Aluzie

Aluzia este o figură de stil (cuvânt, expresie sau frază) prin care cineva face referire la o întâmplare sau la o persoană dintr-un context extern.^[1] Publicul auditor sau cititor este lăsat să facă legătura;^[2] în cazul în care legătura este realizată direct și în mod explicit (opusă celei implicite) de către autor, ea este numită, în schimb, o referință.^[3]^[4]^[5] În domeniul artelor, o aluzie literară pune textul aluziv într-un nou context în care acesta își asumă noi sensuri și semnificații. Nu este posibil să se predetermine natura tuturor sensurilor și modelelor intertextuale pe care le generează o aluzie. Aluzia literară este strâns legată de parodie și pastișă, care sunt, de asemenea, dispozitive literare.^[6]

Într-un context informal mai larg, o aluzie este o afirmație scurtă ocazională indicând un sens mai larg. Este o mențiune incidentală a ceva, direct sau implicit, cum ar fi „Pe piața bursieră și-a găsit Waterloo-ul”.

Domeniul de aplicare a termenului

Partea din spate a unei tablete de lut de la Pylos conținând motivul Labirintului, o aluzie la lupta mitologică dintre Tezeu și Minotaur

În sensul cel mai tradițional, aluzia este un termen literar, deși cuvântul a ajuns să cuprindă referiri indirecte la orice sursă, inclusiv aluzii la filme sau la arte vizuale.^[7] În literatură, aluziile sunt folosite pentru a relaționa concepte de care cititorul are deja cunoștințe cu conceptele discutate în poveste. În domeniul criticii de film, o referință vizuală intenționat nerostită la un alt film este numită un omagiu. S-ar putea chiar să se sesizeze că întâmplările reale au substraturi aluzive, atunci când un eveniment anterior este amintit inevitabil de unul actual. „Aluzia este legată de un subiect vital și peren în teoria literară”, observa William Irwin, în eseul „Ce este o aluzie?”^[8]

În cazul în care ascultătorul sau cititorul nu înțelege intenția autorului, o aluzie devine doar un element decorativ. Aluzia este o figură de stil care folosește un spațiu relativ scurt pentru a se referi la o cantitate de idei, meme culturale sau emoții asociate deja cu un subiect. Astfel, o aluzie este ușor de înțeles doar de către cei care au o cunoaștere prealabilă a referinței ascunse în cauză, un semn al instruirii lor culturale.

Note

^ "A covert, implied or indirect reference" (OED); Carmela Perri explored the extent to which an allusion may be overt, in "On alluding" Poetics 7 (1978), and M. H. Abrams defined allusion as "a brief reference, explicit or indirect, to a person, place or event, or to another literary work or passage". (Abrams, A Glossary of Literary Terms 1971, s.v. "Allusion").
^ H.W. Fowler, A Dictionary of Modern English Usage.
^ „The definition of allusion”. Dictionary.com.
^ „The definition of reference”. Dictionary.com.
^ „Allusion”. 2015. allusion, in literature, an implied or indirect reference to a person, event, or thing or to a part of another text.
^ Ben-Porot (1976), citat de la pp. 107-108: „The literary allusion is a device for the simultaneous activation of two texts. The activation is achieved through the manipulation of a special signal: a sign (simple or complex) in a given text characterized by an additional larger „referent”. This referent is always an independent text. The simultaneous activation of the two texts thus connected results in the formation of intertextual patterns whose nature cannot be predetermined. ... The „free” nature of the intertextual patterns is the feature by which it would be possible to distinguish between the literary allusion and other closely related text-linking devices, such as parody and pastiche.”
^ Preminger & Brogan (1993) The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics. Princeton University Press.
^ Irwin, "What Is an Allusion?" Journal of Aesthetics and Art Criticism 59 (2001)

Bibliografie

Ben-Porot, Ziva (1976) The Poetics of Literary Allusion, p. 108, in PTL: A Journal for descriptive poetics and theory of literature 1
Irwin, William (2001). "What Is an Allusion?" The Journal of Aesthetics and Art Criticism, 59 (3): 287-297.
Irwin, W. T. (2002). "The Aesthetics of Allusion." Journal of Value Inquiry: 36 (4).
Pasco, Allan H. Allusion: A Literary Graft. 1994. Charlottesville: Rookwood Press, 2002.

[1] "A covert, implied or indirect reference" (OED); Carmela Perri explored the extent to which an allusion may be overt, in "On alluding" Poetics 7 (1978), and M. H. Abrams defined allusion as "a brief reference, explicit or indirect, to a person, place or event, or to another literary work or passage". (Abrams, A Glossary of Literary Terms 1971, s.v. "Allusion").

[2] H.W. Fowler, A Dictionary of Modern English Usage.

[3] „The definition of allusion”. Dictionary.com.

[4] „The definition of reference”. Dictionary.com.

[5] „Allusion”. 2015. allusion, in literature, an implied or indirect reference to a person, event, or thing or to a part of another text.

[BenPorot76p107-6] Ben-Porot (1976), citat de la pp. 107-108: „The literary allusion is a device for the simultaneous activation of two texts. The activation is achieved through the manipulation of a special signal: a sign (simple or complex) in a given text characterized by an additional larger „referent”. This referent is always an independent text. The simultaneous activation of the two texts thus connected results in the formation of intertextual patterns whose nature cannot be predetermined. ... The „free” nature of the intertextual patterns is the feature by which it would be possible to distinguish between the literary allusion and other closely related text-linking devices, such as parody and pastiche.”

[preminger-7] Preminger & Brogan (1993) The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics. Princeton University Press.

[8] Irwin, "What Is an Allusion?" Journal of Aesthetics and Art Criticism 59 (2001)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]