Mihail Kuzmin
Mihail Alekseevici Kuzmin Михаил Алексеевич Кузмин | |
Mihail Kuzmin, portret de Konstantin Somov (1909) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 6 octombrie 1872 Iaroslavl, Regiunea Iaroslavl, Imperiul Țarist |
Decedat | 1 martie 1936 (la 63 de ani) Leningrad, URSS |
Înmormântat | Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*] |
Cauza decesului | pneumonie |
Cetățenie | Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
Ocupație | scriitor, compozitor |
Limbi vorbite | limba rusă[1] |
Partid politic | Uniunea Poporului Rus |
Activitatea literară | |
Limbi | limba rusă |
Mișcare/curent literar | simbolism |
Specie literară | poezie, roman, povestire |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Mihail Alekseevici Kuzmin (în rusă Михаил Алексеевич Кузмин; n. , Iaroslavl, Imperiul Rus – d. , Leningrad, RSFS Rusă, URSS) a fost un scriitor și compozitor rus, exponent important al epocii de argint a poeziei ruse.
A scris o lirică simbolistă în ton minor, remarcabilă prin muzicalitate și măiestrie tehnică. Proza este livrescă, stilizând elemente din romanul cavaleresc și picaresc, hagiografia bizantină și nuvela italiană.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut într-o familie nobilă din Yaroslavl, Kuzmin a crescut în St. Petersburg și a studiat muzica la Conservatorul „Sankt Petersburg” sub îndrumarea lui Nikolai Rimsky-Korsakov. Nu a absolvit, oricum, mai târziu explicând influența pe care a avut-o poezia asupra sa: „Este și mai ușor și mai simplu. Poezia „cade gata făcută” direct din cer, precum mana în gurile israeliților în deșert.” Dar nu a renunțat la muzică niciodată; în 1906 a compus muzica producției lui Alexander Blok, ”Meyerhold's” din spectacolul ”The Fair Show Booth”, iar cântecele sale au devenit foarte populare în rândul protipendadei din Sankt Petersburg: „El le interpreta acompaniindu-se la pian, mai întâi în diferite saloane, incluzând ”Ivanov's Tower”, mai apoi la ”The Stray Dog”. Lui Kuzmin îi plăcea să afirme despre propria-i creație că: „Este doar o muzică modestă, dar are otrava sa.”
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- 1906: „Cântece alexandrine” („Aleksandriiskie pesni”)
- 1929: „Păstrăvul sparge gheața” („Форель разбивает лёд”)
- 1907: „Aventurile lui Aimé Lebœuf” („Prikliuceniia Eme-Lebefa”)
- 1908: „Faptele lui Alexandru cel Mare” („Podvigi Velikogo Aleksandra”)
- 1919: „Viața neobișnuită a contelui J. B. Cagliostro” („Čusdenaia jizn' Josifa Kaliostro”).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Autoritatea BnF, accesat în