Nothing Special   »   [go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Gherasim Luca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gherasim Luca
Date personale
Nume la naștereSalman Locker Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
Boulogne-Billancourt, Franța Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere (înec) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMirabelle Dors[*][[Mirabelle Dors |​]]
Micheline Catty[*][[Micheline Catty (French painter and sculptor)|​]]
Béatrice de La Sablière[*][[Béatrice de La Sablière |​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Franța (–)[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[3][4]
limba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpoezie[1]  Modificați la Wikidata

Gherasim Luca (născut Salman Locker), n. 23 iulie 1913, București – d. 9 februarie 1994, Paris), cunoscut și sub numele de Zolman Locker, Gherashim Luca, Costea Sar și Petre Malcoci, a fost un teoretician al suprarealismului și un poet român-francez, evreu de origine, care a trăit și activat în România și Franța, frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze și Félix Guattari. A scris mai ales în limba franceză. În țara sa de baștină, Luca a aderat de foarte tânăr la mișcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, s-a alăturat grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold.

Luca s-a născut la București. Tatăl său, Berl Locker, un croitor evreu, a decedat în 1914. Luca vorbea patru limbi, idiș, româna, germana și franceza.

Din 1938, a călătorit frecvent la Paris, Franța, unde a intrat repede în cercurile mișcării artistice ale suprarealismului.

Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artiști suprarealiști, numit Infra-noir, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost.[5]

La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania și, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest "Dialectica dialecticii".

Luca a emigrat în 1951 în Israel sub pretextul întregirii familiei, iar după un an a plecat la Paris.[6]

Rețeta unei cubomanii

[modificare | modificare sursă]

Într-o „lecție de cubomanie în viața de toate zilele” Luca recomanda, pe urmele lui Tristan Tzara: „Alegeți trei scaune, două pălării, câteva umbrele, câteva pietre, mai mulți arbori, trei femei goale și alte cinci bine îmbrăcate, șaizeci de bărbați, câteva case, vehicule din toate epocile, mănuși, telescoape, etc. Tăiați totul în bucăți mici (de exemplu, 6x6) și amestecați-le bine într-o piață largă. Reconstituiți după legile hazardului sau cum vi se năzare și veți obține peisajul pe care vi l-ați dorit întotdeauna”.

Criticul Ion Pop surprinde în creația lui Gherasim Luca „o deconstrucție și o rearticulare a limbajului considerat ca substanță sonoră în permanent proces genezic (...) în care gravitatea efortului de cristalizare a semnificantului și mesajului se conjugă cu o particulară disponibilitate ludică”.[7]

Activitatea literară pariziană

[modificare | modificare sursă]

La Paris va colabora cu alți artiști celebri (Jean Arp, Paul Celan, François Di Dio și Max Ernst), producând un număr impresionant de colaje, desene, obiecte sau texte-instalații. Din 1967, a citit fragmente din opera sa la Stockholm, Oslo, Geneva, New York City și San Francisco. Documentarul TV din 1988, portretul său realizat de Raoul Sanglas Comment s'en sortir sans sortir, l-a făcut extrem de popular în Europa.

Cu toate acestea, în 1994, a fost evacuat din apartamentul său, sub pretextul unei curățenii generale. Luca, care a locuit timp de 40 de ani în Franța, fără nici un fel de acte, a avut o singură reacție. La 9 februarie, la vârsta de 80 de ani, s-a sinucis, sărind în Sena, exact ca prietenul sau, Paul Celan.[8]

Listă de lucrări

[modificare | modificare sursă]

Lucrări publicate în România

[modificare | modificare sursă]
  • Un loup à travers une loupe, București, 1942. Un lup privit printr-o lupă, poem în proză, singurul care a fost publicat, inițial, în limba română. A fost, mai târziu, tradus chiar de Gherasim Luca în limba franceză. A rămas inedit în Franța până la ediția din 1998, cînd a fost publicat la editura Éditions José Corti
  • Roman de dragoste, Colecția Alge, 1933 (ilustrată de Jules Perahim)
  • Fata Morgana, Atelierele Ramuri, 1937
  • Quantitativement aimée (Iubită cantitativă), Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), București, 1944
  • Le vampire passif, avec une introduction sur l’objet objectivement offert (Vampirul pasiv, cu o introducere asupra obiectului obiectiv găsit), Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), București, 1945 (cu un portret găsit și optsprezece ilustrații)
  • Un lup văzut printr-o lupă, Editura Negația Negației, 1945 (ilustrat cu trei vaporizări de Dolfi Trost)
  • Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul și de Marea Moartă, Editura Negația Negației, 1945 (ilustrat cu cinci cubomanii nonoedipiene)
  • Dialectique de la Dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international, (Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mișcării suprarealiste internaționale), în colaborare cu Dolfi Trost, Imprimeria Slova, Colecția suprarealistă, 1945
  • Présentation de graphie colorée de cubomanie et d’objets, exposition, 7 janvier-28 janvier' (Prezentare de grafii colorate de cubomanii și de obiecte. Expoziție. 7 ianuarie-28 ianuarie), în colaborare cu Dolfi Trost, Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), 1945
  • Les orgies des quanta. Trente-trois cubomanies non-oedipiennes, (Orgiile cuantelor. Treizeci și trei de cubomanii non-oedipiene), în colaborare cu Dolfi Trost, Colecția suprarealistă, 1946
  • Amphitrite. Mouvements sur thaumaturgiques et non-oedipiennes, (Amphitrita. Mișcări subtaumaturgice și non-oedipiene), Imprimeria Socec, Colecția Infra-Noir, 1947
  • Le Secret du Vide et du Plein, (Secretul Vidului și al Plinului), Tipografia Socec, Colecția Infra-Noir, 1947
  • L’Infra-Noir, (Infra-Negrul) în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și Dolfi Trost, Colecția suprarealistă, 1946
  • Éloge de Malombre, (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și Dolfi Trost, Colecția suprarealistă, 1947

Texte publicate în străinătate

[modificare | modificare sursă]

Alte lucrări

[modificare | modificare sursă]
  • La proie s'ombre, Éditions José Corti, 1991
  • La voici la voie silanxieuse, Éditions José Corti, 1997
  • Levée d'écrou, Éditions José Corti, 2003
  • Comment s'en sortir sans sortir (1988), regizat de Raoul Sangla, film în care Gherasim Luca recită 8 dintre poemele sale.
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb119135543  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ Băileșteanu, Fănuș (). Personalități culturale românești din străinătate. Editura România Press. p. 122. 
  6. ^ Michael Finkenthal, D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate, Editura Tracus Arte, București, 2013
  7. ^ Pop, Ion (). Dicționarul scriitorilor români. II. p. 776. 
  8. ^ „Scriitori români în spaţiul francez şi dosar Gherasim Luca în revista literară Europe”. Observator Cultural. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Format:Realism