Alfred Ayer

A. J. Ayer
A. J. Ayer
Date personale
Născut	29 octombrie 1910[1][2][3][4][5] Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Decedat	27 iunie 1989 (78 de ani)[5][6][3][7][8] Londra, Anglia, Regatul Unit
Părinți	Jules Louis Cyprian Ayer[*][[Jules Louis Cyprian Ayer (Peerage person ID=140234)|​]][9]
Căsătorit cu	Grace Isabel Renée Lees[*][[Grace Isabel Renée Lees ((died 1980))|​]] (din 25 noiembrie 1932) Alberta Wells[*][[Alberta Wells (American journalist , novelist and broadcaster (1925–2003))|​]] (din 1960) Vanessa Salmon[*][[Vanessa Salmon ((1936-1985))|​]] (din 1983)
Copii	Julian Ayer[*][[Julian Ayer ((died 2004))|​]][9]
Cetățenie	Regatul Unit
Religie	ateism
Ocupație	filosof al științei[*]​ pedagog[*]​ filozof cadru didactic universitar[*]​ scriitor
Limbi vorbite	limba engleză[10][11]
Filozofi occidentali Filozofia secolului XX
Școală/tradiție	Filozofie analitică , failibilism
Interese principale
Filozofia limbajului, Epistemologie, Etică, Înțeles
Idei importante
Pozitivism logic, Principiul verificării, Etică emotivistă
Influențe A influențat Hume, Cercul de la Viena, Popper, Russell, Wittgenstein, Kant R. M. Hare, Strawson, Honderich
Modifică date / text

Sir Alfred Jules Ayer (n. 29 octombrie 1910, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 27 iunie 1989, Londra, Anglia, Regatul Unit), cunoscut ca A. J. Ayer a fost un filosof britanic care a susținut pozitivismul logic, în acest sens a publicat și cărțile: Language, Truth and Logic (Limbaj, adevăr și logică) în 1936 și The Problem of Knowledge (Problema cunoașterii) în 1956.

Ayer a fost profesor de filozofia minții și logică la University College London între anii 1946 - 1959, iar mai târziu profesor de logică la University of Oxford. Între anii 1951 - 1952 a fost președinte la Aristotelian Society.

• 1936, Language, Truth, and Logic, London: Gollancz. (2nd. Edition, 1946.)
• 1940, The Foundations of Empirical Knowledge, London: Macmillan.
• 1954, Philosophical Essays, London: Macmillan. (Essays on freedom, phenomenalism, basic propositions, utilitarianism, other minds, the past, ontology.)
• 1957, The conception of probability as a logical relation, in S. Korner, ed., Observation and Interpretation in the Philosophy of Physics, New York, N.Y.: Dover Publications.
• 1956, The Problem of Knowledge, London: Macmillan.
• 1963, The Concept of a Person and other Essays, London: Macmillan. (Essays on truth, privacy and private languages, laws of nature, the concept of a person, probability.)
• 1967, Has Austin Refuted the Sense-Data Theory? Synthese vol. Xviii, pp. 117–40. (Reprinted in Ayer 1969).
• 1968, The Origins of Pragmatism, London: Macmillan.
• 1969, Metaphysics and Common Sense, London: Macmillan. (Essays on knowledge, man as a subject for science, chance, philosophy and politics, existentialism, metaphysics, and a reply to Austin on sense-data theory.)
• 1971, Russell and Moore: The Analytical Heritage, London: Macmillan.
• 1972a, Probability and Evidence, London: Macmillan.
• 1972b, Bertrand Russell, London: Fontana.
• 1973, The Central Questions of Philosophy, London: Weidenfeld.
• 1979, Replies, in G. Macdonald, ed., Perception and Identity, London: Macmillan.
• 1980, Hume, Oxford: Oxford University Press
• 1982, Philosophy in the Twentieth Century, London: Weidenfeld.
• 1984, Freedom and Morality and Other Essays, Oxford: Clarendon Press.
• 1986, Ludwig Wittgenstein, London: Penguin.
• 1977, Part of My Life, London: Collins.
• 1984, More of My Life, London: Collins.