Cupa Mitropa

Cupa Mitropa (Cupa Europei Centrale)
Confederație	Europa
Organizator	Hugo Meisl
Înființat(ă) în	1927
Desființat(ă) în	1992
Alte nume	Zentropa Cup
Campion	AC Sparta Praga (1927) Borac Banja Luka (1992)
Cele mai multe trofee	Vasas Budapesta (6)
Golgheter	György Sárosi (49 goluri)
Modifică date / text

Cupa Mitropa, numită oficial La Coupe de l'Europe Centrale(Cupa Europei Centrale), a fost prima competiție fotbalistică europeană intercluburi. După cel de-al Doilea Război Mondial, începând cu 1951, competiția s-a numit Zentropa Cup.

În anul 1897, cofondatorul clubului Vienna Cricket and Football Club, John Gramlick Sr, pune bazele unei competiții fotbalistice numită Cupa Challenge, în cadrul căreia participau doar cluburile din granițele Imperiului Austro-Ungar, cu precădere din marile orașe: Viena, Budapesta, Praga. Cu toate că în această competiție participau echipe din trei federații de fotbal, ea nu avea caracter internațional, fiind considerată un campionat al Imperiului.

În urma prăbușirii Imperiului dualist Austro-Ungaria, au apărut noi state naționale: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia. Aceste state și-au creat ligi profesioniste de fotbal, fiind cele dintâi de pe continentul european (Austria: 1924, Ungaria: 1925, Cehoslovacia: 1926). Șeful Federației Austriece de Fotbal (ÖFB — Österreichischer Fußball-Bund), Hugo Meisl, a avut ideea de a fonda o competiție europeană, iar decizia a fost luată pe 16-17 iulie 1927 în cadrul unei întruniri la Veneția.^[1][2][3]

Oficial, turneul s-a numit La Coupe de l'Europe Centrale (Cupa Europei Centrale), dar a fost cunoscut publicului larg ca Mitropapokal(germană), Mitropa Cup(engleză) sau Cupa Mitropa.

Inițial Hugo Meisl dorea ca pe lângă echipele din Austria, Cehoslovacia și Ungaria să participe și echipe din Germania, însă demersul său a fost împiedicat de două cauze : vecinii germanii nu aveau o ligă națională, iar final campionatului german se desfășura în același timp cu turneul Cupa Mitropa. Prin urmare Heisl este nevoit să accepte în competiție cluburi din Iugoslavia, în dauna celor italiene care nu aveau o ligă națională și nu aveau prestigiul Echipei Naționale a Italiei - "Squadra Azzura". Țările implicate puteau trimite fie Campioana (câștigătoarea campionatului) și Vice-campioana țării, fie Campioana țării și Câștigătoarea Cupei.

În 1927 a avut loc Cupa Mitropa prima ediție a turneului fotbalistic la care au participat câte două echipe din următoarele state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia și Iugoslavia. Primele meciuri ale Cupei Mitropa s-au desfășurat pe 14 august.

Se juca în sistem eliminatoriu, cu tur și retur, iar câștigătoarea s-a decis pe 13 noiembrie 1927 ca fiind AC Sparta Praga, câștigând cu 7-4 scor total în fața lui SK Rapid Viena.

Ca urmare a performanțelor slabe ale cluburilor iugoslave și fondarea Seriei A în Italia, echipele iugoslave au fost înlocuite de către cluburile italiene în Ediția a III-a. Creșterea numărului de sud-americani cu cluburile italiene a condus la o îmbunătățire considerabilă în standardul lor de joc și a reprezentat un punct de atracție în celelalte țări participante.

În Ediția a VIII-a, 1934 s-a decis ca cele patru națiuni să participe la turneu cu câte 4 echipe astfel competiția începe cu optimi de finală. Cupa Mitropa avea să devină un fenomen internațional, multe țări din Europa dorind să participe.

În ceea ce privește extinderea competiției, comitetul care se ocupa de organizarea Cupei Mitropa, privea cu o oarecare reticență, deoarece nu dorea ca prestigiul competiției să fie afectat sau fanii să își piardă interesul pentru primele etape. Italienii și cehiii erau în favoarea extinderii dorind să accepte participare cluburilor din România și Iugoslavia, oficialii austieci și maghiari s-au opus ideii.

Și totuși în Ediția a X-a, 1936 se ajunge la un compromis prin acceptarea echipelor din Elveția. Însă echipele din Elveția aveau o serie de condiții. Cele mai bune 4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflate pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de la fiecare meci( minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate.

În Ediția a XI-a, 1937 Cupa Mitropa se extinde cu adevărat, praticipând 7 națiuni: Italia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia (cu câte trei echpe), Elveția (2 echipe), România și Iugoslavia (câte o echipă,repezentate de campioana țării). Heisl a dorit să aducă și cluburi din Spania, însă demersul său a fost împiedicat de Războiul Civil Spaniol(1936 - 1939).

În Ediția a XII-a, 1938, apar probleme în competiție din cauze politice. Invazia germană și anexarea teritoriului austriac în Regatul German "Deutsche Reich", a împiedicat cluburile austriece să mai participe în Cupa Mitropa. Comitetul de organizare a stabilit cele trei națiuni Italia, Ungaria și Cehoslovacia să participe cu câte 3 echipe, iar România și Iugoslavia cu câte două echipe.

Ediția a XIII-a a Cupei Mitropa din 1939 avea să înceapă startul numai cu 8 echipe: câte două din Italia, Ungaria, Cehoslovacia și câte o echipă din România și Iugoslavia. competiția a început cu sferturile de finală.

Ediția a XIV-a, 1940,(ultima înainte de război), aliniază la start ca și în anul precedent 8 echipe, cu deosebirea echipele cehoslovace și italiene nu mai participă din cauza războiului. Au participat câte trei echipe din Iugoslavia și Ungaria, și două din România. Din păcate turneul va fi abandonat chiar înainte de finala dintre Rapid București și Ferencvaros Budapesta.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, evenimentul, numit definitiv Cupa Mitropa, a fost reînviat prin invitație în 1955. În această perioadă au avut loc și două ediții neoficiale: cea din 1951 numită Cupa Zentropa, și cea din 1958, care a luat numele de Cupa Dunării. Cupa a fost deschisă cluburilor din Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Italia, în timp ce la ediția din 1958 au participat și echipe din România și Bulgaria. Din 1966 modelul organizatoric al cupelor europene prin invitarea echipelor mijlocii excluse din aceasta din urmă.

Pierzându-și treptat din importanță în fața celorlalte competiții continentale, din 1979 Mitropa a fost modificată și transformată, până la ultima ediție din 1992, într-o cupă pentru cluburile câștigătoare ale campionatelor respective de nivel doi: în această ultimă versiune, victoriile celor de la celebrele Milano și Torino. În 1989, cu totul excepțional, s-a organizat și Supercupa Mitropa, meci între Pisa (câștigătorul ediției din 1988) și Baník Ostrava (câștigătorul ediției din 1989).

Ediția	Finalele Cupei Mitropa
	Țara	Câștigătoare	Resultate	Finaliste	Țara
1927	Cehoslovacia	AC Sparta Praga	6–2	Rapid Viena	Austria
			1–2
1928	Ungaria	Ferencváros	7–1	Rapid Viena	Austria
			3–5
1929	Ungaria	Újpest	5–1	AC Sparta Praga	Cehoslovacia
			2–2
1930	Austria	Rapid Viena	2–0	AC Sparta Praga	Cehoslovacia
			2–3
1931	Austria	First Vienna	3–2	Wiener AC	Austria
			2–1
1932	Italia	Bologna	N/A	Nu s-a disputat [note 1]
1933	Austria	Austria Viena	1–2	Ambrosiana-Inter	Italia
			3–1
1934	Italia	Bologna	2–3	Admira Viena	Austria
			5–1
1935	Cehoslovacia	AC Sparta Praga	1–2	Ferencváros	Ungaria
			3–0
1936	Austria	Austria Viena	0–0	AC Sparta Praga	Cehoslovacia
			1–0
1937	Ungaria	Ferencváros	4–2	Lazio	Italia
			5–4
1938	Cehoslovacia	Slavia Praga	2–2	Ferencváros	Ungaria
			2–0
1939	Ungaria	Újpest	4–1	Ferencváros	Ungaria
			2–2
1940	None [note 2]		N/A	Rapid București Ferencváros	România  Ungaria
1941–50	Nu s-a disputat
1951	Austria	Rapid Viena	3–2	Admira Viena	Austria
1952–54	Nu s-a disputat
1955	Ungaria	Vörös Lobogó	6–0	ÚDA Praga	Cehoslovacia
			2–1
1956	Ungaria	Vasas	3–3	Rapid Viena	Austria
			1–1
			9–2
1957	Ungaria	Vasas	4–0	Vojvodina	Iugoslavia
			1–2
1958	Iugoslavia	Red Star Belgrade	4–1	Rudá Hvězda Brno	Cehoslovacia
			3–2
1959	Ungaria	Honvéd	4–3	MTK	Ungaria
			2–2
1960	Nu s-a disputat [note 3]
1961	Italy	Bologna	2–2	Slovan Nitra	Cehoslovacia
			3–0
1962	Ungaria	Vasas	5–1	Bologna	Italy
			1–2
1963	Ungaria	MTK Budapest	2–1	Vasas	Ungaria
			1–1
1964	Cehoslovacia	AC Sparta Praga	0–0	Slovan Bratislava	Cehoslovacia
			2–0
1965	Ungaria	Vasas	1–0	Fiorentina	Italy
1966	Italy	Fiorentina	1–0	Jednota Trenčín	Cehoslovacia
1966–67	Cehoslovacia	Spartak Trnava	2–3	Újpesti Dózsa	Ungaria
			3–1
1967–68	Yugoslavia	Red Star Belgrade	0–1	Spartak Trnava	Cehoslovacia
			4–1
1968–69	Cehoslovacia	Inter Bratislava	4–1	Sklo Union Teplice	Cehoslovacia
			0–0
1969–70	Ungaria	Vasas	1–2	Inter Bratislava	Cehoslovacia
			4–1
1970–71	Yugoslavia	Čelik Zenica	3–1	Austria Salzburg	Austria
1971–72	Yugoslavia	Čelik Zenica	0–0	Fiorentina	Italy
			1–0
1972–73	Ungaria	Tatabányai Bányász	2–1	Čelik Zenica	Yugoslavia
			2–1
1973–74	Ungaria	Tatabányai Bányász	3–2	ZVL Zilina	Cehoslovacia
			2–0
1974–75	Austria	Wacker Innsbruck	3–1	Honvéd	Ungaria
			2–1
1975–76	Austria	Wacker Innsbruck	3–1	Velež Mostar	Yugoslavia
			3–1
1976–77	Yugoslavia	Vojvodina	RR	Vasas	Ungaria
1977–78	Yugoslavia	Partizan	1–0	Honvéd	Ungaria
1978–79	Nu s-a disputat
1979–80	Italy	Udinese	RR	Čelik Zenica	Yugoslavia
1980–81	Cehoslovacia	Tatran Prešov	RR	Csepel SC	Ungaria
1981–82	Italy	Milan	RR	TJ Vítkovice	Cehoslovacia
1982–83	Ungaria	Vasas	RR	ZVL Zilina	Cehoslovacia
1983–84	Austria	SC Eisenstadt	RR	Prishtina	Yugoslavia
1984–85	Yugoslavia	Iskra Bugojno	RR	Atalanta	Italy
1985–86	Italy	Pisa	2–0	Debrecen	Ungaria
1986–87	Italy	Ascoli	1–0	Bohemians Prague	Cehoslovacia
1987–88	Italy	Pisa	3–0	Váci Izzó	Ungaria
1988–89	Cehoslovacia	Baník Ostrava	2–1	Bologna	Italy
			2–1
1990	Italy	Bari	1–0	Genoa	Italy
1991	Italy	Torino	2–1 (a.e.t)	Pisa	Italy
1992	Yugoslavia	Borac Banja Luka	1–1 (a.e.t) 5–3 (p)	BVSC	Ungaria

Club	Câștigătoare	Finaliste	Anii câștigători	Anii ca finaliste
Vasas	6	2	1956, 1957, 1962, 1965, 1970, 1983	1963, 1977
Bologna	3	2	1932, 1934, 1961	1962, 1989
Sparta Prague	3	2	1927, 1935, 1964	1930, 1936
Ferencváros	2	4	1928, 1937	1935, 1938, 1939, 1940
Rapid Wien	2	3	1930, 1951	1927, 1928, 1956
Čelik Zenica	2	2	1971, 1972	1973, 1980
MTK Budapest	2	1	1955, 1963	1959
Újpest	2	1	1929, 1939	1967
Pisa	2	1	1986, 1988	1991
Red Star Belgrade	2	–	1958, 1968	–
Austria Wien	2	–	1933, 1936	–
Wacker Innsbruck	2	–	1975, 1976	–
Tatabányai Bányász	2	–	1973, 1974	–
Budapest Honvéd	1	2	1959	1975, 1978
Fiorentina	1	2	1966	1965, 1972
Spartak Trnava	1	2	1967	1958, 1968
Inter Bratislava	1	1	1969	1970
Slavia Prague	1	1	1938	1929
Vojvodina	1	1	1977	1957
Borac Banja Luka	1	–	1992	–
Iskra Bugojno	1	–	1985	–
Partizan	1	–	1978	–
Milan	1	–	1982	–
Torino	1	–	1991	–
Udinese	1	–	1980	–
Ascoli	1	–	1987	–
Bari	1	–	1990	–
SC Eisenstadt	1	–	1984	–
First Vienna	1	–	1931	–
Baník Ostrava	1	–	1989	–
Tatran Prešov	1	–	1981	–
ZVL Zilina	–	2	–	1974, 1983
SK Admira Wien	–	2	–	1934, 1951
Wiener AC	–	1	–	1931
Austria Salzburg	–	1	–	1971
Ambrosiana Inter	–	1	–	1933
Lazio	–	1	–	1937
Atalanta	–	1	–	1985
Genoa	–	1	–	1990
ÚDA Prague	–	1	–	1955
Slovan Nitra	–	1	–	1961
Slovan Bratislava	–	1	–	1964
Jednota Trenčín	–	1	–	1966
Sklo Union Teplice	–	1	–	1969
TJ Vítkovice	–	1	–	1982
Bohemians Prague	–	1	–	1987
Velež Mostar	–	1	–	1976
Prishtina	–	1	–	1984
Csepel SC	–	1	–	1981
Debreceni MVSC	–	1	–	1986
Váci Izzó	–	1	–	1988
BVSC	–	1	–	1992
Rapid București	–	1	–	1940

Țara	Titluri
Ungaria	16
Italia	11
Cehoslovacia	8
Austria	7
Yugoslavia

Golgeterii

Locul	Fotbalist	Club	Goluri
1	György Sárosi	Ferencvaros TC Budapesta	49
2	Giuseppe Meazza	Ambrosiana Inter	29
	Géza Toldi	Ferencvaros TC Budapesta
4	Gyula Zsengellér	Ujpest TE Budapesta	24
	Matthias Sindelar	FK Austria Viena
6	Oldřich Nejedlý	AC Sparta Praga	21
7	Raymond Braine	AC Sparta Praga	19
	Ștefan Auer	Ujpest TE Budapesta FC Rapid București
9	Franz Weselik	SK Rapid Viena	16
10	/ Josef Bican	SK Rapid Viena WSC Admira Viena Slavia Praga	15
	Ferdinand Wesely	SK Rapid Viena

Sezon	Jucător	Club	Goluri
1951	Erich Probst	Rapid Wien	5
1955	János Molnár	Vörös Lobogó	9
	Nándor Hidegkuti	Vörös Lobogó	9
1956	Lajos Csordás	Vasas	8
1957	Johann Riegler	Rapid Wien	5
	Dezső Bundzsák	Vasas	5
1959	Lajos Tichy	Budapest Honvéd	9
1960	Sulejman Rebac	Velez Mostar	4
1961	Milan Dolinský	Red Star Bratislava	7
	Viliam Hrnčár	Slovan Nitra	7
1962	Harald Nielsen	Bologna	11
1963	Ferenc Machos	Vasas	7
1964	Václav Mašek	Sparta Prague	7
1965	Lajos Puskás	Vasas	3
1966	Friedrich Rafreider	Wiener Sport-Club	5
1966–67	Antal Dunai	Újpest	9
1967–68	Vojin Lazarević	Red Star Belgrade	5
1968–69	Pavel Stratil	Sklo Union Teplice	7
1969–70	János Farkas	Vasas	6
1970–71	Aloise Renich	Čelik Zenica	5
1971–72	Luciano Chiarugi	Fiorentina	5
1972–73	Aloise Renich (2)	Čelik Zenica	4
1973–74	Mihai Kyomyuves	FC Tatabánya	6
1974–75	Jaroslav Melichar	Sklo Union Teplice	3
1975–76	Kurt Welzl	FC Wacker Innsbruck	6
1976–77	hu⁠(István Kovács (footballer, born 1953))[Kovács (footballer, born 1953)&page=Kov%C3%A1cs+Istv%C3%A1n+%28labdar%C3%BAg%C3%B3%2C+1953%29&targettitle=hu traduceți]	Vasas	4
1977–78	Momčilo Vukotić	Partizan	3
1979–80	Nerio Ulivieri	Udinese	4
1980–81	hu⁠(László Lazsányi)[Lazsányi&page=Lazs%C3%A1nyi+L%C3%A1szl%C3%B3&targettitle=hu traduceți]	Csepel SC	3
1981–82	Jiří Šourek	Vítkovice	3

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Venus București	5–10	Újpest	4–6	1–4

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Újpest	4–5	Rapid București	4–1	0–4
Ripensia Timișoara	4–3	Milan	3–0	1–3

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Ferencváros	9–5	Ripensia Timișoara	5–4	4–1
Genoa	4–2	Rapid București	3–0	1–2

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Venus București	1–5	AGC Bologna	1–0	0–5

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Hungária MTK	1–5	Rapid București	1–2	0–3
Beogradski SK	4–0	Venus București	1–0	3–0

Echipa 1	Scor gen.	Echipa 2	Tur	Retur
Građanski	0–0a	Rapid București	0–0	0–0

• ^a Meci decis de play-off.

Echipa 1	Scor	Echipa 2
Građanski	1–1b	Rapid București

• ^b Meci decis prin tragere la sorți.

Club	Sezoane	Anii
Venus București	2	1937, 1939
Rapid București	2	1938, 1940
Ripensia	1	1938

• Cupa Mitropa la rsssf.com
• Cupa Mitropa

Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „note”, dar nu și o etichetă <references group="note"/>