Mirăslău, Alba
| Mirăslău | |
| Miriszló | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Biserica ortodoxă | |
  Mirăslău Mirăslău (România) | |
| Coordonate: 46°22′00″N 23°42′29″E / 46.36667°N 23.70806°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Alba |
| Comună | Mirăslău |
| SIRUTA | 5764 |
| Atestare | 1219[1] |
| Altitudine | 273 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 730 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 517470 |
| Prefix telefonic | +40 x58 [2] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 1769-73 (sectio 139) 1769-73 (sectio 139) | |
Modifică date / text  | |
Mirăslău (în maghiară Miriszló, în germană Miroßlen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Mirăslău este situată în zona Dealurilor Aiudului, pe dreapta Văii Mureșului.
Demografie
[modificare | modificare sursă]- În 1850 erau 542 de locuitori, 294 erau maghiari, 205 români și 43 romi. Religie: 294 reformați (protestanți) și 248 greco-catolici.
- În 1900 erau 854 de locuitori , 422 maghiari, 365 români și 67 romi. Religie: 427 greco-catolici, 413 reformați și 11 ortodocși. 28% din populație putea citi și scrie, 25% maghiari vorbeau în limba maghiară.
- În 2002, dintr-un total de 908 de persoane, 568 s-au declarat români, 318 maghiari și 21 romi. Religie: 565 ortodocși și 287 reformați prezbiterieni. La recensământul din 2002, 66,4% erau români ortodocși, 25% reformați și 4% greco-catolici.
- La recensământul din 2011, 67,5% din locuitori erau români, 27,8% maghiari și 4,5% romi.
Istoric
[modificare | modificare sursă]- În trecut, un sat preponderent maghiar, port la râul Mureș (pentru transportul pe plute a sării de la Turda spre alte zone din Transilvania sau din Regatul Ungariei).
- Aici a avut loc (în zona dealului "Dâmbul Rotund"), pe data de 18/28 septembrie 1600 bătălia dintre Mihai Viteazul și armata nobililor maghiari sprijiniți de generalul Gheorghe Basta, în care cel dintâi a fost înfrânt.
Harta Iosefină
[modificare | modificare sursă]Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „Miriszló”.
La sud-est de sat pe hartă este însemnată cu "Saltz-Niederlaag" stația de încărcare pe plute a sării aduse de la Salina Turda. Transportul sării de la Turda se făcea cu căruțe cu cai (10-30 blocuri de sare încărcate într-o căruță, în funcție de starea căruțelor și a cailor). De aici sarea era transportată pe râul Mureș spre Banat și Ungaria de sud[3].
In extravilanul sudic al satului este notat cu "Gericht" locul unde în trecut delicvenții condamnați erau pedepsiți corporal pentru fărădelegile lor (inclusiv prin spânzurătoare).
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]- Ruinele bisericii catolice „Sf. Petru” (monument din piatră, sec. al XIII-lea)
- Biserica reformată (sec. al XIX-lea)
Obiective memoriale
[modificare | modificare sursă]- Obeliscul ridicat în anul 1956, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba[4] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“.
Transporturi
[modificare | modificare sursă]Haltă de cale ferată.
Prin Mirăslău va trece autostrada Transilvania.
Date economice
[modificare | modificare sursă]- Culturi de cereale.
- Pomicultură (meri, pruni, peri, nuci).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cf. Dan Ghinea (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, pag. 34
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Cf. Johann Fichtel (1780), Beitrag zur Mineralgeschichte von Siebenbürgen
- ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf[nefuncțională]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Recensământul populației și al locuințelor 2011
- hu Varga E. Árpád - Erdély etnikai és felekezeti statisztikái a népszámlálási adatok alapján, 1852–2011 (Dicționar al localităților din Transilvania, 1852-2011)
- de Geographie des Großfürstenthums Siebenbürgen (1790)
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lista monumentelor istorice din județul Alba
- Bătălia de la Mirăslău
- Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Pagina Primăriei
- Comuna Mirăslău, la www.sate-comune.ro
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Informații despre localitate
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||
