Chicago Blackhawks
| Chicago Blackhawks | |
|---|---|
| Conferința | Vest |
| Divizia | Centrală |
| Fondat | 1926 |
| Istorie | Chicago Black Hawks 1926–1986 Chicago Blackhawks 1986–prezent |
| Arena | United Center |
| Oraș | Chicago, Illinois |
| Culori echipă | Roșu, negru, alb[1][2] |
| Media | NBC Sports Chicago WGN Radio (720 AM) |
| Patron(i) | Wirtz Corporation (Rocky Wirtz, chairman)[3] |
| Manager general | Kyle Davidson |
| Antrenor | Luke Richardson |
| Afiliată | Rockford IceHogs (AHL) Indy Fuel (ECHL) |
| Cupa Stanley | 6 (1933–34, 1937–38, 1960–61, 2009–10, 2012–13, 2014–15) |
| Titluri conferință | 4 |
| Presidents' Trophy | 2 |
| Titluri divizie | 16 |
| Website | blackhawks.nhl.com |
Chicago Blackhawks (ortografiată Black Hawks până în 1986 și cunoscută sub numele colocvial de Hawks) este o echipă profesionistă americană de hochei pe gheață cu sediul în Chicago, Illinois și face parte din Divizia Centrală a Conferinței de Vest din NHL. A câștigat de șase ori Cupa Stanley de la înființarea sa în 1926. Este una dintre cele „Șase echipe originale” din NHL, alături de Detroit Red Wings, Montreal Canadiens, Toronto Maple Leafs, Boston Bruins și New York Rangers. Din 1995, echipa își dispută meciurile de pe teren propriu la United Center, stadion pe care îl împarte cu Chicago Bulls din National Basketball Association; ambele echipe jucau înainte pe Chicago Stadium, acum demolat.[4]
Proprietarul inițial al lui Blackhawks a fost Frederic McLaughlin, un proprietar „practicant” care a concediat mulți antrenori în perioada cât a deținut echipa și a condus-o la câștigarea a două titluri Cupa Stanley în 1934 și, respectiv, 1938. După moartea lui McLaughlin, în 1944, echipa a intrat în proprietatea familiei Norris, care a acționat ca proprietar în calitate de proprietar al stadionului din Chicago și care deținea, de asemenea, participații la mai multe echipe din NHL. La început, proprietatea Norris a fost ca parte a unui consorțiu condus de Bill Tobin, director pe o perioadă lungă, iar echipa a fost tot timpul în umbra echipei Detroit Red Wings, deținută de Norris. După ce seniorul James E. Norris a murit în 1952, activele acestuia au fost împărțite între membrii familiei, iar James D. Norris a devenit proprietarul echipei Blackhawks. Tânărul Norris a manifestat un interes activ pentru echipă, care a câștigat o altă Cupă Stanley în 1961. După ce James D. Norris a murit în 1966, familia Wirtz a devenit proprietara francizei. În 2007, echipa a intrat sub controlul lui Rocky Wirtz, căruia i se atribuie meritul de a fi redresat clubul, care pierduse interesul fanilor și competitivitatea; sub conducerea lui Wirtz, Blackhawks a câștigat Cupa Stanley de trei ori, în 2010, 2013 și 2015.[5][6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Weekes, Kevin (). „Friday Four: Blackhawks, Sharks among best jerseys of all time”. NHL.com. NHL Enterprises, L.P. Accesat în .
What I love about the Blackhawks is that in their almost-100 seasons, their sweaters haven't changed much, nor have they needed to. Whether it's the red jersey with black and white trim, or the white jersey with black and red trim, these jerseys have a clean and crisp look.
- ^ „Blackhawks Archive Collection”. ChicagoBlackhawks.com. NHL Enterprises, L.P. Accesat în .
Shortly after the first Stanley Cup (as the Black Hawks), Chicago added a splash of red in their jerseys, the first color addition to the black and white since the franchise was established in 1926.
- ^ „Front Office”. ChicagoBlackhawks.com. NHL Enterprises, L.P. Accesat în .
- ^ Horn, Toby (). „Blackhawks”. Stadiums. 2 (1): 56–80.
- ^ Mather, Victor (). „When Ownership Changed in 2007, So Did the Blackhawks”. The New York Times.
- ^ Belson, Ken (). „With Blackhawks' 3 Stanley Cups in 6 Years, Chicago Runneth over”. The New York Times.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]  | Acest articol despre o echipă de hochei pe gheață este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
