Aripă (insectă)

Aripile insectelor sunt expansiuni adulte ale exoschetului, de origine tegumentară, cu rol în zbor. Acestea se găsesc pe a al doilea și al treilea segment toracic (mezotorace si metatorace), și sunt adesea denumite aripi anterioare, respectiv posterioare, cu toate ca există si specimene cu o a treia pereche de aripi.^[1]

Modelele rezultate din fuziunea și interconectarea venelor aripii sunt adesea diagnostice diferitelor linii evolutive și pot fi utilizate pentru identificarea la nivel de familie, gen sau ordin.

Din punct de vedere fizic, zborul insectelor se clasifică în:

• zbor direct (mușchii aripii se atașează direct de baza membrului, astfel încât mișcare bazei in jos ridică aripa propriu-zisă în sus)
• zbor indirect (mușchii se atașează de torace, deformându-l și rezultând în mișcarea aripilor)

La unele specii, aripile sunt prezente doar la un sex, de regulă la mascul: furnicile de catifea, Strepsiptera, și , ca excepție la femele: viespea de smochin. În unele cazuri, aripile sunt asociate exclusiv anumitor momente ale ciclului de viață (faza de dispersie a afidelor) sau se pierd selectiv la „lucrătorii” insectelor sociale (furnicile și termitele).

Structura și coloritul aripilor variază adesea în funcție de morfologie (cum ar fi la afide, la lăcuste în fazele de migrare și la fluturii polimorfi). În repaus, aripile pot fi ținute plate sau pliate de mai multe ori de-a lungul unor modele specifice. De obicei, aripile posterioare sunt cele pliate, excepție fiind viespile, unde aripile anterioare sunt cele pliate.

Aripa este formată dintr-o membrană subțire, compusă la rândul ei din două straturi de tegument, a căror fețe se suprapun și se alipesc pe toată întinderea lor, cu excepția unor porțiuni mai puternic chitinizate (îngroșate), ce formează nervurile. Acestea (nervurile) au rol structural, constituind scheletul de susținere al membranei aripii și sunt de două tipuri:^[1]

• nervurile longitudinale (de la bază la vârful aripii), care formează sistemul de vene al aripii. În fiecare dintre venele majore există un nerv și o trahee și, deoarece cavitățile venelor sunt conectate de hemocelule, e posibilă circulația hemolimfei în aripă.^[2]
• nervurile transversale, care fac legătura între nervurile longitudinale, fiind simple îngroșări chitinoase ale membranei.

Pe măsură ce aripa se dezvoltă, straturile tegumentare dorsale și ventrale devin strâns suprapuse. Cuticula care înconjoară venele se întărește, este sclerotizată pentru a oferi rezistență și rigiditate aripii.

Pe aripi pot apărea două tipuri de păr:

• microtrichia, cu fire mici și dispuse iregulat
• macrotrichia, cu fire mai mari, încordate, adesea limitate pe suprafața venelor.

Solzii de Lepidoptera și Trichoptera sunt macrotrichia înalt modificate. ^[3]

Costa (C) – marginea anterioară a aripii

Subcosta (Sc) – a doua venă longitudinală (în spatele costei), de obicei neramificată

Radiala (R) – a treia venă longitudinală, una până la cinci ramuri ajung la marginea aripii

Media (M) – a patra venă longitudinală, una până la patru ramuri ajung la marginea aripii

Cubitala (Cu) – a cincea venă longitudinală, una până la trei ramuri ajung la marginea aripii

Vene anale (A1, A2, A3) – vene neramificate din spatele cubitului

Jugala (JA1, JA2, JA3, JA4) – rețea de vene adesea iregulare

Venele încrucișate C-Sc – se desfasoara între costă și subcostă

Venele încrucișate R – se desfasoara între ramurile adiacente ale radialei

Venele încrucișate RM – se desfasoara între radiale și mediană

Vene încrucișate M-Cu – se desfasoara între media și cubitală

Câmp Costal si Remigium

Camp anal (vannus)

Camp Jugal

Zona axilară/ Basis

Plăci humerale

Primul axilar

Al doilea axilar

Al treilea axilar

A patra axilară

plăci mediane ( m, m' )

Cea mai mare parte a nomenclaturii are la baza sufixul -ptera (din πτερόν , pteron - cuvant din greaca veche pentru aripă)

Nume Stiințific	Rădăcină lingvistică
Anisoptera	ἀνισο- (aniso-)
Aptera	ἀ- (a-) =nu
Apterygota	πτερύγιον (pterygion) =aripi mici ; ἀ- (a-) =nu
Coleoptera	Κολεός (koleos) =teacă
Dermaptera	Δέρμα (derma) =piele
Diaphanopterodea⁠(d)	Διαφανής (diaphanes) =transparent/translucid
Dictyoptera⁠(d)	Δίκτυον (diktyon) =reţea
Diptera	Δύο- (dyo-) =doi
Embioptera	ἐν- (en) =interior ; βίος (bios) =viață
Endopterygota	ἐντός (entos) =interior ; πτερύγιον =aripi mici
Ephemeroptera	ἐφήμερος (ephemeros) =aproximativ o zi
Exopterygota	ἔξω (exo) =extern
Hemiptera	ἡμι- (hemi-) =jumătate
Heteroptera	ἑτερο- (hetero-) =diferit
Homoptera⁠(d)	ὅμο- (homo-) =similar
Hymenoptera	ὑμένιον (hymenion) =membrană
Isoptera	ἶσον (ison) =egal
Lepidoptera	Λεπίς (lepis) =scală
Lonchopteridae⁠(d)	Λόγχη (lonche) =lance
Mecoptera	μῆκος (mekos) =lungime
Megaloptera	Μεγαλο- (megalo-) =larg
Neuroptera	νεῦρον (neuron) =venă
Neoptera	νέος (neos) =nou/tânăr
Oligoneoptera	ὀλίγον- (oligon-) =putin ; νέος (neos) =nou
Orthoptera	ὀρθο (ortho-) =drept
Palaeodictyoptera⁠(d)	Παλαιός (palaios-) =vechi ; δίκτυον (diktyon) =rețea
Palaeoptera	Παλαιός (Palaios) =vechi
Paraneoptera⁠(d)	Παρα- (Para-) νέος (neos) =nou
Phthiraptera	Φθείρ (phtheir) =păduchi ; ἀ, a- =nu
Plecoptera	Πλέκειν (plekein) =pliu
Polyneoptera⁠(d)	Πολύς (polys) =multe ; νέος (neo) =nou
Psocoptera	Ψώχω (psocho) =a freca
Pterygota	Πτερύγιον (pterygion) =-aripă
Raphidioptera	ῥαφίς (rhaphis) =ac
Siphonaptera	Σίφων (siphon) =tub ; ἀ- =nu
Strepsiptera	Στρέψις (strepsis) =a se întoarce
Thysanoptera	Θύσανοι (thysanoi) =franjuri
Trichoptera	Τρίχωμα (trichoma) =par
Zoraptera	Ζωρός (zōros) =puternic
Zygoptera	ζεῦγος (zeugos) =pereche

• Apendice
• Sistemul Comstock-Needham
• aripă
• Roboți inspirați de insecte: RoboBee^⁠(d), DelFly^⁠(d)

• Triplehorn, Charles A.; Johnson Norman F. (2005). Borror and DeLong's introduction to the study of insects (ed. 7th). Thomson Brooks/Cole. ISBN 0-03-096835-6. 

Materiale media legate de Aripă (insectă) la Wikimedia Commons

• Curs de la Universitatea Brisbane despre aripi de insecte
• Curs de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord despre aripi de insecte
• Desene cu aripi de insecte