. Etnicii sinti din Europa Centrală (mai ales Germania) sunt strâns înrudiți cu etnicii romi din subgrupul Manouche, care trăiesc în Franța.[4] Ei vorbesc varianta Sinti-Manouche a limbii romani, care prezintă o puternică influență germană.[1][4] Originea populației sinti, ca și a întregului popor rom, se află în general pe Subcontinentul Indian. În timp ce locuitorii regiunii Sindh din partea vestică a Subcontinentului Indian au fost menționați în anul 1100 de către cronicarul arab Meidani, nu este clar dacă aceștia sunt strămoșii etnicilor sinti moderni, deși ceea ce este clar este că etnicii sinti și ceilalți etnici romi își au originea în partea nordică a Subcontinentului Indian.[5][6]

Etimologie și origine

[modificare | modificare sursă]

Originea numelui este contestată.[7] Cercetătorul Jan Kochanowski și mulți etnici sinti credeau că acest nume derivă din Sindhi, numele unui popor din provincia Sindh a Indiei medievale (o regiune aflată acum în sud-estul Pakistanului).[5][8] Cercetătorul Yaron Matras a susținut că „sinti” este un termen ulterior folosit de această populație romă abia din secolul al XVIII-lea și, cel mai probabil, un împrumut lingvistic european.[8][9] Lingvistul rom Ronald Lee a precizat că originea numelui se află probabil în cuvântul german „Reisende” („călători”).[10]

Un studiu recent al cercetătorilor indieni și estoni a identificat asemănări genetice între bărbații indieni și bărbații romi europeni din eșantionul analizat.[11] Lingvistul N. B. G. Kazi a declarat că toți romii provin din regiunea indiană Sindh.[12]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Sinti sunt un subgrup de romi care trăiesc în principal în Germania.[2] Ei au sosit în Austria și Germania în Evul Mediu târziu (ca. 1250–1500), în cursul emigrării romilor de pe Subcontinentul Indian,[13] și s-au împărțit ulterior în două grupuri: Eftavagarja („Cele șapte caravane”) și Estraxarja („din Austria”).[14] Etnicii sinti au ajuns în Germania înaintea anului 1540.[15] Cele două grupuri s-au extins ulterior pe un areal geografic mai larg: Eftavagarja în Franța, Portugalia și Brazilia, unde sunt numiți „Manouches”, iar Estraxarja în Italia și Europa Centrală, în principal în țările actuale Croația, Slovenia, Ungaria, România, Cehia și Slovacia, unde au primit diverse denumiri regionale.[16]

Holocaustul

[modificare | modificare sursă]
Johann Trollmann, un boxer sinti german, 1928

Populația sinti a migrat în Germania la începutul secolului al XV-lea. În ciuda prezenței lor îndelungate, etnicii sinti erau considerați în general ca hoți și cerșetori și au fost înscriși de poliție, până în 1899, într-un registru central al etnicilor sinti, romi și ieniși. Autoritățile Germaniei Naziste i-au considerat inferiori rasial (vezi Nazismul și rasa) și i-au persecutat pe tot teritoriul Germaniei – Legile de la Nürnberg din 1935 au fost interpretate adesea ca fiind aplicabile lor, la fel ca și evreilor.[17]

Adolf Eichmann a recomandat ca Germania Nazistă să rezolve „chestiunea țiganilor” simultan cu chestiunea evreiască, ceea ce a dus la deportarea populației sinti pentru a elibera spațiu unde să fie construite case pentru etnicii germani.[18] Unii etnici sinti au fost trimiși în Polonia sau în alte părți (unii dintre ei au fost deportați în Iugoslavia de către poliția din Hamburg în 1939[19]), alții au fost constrânși să trăiască izolați în zone închise, iar mulți dintre ei au fost uciși în cele din urmă în camerele de gazare.[20] Un număr mare de etnici sinti și romi au fost transportați în lagărele de la Auschwitz-Birkenau, unde au fost internați într-o secțiune specială, numită „lagărul de țigani”. Doctorul Josef Mengele a efectuat adesea unele dintre experimentele sale infame pe etnici romi și sinti. La 2 august 1944 „lagărul de țigani” a fost închis și aproximativ 4.000 de etnici sinti și romi au fost gazați în noaptea de 2–3 august și arși în crematorii. Data de 2 august este marcată ca Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva etnicilor romi și sinti.[21]

În lagărele de concentrare, etnicii sinti erau obligați să poarte fie un triunghi negru, indicând clasificarea lor ca „asociali” („inadaptați”),[22] fie un triunghi maro, rezervat în mod special etnicilor sinti, romi și ieniși.

  • Monument memorial amplasat la Nürnberg, vizavi de clădirea de pe Frauentorgraben 49 ce a găzduit cândva sala de bal a clubului Asociației Culturale și Industriale, unde au fost adoptate legile de la Nürnberg la 15 septembrie 1935
    Monument memorial amplasat la Nürnberg, vizavi de clădirea de pe Frauentorgraben 49 ce a găzduit cândva sala de bal a clubului Asociației Culturale și Industriale, unde au fost adoptate legile de la Nürnberg la 15 septembrie 1935
  • Deportarea etnicilor sinti și romi din orașul german Asperg, 22 mai 1940
    Deportarea etnicilor sinti și romi din orașul german Asperg, 22 mai 1940
  • Placă memorială amplasată la Düsseldorf-Lierenfeld pentru comemorarea etnicilor sinti uciși
    Placă memorială amplasată la Düsseldorf-Lierenfeld pentru comemorarea etnicilor sinti uciși
  • Monument memorial amplasat la Ravensburg pentru comemorarea a 29 de etnici sinti uciși la Auschwitz
    Monument memorial amplasat la Ravensburg pentru comemorarea a 29 de etnici sinti uciși la Auschwitz

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Grimes, Barbara F. (mai 2003). „Central Indo-Aryan Languages”. În Frawley, William. International Encyclopedia of Linguistics. 1 (ed. 2nd). New York City: Oxford University Press. p. 295. doi:10.1093/acref/9780195139778.001.0001. ISBN 978-0-19-513977-8. 
  2. ^ a b Kalaydjieva, Luba; Gresham, David; Calafell, Francesc (). „Genetic studies of the Roma (Gypsies): A Review”. BioMed Central Medical Genetics. 2 (5): 5. doi:10.1186/1471-2350-2-5. PMC 31389 Accesibil gratuit. PMID 11299048. Individual groups can be classified into major metagroups: the Roma of East European extraction; the Sinti in Germany and Manouches in France and Catalonia; the Kaló in Spain, Ciganos in Portugal and Gitans of southern France; and the Romanichals of Britain. 
  3. ^ Hübshmanová, Milena (). „Roma—Sub Ethnic Groups”. Uni-Graz.at. University of Graz. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Margalit, Gilad; Matras, Yaron (). „Gypsies in Germany-German Gypsies? Identity and Politics of Sinti and Roma in Germany”. În Stauber, Roni; Vago. The Roma: A Minority in Europe: Historical, Political and Social Perspectives. Budapest: Central European University Press. pp. 103–116. ISBN 978-1-4294-6253-2. OCLC 191940451. 
  5. ^ a b Kenrick, Donald (). Gypsies: From the Ganges to the Thames. University Of Hertfordshire Press. p. 27. ISBN 1902806239. 
  6. ^ Sturman, Janet (). The SAGE International Encyclopedia of Music and Culture. SAGE Publications. ISBN 978-1-5063-5337-1. The ancestors of today's 12 to 15 million Roma came from India about 1,000 years ago, and their descendants eventually migrated to six continents. The Romanic language language is most closely related to Punjabi and Hindi and is still spoken by millions of Roma and Sinti (Romani people of Central Europe). 
  7. ^ Stauber, Roni; Vago, Raphael (). The Roma: a Minority in Europe: Historical, Political and Social Perspectives. Central European University Press. ISBN 978-963-7326-86-8. Already in 18th and 19th century scholarly discussions, the name 'Sinti' was associated occasionally with that of the Indian province of Sindh. There is, in fact, no connection at all. The word 'Sinti' has the inflection typical of a European loanword in Romani, and cannot have been part of the original Indian vocabulary of the language. The fact that it is found solely among Romani speakers in Germany and neighboring regions and only more recent sources, suggests that it is a later borrowing into this specific dialect of Romanic, and was not part of the language in pre-European times. 
  8. ^ a b Matras, Yaron (). „The Role of Language in Mystifying and Demystifying Gypsy Identity”. În Saul, Nicholas; Tebbut, Susan. The Role of the Romanies. Liverpool University Press. p. 70. ISBN 9780853236795. 
  9. ^ Margalit, Gilad; Matras, Yaron (). „Gypsies in Germany-German Gypsies? Identity and Politics of Sinti and Roma in German”. În Stauber, Roni; Vago. The Roma: A Minority in Europe: Historical, Political and Social Perspectives. Budapest: Central European University Press. p. 105. ISBN 978-1-4294-6253-2. OCLC 191940451. [U]p to the late 18th century the Sinti referred to themselves as ‘Kale’ (lit. ‘blacks’). The term ‘Sinti’ or ‘Sinte’ (see below) may be found in 18th and 19th century linguistic documentation alongside ‘Kale,’ and appears to have been borrowed from the secret vocabulary of the Yenish travelers, perhaps because of its usefulness in concealing ethnic identity. Only toward the late 19th century does the self-appellation ‘Sinti’ replace ‘Kale’ entirely in Germany. 
  10. ^ „'A New Look at Our Romani Origins and Diaspora' by Ronald Lee” (în engleză). Kopachi.com. Accesat în . 
  11. ^ Nelson, Dean (). „European Roma descended from Indian 'untouchables', genetic study shows”. The Telegraph. Accesat în . 
  12. ^ „Gypsies hail from Sindh, claims Dr.Kazi”. Pakistan: Dawn. . 
  13. ^ „Europe invented 'gypsies,' says German author”. Deutsche Welle. Accesat în . 
  14. ^ Innsbrucker Beiträge zur Kulturwissenschaft: Sonderheft. . ISBN 978-3-85124-165-5. 
  15. ^ Nicholas Saul, Susan Tebbutt, p. 182
  16. ^ Szombati, Kristóf (). The Revolt of the Provinces: Anti-Gypsyism and Right-Wing Politics in Hungary. Berghahn Books. ISBN 978-1-78533-897-7. 
  17. ^ „Targeting the Sinti and Roma”. Accesat în . 
  18. ^ Burleigh, The Racial State, p. 122.
  19. ^ Michael Burleigh and Wolfgang Wipperman, The Racial State: Germany 1933–1945 (Cambridge, England: Cambridge University Press, 2002), 117.
  20. ^ Davis, Mark (). „How World War II shaped modern Germany”. euronews. 
  21. ^ „European Roma Holocaust Memorial Day: Statement by President von der Leyen, Vice-President Jourová and Commissioner Dalli”. European Commission. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Shapiro, Paul A.; Ehrenreich, Robert M. (). "brown+triangle" Roma and Sinti: under-studied victims of Nazism: symposium proceedings. Center for Advanced Holocaust Studies, United States Holocaust Memorial Museum. p. 24. Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sinti&oldid=15747501