Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Marele Război al Nordului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marele Război al Nordului
Parte din Rysk-svenska krig[*][[Rysk-svenska krig (series of wars between 12th and 19th century)|​]] Modificați la Wikidata

Marele Război al Nordului. În sensul acelor de ceasornic: bătăliile de la Narva, Düna, Poltava , Gadebusch, Gangut
Informații generale
Perioadăfebruarie 17001721
LocEuropa
Rezultatvictoria coaliției, Țaratul Rusiei devine una dintre puterile Europei. Declinul Imperiului Suedez și a Uniunii Polono-Lituaniană.
Casus belliȚaratul Rusiei și Imperiul Suedez se luptau pentru dominația Europei de Est.
Modificări teritorialeȚaratul Rusiei a obținut trei dominioane suedeze Estonia, Livonia și Ingria precum și părți din Kexholm și Vâborg. Prussia a obținut o parte din Pomerania Suedeză. Hanovra a obținut Bremen-Verden. Coroana daneză a obținut controlul Schleswig-Holstein.
Beligeranți
Suedia Imperiul Suedez
Holstein-Gottorp
Polonia–Lituania (1704–9)
 Imperiul Otoman (1710–4)
Hetmanatul Căzăcesc (1708–9)
 Marea Britanie (1700, 1719–21)
Rusia Țaratul Rusiei
Danemarca Danemarca–Norvegia
(1700, 1709–)
 Principatul Saxoniei
(1700–6, 1709–)
Polonia–Lituania
(1700–4, 1709–)
Hetmanatul Căzăcesc (1700–8)
 Prusia (1715–)
Hanovra (1715–)
 Marea Britanie (1717–19)
Conducători
Suedia Carol al XII-lea
Suedia Eleonora (1718–20)
Suedia Frederic I (1720–)
Suedia Carl Gustav Rehnskiöld#
Suedia Magnus Stenbock#
Suedia Adam Ludwig Lewenhaupt#
Frederic al IV-lea
Ducele Karl (1702–)
Stanisław Leszczyński
Imperiul Otoman Ahmed al III-lea
Ivan Mazepa
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord George I
Rusia Petru I

Rusia Aleksandr Menșikov
Rusia Boris Șeremetev
Danemarca Frederic al IV-lea
Danemarca Christian Ditlev Reventlow

Principatul Saxoniei
Augustus al II-lea
(uniune personală)

Regatul Prusiei Frederic Wilhelm I


Regatul Unit
George I
(uniune personală)
Efective
77. 000–393.400
77 .000–135 .000 - total trupe suedeze în toată țara, inclusiv garizoanele și milițiile (1700 și 1707)
100 000–200 000 de otomani (au participat la o singură bătălie)
8.000–40.000 cazaci
16,000 de polonezi (1708)
360. 000
170 000 de ruși (fără trupele din garnizoane)
>40.000 danezi/norvegieni
>100.000 de polonezi și saxoni
50.000 (42 de regimente) pruși[1][2]
Pierderi
25.000 de suedezi uciși în luptă, 175.000 uciși de foamete, boli și epuizare[3]necunoscut.
'[4] Cel puțin 30.000 de ruși, 14.000–20.000 de polonezi și saxoni, 8,000 de danezi uciși în marile bătălii, 60.000 de danezi uciși în total între 1709 și 1719.[5]

Marele Război al Nordului s-a desfășurat la începutul secolului al XVIII-lea (1700-1721). Danemarca, Polonia și Rusia au format o coaliție împotriva Suediei. Regele Carol al XII-lea al Suediei, în vârstă de numai 18 ani, ajunge cu flota în dreptul Copenhagăi, debarcă în forță și obligă orașul să capituleze. Lovită în plin, Danemarca se retrage din coaliție. La rândul său, August al II-lea al Poloniei, după ce cucerește Dunamunde, este învins la porțile Rigăi.

Petru I ajunge la Narva, oraș suedez controlat în trecut de Rusia, la 23 septembrie 1700. Rusia e învinsă de către Suedia. În Rusia se întăresc orașele, se reface armata, se construiesc tunuri, corăbii și reface coaliția cu Polonia și cu Danemarca. În 1701 are loc prima victorie a Rusiei la Șeremetievo asupra suedezilor. În 1702, rușii obțin noi victorii în timp ce Carol al XII al Suediei îi învinge pe saxoni și polonezi și intră în Cracovia. La 11 octombrie 1702, fortăreața Noteburg capitulează în fața rușilor, apoi, prima victorie navală a rușilor, capitularea Narvei. Toate aceste victorii se datorează faptului că, grosul trupelor suedeze se afla în Polonia, unde în 1706, Carol al XII-lea silește Dieta de la Varșovia să-l proclame rege pe Stanislaw Leszczynski. Petru rămâne singur în fața regelui Suediei.

În 1709, Carol al XII este înfrânt în Bătălia de la Poltava, iar din armata sa cea numeroasă și vitează nu mai rămân decât 24.000 de oameni, în zdrențe și vlăguiți. În iunie 1709, Carol al XII-lea, rănit la piciorul stâng, asistă la atac purtat pe o targă, în timp ce Petru se află peste tot, aleargă, răcnește, împarte ordine, îi îmbărbătează pe unii sau îi ocărăște pe alții. Cele 72 de tunuri rusești nimicesc liniile dușmanului. Carol fuge la Tighina aflată sub ocupație otomană.

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Den preussiska arméns fälttåg 1702-1715”. Tacitus.nu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Ericson, Lars, Svenska knektar (2004) Lund: Historiska media[necesită pagina]
  4. ^ Урланис Б. Ц. (). Войны и народонаселение Европы. Moscova. p. 55.  Parametru necunoscut |editura= ignorat (ajutor)
  5. ^ Lindegren, Jan, Det danska och svenska resurssystemet i komparation (1995) Umeå : Björkås : Mitthögsk[necesită pagina]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Marele Război al Nordului