Hashim Thaçi
| Hashim Thaçi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | snake, Кровавый мясник  |
| Născut | (56 de ani)[1][2][3][4] Srbica, RS Serbia, RSF Iugoslavia[5] |
| Cetățenie |  Kosovo Iugoslavia Albania |
| Religie | Islamul sunit |
| Ocupație | politician militar militar[*] |
| Al 4-lea președinte al Kosovo[*] | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Atifete Jahjaga |
| Al 5-lea Lista e Kryeministrave të Kosovës | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Agim Çeku[*] |
| Succedat de | Isa Mustafa[*] |
| În funcție – | |
| Precedat de | Bujar Bukoshi[*] |
| Succedat de | Nexhat Daci[*] |
| Premii | honorary citizen of Ulcinj[*] () honorary doctorate of the University of Tirana[*] () |
| Partid politic | Partia Demokratike e Kosovës[*] |
| Alma mater | Universiteti i Prishtinës[*] (studiul istoriei[*] și filozofie) Universitatea din Zürich (studiul istoriei[*]) |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Hashim Thaçi (în albaneză Hashim Thaçi; în Sârbo-Croată: Hašim Tači, Хашим Тачи; 
Început de viață și de educație
[modificare | modificare sursă]Thaçi s-a născut la Drenica, în municipiul Srbica.[7]
A studiat filozofia și istoria la Universitatea de la Priștina. În timpul anilor de facultate, a fost un șef al studenților albanez și primul președinte al studenților albanezi de la Universitatea Priștina. În 1993, s-a alăturat grupului de emigrare politică albaneză în Elveția unde, și-a continuat studiile la Universitate de la Zurich, absolvind secția de istoria și relații internaționale. El a devenit unul din fondatorii Mișcării Populare din Kosovo (LPK), un partid politic Marxist-Leninist[8][9] devotat poporului albanez.
Rol în UCK
[modificare | modificare sursă]În 1993, Thaçi a devenit membru al Armatei de Eliberare din Kosovo. Thaçi (pseudonim "Gjarpëri" [Șarpele]) a fost responsabil pentru asigurarea mijloacelor financiare și de armament, și de a antrena recruții în Albania și apoi trimiși în Kosovo.[necesită citare] În 1997, Thaci a fost judecat în absență și condamnat de autoritățile sârbe de la Priștina pentru acte de terorism asociate cu activitățile sale în UCK.[10] În martie 1999, Thaçi a participat la negocierile de la Rambouillet în calitate de lider al echipei kosovare albaneze.[11] În timpul negocierilor Thaçi a fost perceput de diplomații din Occident ca fiind "vocea rațiunii" în UCK: participarea sa la negocieri a demonstrat voința de a accepta autonomia pentru Kosovo de Serbia, atunci când alți lideri revoltați au refuzat orice soluție scurtă pentru o independență complet națională.[11] Thaci a apărut de la ultima reglementare diplomatică ca fiind liderul celui mai puternic grup în cadrul celei mai des fracțiuni UCK. A început repede să-și consolideze puterea numindu-se unilateral prim-ministru al unui guvern provizoriu și se presupune că ordonat asasinarea liderilor rivali aparținând unui grup armat.[12][13]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/1474365/Hashim-Thaci Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Hashim Thaçi, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Hashim Thaci, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Hashim Thaci, Munzinger Personen, accesat în
- ^ http://www.ukhairdressers.com/celebrity%20male%20hairstyles/Male%20Celebrity%20Hairstyles.asp?id=101 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Președintele Hashim Thaçi a demisionat după ce a fost inculpat oficial de crime de război”. agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ks-Gov.net”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kosovo: Background to crisis, Jane's (March 1999)
- ^ Mark Almond, Our Gang - Kosovo Liberation Army, National Review, 26 iulie 1999
- ^ Hashim Thaci or When the Little Red-Cap’s Wolf is Tamed
- ^ a b Ethnic Albanian Guerrillas Will Attend Talks on Kosovo - New York Times
- ^ CRISIS IN THE BALKANS: THE GUERRILLAS; Kosovo Rebel Force Will Be Serbian Province's New Power Broker - New York Times
- ^ CRISIS IN THE BALKANS: THE SEPARATISTS; Leaders of Kosovo Rebels Tied to Deadly Power Play - New York Times
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Articole biografice
- Thaci, „Șarpele“ independenței, 28 februarie 2008, Oana Dobre, Evenimentul zilei
