LibreOffice

LibreOffice
Ecranul de start LibreOffice 7.3.1.3
Dezvoltator	The Document Foundation
Versiune inițială	25 ianuarie 2011[1]
Ultima versiune	24.2.7[2]   (31 octombrie 2024)
Repo	[3] https://git.libreoffice.org/core[3]
Stare de dezvoltare	Activă
Scris în	C++[4] Java[5]
Sistem de operare	Microsoft Windows[6] Android[6] Multiplatformă Haiku[*]​[7] Unix-like[8] Linux[9]
Platformă	IA-32[*][[IA-32 (third generation of x86 architecture)|​]] x86_64 Arhitectură ARM PowerPC Arhitectură MIPS IBM S/390[*][[IBM S/390 (computer architecture)|​]] Android Linux Microsoft Windows macOS
Disponibil în	engleză, română și altele
Disponibil în română	Da
Licență	Mozilla Public License, version 2.0[*][[Mozilla Public License, version 2.0 (permissive free software license developed by the Mozilla organization, version 2.0)|​]][10]
Prezență online
ro.libreoffice.org, libreoffice.ro
Modifică date / text

LibreOffice este o suită de programe de birou liberă, independentă de platformă, care este compatibilă cu alte suite de programe de birou importante. Scopul proiectului este crearea unei suite de programe de birou independente de furnizor, care are ca format de fișier implicit ODF, și este liber de orice răspundere privind drepturile de autor. În numele proiectului cuvintele Libre („liber”) și Office („birou”) se referă la suită de programe de birou liberă. Ca program liber, utilizatorii îl pot descărca gratuit, îl pot modifica, îl pot utiliza independent de mediu și pot distribui LibreOffice liber, fără restricții. LibreOffice este disponibil în peste o sută de limbi, inclusiv în limba română, și include verificator ortografic pentru limba română.

După ce în aprilie 2010 Oracle Corp. a cumpărat Sun Microsystems Inc., intrând astfel și în posesia OpenOffice.org, în 28 septembrie 2010 mai mulți membri din comunitatea OpenOffice au fondat organizația The Document Foundation, și au creat o ramificație din varianta beta a suitei OpenOffice.org 3.3. În crearea unei noi suite de birou a contribuit semnificativ incertitudinea creată de Oracle, deoarece se putea întâmpla ca această corporație să sisteze dezvoltarea suitei OpenOffice.org, așa cum s-a întâmplat și cu suita OpenSolaris. Fondatorii The Document Foundation au sperat că numele LibreOffice va fi doar un nume temporar, fiindcă au invitat Oracle să se alăture organizației și să doneze comunității numele de OpenOffice.org. Oracle a refuzat propunerea și a rugat foștii dezvoltatori ai OpenOffice.org ca să demisioneze din organele de conducere ale lui OpenOffice.org, astfel că numele final al proiectului a devenit LibreOffice. Până la finalul lunii octombrie 2010, 33 de dezvoltatori ai OpenOffice.org au demisionat și s-au alăturat organizației The Document Foundation.^[11]

Proiectul Go-oo s-a desființat și el, iar resursele și dezvoltările din proiect au fost integrate în LibreOffice. Și alte variante ale lui OpenOffice s-au integrat în LibreOffice.

Canonical, Novell și Red Hat au anunțat că în viitor vor livra sistemele de operare implicit cu LibreOffice. Ubuntu vine cu suita de programe de birou LibreOffice preinstalată.

Prima versiune stabilă a lui LibreOffice era LibreOffice 3.3, apărut în 25 ianuarie 2011. După cele scrise de Ryan Paul în Ars Technica se vedea deja la această primă ediție potențialul de dezvoltare din LibreOffice. Deja și în LibreOffice 3.3 au apărut multe dezvoltări importante, pe parte de utilizare și intercompatibilitate cu alte suite de birou.

LibreOffice 3.4 au apărut multe noutăți, nu neapărat perfecte, dar care au fost o bază solidă pentru dezvoltările din viitor:

• optimizare utilizare memorie
• reducerea dependinței de Java
• migrare majoră spre platformele de dezvoltare GCC și GNU Make, și pe Windows.
• curățare majoră în codul sursă

LibreOffice 3.5 a apărut în 14 februarie 2012 cu următoarele funcții importante: import .vsd, suport nativ PostreSQL, suport Java 7, suport AES pentru criptarea fișierelor ODF, installer nou .msi și suport mai bun Open XML.

LibreOffice 3.6 a apărut în 8 august 2012 cu următoarele funcții importante: import CorelDraw, integrare Alfresco prin protocolul CMIS, integrare Microsoft SharePoint, suport scare de culori și bare de date în tabele, export PDF cu filigran, redimensionare imagini de calitate superioară, import Microsoft SmartArt, îmbunătățire CSV.

A cincea ediție mare a suite de birou, verziunea 4.0 a apărut în 7 februarie 2013. Dezvoltatori au curățat semnificativ codul sursă, au apărut multe noutăți noi, ca: integrarea cu sisteme de management de documente (Alfresco, IBM FileNet P8, Microsoft Sharepoint 2010, Nuxeo, OpenText, SAP NetWeaver Cloud Service și alte sisteme) prin standardul CMIS; interoperabilitate mai bună cu docx și rtf; importul documentelor Microsoft Publisher și dezvoltarea importului Visio.

În următoarele ediții din familia LibreOffice 4 codul sursă a fost curățat și optimizat în continuare, a fost complet rescris afișarea ferestrelor devenind ușor redimensionabile și localizabile, a devenit posibilă integrarea fonturilor în documente, exportul fișierelor PDF semnate digital, și multe îmbunătățiri în Impress legat de prezentări.

Asociația PortableApps.com ^[12] a lansat o versiune portabilă, LibreOffice Portable^[13] ce poate fi rulată și de pe o memorie flash USB.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de LibreOffice

• The Document Foundation – site oficial
• LibreOffice - site oficial
• Comunitatea LibreOffice din românia