Anna Maria Luisa de' Medici
| Anna Maria Luisa de' Medici | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 11 august 1667 Palatul Pitti, Florența, Toscana |
| Decedată | (75 de ani) Palatul Pitti, Florența, Toscana |
| Înmormântată | Biserica San Lorenzo, Florența |
| Părinți | Cosimo III de' Medici, Mare Duce de Toscana Marguerite Louise d'Orléans |
| Frați și surori | Ferdinando de' Medici, Mare Prinț de Toscana Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana  |
| Căsătorită cu | Johann Wilhelm, Elector Palatin |
| Număr de copii | 0 |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | colecționar de artă[*] |
| Locul desfășurării activității | Düsseldorf[1] Florența[1] |
| Limbi vorbite | limba italiană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Electress[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Medici Casa de Wittelsbach |
| Electoare Palaatină; Ducesă de Neuburg, Jülich și Berg; Contesă de Megen | |
| Domnie | 5 iunie 1691 – 8 iunie 1716 |
Modifică date / text  | |
Anna Maria Luisa de' Medici (n. , Florența, Marele Ducat de Toscana – d. , Florența, Marele Ducat de Toscana) a fost ultima urmașă a Casei de Medici. Patroană a artelor, ea a lăsat moștenire colecția mare de artă a familiei Medici inclusiv Uffizi, Palatul Pitti și vile pe care le-a moștenit la moartea fratelui ei, Gian Gastone în 1737 și comorile palatine ale statului toscan.[2][3]
Primii ani
[modificare | modificare sursă]
Anna Maria Luisa de' Medici, singura fiică și al doilea copil al lui Cosimo III de' Medici, Mare Duce de Toscana și a Prințesei Marguerite Louise d'Orléans, s-a născut la Florența la 11 august 1667. A fost numită după mătușa maternă, Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier.[4]
Relația dintre părinții ei nu era foarte bună, Marguerite Louise n-a ratat nici o șansă pentru a-l umili pe Cosimo.[5] După ce toate încercările de conciliere au eșuat, Cosimo a acceptat ca soția sa să plece la mănăstirea Montmartre din Franța. Prin contractul creat în acea zi, ea a renunțat la drepturile ca nepoată a Franței și a declarat că la moartea ei, averea va fi moștenită de copii. În compensație, Cosimo i-a garantat un venit de 80.000 de livre.[6] Ea a abandonat Toscana în iunie 1675; Anna Maria Luisa n-a mai văzut-o niciodată.[7] Deși Cosimo era afectuos cu fiica sa, ea a fost crescută de bunica paternă, Vittoria della Rovere.[4][8]
Electoare Palatină
[modificare | modificare sursă]În 1669, Anna Maria Luisa a fost considerată ca o potențială mireasă pentru Ludovic, le Grand Dauphin, moștenitorul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței.[9] Lui Cosimo al III-lea nu i-a plăcut ideea unei căsătorii franceze și nu s-a dedicat niciodată acestei cauze (ulterior ea a fost respinsă).[9] În schimb, Cosimo l-a vrut pe Petru al II-lea al Portugaliei. Miniștrii lui Petru, temându-se că Prințesa Anna Maria Luisa îl va domina pe Petru al II-lea și temându-se ea ar fi putut moștenit manierele Marguerite Louise, au refuzat oferta.[10]
În urma refuzurilor din Spania, Portugalia, Franța și Savoia, Leopold I, Împărat Roman l-a sugerat pe Johann Wilhelm, Elector Palatin.[11] El și Anna Maria Luisa s-au căsătorit prin procură la 29 aprilie 1691. Ea a plecat spre Düsseldorf, capitala soțului ei, la 6 mai 1691, acompaniată de fratele ei mai mic, Gian Gastone. Johann Wilhelm a surprins-o la Innsbruck, unde s-au căsătorit oficial.
Anna Maria Luisa a rămas însărcinată în 1692 însă a avortat.[4] Se crede că s-a îmbolnăvit de la soțul ei cu sifilis, lucru care ar explica de ce Anna Maria Luisa și Johann Wilhelm nu au avut moștenitori.[12][13][14]
Anna Maria Luisa și Johann Wilhelm au avut o căsnicie armonioasă.[15] Prințesa Electoare își petrecea timpul bucurându-se de baluri, spectacole muzicale și alte festivități.[16] El a construit un teatru pentru ea, unde se jucau comediile franceze ale lui Molière.[16] Deoarece Anna Maria Luisa a patronat mulți muzicieni, curtea era privită ca un centru internațional al muzicii.[17]
Ea l-a invitat la curte pe Fortunato Chelleri și l-a numit maestro di cappella. Agostino Steffani a fost sponsorizat de Prințesa Electoare de la sosirea lui în Düsseldorf în 1703 până la întoarcerea ei în Toscana.
La îndemnul tatălui ei, Anna Maria Luisa a aranjat o căsătorie pentru fratele ei mai mic: la Düsseldorf, la 2 iulie 1697, Gian Gastone de' Medici s-a căsătorit cu Anna Maria Franziska, moștenitoare a ducatului de Saxa-Lauenburg.[18] Lui Gian Gastone, soția lui i-a repugnat și din acest motiv s-au despărțit în 1708.[19]
Note
[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Anna Maria Luisa de' Medici”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Casciu, pp. 80–88
- ^ Young, p 502; p 508
- ^ a b c Galleria Palatina (). „Anna Maria Luisa de' Medici – Biografia” (în Italian). www.polomuseale.firenze.it. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Acton, p 93
- ^ Acton, pp. 133–135
- ^ Strathern, p 389
- ^ Young p 471
- ^ a b Acton, p 151
- ^ Acton, p 165
- ^ Acton, p 181
- ^ Hale, p 189
- ^ Hale, pp. 188–189
- ^ Hibbert, p 304
- ^ Lawrence, p 230
- ^ a b Mosco, p 185
- ^ Chelleri, Fortunato; Vavoulis, Vavoulis, p ix
- ^ Acton, pp. 208–211
- ^ Strathern, p 404
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
