Corporație

Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!

Parte a seriei despre

Capitalism

Concepte

• Afacere • Capital • Cerere și ofertă • Antreprenoriat • Comerț liber • Companie • Concurență • Dezvoltare economică • Planificare economică • Globalizare • Corporație • Liberalizare • Marginalism • Mâna invizibilă • Piață liberă • Piață financiară • Invenție • Economie de piață • Eșecul pieței • Drept de proprietate • Privatizare • Profit • Meritocrație • Naționalizare • Recesiune • Criză economică • Regulament • Mâna de lucru salariată • Bogăție

Sisteme economice

• Piață regulată • Modelul anglo-saxon • Modelul nordic • Modelul asiatic

Teorii economice

• Economia clasică • Keynesianismul • Școala americană • Școala austriacă • Economia neoclasică • Economie de piață

Aspecte sociale

• Angajare • Șomaj

Origini ale capitalismului

• Iluminismul • Revoluția comercială • Feudalismul • Revoluția industrială • Mercantilismul

Economiști

• Adam Smith • John Stuart Mill • David Ricardo • Thomas Malthus • Jean-Baptiste Say • Milton Friedman • Friedrich Hayek • John Maynard Keynes • Alfred Marshall • Ludwig von Mises • Murray Rothbard • Joseph Schumpeter • Thorstein Veblen • Max Weber • Ronald Coase

Vezi și

• Corporatism • Consumerism • Globalizare • Anarho-capitalism • Liberalism (economic) • Libertarianism • Neo-capitalism • Protecționism

Portaluri

• Portal capitalism • Portal economie • Portal filozofie • Portal politică

editează

Corporația este un sistem de organizare comercială. O corporație este o persoană juridică, căreia statul îi conferă autoritatea legală de a acționa ca un tot, ce poate încheia contracte și poate avea bunuri în proprietate.

Ea este separată și distinctă față de proprietarii (acționari) sau managerii săi.

• dreptul de a emite acțiuni;
• dreptul de a emite obligațiuni (bonds)
• capacitatea de a transfera aceste drepturi de proprietate;
• responsabilitatea limitată a acționarilor săi.

Separația față de proprietarii săi îi conferă corporației trei avantaje majore, în comparație cu parteneriatul în afaceri:

• Corporația are o viață nelimitată, adică poate continua să existe și după ce primii proprietari sau manageri nu mai sunt în viață;
• Proprietatea poate fi divizată în părți de capital social, care poartă numele de acțiuni și care au posibilitatea de transfer mult mai mare decât părțile sociale într-un parteneriat;
• Corporația este prevăzută cu răspundere limitată. În timp ce un investitor într-un parteneriat este supus unei răspunderi nelimitate, putând, în caz de faliment, să plătescă toate datoriile firmei, în cazul în care ceilalți parteneri nu sunt solvabili, într-o corporație care dă faliment, răspunderea acestei persoane este limitată la suma pe care aceasta a investit-o în afacere.

• Este aplicată taxarea dublă. Veniturile corporației sunt taxate separat de cele ale persoanelor investitoare.
• Lipsa confidențialității. Corporațiile nu-și pot ține în secret operațiile făcute, astfel încât concurenții pot studia evoluția unei corporații și să o „lovească” în punctele ei vulnerabile.
• Implicarea puterii supreme. Orice corporație este reglementată de Executiv. Corporația trebuie să suporte toate standardele legii, astfel încât spațiul ei de activitate este limitat.

• Planeta gigantilor, 23 august 2007, Crenguta Nicolae, Descoperă
• De la cititori: Suma zero, 13 august 2010, Julian Chitta, Ziare.com